Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of April 10, 1997
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
27-09-2022
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 10-04-1997 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of April 10, 1997

3. Prezentarea scrisorii adresate de către Președintele României președinților celor două Camere ale Parlamentului cu privire la aprobarea participării României la Forța Multinațională de Protecție în Albania

Domnul Ion Diaconescu:

................................................

Intrăm în ordinea de zi și trecem la dezbaterea proiectului de Hotărâre privind aprobarea participării României la Forța multinațională de protecție în Albania.

Hotărârea, de fapt, propunerea, cererea Președintelui țării, ați primit-o la casete, ați primit și raportul comisiilor.

Dau cuvântul mai întâi, din partea comisiei, domnului Nica pentru a citi hotărârea, da? Nu. Scrisoarea Președintelui nu știu dacă mai e cazul s-o citim.

Poftim, domnule Nica.

Da, vă rugăm.

Domnul Costică Ciurtin:

Chestiune de procedură, domnilor președinți.

Deci, în conformitate cu art. 62 din Constituție, Camera Deputaților și Senatul lucrează în ședințe comune pentru următoarele activități: …este alin. 2: primirea mesajului Președintelui României; aprobarea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat; declararea mobilizării generale sau parțiale; declararea stării de război; suspendarea sau încetarea ostilităților militare; examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a țării și a Curții de Conturi; numirea la propunerea Președintelui României a directorului Serviciului Român de Informații și exercitarea controlului asupra activității acestui serviciu. Și, în sfârșit, ultimul alineat, îndeplinirea altor atribuții care, potrivit Constituției sau regulamentului se exercită în ședință comună.

Prin urmare, obiectul pe care îl discutăm astăzi la primul punct nu se încadrează în prevederile art. 62 din Constituție. în orice democrație și în orice sistem parlamentar bicameral, această cerere a Președintelui se discută separat în cele două Camere, în Senat și în Camera Deputaților.

Pentru a nu prelungi expunerea mea vă dau spre exemplu ceea ce s-a întâmplat în Italia, timp de 3 zile se discută această problemă, și în Senat, și în Camera Deputaților, și era cât pe aci ca Guvernul italian să cadă datorită faptului că una dintre Camere nu a aprobat intervenția sau plasarea acestor forțe militare în teritoriul albanez.

Deci rog, domnilor președinți, să luați la cunoștință această prevedere constituțională și cer ca această problemă înscrisă pe ordinea de zi la pct. 1 să fie discutată separat în cele două Camere.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Intâi de toate, noi am aprobat o ordine de zi, puteați să interveniți atunci. Vă rugăm, ajunge, nu mai facem polemică! Asta, una.

Al doilea, există lege specială, în Legea de apărare se prevede acest lucru.

Deci, trecem la dezbaterea… (Vociferări aprinse.)

Citim din Legea apărării, art. 5 din Legea apărării, vă rugăm: "în interesul securității colective și potrivit obligațiunilor asumate de România prin tratate internaționale, la solicitarea Președintelui României, se supune Parlamentului spre aprobare participarea cu efective și tehnică militară la constituirea forțelor internaționale destinate menținerii păcii sau în scopuri umanitare."

In baza acestei legi, supunem Parlamentului în întregime, lucru care s-a practicat până acum de atâtea ori.

Vă rugăm. (Vociferări aprinse.)

Domnul Ioan Gavra:

Deci, domnule președinte, vă mulțumesc că ați dat citire articolului respectiv din lege, prin care, într-adevăr, Președintele României poate să facă o asemenea solicitare plenului celor două Camere. Constituția este legea supremă în stat și vă rog să respectați Constituția, așa cum a spus înainte domnul senator Ciurtin. Pentru ce anume, în Parlamentul României, deci în Camerele reunite, se discută o problemă a președintelui?! Aveți un articol care face trimitere la art. 1 la 3 puncte foarte clare și ne spune acolo care sunt circumstanțele în care Parlamentul României discută probleme care vin de la Președinția României sau de la persoana Președintelui României. Vă rog să respectați Constituția care e legea supremă în România!

Oricum, vă mulțumesc că mi-ați dat cuvântul, că ați respectat regulamentul și că ați făcut efortul, fără microfon însă, că a închis cineva microfonul, de a da citire unui text de lege care este o lege organică. Citiți ce este legea organică și ce trebuie să facă Parlamentul României în cazul unei legi organice.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumesc.

Acum citesc din Regulamentul celor două Camere
art. 27, pct. 27 din art. 1: "Se convoac㠗 adică aceste Camere reunite — și în alte situații în care Birourile permanente ale celor două Camere consideră necesară convocarea lor în ședință comună." Ceea ce s-a întâmplat.

Are cuvântul domnul Nica să citească solicitarea Președintelui țării.

Domnul Dan Nica:

Dau citire scrisorii adresate de Președintele României președinților Camerei Deputaților și Senatului:

"Stimate domnule președinte,

în ședința extraordinară a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, consacrată analizării situației din Albania, care
s-a desfășurat în ziua de 15 martie 1997, s-a exprimat disponibilitatea țării noastre de a desfășura acțiuni diplomatice în vederea găsirii de soluții pentru stoparea escaladării incidentelor armate și revenirea la normalitate a vieții sociale.

De asemenea, au fost examinate și posibilitățile de a participa la reorganizarea structurilor de apărare și de ordine publică, de a acorda ajutoare umanitare populației albaneze și de a destina efective și tehnică militară la solicitare, în cadrul unor forțe internaționale, sub egida ONU, cu respectarea prevederilor Constituției României și ale legilor țării.

Prin Rezoluția 1.101 din 1997, Consiliul de Securitate al ONU a hotărât crearea Forței Multinaționale de Protecție în Albania sub conducerea Italiei, cu misiunea de a facilita asigurarea rapidă și în condiții de securitate a ajutoarelor umanitare și de a contribui la crearea unui climat de securitate necesar desfășurării acțiunilor de către organizațiile internaționale care activează în Albania.

Ca urmare, Guvernul Italiei a adresat Guvernului României solicitarea de a participa cu efective militare la constituirea Forței Multinaționale de Protecție în Albania.

In temeiul art. 5 din Legea Apărării Naționale a României vă adresez solicitarea de a supune Parlamentului spre aprobare participarea României la Forța Multinațională de Protecție în Albania, cu un contingent de 400 de militari formați dintr-un detașament de valoare batalion de infanterie, destinat misiunilor specifice stabilite de ONU, având 392 de militari și o grupă de stat major compusă din
8 ofițeri. Batalionul de infanterie încadrat pe bază de voluntariat să îndeplinească misiuni în cadrul Forțelor Multinaționale de Protecție în Albania până la sfârșitul lunii septembrie 1997.

Totodată, la cerere, să se pună la dispoziția țărilor care dețin efective pentru constituirea forței internaționale și pentru desfășurarea de activități umanitare facilități ale Aeroportului Timișoara. Această acțiune se înscrie în eforturile României pentru integrarea în structurile de securitate europene și euroatlantice și face dovada voinței politice și a capacității militare a statului nostru de a contribui la menținerea securității în Balcani și la întărirea colaborării militare cu Italia, stat membru al NATO, favorabil intrării țării noastre în primul val în alianță.

Cheltuielile exprimate la aproximativ 9,5 milioane dolari (91 miliarde lei) să fie suportate de la rezerva bugetară a Guvernului României."

Semnează Președintele României, Emil Constantinescu.

Domnul Ion Diaconescu:

Domnul senator Nicolae Alexandru va citi raportul Comisiei pentru apărare…, comisiilor pentru apărare.

Domnul Nicolae Alexandru:

"Raport comun asupra solicitării Președintelui României cu privire la aprobarea participării României la Forța Multinațională de Protecție în Albania.

Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost sesizate pentru a examina solicitarea Președintelui României cu privire la aprobarea participării României la Forța Multinațională de Protecție în Albania în conformitate cu rezoluția nr. 1.101 din 1997 a Consiliului de Securitate a Organizației Națiunilor Unite.

Solicitarea Președintelui României s-a făcut în temeiul art. 5 alin. 1 și 3 din Legea nr. 45/1994 privind apărarea națională a României.

Comisiile, în ședința din ziua de 7 aprilie 1997, au considerat că această acțiune se înscrie în eforturile României pentru integrarea în structurile de securitate europene și euroatlantice și face dovada voinței politice și a capacității militare a statului nostru de a contribui la menținerea securității în Balcani și la întărirea colaborării militare cu Italia, stat membru al NATO, favorabil intrării țării noastre în primul val în alianță.

In urma dezbaterii solicitării Președintelui României, comisiile au hotărât cu 17 voturi pentru, două voturi împotrivă și 4 abțineri să supună spre dezbatere și aprobare plenului Parlamentului României această cerere, cu rugămintea de a fi adoptată."

Semnează cei 2 președinți ai comisiilor pentru apărare din Senat și Camera Deputaților.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim.

Are cuvântul domnul ministru Babiuc.

A, proiectul de hotărâre… Bun!

Domnul Nicolae Alexandru:

"Proiect de Hotărâre privind aprobarea participării României la Forța Multinațională de Protecție în Albania.

în temeiul art. 5 alin. 1 și 3 din Legea Apărării Naționale a României nr. 45/1994, Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre:

Art. 1.

— alin. 1 — Se aprobă participarea României la Forța Multinațională de Protecție în Albania începând cu data de 14 aprilie 1997 și până la 30 septembrie 1997, cu un contingent de 400 de militari, format dintr-un detașament cu valoare batalion de infanterie, încadrat pe bază de voluntariat, având 392 de militari și o grupă de stat major compusă din 8 ofițeri, destinat misiunilor specifice stabilite de Organizația Națiunilor Unite.

— alin. 2 — România, la cerere, pune la dispoziția țărilor care dețin efective pentru constituirea Forței Multinaționale și pentru desfășurarea de activități umanitare, facilități ale Aeroportului Timișoara.

— alin. 3 — Condițiile privind asigurarea tranzitării teritoriului României vor fi negociate cu reprezentanți ai Organizației Națiunilor Unite.

Art. 2. — Cheltuielile pe toată durata misiunii vor fi suportate de la rezerva bugetară a Guvernului României."

Semnează cei 2 președinți ai Senatului și Camerei Deputaților — în varianta adoptării, sigur.

Domnul Ion Diaconescu:

Domnule președinte, proiectul de hotărâre să îl dați aici.

Are cuvântul domnul ministru Babiuc, ministrul apărării.

Domnul Victor Babiuc (ministrul apărării naționale):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor președinți,

Domnilor parlamentari,

Am să încerc în termeni cât se poate de scurți să vă răspund la două chestiuni: una privind un scurt istoric al formării acestor forțe multinaționale pentru Albania și a doua, de ce România este interesată să participe la această misiune.

în legătură cu prima chestiune, la propunerea OSCE-ului, Consiliul de Securitate al ONU a adoptat Rezoluția 1.101/1997, prin care se decide trimiterea în Albania a unei Forțe Multinaționale de Protecție, care să asigure distribuirea ajutoarelor umanitare furnizate de Comunitatea Internațională.

Mandatul acestei misiuni este de 3 luni, iar costurile sunt suportate de țările care trimit trupe în respectiva regiune.

La prima reuniune a Comitetului Director al statelor participante, la care au fost de față reprezentanți ai ministerelor de externe din Austria, Danemarca, Spania, Franța, Grecia, Italia, România și Turcia, precum și ai ministerelor apărării din aceste țări, s-au hotărât următoarele:

Italia își asigură președinția acestui Comitet, iar Franța, vicepreședinția. La toate reuniunile Comitetului vor fi invitați să participe și observatori ai Națiunilor Unite, ai OSCE și ai Uniunii Europene.

Comitetul Director va da orientările politice de bază necesare acțiunii Forței Multinaționale și va superviza operațiunile acesteia în teren. Forța de protecție va trebui să fie desfășurată în săptămâna care începe în ziua de
14 aprilie. Comitetul va avea un secretariat permanent cu sediul la Roma, pe lângă Ministerul Afacerilor Externe italian.

Din partea României s-a pregătit pentru participarea la această Forță Multinațională un contingent format dintr-o grupă de ofițeri de stat major, 8 la număr, și un detașament tactic de valoare de batalion de infanterie, adică 392 de persoane.

Detașamentul ar urma să plece în Albania numai după aprobarea de către Parlament și asigurarea finanțării de Guvern, el este destinat să se desfășoare în regiunile Vlora, Gjirokast‘r și Saranda.

In vederea pregătirii acestei misiuni pentru militarii
români, Ministerul Apărării Naționale până în prezent a desfășurat următoarele activități: a elaborat structura organizatorică a detașamentului cu posibilitatea modificării acesteia în raport de ultimele evenimente înainte de plecare. A selecționat pe bază de voluntariat membrii acestui detașament, circa 2/3 fiind oameni cu experiență în alte misiuni asemănătoare în alte zone ale globului, iar circa 1/3 participând pentru prima oară la asemenea misiuni.

S-a efectuat informarea participanților în legătură cu misiunile care le au de îndeplinit și la ce se pot aștepta în respectivele zone. S-a asigurat pregătirea tehnică și militară a participanților.

Costurile sunt 60 de miliarde de lei pentru 3 luni și
91 de miliarde pentru 6 luni.

în vederea participării la această misiune, a fost trimisă în Italia o primă grupă de ofițeri de stat major pentru a participa la lucrările pregătitoare împreună cu alți ofițeri din țările participante, urmând ca mâine să mai fie trimisă încă o grupă de 4 persoane pentru recunoaștere în Albania.

Sigur că principala problemă care se pune și care se pune în fața Domniilor voastre în acest moment este de ce să participe România la această misiune. Vă reamintesc că până acuma autoritățile române confruntate cu această chestiune au răspuns afirmativ la acest lucru și când spun treaba aceasta am în vedere poziția Ministerului Apărării Naționale, poziția Ministerului de Externe, Guvernului României, Consiliului Suprem de Apărare a Țării, a Președintelui, așa cum ați văzut din mesajul pe care vi
l-a citit adineauri colegul nostru.

Dar, cum dumneavoastră știți foarte bine, e nevoie pentru a participa efectiv cu trupe în afara țării de votul Parlamentului în acest sens. De aceea sunt și eu, evident, aici.

Problema care se pune este deci dacă România este interesată să participe sau nu la această misiune în Albania. Răspunsul mi se pare că trebuie să fie afirmativ și am să vă dau câteva argumente în acest sens în cele ce urmează. Reamintesc mai întâi că legal acest lucru este posibil și ne spune acest lucru art. 5 din Legea Apărării Naționale, care face trimitere la convențiile internaționale, la misiunile de pace, de stabilitate pe care și le poate asuma România în afara granițelor țării.

Așa cum v-am spus și adineauri, această misiune în Albania a fost decisă de către Organizația Națiunilor Unite, Consiliul de Securitate, organizație care, după cum dumneavoastră știți foarte bine, are ca obiectiv principal menținerea păcii și securității în lume.

România a fost solicitată să participe la această misiune de către Italia, țară care conduce această Forță Multinațională și care asigură un sprijin României în tentativa noastră, în încercarea noastră de intrare în NATO.

Această misiune este asigurată în principal de către țările din flancul sudic al NATO: Spania, Portugalia, Franța, Grecia, Turcia, Italia, evident, țări care, așa cum dumneavoastră știți foarte bine, ne susțin în încercarea noastră de intrare în NATO. Suntem, cu alte cuvinte, într-o companie foarte bună.

România a mai participat la asemenea misiuni în alte zone ale lumii, ultima dintre ele sau poate cea mai apropiată dintre ele, mai bine spus, Bosnia-Herțegovina, lucru în care ostașii români au demonstrat că se poate pune bază pe ei, că sunt interoperabili cu armatele din țările membre al NATO, că pot colabora, pot conlucra cu state majore multinaționale.

România este o țară responsabilă, preocupată de ce se întâmplă în zonă și gata să intervină pentru menținerea liniștii și stabilității. Avem posibilitatea să arătăm lumii că nu doar în vorbe suntem deciși să contribuim pentru a asigura stabilitatea, ci și prin fapte, pe teren, acolo unde este nevoie. Nu poți fi indiferent atunci când casa vecinului sau a celui din apropiere ia foc, fiind în pericol cum se știe foarte bine, ca focul să se extindă.

De altfel, vă atrag atenția, vă subliniez un fapt care poate scapă uneori, din țările balcanice, numai acele state care nu au putut trimite trupe nu sunt prezente acolo. Motivele nu e nevoie să vi le spun eu.

România are atuul de a fi fost și de a fi un factor de stabilitate și chiar o putere regională, de aceea ea nu putea să nu se manifeste în modul în care vi l-am arătat și de a nu fi prezentă într-un moment de instabilitate în zonă atunci când este solicitată și când interesele ei sunt sau pot fi în pericol.

România are interese în Balcani, unul dintre ele, fundamental, fiind asigurarea stabilității. Sigur, s-ar putea spune de către unii dintre dumneavoastră că această participare ne costă și este adevărat că ne costă, dar eu
v-aș ruga să vă gândiți ce se va întâmpla în cazul în care liniștea, stabilitatea în zonă nu va fi asigurată. Ar putea interveni costuri mult mai mari care trebuie evitate.

V-am spus doar câteva dintre argumentele care se pot invoca pentru prezența României în Albania în cadrul acestei Forțe Multinaționale.

Vă rog deci să încuviințați participarea trupelor române la crearea acestei Forțe Multinaționale cu misiuni umanitare în Albania.

Vă mulțumesc din toată inima.

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim, domnule ministru.

Domnule ministru de externe Adrian Severin, poftiți.

Domnul Adrian Severin (ministru de stat, ministrul afacerilor externe):

Domnule președinte al Senatului,

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Parlamentul României este astăzi chemat să se pronunțe asupra unei acțiuni de politică internațională cu implicații deosebit de importante. Nu voi relua argumentele care au fost aduse aici de colegul meu, ministrul apărării. Toate problemele de ordin tehnic au fost înfățișate cu suficiente detalii. Nu voi relua, de asemenea, argumentele cuprinse în Mesajul Președintelui României, care a înfățișat punctul de vedere al Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Toate aceste argumente, precum și cele cuprinse în raportul comisiei parlamentare sunt limpezi și nu trebuie repetate și nici, cu atât mai puțin, explicate.

Aș dori doar câteva elemente de natură politică să le supun atenției dumneavoastră. Primul se referă la faptul pe care noi pare-se îl acceptăm, și anume acela că securitatea este globală și indivizibilă. Nu se poate afirma că România se află în siguranță când în imediata ei vecinătate există tulburare, nesiguranță, destabilizare. Este limpede că starea de destabilizare, de nesiguranță care afectează în acest moment Albania și care prezintă riscul de a se extinde în zonele învecinate afectează, într-un anume fel, siguranța României. Prin urmare, acționând în Albania în cadrul forței internaționale despre care vorbim astăzi, România își apără propria sa siguranță. Există o formulă pe care, de asemenea, o folosim adesea în limbajul comun: "Atunci când curtea vecinului este în flăcări, chiar dacă focul n-a ajuns la propria ta casă, te duci și dai o mână de ajutor pentru a stinge focul din curtea
vecinului."

Un al doilea argument: România afirmă că ea este nu numai un factor de stabilitate sau nu este numai o țară stabilă, ci și un factor de stabilizare în zona sa. în acest fel, mi-aș îngădui să spun, noi ne-am comportat, uneori, în istoria noastră și nu fără rezultate pozitive pentru noi. Este suficient să amintesc aici, de pildă, participarea noastră în războaiele balcanice.

România deci afirm㠗 și, cred, cu just titlu — că ea nu este numai un consumator de securitate, ci și un furnizor de securitate. Este limpede că în organismele de securitate internaționale sunt primiți membri numai aceia care pot să și ofere ceva și nu doar aceia care consumă securitatea, mijloacele de securitate ale altora.

Iată de ce se pune astăzi problema ca România să aleagă între simplele declarații și faptele care tind să confirme că aceste declarații sunt substanțiale, sunt coerente cu realitatea. România afirm㠗 și cred, din nou — cu temei că ea este un factor dinamic, un factor util în calmarea crizelor din zona sa geografică și, fără îndoială, zona Balcanilor este una din zonele geografice care se află în imediata noastră apropiere.

Aș dori să vă informez că încă din primul moment al acestei crize Ministerul Afacerilor Externe a trimis un mesager special în Albania, care să culeagă la fața locului date, care să intre în dialog cu toate forțele implicate, cu toate entitățile implicate, aflate sau nu în conflict acolo. Pe baza acțiunii acestui mesager special, noi am fost în măsură să informăm organizațiile paneuropene sau organizațiile internaționale cu vocație universală, în legătură cu situația, cu evoluția ei și cu posibilitățile de sprijinire a unor acțiuni care să reinstaureze calmul. România s-a manifestat, cred, în acest fel, ca o țară care poate să contribuie concret la stabilizarea situației în zona noastră. Ea trebuie să ducă această acțiune până la capăt. Nu se poate opri la jumătatea drumului. Iată deci opțiunea pe care trebuie
s-o facem astăzi.

Aș dori să închei spunând un singur lucru: de multe ori, auzim în negocierile pe care le ducem în Statele Unite ale Americii, de pildă, următoarea întrebare: "De ce trebuie soldatul american să moară pentru siguranța României?" "De ce trebuie contribuabilul american să plătească, pentru ca soldatul american să fie, la nevoie, trimis pentru a lupta să apere România?" Este o întrebare pe care noi o respingem prin răspunsurile noastre. Desigur, o respingem, în primul rând, zicând că noi suntem hotărâți să ne apărăm singuri securitatea, dar o respingem zicând ceea ce spuneam la început, că securitatea este indivizibilă și că este normal ca, în lumea de astăzi, să ne dovedim solidari, sprijinindu-ne unul pe celălalt. împreună, așa cum doar împreună putem să asigurăm pacea.

Iată de ce hotărârea noastră de astăzi se poate constitui și într-un răspuns adresat acestor sceptici care pun întrebări, precum aceia pe care i-am amintit. Acești sceptici care trebuie să înțeleagă că toate statele nu pot sta deoparte, atunci când este vorba de calmarea, de dezamorsarea unor crize, oriunde aceste crize ar avea loc.

Deci, spunând acestea, cred că am adus suficiente
argumente pentru ca, astăzi, România să demonstreze, prin hotărârea pe care o veți lua, că este cu adevărat capabilă să contribuie la consolidarea, la restabilirea liniștii, să fie într-adevăr un factor de stabilizare în zona noastră geografică, în primul rând, și în lume, în general.

Vă mulțumesc.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania friday, 30 september 2022, 18:07
Telephone: +40213160300, +40214141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro