Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of March 24, 1997
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 24-03-1997 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of March 24, 1997

Adoptarea ordinii de zi și a programului de lucru pentru perioada 24-28 martie 1997.

Ședința începe la ora 16,20.

Lucrările sunt conduse de domnul Ioan Andrei Chiliman, vicepreședinte Camerei Deputaților, asistat de domnii Miron Tudor Mitrea și Konya Hamar Alexandru , secretari.

*

 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi, 24 martie 1997, a Camerei Deputaților, anunțându-vă că din totalul celor 343 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 271. Participă la alte acțiuni parlamentare un număr de 19, 72 fiind absenți.

Cvorumul prevăzut de art. 128 din Regulamentul nostru este întrunit.

Pentru început... Da, domnul vicepreședinte Năstase. Vă rog.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

După cum știți, Biroul Executiv Central al PDSR a decis, vineri, ca parlamentarii noștri să revină la lucrările în plen ale celor două Camere ale Parlamentului. Ne considerăm datori să facem, totuși, câteva precizări.

Decizia PDSR de a părăsi lucrările în plen nu a fost una conjuncturală ci un semnal de alarmă prin care am dorit să atragem atenția asupra degradării continue a vieții politice și economice, pe fondul unui comportament al unora dintre reprezentanții coaliției majoritare, care a pus sub semnul întrebării unele principii democratice și a urmărit, în principal, ignorarea și marginalizarea partidelor din opoziție.

Noi am salutat alternanța la putere considerând că acest moment nu poate decât să contribuie la consolidarea statului de drept și a instituțiilor sale fundamentale. Din păcate, însă, evoluțiile ulterioare acestui moment, de la încălcarea sistematică a Constituției și a legilor țării, la deteriorarea relației dintre Guvern și Parlament, până la amenințări directe la adresa unor lideri ai partidelor din opoziție, au demonstrat că asistăm la un veritabil derapaj al cursului democratic din țara noastră.

Noi nu am pus în discuție regula majorității, dar nici nu putem accepta ca ea să se transforme în arbitrariul majorității, în disprețul legii.

Nu doresc să vă rețin atenția prea mult cu aceste aspecte, cu atât mai mult cu cât va fi difuzată astăzi o declarație politică, ce conține explicații suplimentare în acest domeniu.

Vă rog, totuși, să-mi dați voie să vă citesc dintr-un discurs parlamentar din urmă cu 130 de ani, o singură frază. Este vorba de un discurs al unui distins parlamentar care se numea Boerescu, și care spunea atunci, deci în 1866: "Dacă legea se lasă la o parte, cădem în puterea numărului majorității și adesea numărul este expresiunea numai a voinței celui mai forte. Să nu facem lumea să creadă că noi mergem numai cu puterea numărului, deci de la forță la arbitrar distanța nu este mare, și atunci considerațiuni personale pot suplini prescripțiunea legii. Să nu creăm, dară, asemenea precedente căci ceea ce astăzi se poate face în favoarea noastră, mâine se poate întoarce în contra noastră".

Vă mulțumesc și vă rog să reflectăm cu toții la ceea ce înseamnă mersul pe termen lung al democrației parlamentare.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnul deputat Secară, din partea Grupului PUNR.

 
 

Domnul Gheorghe Secară:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

După cum vă este cunoscut, în urmă cu o săptămână, Grupul parlamentar al Partidului Unității Naționale Române din Camera Deputaților a intrat în grevă parlamentară japoneză o dată cu încălcarea Regulamentului Camerei Deputaților în ceea ce privește respectarea aplicării procedurii de urgență la dezbaterea unei inițiative legislative a Partidului Unității Naționale Române, legată de modificarea și completarea Legii fondului funciar. În acest interval de timp, președintele României, domnul Emil Constantinescu, a invitat partidele din opoziția parlamentară, separat, la un dialog firesc pe această problemă. Domnia sa s-a angajat să medieze această situație cu majoritatea parlamentară, în vederea asigurării continuității dezbaterilor la buget în Parlamentul României.

În consecință, Grupul parlamentar al Partidului Unității Naționale Române din Camera Deputaților înțelege apelul președintelui României și suspendă temporar greva parlamentară japoneză așteptând răspunsul cuvenit din partea majorității parlamentare, mai precis continuarea aplicării procedurii de urgență la această inițiativă legislativă, în conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnnul deputat Furo din partea Grupului parlamentar PRM.

 
 

Domnul Ioan Iuliu Furo:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

După cum se cunoaște, Partidul România Mare a răspuns invitației domnului președinte al României, domnul Emil Constantinescu, și a participat la un dialog, după opinia noastră, fructuos, în ceea ce privește exprimarea opiniilor noastre cu privire la desfășurarea activității în Parlament.

Motivul principal pentru care săptămâna trecută am părăsit lucrările Parlamentului l-a constituit nemulțumirea grupului nostru parlamentar privind modul în care sunt respectate legile țării, Regulamentul celor două Camere, modul și posibilitățile create pentru o conlucrare constructivă spre binele întregii societăți.

Apreciem că dialogul ce a avut loc la Cotroceni cu domnul președinte Emil Constantinescu a fost un dialog util, motiv pentru care Comitetul Director al Partidului România Mare a hotărât în ședința sa de vinerea trecută revenirea grupului nostru în plenul Parlamentului.

Doresc, de asemenea, să informez Camera că în cursul săptămânii trecute am participat la dezbaterea bugetului în cadrul comisiilor și credem că revenirea noastră în plen este menită să asigure desfășurarea activității în cadrul Camerei în cele mai bune condiții.

Vă mărturisesc sincer că dorim o conlucrare în spiritul respectării pluripartitismului politic și a democrației și ne exprimăm speranța că împreună, în spirit de respect reciproc, vom reuși să adoptăm legile necesare acestei țări.

Ridicarea imunității senatorului Corneliu Vadim Tudor nu a fost motivul părăsirii Parlamentului de către grupurile parlamentare din Senat și Camera Deputaților și ne exprimăm speranța că dialogul avut la nivelul președintelui României, intervenția făcută de către grupurile noastre parlamentare la Consiliul Legislativ se vor finaliza în spiritul Constituției și al legislației în vigoare.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Pentru început urmează să dezbatem proiectul ordinei de zi și programul de lucru pentru această săptămână, materiale care au fost difuzate.

La proiectul ordinei de zi, dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt vă supun spre aprobare ordinea de zi așa cum a fost ea propusă de Biroul permanent.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

În unanimitate s-a adoptat.

Dacă la programul de lucru propus de Biroul permanent pentru această săptămână sunt intervenții? Dacă nu sunt vă supun spre aprobare programul de lucru al Camerei Deputaților pentru perioada 24-28 martie 1997, așa cum a fost el propus de Biroul permanent.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

 
Aprobarea componenței comisiilor de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la următoarele proiecte de lege:

În continuare, Grupul parlamentar al PNTCD - Civic și Ecologist, din motive obiective dorește înlocuirea domnului deputat Petrescu Silviu cu domnul deputat Radu Ghidău pentru comisia de mediere constituită pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere, la proiectul de Lege privind salarizarea membrilor Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, a personalului acesteia, precum și a personalului Burselor de Valori.

Vă supun spre aprobare această cerere a Grupului parlamentar PNTCD.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

În continuare, urmează să instituim două comisii de mediere și vă voi citi lista deputaților propuși pentru Comisia de mediere constituită pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind dreptul absolvenților învățământului particular - liceal, post-liceal și superior de a susține examenul de finalizare a studiilor la unitățile și instituțiile din învățământul de stat, și anume: din partea Grupului PNTCD Civic și Ecologisc, domnul deputat Hilote Eugen Gheorghe; din partea Grupului parlamentar PDSR doamna deputat Andronescu Ecaterina și domnul deputat Codrutz Eremia Constantin; din partea Grupului parlamentar USD-PD, domnul deputat Brezniceanu Alexandru; din partea Grupului parlamentar național-liberal, domnul Ionescu Anton; din partea Grupului parlamentar UDMR, domnul deputat Asztalos Ferenc și din partea Grupului parlamentar PRM, domnul deputat Vasile Nicolae.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare această comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

A doua comisie este comisia de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 3/1997 pentru ratificarea Acordului de împrumut (proiectul privind restructurarea Administrației Naționale a Drumurilor și reabilitarea drumurilor) dintre România și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 20 noiembrie 1995) și a Acordului de împrumut (proiect de reabilitare a drumurilor II) dintre România și Banca Europeană de Investiții și Administrația Națională a Drumurilor, semnat la Luxemburg la 23 octombrie 1996.

În comisie au fost propuși domnii deputați Botescu Ion și Dumitrașcu Laurențiu, din partea Grupului parlamentar al PNTCD Civic și Ecologist. De asemenea, tot din partea aceluiași grup, domnul deputat Morariu Teodor Gheorghe. Din partea Grupului parlamentar PDSR, domnii deputați Georgescu Florin și Ana Gheorghe. Din partea Grupului parlamentar USD-PD domnul deputat Păcurariu Iuliu și din partea Grupului parlamentar PUNR domnul deputat Chichișan Miron.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare componența acestei comisii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

În unanimitate a fost adoptată componența acestei comisii.

Modificarea componenței unor comisii

Continuăm și vă voi supune spre aprobare următoarele cereri privind trecerea unor deputați de la o comisie la altă comisie parlamentară și anume: trecerea doamnei deputat Raica Florica Rădița, Grupul parlamentar PNTCD Civic și Ecologist, de la Comisia pentru industrii și servicii la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt vă supun spre aprobare această propunere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

În continuare, e vorba de trecerea domnului deputat Nistor Vasile de la Grupul parlamentar USD-PD de la Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, deci de la această comisie la Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt vă supun spre aprobare această propunere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

În continuare, domnul deputat Oltean Ioan, Grupul parlamentar USD-PD dorește să treacă de la Comisia juridică, de disciplină și imunități la Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt vă supun spre aprobare această propunere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

Domnul deputat Paneș Iosif, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, dorește să treacă de la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții la Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt vă supun spre aprobare această propunere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

În unanimitate a fost aprobată această trecere.

Mai există cererea domnului deputat Irineu Popescu, de la Grupul parlamentar PNTCD Civic și Ecologic, de la Comisia pentru sănătate și familie la Comisia pentru industrii și servicii.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt vă supun spre aprobare această propunere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:

În continuare, vă informez că vă puteți exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi: în conformitate cu prevederile art. 17, alin. 2 și 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. S-au depus la Secretarul General al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale următoarele legi:

    • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 1/1997 pentru ratificarea Protocolului pentru definirea noțiunii de produse originare și metodele de cooperare administrativă, anexă la Acordul European instituind o asociere între România, pe de o parte, și comunitățile europene și statele membre ale acestora, pe de altă parte;
    • Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 1/1997 privind stabilirea plafonului de îndatorare externă a României pe anul 1997;
    • Legea pentru completarea Legii nr. 35/1991 privind regimul investițiilor străine;
    • Legea pentru modificarea art. 126 din Legea administrației publice locale nr. 69/1991;
    • Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 2/1997 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea proiectului de reformă a învățământului superior și cercetării științifice universitare, în valoare de 50 de milioane dolari SUA, semnat la Washington la 2 octombrie 1996;
    • Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 4/1997 privind majorarea de către România a capitalului său autorizat la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, conform Rezoluției nr. 59 din 15 aprilie 1996 a Consiliului Guvernatorilor Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare privind majorarea capitalului autorizat și a subscripției la capitalul autorizat;
    • Legea pentru ratificarea Acordului între Guvernul România și Guvernul Republicii Cuba privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București, la 26 ianuarie 1996;
    • Legea pentru ratificarea Acordului de cooperare economică și tehnică între Guvernul României și Guvernul Republicii Tunisiene, semnat la Tunis, la 16 octombrie 1995;
    • Legea pentru ratificarea Acordului comercial între Guvernul României și Guvernul Republicii Orientale a Uruguay-ului, semnat la București la 31 mai 1996;
    • Legea pentru ratificarea Acordului realizat prin schimb de scrisori între Guvernul României și Guvernul Republicii Coreea, efectuat la București la 22 mai 1996, pentru amendarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Coreea privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București la 7 august 1990;
    • Legea pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Uzbekistan privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, smnat la București la 6 iunie 1996.
Informarea cu privire la inițiativele legislative întregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente:

În continuare, intrăm în ordinea de zi și vă prezint informarea cu privire la inițiativele legislative întregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

La Biroul permanent al Camerei au fost înregistrate următoarele inițiative legislative:

1. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, inițiată de 4 deputați PUNR.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

2. O a doua propunere, propunerea legislativă privind acordarea de burse pentru elevi și studenți, precum și a sistemului de premii pentru elevii și studenții ce obțin rezultate deosebite la olimpiadele școlare naționale, inițiată de 4 deputați PUNR.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

3. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii, inițiată de 7 deputați PUNR. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă și protecție socială și pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

4. Proiect de Lege privind acceptarea de către România a Acordului internațional de management pentru exploatarea în siguranță a navelor și pentru prevenirea poluării (Codul internațional de management al siguranței, numit Codul ISM) adoptat de către Organizația Maritimă Internațională prin rezoluția A 741 (18) din 4 noiembrie 1993 adoptat de Senat în ședința din 18 martie 1997.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru industrii și servicii și pentru avize - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru politică externă și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernulului nr. 6/1997 privind constituirea la dispoziția Ministerului Agriculturii și Alimentației a fondului pentru finanțarea lucrărilor agricole, adoptat de Senat în ședința din 18 martie 1997.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii salarizării nr. 14/1991 inițiată de un grup de 3 deputați PNTCD.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă și protecție socială și pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

7. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 23 din Legea nr. 53/1991 privind indemnizațiile și celelalte drepturi ale senatorilor și deputaților, precum și salarizarea personalului din aparatul Parlamentului României, inițiată de domnul deputat Márton Árpád.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

8. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat copii, inițiată de doamna deputat Paula Ivănescu.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă și protecție socială și pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

9. Propunerea legislativă privitoare la impunerea veniturilor realizate din închirierea de bunuri mobile, inițiată de domnul deputat Andrei Ioan Chiliman.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și pentru avize - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.75/1995 privind producerea, controlul, calitatea, comercializarea și folosirea semințelor și materialului săditor, precum și înregistrarea soiurilor de plante agricole.

În continuare, urmează să luăm în dezbatere rapoartele comisiilor de mediere și inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi și prevăzute a fi dezbătute pentru ziua de astăzi.

Primul raport este raportul asupra rezultatelor comisiei de mediere la soluționarea divergențelor apărute în legătură cu proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 75/1995 privind producerea, controlul calității, comercializarea și folosirea semințelor și materialului săditor, precum și înregistrarea soiurilor de plante agricole.

Comisia, o să vă rog să vă ocupați locurile.

Deci, acest proiect este o lege ordinară și vom începe cu art. 28 alin. 1. Comisia de mediere a propus adoptarea textului Camerei Deputaților în unanimitate.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Vă mulțumesc.

Unanimitate.

La art. 44, alin. 1, comisia propune un nou text în unanimitate. Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

Deci, aceste două texte erau. Vă supun spre aprobare raportul comisiei de mediere în integralitatea lui.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

Adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aplicarea prevederilor Convenției privind interzicerea dezvoltării, stocării și folosirii armelor chimice și distrugerea acestora.

În continuare, vom trece la raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aplicarea prevederilor Convenției privind interzicerea dezvoltării, stocării și folosirii armelor chimice și distrugerea acestora.

Această lege este o lege organică și vom începe dezbaterea...

 

Domnul Mihail Nică:

Domnule președinte,

Un moment! Înainte de a începe dezbaterea, pentru colegii care și-au aruncat ochii asupra raportului, poate au fost șocați de dimensiunile mari ale acestui raport. Voi încerca să prezint pe scurt argumentele care au determinat modificările introduse de Senat la acest proiect de lege.

După data adoptării proiectului-lege de către Camera Deputaților, care a fost în 23 septembrie 1996, a fost stabilită data intrării în vigoare a Convenției (29 aprilie 1997), ca urmare atingerii la 30 octombrie 1996 a pragului de 65 de instrumente de ratificare depuse la Secretarul General al ONU.

Cunoașterea acestei date a determinat modificarea foarte multor articole.

Au fost, de asemenea, actualizate denumirile unor ministere și unor direcții, care au intervenit între timp, întreg capitolul "Sancțiuni" s-a redenumit "Infracțiuni și contravenții" și, de asemenea, a fost revizuit, în baza Legii nr.140/1996, prin care s-a modificat Codul de procedură penală.

Domnilor colegi,

Restructurările și reformulările din proiectul mediat între Cameră și Senat au fost, de asemenea, convenite cu reprezentații Agenției Naționale de Control și al Exporturilor Strategice și al Interzicerii Armelor Chimice, care au participat la lucrările Senatului și au participat, de asemenea, la lucrările Comisiei de mediere.

Considerăm că toate aceste modificări, deși sunt multe, sunt aliniate la ultimele noutăți în acest domeniu.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă mulțumesc.

Din partea Guvernului, dorește cineva să ia cuvântul? Nu. Bun.

Atunci, voi începe să supun la vot propunerile Comisiei.

Deci, la pct.1 - preambul - Comisia a propus în unanimitate varianta Senatului. Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La art.1, pct.1, partea introductivă, lit.a) și punctele 2 până la 7, Comisia propune textul Senatului, în unanimitate.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La art.3, alin.1, Comisia propune textul Senatului, în unanimitate.

Dacă sunt intervenții din partea Dumneavoastră? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La art.4, alin.2, 3, 4 și 5, Comisia a propus, în unanimitate, textul Senatului.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La art.5, Comisia a propus, în unanimitate, textul Senatului.

Dacă sunt intervenții din partea Dumneavoastră? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La art.6, Comisia a propus, în unanimitate, textul Senatului.

Dacă sunt intervenții din partea Dumneavoastră? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La art.7, Comisia a propus, în unanimitate, textul Senatului.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobarea propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La art.8, Comisia a propus, în unanimitate, varianta Senatului.

Dacă sunt intervenții din partea dumneavoastră? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La art.9, deci la pct.nr.9, Comisia a propus textul Senatului, în unanimitate.

Dacă sunt intervenții din partea dumneavoastră? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La nr.crt.10, Comisia a propus, în unanimitate, textul Senatului.

Dacă sunt intervenții din partea dumneavoastră. Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La nr.crt.11, Comisia a propus, în unanimitate, textul Senatului.

Dacă sunt intervenții din partea dumneavoastră. Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La nr.crt.12, Comisia a propus, în unanimitate, textul Senatului.

Dacă sunt intervenții din partea dumneavoastră? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La nr.crt.13, deci la pct.12 era numai la alin.1 acest vot al nostru.

La alin.1, pct.a), Comisia a propus, în unanimitate, textul Senatului.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La pct.b), Comisia a propus, în unanimitate, un text comun nou.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La nr.crt.13, la alin.1, Comisia a propus, în unanimitate, textul Senatului.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La pct.a), Comisia a propus, în unanimitate, textul Senatului.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La pct.b), Comisia a propus, în unanimitate, un text comun nou.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La nr.crt.14, la art.13, nou introdus de Senat, alin.1, Comisia a propus adoptarea textului Senatului.

Dacă sunt intervenții din partea dumneavoastră? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă? Nu sunt.

La pct.a), Comisia a propus, în unanimitate, textului Senatului.

Dacă sunt intervenții din partea dumneavoastră? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La pct.b), Comisia a propus, în unanimitate, un text comun nou.

Dacă sunt intervenții din partea dumneavoastră? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La pct.c), Comisia a propus, în unanimitate, un text comun nou.

Dacă sunt intervenții din partea dumneavoastră? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La pct.d), Comisia a propus, în unanimitate, textul Senatului.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La alin.2, Comisia a propus, în unanimitate, textul Senatului.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

Având în vedere că acesta este un articol complet nou și este în integralitatea lui introdus aici, vă supun spre aprobare acest articol în integralitatea lui.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La nr.crt.15, Comisia de mediere a propus, în unanimitate, textul de la Senat.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La nr.crt.16, Comisia a propus, în unanimitate, textul de la Senat.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La nr.crt.17, Comisia a propus, în unanimitate, adoptarea textului de la Senat.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La nr.crt.18, Comisia de mediere a propus, în unanimitate, textul Senatului.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La nr.crt.19, Comisia a propus, în unanimitate, textul Senatului.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La nr.crt.20, Comisia a propus, în unanimitate, textul Senatului.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La nr.crt.21, Comisia a propus, în unanimitate, textul Senatului.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La nr.crt.22, Comisia a propus, în unanimitate, textul Senatului.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La nr.crt.23, Comisia a propus în unanimitate adoptarea textului Senatului.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La nr.crt.24, Comisia a propus în unanimitate adoptarea textului Senatului.

Dacă sunt intervenții din partea dumneavoastră? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La nr.crt.25, articol nou introdus, Comisia propune, în unanimitate, varianta Senatului.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La nr.crt.26, Comisia a propus, în unanimitate, textul Senatului.

Dacă sunt intervenții din partea dumneavoastră? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La nr.crt.27, Comisia a propus, în unanimitate, textul Senatului.

Dacă sunt intervenții din partea dumneavoastră? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La nr.crt.28, Comisia a propus în unanimitate varianta Senatului.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La nr.crt.29, alin.1, Comisia a propus adoptarea textului Senatului, în unanimitate.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La alin.2, Comisia a propus adoptarea în unanimitate a textului Senatului.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La alin.3, Comisia propune adoptarea textului Senatului, în unanimitate.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La alin.3, subpct.a), Comisia a propus adoptarea, în unanimitate, a textului Senatului.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La pct.b), Comisia a propus adoptarea unui text nou comun, în unanimitate.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La pct.c), Comisia a propus adoptarea textului Senatului, în unanimitate.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La ultimul punct al alin.4, Comisia a propus adoptarea textului Senatului, în unanimitate.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La nr.crt.30, Comisia a propus, în unanimitate, la alin.1 și 2 adoptarea textului Senatului.

Vă supun spre aprobare textul de la alin.1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La alin.2, la partea introductivă, textul Senatului, propus de Comisie, în unanimitate.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La lit.a), Comisia a propus, în unanimitate, textul Senatului.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La pct.b), Comisia a propus un text nou comun, în unanimitate.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La pct.c), Comisia a propus textul Senatului, în unanimitate.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La nr.crt.31, Comisia a propus textul Senatului.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La nr.crt.32, Comisia a propus adoptarea textului Senatului la alin.2 și la pct.b).

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La nr.crt.33, Comisia a propus, în unanimitate, textul Senatului.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La nr.crt.34, Comisia a propus, în unanimitate, textul Senatului.

Dacă la alin.1 sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La alin.2, Comisia a propus în unanimitate un text comun modificat.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La nr.crt.35, Comisia a propus, în unanimitate, textul Senatului.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La nr.crt.36, Comisia a propus, în unanimitate, textul Senatului.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La nr.crt.37, Comisia a propus în unanimitate adoptarea textului Senatului.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La nr.crt. 38, Comisia a propus adoptarea textului Senatului, în unanimitate.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

La nr.crt.39, Comisia a propus adoptarea textului Senatului, în unanimitate.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerile Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La nr.crt.40, Comisia a propus adoptarea textului Senatului, în unanimitate.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerile Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La nr.crt.41, Comisia a propus, în unanimitate, textul Senatului.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare, în integralitate, propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La nr.crt.42, Comisia a propus, în unanimitate, adoptarea textului Senatului.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerile Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La nr.crt.43, Comisia a propus textul Senatului, în unanimitate.

Dacă sunt intervenții din partea dumneavoastră? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerile Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La nr.crt.44, Comisia a propus adoptarea art.45, care a fost nou introdus la Senat, în unanimitate.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La nr.crt.45, Comisia a propus varianta Senatului, în unanimitate.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerile Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La nr.crt.46, Comisia a propus adoptarea textului Senatului, în unanimitate, la titlul Cap.VIII.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La nr.crt.47, Comisia a propus introducerea art.48, nou introdus de Senat, în unanimitate.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt intervenții, vă supun spre aprobare propunerile Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La nr.crt.48, Comisia a propus, în unanimitate, adoptarea art.49, nou introdus la Senat.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La nr.crt.49, Comisia a propus, în unanimitate, adoptarea textelor de la Senat.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La nr.crt.50, alin.1. La alin.1, Comisia a propus adoptarea textului Senatului, în unanimitate.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La alin.2, Comisia a propus adoptarea variantei Senatului, în unanimitate.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La alin.2, în continuare, s-a propus adoptarea textului Senatului, în unanimitate.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La alin.3, s-a propus textul Camerei Deputaților, în unanimitate.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare această propunere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La nr.crt.51, referitor la art.52, nou introdus la Senat, Comisia a propus, în unanimitate, un text comun nou, pentru alin.1.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La alin.2 al acestui articol, Comisia a propus, în unanimitate, un text comun nou.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La alin.3, Comisia a propus, în unanimitate, un text comun nou.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea Comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare acest art.52, cu textele aprobate, în integralitatea lui.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La numărul curent 52, alin.1, comisia a propus un text comun nou, în unanimitate.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La alin.2 de asemenea, s-a propus un text nou. Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerile comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

De asemenea, comisia a propus un nou alin.3. Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunera comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare textul acestui articol, în integralitatea lui.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La numărul curent 53, comisia a propus, în unanimitate, varianta Senatului. Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La numărul curent 54, comisia a propus... deci, pentru art.52, eliminarea. S-a aprobat în unanimitate varianta Senatului. Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

Aici, în continuare, comisia a propus un text comun, în unanimitate, un art.531 cu două alineate. Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La numărul curent 55, comisia a propus pentru art.54, introdus de Senat, un text comun nou, în unanimitate.

Dacă sunt intervenții la această propunere? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La numărul curent 56, comisia a propus varianta Senatului, de eliminare, în unanimitate. Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La numărul curent 57, comisia a propus varianta Senatului de eliminare. Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La numărul curent 58, comisia a propus, în unanimitate, adoptarea textului Senatului. Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun, spre aprobare, propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La numărul curent 59, comisia a propus adoptarea textului Senatului, în unanimitate. Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La numărul curent 60, comisia a propus varianta Senatului, de eliminare. Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La numărul curent 61, comisia a propus adoptarea, pentru art.57, alineatele 1, 2 și 3, adoptarea textului Senatului, în unanimitate. Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerile comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La numărul curent 62, comisia a propus în unanimitate adoptarea textului Senatului. Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerile comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare raportul Comisiei de mediere în integralitatea lui. Vă atrag atenția că această lege este o lege organică și ca atare avem nevoie de cvorum. O să vă rog să verificați. Avem cvorum, da? Bun.

Atunci vă supun, spre aprobare, raportul de mediere, așa cum a fost adoptat aici.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Acest raport a fost adoptat în unanimitate, cvorumul nostru fiind asigurat.

 
Respingerea, prin vot, a propunerii legislative privind unele măsuri necesare pentru desfășurarea campaniei agricole din primăvara anului 1997.

Continuăm cu propunerea legislativă privind unele măsuri necesare pentru desfășurarea campaniei agricole din primăvara anului 1997. Plenul Camerei, în ședința din ziua de 17 martie 1997, a aprobat ca această propunere legislativă să fie dezbătută în procedură de urgență. Conform prevederilor art.105, 106 din regulament, urmează să aprobăm timpul afectat luărilor de cuvânt pe articole, cât și durata de timp afectată dezbaterii acestei propuneri legislative.

Invit Biroul comisiei să facă propunerile în conformitate cu art.106. Vă rog!

 

Domnul Elek Barna:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Pentru discutarea proiectului de lege depus de colegii din PDSR propunem 30 de minute, dar nu mai mult de 3 minute pe articole. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Propunerile comisiei sunt de 3 minute la dezbaterea pe articole și 30 de minute pentru dezbaterea întregii propuneri legislative. Vă supun spre aprobare propunerile comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

În unanimitate s-au adoptat cei doi timpi afectați. În continuare, propunerile făcute de comisie.

Din partea comisiei, vă rog.

 
 

Domnul Elek Barna:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, a analizat această propunere legislativă în ședința ei din data de 19.03.1997.

Câteva considerațiuni privind această inițiativă legislativă îmi permit să vă fac cunoscut că, cu aceeași destinație, la propunerea Ministerului Agriculturii și Alimentației, Guvernul României a înaintat și aprobat Ordonanța de urgență nr.6/5 martie 1997, potrivit căreia se constituie la dispoziția Ministerului Agriculturii și Alimentației, prin bugetul public, un fond de 550 miliarde lei pentru finanțarea lucrărilor agricole. Totodată, din datele furnizate rezultă că pentru punerea în aplicare a actului normativ despre care trebuie să decidem astăzi, este necesară asigurarea, prin Banca Națională a României și a băncilor comerciale, a unui volum de circa 3000 miliarde lei cu o dobândă subvenționată în proporție de 60%. La nivelul actual al dobânzilor bancare, circa 150% sau chiar peste, aceasta presupune alocarea de la bugetul de stat al acestui an a peste 1300 miliarde lei pentru subvenționarea dobânzii.

În altă ordine de idei, potrivit art.137, alin.5 din Constituția României, nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare, iar din propunerea legislativă în discuție, nu se specifică de unde se suportă diferențele de dobândă la creditele acordate. De asemenea, se încalcă prevederile art.10, alin.2 din Legea finanțelor nr.72 din 1996, prin care în cazurile în care, în cursul execuției bugetare, se fac propuneri de elaborare de noi acte normative, a căror aplicare atrage majorarea cheltuielilor bugetare, inițiatorii au obligația să prevadă și mijloacele necesare acoperirii sporului de cheltuieli.

Doamnelor și domnilor, având în vedere cele expuse succint mai sus, în urma dezbaterilor avute loc în comisie, comisia a hotărât respingerea acestei propuneri legislative cu 14 voturi pentru, 10 voturi contra și fără nici o abținere. În consecință, vă rog să procedați la fel în plenul Camerei Deputaților. Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Deci, nu există alte intervenții. În acest caz voi supune ... Da, domnul vicepreședinte Năstase, vă rog.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În primul rând, doresc să-l felicit pe domnul deputat Elek Barna, am înțeles că a fost desemnat în Guvern. Dânsul ne-a prezentat, cu foarte multă intonație, raportul care a fost întocmit de către Guvern, deci nu raportul care a fost întocmit de către comisie, și bănuiesc că explicația este cea pe care am prezentat-o .

Acum, în ceea ce privește procedura pe care urmează să o realizăm, vă rog să examinați următoarea chestiune. În cadrul procedurii de urgență, în regulamentul nostru nu există o formulă prin care, înainte de votul asupra propunerii comisiei, de respingere, să aibe loc o discuție în care totuși să fie exprimate, chiar și sumar, punctele de vedere care justifică pozițiile care, la un moment dat, au justificat inițiativa legislativă.

Sigur că este vorba de o procedură de urgență. În procedura de urgență, știți foarte bine, se trece direct la dezbaterea pe articole. Regulamentul nostru, pentru această chestiune, nu are o soluție, există numai soluția de la art.95, pentru situația obișnuită în care dacă prin raportul comisiei se propune respingerea proiectului, după încheierea dezbaterii generale, președintele cere Camerei să se pronunțe prin vot. Deci, în situația procedurii normale, se trece la vot după dezbaterea generală și este firesc, pentru că este normal ca cei prezenți să asculte punctele de vedere ale grupurilor parlamentare. În situația noastră, pe care, repet, nu o avem soluționată în regulament. Totuși, putem să creăm o anumită practică în sensul următor. Deja s-a stabilit durata de timp alocată dezbaterii acestui proiect de lege - 30 de minute. În intervalul acesta de timp aș propune să se permită explicații, înainte de vot, din partea grupurilor parlamentare, astfel încât, sub această formă, să asigurăm totuși prezentarea punctelor de vedere înaintea votului care va fi exprimat. Consider că în felul acesta, fără a prelungi procedura, putem totuși să exprimăm un vot în cunoștință de cauză.

Domnule președinte, supun dumneavoastră și colegilor această propunere. Sper să nu existe obiecții. În mod obișnuit, se pot face declarații înainte de vot, se pot face și după vot, fără îndoială, dar cred că, pentru viitor, va trebui să reglementăm această situație în regulamentul nostru. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, dumneavoastră, de fapt, propuneți ca, în loc să discutăm pe articole, să vă permitem să vă expuneți punctul de vedere...

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Nu, domnule președinte, înțeleg că dumneavoastră sunteți mai generos decât mine în sensul că dumneavoastră doriți să intrați la discuția pe articole.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu, tocmai că nu. În loc să se intre la discuția pe articole să-și spună grupurile parlamentare punctul de vedere și să supunem, spre aprobare, propunerea comisiei.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Exact. Pentru că, după părerea mea, ținând seama de punctul de vedere exprimat de către comisie, nu se poate intra la discuția pe articole decât în măsura în care Camera invalidează propunerea care a fost făcută de către comisie.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Evident.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Dar, pentru a ne putea exprima în legătură cu această chestiune, ar fi util totuși pentru votul nostru să se prezinte punctele de vedere în intervalul de timp pe care Camera l-a alocat acestei dezbateri, astfel încât acest vot să fie un vot responsabil, exprimat în cunoștință de cauză, pentru că, neavând dezbatere generală, neavând o prezentare foarte amplă din partea comisiei, vă rog să vedeți raportul comisiei, este un raport de un sfert de pagină, iar ceea ce ne-a prezentat domnul deputat Elek Barna, a fost preluat din partea introductivă și partea finală a raportului venit de la Guvern.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, domnul deputat Barna dorește un drept la replică. Vă rog!

 
 

Domnul Elek Barna:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Desigur, vă mulțumesc și mulțumesc domnului vicepreședinte Adrian Năstase pentru frumoasele cuvinte pe care mi le-a adresat. De altfel, nu ar fi nici o tragedie să fac parte din Executiv, dar nu aceasta contează. Desigur, eu puteam să vorbesc verzi și uscate aici despre "țăranul e pe câmp" și că "e nevoie să arăm" și "e nevoie de motorină", am considerat că astăzi este nevoie de semințe, de vânt și de vreme bună, dar am considerat că este mult mai bine să prezint aspecte din Constituția României, care nu a fost concepută de actualul Guvern, și nici Legea finanțelor publice, pentru a sublinia argumentele cu care s-a pledat și s-a lucrat în comisie.

Deci, acesta a fost motivul pentru care mi-am permis să vă prezint anumite aspecte sau, mă rog, citate - dacă doriți - din Constituție, respectiv din Legea finanțelor publice. Procedura pe care o propune domnul deputat Adrian Năstase, desigur este la latitudinea noastră dacă acceptăm sau nu acceptăm această propunere, dar domnia sa propune o metodă, un fel de "ștruțo-cămilă", dacă vreți, deoarece, combină procedura de urgență cu procedură normală. În regulament, procedura de urgență este clar stipulată, iar procedura normală este din nou, zic, clar stipulată, dar dânsul propune un hibrid între cele două modalități. Desigur, dumneavoastră decideți, prin vot, dacă doriți. Oricum, eu nu pot să-mi schimb atitudinea. Deci, respectiv părerea comisiei este ceea ce v-am prezentat eu mai înainte, dorim a respecta procedura, dorim să respectăm regulamentul Camerei. Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Popescu, președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități. Vă rog!

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Mie îmi face plăcere că domnul profesor Năstase a luat cuvântul pe această problemă și a recunoscut că există o lacună în regulament. Pe mine mă bucură lucrul acesta că, de mai multe ori, noi am spus că regulamentele "este ele" (au pluriel) lacunare și că trebuie să le mai îndreptăm pe ici pe colo. Acum, am luat cuvântul pentru că, din felul cum prezintă domnul profesor această cerere, rezultă că ar trebui să creăm o practică și eu sunt împotriva creării unei practici împotriva regulamentului. Dar, pentru ca să demonstrăm că suntem de acord și constructivi pe idee, să discutăm puțin regulamentul. Este firesc ca procedura clasică obișnuită să se diferențieze prin ceva, prin diferite trăsături de procedura de urgență și invers. Și de aceea, faza generală de dezbatere lipsește când este vorba de procedură de urgență, dar una este să se creeze acum o practică, lucru cu care nu suntem de acord, alta este însă să fim de acord ca liderii să-și spună opiniile. Dumneavoastră aceasta ați spus: să-și spună fiecare opinia cu privire la... în intervalul de timp de... Acesta este, după părerea mea, un lucru acceptabil, nu creează o practică, să fie marcat bine acest aspect, nu se creează o practică, pentru că noi vom mai avea niște legi în urgență, este posibil, și atunci veți invoca acest precedent creat astăzi. De aceea am și luat cuvântul. Mie îmi face plăcere să facem dialogurile în general contradictoriu și, dacă este posibil, fiecare două, trei minute, patru minute să explice punctul de vedere, sigur, se va da un vot în cunoștință de cauză. Deci, nu pentru că s-ar crea un precedent, nu se va crea nici un precedent, dar suntem de acord ca în acest caz să se dea o explicație, de către cine simte nevoia, pe linie de grupuri parlamentare. Cred că împărtășiți acest punct de vedere care este rezonabil și, în același timp, vă rog să rețineți, ca un bun câștigat în gândirea noastră în Parlament, că aceste regulamente sunt lacunare și că ele trebuie să fie îmbunătățite, însă este câștigul discuției de astăzi. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte intervenții? Dacă nu mai sunt, eu vă voi supune la vot propunerea făcută de domnul deputat Emil Popescu ca liderii să poată să-și spună cuvântul pentru un interval de câte 3 minute.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Întâi abțineri vă rog. Vă rog să numărați! 14 voturi.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați!

Da, repun la vot. Cine este pentru? Să numărăm. Vă rog foarte mult. Vă rog să numărați cu grijă!

Deci, au fost 103 voturi pentru propunere, 14 abțineri și 130 împotrivă. Având în vedere că această procedură propusă nu este regulamentară, ea trebuia să fie supusă votului. Am supus-o la vot și a căzut. Eu cred că soluția poate să fie după ce supun la vot raportul comisiei, ca să dăm totuși liderilor cuvântul în această chestiune. Dacă sunteți de acord? Nu am altă soluție. Vă rog, din partea comisiei, dar scurt.

 
 

Domnul Victor Neagu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Cui îi este frică, domnule, de un proiect legislativ făcut de PDSR, de PRM, PUNR care privește o problemă atât de importantă pentru toată lumea care se găsește astăzi aici în sală, mai ales că, dacă este să ne gândim bine, scopul fundamental al Guvernului este realizarea intereselor naționale, iar obiectivul strategic este securitatea alimentară? Am citat din ceea ce a prezentat aici domnul prim-ministru, în fața noastră, a Camerelor reunite, în urmă cu vreo câteva luni de zile. Cui îi este frică să recunoaștem că astăzi n-au ajuns banii în agricultură? (Vociferări; comentarii)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog foarte..., vă rog...!

 
 

Domnul Victor Neagu:

Cui îi este frică...

Domnule președinte, (Riposte) aceasta vrem să prezentăm în fața dumneavoastră, domnilor. (Rumoare; vociferări)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos, nu discutăm acum decât chestiunea de procedură dacă este... Deci, aceasta am discutat-o. Acum, mai departe, s-a respins la vot propunerea procedurală care s-a făcut și ca atare vă voi supune la vot propunerea făcută de comisie, de respingere a acestei inițiative legislative.

Cine este pentru? Vă rog să numărați!

Deci, au ieșit 143 de voturi pentru.

Abțineri?

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați!

103 voturi împotrivă și abțineri nu am avut. Deci 143 au fost pentru respingere.

Acest proiect a fost respins.

Dacă din partea inițiatorului vrea să vorbească cineva?

Da, vă rog. Domnule deputat Neagu, vă rog.

 
 

Domnul Victor Neagu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

(Aplauze din partea stângă a sălii.)

Din partea stângă:

Presa! Presa!

 
 

Domnul Victor Neagu:

Mi-am schimbat întrebarea: cui îi este frică de opoziție? (Rumoare)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos să păstrați liniștea, ca să putem să-i ascultăm pe inițiatori.

Vă rog, domnule deputat Neagu.

 
 

Domnul Victor Neagu:

Aștept să-mi dați cuvântul.

Da, domnule președinte, mulțumesc.

Doamnelor și domnilor,

De ce să nu recunoaștem că banii nu au ajuns la agricultori, nu au ajuns la țărani, în timp ce obiectivul strategic, cum vă spuneam și mai înainte, a fost acela de a asigura securitatea alimentară în România? Cui îi este frică să mai salvăm ceva din ce se mai poate salva în actuala stare de lucruri?

Stimați guvernanți și susținători ai guvernanților,

Ați declarat că o să aveți o politică cu fața la țărani. Până acum, ați stat numai cu fața la complexele zootehnice, în vederea lichidării lor. Și se văd rezultatele.

Neacordând acum atenție agriculturii, loviți exact în acționari, în privați, care cuprind peste 90 %, de pildă, din suprafața cu grâu. V-aș aminti că la vii 95 % sunt ale acționarilor și particularilor. Nu acordați garanții guvernamentale, în actuala campanie agricolă de primăvară, dar pentru importurile de combine, pentru firmele "Keats" și "Walmont", care înseamnă 5 ani recoltă asigurată pe spatele țăranului, se oferă această garanție guvernamentală.

Din păcate, ce am susținut prin Moțiunea pâinii se cam adeverește.

Guvernul României, prin domnul Bogdan Niculescu-Duvăz, ne face precizarea că creditele pentru agricultură vor respecta Programul ASAL.

Constatăm, din nou, cu dezamăgire, că actualul Guvern se subordonează Programului ASAL și, în același timp, forțelor politice care susțin acest Guvern.

(Comentarii în partea stângă a sălii)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos păstrați liniște și lăsați vorbitorul.

 
 

Domnul Victor Neagu:

Mi-ați tăiat microfonul, domnule președinte?

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Poftim?

 
 

Domnul Victor Neagu:

Dacă mi-ați tăiat microfonul, am întrebat.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu, nu v-am tăiat microfonul. Cred că trebuie să vi-l orientați mai bine.

 
 

Domnul Victor Neagu:

L-am orientat pe stânga, da, deși trebuie să audă mai bine partea cealaltă.

Măcar ați fi putut să preluați o parte din elementele pe care le-am propus în acest proiect de lege, măcar o parte din ceea ce am sesizat noi în Moțiunea pâinii, pe care am lansat-o în urmă cu câtva timp.

Noi înțelegem că actualul Guvern este mai mult preocupat de revenirea la structura, la proprietatea din 1945 - 1946, de modificarea Legii nr.18, de a despăgubi cu 5 % din acțiunile FPS-ului pe moștenitorii celor naționalizați în 1948, ceea ce înseamnă vreo câteva miliarde de dolari, de a salva porcii din complexele din zootehnie prin metode sui generis de înfiere sau cu grâu furajer, poate de introducere a totalitarismului taliban și în Camera Deputaților, translând sintagma "Senatul suntem noi", în, probabil, "Camera suntem tot noi..." Poate că preocupări mai agrare, deci mai pământești ale Guvernului ar constata că în depozitele PECO există peste 50.000 de tone de motorină, la ora actuală, necesare consumului pe luna martie, din care nu s-au ridicat decât circa 8.000 de tone și aceasta spune, totuși, ceva, Ordonanța nr.6/1997 demonstrează că banii nu au ajuns la țărani.

Apreciem că orizontul de așteptare, al răbdării lucrătorilor din agricultură este extrem de aproape. Din declarațiile guvernamentale, mai ales, românul va mânca mai puțin, în schimb România va exporta mai mult, iar prin actualul buget cineva preferă să moară o mie de oameni azi, decât un milion mai târziu. Oare va trebui mereu să asistăm la intervenția Cotroceniului pentru a anihila rezultatele nefaste ale unor acțiuni insuficient gândite ale cabinetului Ciorbea?

Astăzi aș fi vrut să vă rog, stimați domni deputați, să nu vă împotriviți strădaniilor de a sprijini agricultura într-un moment aproape crucial pentru stabilitate și liniște în țară, în această primăvară. Apelul meu, însă, a rămas fără succes pentru dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

(Aplauze în partea stângă a sălii)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Ilie Neacșu, din partea Grupului parlamentar PRM.

Vă rog.

 
 

Domnul Ilie Neacșu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În absența oricărei intenții legislative a actualei puteri de a sprijini campania agricolă, pe care benefic o întârzie ultimii fulgi de zăpadă, opoziția a încercat să convingă majoritatea parlamentară că, fără un ajutor financiar adecvat, sectorul vegetal al agriculturii românești va urma calea sectorului zootehnic. Și pentru că penuria de idei a coaliției aflate la putere se prelungește îngrijorător, ca să nu mai vorbesc de atitudinea Guvernului în materie de inițiative legislative, un grup de deputați aparținând PDSR, Partidului România Mare și PUNR vine în fața dumneavoastră cu un proiect de lege pe cât de simplu pe atât de eficient. Numai că actele normative care își propun să sprijine populația, întreprinzătorii autohtoni, produc grimase pe fețele colegilor parlamentari aflați la putere. Și dacă respectivele intenții legislative sunt plămădite în sânul opoziției, atunci fierea devine unicul organ prin care se filtrează gândurile sterile ale celor care au promis marea cu sarea și o schimbare istorică.

Domnilor colegi, privesc cu stupefacție cum o parte a colegilor aparținând partidelor din coaliția guvernamentală transpiră, în primul rând, nu pentru vreun efort depus în slujba celor ce i-au ales în această impunătoare sală, ci pentru a stopa din fașă orice intenție pozitivă care vine din partea opoziției.

Culmea este că, atunci când, în particular, deputați din tot spectrul politic abordează problemele grele cu care se confruntă agricultura, consecințele pe termen lung ale expectativei actualului Guvern față de pământul și animalele țării, cei mai mulți dintre colegii noștri majoritari recunosc că noi, cei din opoziție, avem dreptate, că zbaterile noastre sunt firești, dar că, în afară de a recunoaște, pe culoarele Parlamentului, toate aceste necazuri, ei nu au nici o putere, iar la vot cântă după ritmul centralismului democratic, pe care și răposatul Ceaușescu îl mai slăbise în ultimii ani.

Din păcate, domnilor colegi, problemele agriculturii românești sunt analizate astăzi prin prisma algoritmilor și a deciziei curcubeului politic, neținând, în nici un fel, seama de glasul pământului, de răcnetele disperate ale animalelor înfometate, de tradițiile și preocupările românilor.

Tot ce vine de la Banca Mondială și FMI este bun. Toate ordinele acestor organisme supranaționale, care își consolidează conturile pe spatele sutelor de milioane de umiliți, se execută militărește de Guvernul nostru servil.

Vaietele celor mulți și săraci, și mai săraci ca oricând, nu sunt auzite nici de miniștrii domnului Ciorbea și, din păcate, nici de toți parlamentarii. Și dacă cei din Executiv nu au de ce să dea socoteală electoratului, noi, stimați colegi, avem obligația să explicăm, celor care ne-au ales, despre pozițiile și atitudinile noastre.

Din punctul meu de vedere, și fac o paranteză aici, trecerea proiectului de modificare a Legii nr.35 privind investițiile străine prin Camera Deputaților, în absența parlamentarilor opoziției, este nu doar o bilă neagră pentru coaliția majoritară, ci un semn că parlamentarul nu mai reprezintă o conștiință anume, ci mai degrabă un șurub al unei instalații, fie ea și de vot.

Refuz să cred că parlamentarii din Ardeal au avut ei girul celor ce i-au votat de a ridica mâinile la unison pentru vânzarea pământului la străini. Dar poate orice rău este spre bine, numai că pe noi ne îngrijorează starea prelungită de bâjbâială, de sărăcie, de debusolare.

Dacă nu ar fi fost suferința unui popor întreg, noi nu am fi venit în fața dumneavoastră cu acest proiect de lege care, aprobat, ar mai fi descrețit frunțile bieților agricultori. Și, pentru că este cinstit să jucăm cu cărțile pe masă, intenția noastră, a parlamentarilor Partidului România Mare, este de a vă lăsa să vă compromiteți definitiv în fața electoratului și eu vă asigur că sunteți pe calea cea bună, numai că, dintotdeauna, interesul nostru de grup îl întrece pe cel de al doilea, după cel național, care implică aproape 23 de milioane de cetățeni.

Vă mulțumesc.

(Aplauze din partea Grupului PRM)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Valeriu Tabără și pe urmă domnul deputat Alecu.

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Pentru mine este o surpriză respingerea acestui proiect de lege, cu atât mai mult cu cât se adaugă la un alt element - acela de a respinge și procedura. Mie mi se pare incorect, pentru că s-ar fi putut discuta, și revin la ceea ce s-a întâmplat și cu inițiativa de la Legea nr.18, s-ar fi putut discuta pe articole și respinge, efectiv, pe conținut.

Domnilor colegi, vreau să vă spun că PUNR-ul ar fi semnat o astfel de inițiativă parlamentară venită din oricare parte a acestei săli, pentru că era o necesitate. Și vreau să vă spun că am trăit împreună o astfel de necesitate, în primăvara lui 1996, atunci când am făcut Legea nr.20. Și vreau să vă mai spun încă un lucru: că nu ține această argumentație că o astfel de lege nu mai este valabilă pentru agricultura românească sau pentru oricare alt sector din economia națională, că cu o astfel de lege și cu o astfel de inițiativă legislativă - și scrie foarte clar în ceea ce ne-a trimis Guvernul - nu este de acord Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială.

Vă avertizez de pe acum, stimați colegi, că, prin măsurile care nu se iau în agricultură, în acest an, vom deveni importatori nu numai de grâu, vom deveni importatori de carne și, referitor la ceea ce se întâmplă la această dată în zootehnie, aceasta este, de fapt, afacerea secolului. Și întreb acum: cine stă în spatele acestei mari afaceri trăită de țăranul și de producătorul român? Și dacă afectăm pe cineva în această primăvară, vreau să vă spun că îl afectăm pe producătorul individual.

Repet: faptul că s-au pus 550 de miliarde de lei "la dispoziția agriculturii", pentru că nu s-a specificat nici sursa, nu s-a specificat nici dobânda cu care se dau și nici cum se asigură ajungerea acestei surse de bani la producătorii agricoli, singura problemă a fost de la buget, nu se creditează agricultura din buget și, a doua problemă, că au dreptul cei care au vocație la credit. Vreau să vă spun că, la această dată, nu se dă nici la cei care au vocație la credit și sunt foarte mulți dintre cei care sunt particulari. Este o mare greșeală de a nu lua în atenție și de a nu analiza o inițiativă care vine pe un sector care este fundamental pentru ceea ce înseamnă reformă în România. Nu este vorba numai de agricultură, este vorba de întregul sistem de reformă a țării. Agricultura dă stabilitatea și aici creăm mare instabilitate. Cine, oare, răspunde de acest lucru?!

Mulțumesc.

(Aplauze puternice în partea stângă a sălii)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Alecu.

Vă rog.

(Comentarii în partea stângă a sălii)

 
 

Domnul Aurelian Paul Alecu:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Constat, cu o deosebită satisfacție, că actuala opoziție sau a realizat prea bine sau nu a realizat deloc noua ei poziție. Dumnealor au pierdut alegerile și acum sunt în opoziție și se comportă sau ar vrea să ne comportăm și noi ca și înainte. (Rumoare.)

Țin minte și subliniez aici, pentru dumneavoastră și pentru toți cei care pot să asculte, că, în noiembrie 1996, în România a câștigat Convenția Democrată care este, de fapt, o gândire de dreapta în societatea românească.

Din partea stângă a sălii:

O distrugere!

 
 

Domnul Aurelian Paul Alecu:

Până aici cred că suntem de acord, dar surpriza pentru dumneavoastră este că o asemenea gândire politică, Parlament și Guvern, aplică partea de dreapta la ceea ce s-ar numi reformă economică și partea din stânga, cu care vă tot bateți în piept, de câțiva ani de zile, pentru ceea ce se numește protecție socială. Și dumneavoastră veniți aici cu titulatura, calitatea de specialiști, pe care o aveți și o avem destui, să produceți oarece confuzie în mintea celor care ascultă. De ce nu dăm? Păi dumneavoastră trebuie să înțelegeți clar că dumneavoastră nu vreți să dați, nu noi. (Rumoare.) Am încercat și v-am rugat, vreme de patru ani de zile, cât erați la putere, să creăm proprietatea privată în România,...

Domnii deputați Ioan Gavra și Valeriu Tabără:

A fost creată!

 
 

Domnul Aurelian Paul Alecu:

...care nu va avea nevoie de împrumut, toată ziua, de la stat, ci de susținere și nu ați vrut, refuzând modificarea Legii nr.18; noi nu veneam decât să cerem, în sprijinul gândirii dumneavoastră, să dați ceva mai mult. Pentru că așa gândiți. Acum este o diferență. Noi am spus: cei care, de ani de zile, nu au făcut decât să-și crească datoriile din miliarde în zeci de miliarde, ar vrea acum să le dubleze, pentru că, în același sistem, ei nu vor deveni niciodată rentabili. Deci vor mai mânca încă o dată. Și noi, acestora, am spus, de-acum încolo, nu le mai dăm. O să le dăm celor care produc și fac eficient, economic. Însă cei care ați făcut aici sperietura când noi am zis să facem reforma agriculturii, ați fost tot dumneavoastră. Când ați auzit că în Legea nr.18 se pune problema săririi de la 100 de hectare la 200 de hectare, repede a sărit fostul locatar al Cotroceniului că vin moșierii. De ce nu ați venit dumneavoastră, nu 200, 500 de hectare este cea mai bună exploatare și hai să facem exploatații agricole de 500 de hectare. Și noi poate vă luam de bună ideea și o băgam în lege. Și acesta era sprijin, ceea ce ar fi însemnat nu subvenționare în permanență a celui care provoacă, pe zi ce trece, pierderi din ce în ce mai mari.

Acum, de la o vreme, am trăit cu toții o tragedie prezentată destul de larg în presă, în televiziune și ați văzut-o și dumneavoastră, cu porcii. Dar, totuși, de câteva zile, citim prin ziare: cine cumpără porcii? Păi, directorii care, acolo, nu au fost în stare să facă zootehnie, cumpără porcii cu zecile, cu sutele, poate cu miile, să-i ducă la complexele lor. Să-i lăsăm să facă zootehnie pe buzunarul lor economic și aceia nu ne vor cere nouă niciodată sprijin, decât dacă va fi o situație de criză, la care dumneavoastră, noi, Parlamentul și Guvernul, vom pune umărul să o redresăm.

Deci eu am vrut să înțelegeți această diferență capitală care există între noi: un Guvern care vrea o adevărată reformă, nu cu bani cheltuiți pentru cel care cheltuie în continuare, și dumneavoastră care ați vrea să susțineți o economie falimentară, care a dovedit că este pe moarte.

(Amuzament în partea stângă a sălii)

Eu zic să moară cât mai repede falimentarii și să vină cât mai repede prosperii. Și prosperitatea vine de la 200 de hectare în plus și de la 5.000 de porci la acela care îi crește acasă.

Mulțumesc.

(Vociferări în partea stângă și aplauze în partea dreaptă a sălii)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Avramescu. Urmează domnul deputat Năstase.

Da, drept la replică, vă rog. Numai drept la replică.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Este o chestiune de procedură, domnule președinte.

Deci dumneavoastră ați permis intervenții pentru explicații de vot după vot, în legătură cu legea care a fost pe ordinea de zi astăzi. Cum domnul deputat Alecu a făcut doar un exercițiu de oratorie, pe care l-am apreciat cu toții, vreau să vă rog să mai oferiți cuvântul încă unui coleg de la Grupul parlamentar PNȚCD care, poate, ar explica votul pe care acest grup l-a dat în legătură cu această lege.

(Aplauze în partea stângă a sălii)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă mulțumesc.

Domnul deputat Avramescu.

(Comentarii în partea stângă a sălii)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos să păstrați liniștea.

 
 

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Doamnelor și domnilor,

Am putea discuta mult asupra suficienței sau insuficienței fondurilor pentru agricultură, dar vreau să spun, de la început, că discuțiile patetice nu ne poate duce la nici un rezultat.

Din partea stângă a sălii:

Nu ne pot!

 
 

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Am dreptul să vorbesc? Vă întreb.

 
 

Domnul Viorel Burlacu:

Dar limba română?! Acordați subiectul cu predicatul.

 
 

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Vă mulțumesc.

Am pus problema, și în cadrul Comisiei buget-finanțe, și nu mi s-a răspuns, pentru că, dacă vrem să discutăm asupra acestui subiect, ar fi cazul s-o facem mai profesionist, adică să renunțăm la asemenea discuții, așa cum s-au prezentat aici.

În Comisia buget-finanțe, am spus că, după practica noastră parlamentară, când venim cu o asemenea propunere care afectează bugetul, trebuie să spunem și resursa de unde asigurăm acești bani, de la ce fond.

 
 

Domnul Ioan Bivolaru (din bancă):

De la Legea nr.18!

 
 

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

De la Triță Făniță!

 
 

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Nu, nu mi s-a dat răspuns în Comisia buget-finanțe și cer să mi se dea răspunsul aici! Și voi avansa și o anumită caracteristică a bugetului, la care, poate, unii care au fost la guvernare vor trebui să reflecteze. Dacă o să vă uitați la bugetul de anul acesta, la "Cheltuieli", la capitolul Returnări de credite, dobânzi ș.a.m.d., în acest an sunt 18 %, față de 7 % cât au fost în bugetul anului trecut. Cu alte cuvinte, în acest an sunt niște scadențe și niște dobânzi de plătit. Pentru acest motiv, de undeva trebuie scăzuți niște bani. Am spus acest lucru, tocmai pentru a ajunge la ceea ce am zis adineauri - nu putem avansa, în acest proiect de lege, cu discuțiile, dacă cel care a făcut proiectul, cei care l-au inițiat, mai ales că acum discutăm și bugetul, nu spun care este sursa, de la ce capitol al bugetului de stat preluăm aceste fonduri.

Vă mulțumesc.

Și vă mai spun încă un lucru: este păcat că transformăm această tribună a Parlamentului pentru a dezvolta o campanie electorală, pentru că eu zic că mai este mult până atunci.

(Rumoare)

 
 

Domnul Aurelian Paul Alecu (din bancă):

Drept la replică!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Alecu dorește un drept de replică. Este regulamentar.

Vă rog.

Și domnul deputat Tabără, da? Drept la replică? Da.

 
 

Domnul Aurelian Paul Alecu:

Mi-a făcut plăcere că distinsul fost președinte al Camerei Deputaților a făcut aici o apreciere, pentru mine, măgulitoare că am făcut, eu știu, o dizertație, o lecție de... Cum ați spus? Oratorie.

(Amuzament în sală)

Nu am avut de unde să învăț așa ceva, domnule deputat, pentru că, acum vreo 7 - 8 ani, în România nu prea făcea oratorie oricine, dar aici, de la o bună bucată de vreme, împreună învățăm ceea ce s-ar numi proceduri sau procedură. Și în materie de procedură, în discuția mea anterioară, nu am făcut altceva decât să reiau tonul. Cum vă gândiți la țăranul român? Domnul Neagu. Ce vor zice ăia care lăsați porcii să moară? Antevorbitorul și alții. Deci am vorbit și eu cam în același ton, dar spunând foarte clar ceea ce am vrut să spun: noi facem reforma în agricultură și dumneavoastră, probabil, vă pare rău, pentru că, altfel, nu începeați cu atacurile așa devreme.

 
 

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

Se vede!

 
 

Domnul Aurelian Paul Alecu:

Eu am avut grijă să spun cu un an de zile înainte că veți pierde și nu vă venea să credeți. Acum este mult prea devreme, domnilor!

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Tabără. Replică.

(Rumoare)

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Chiar dacă nu a fost rostit numele meu, am simițit, în cuvântul colegului Alecu, această împunsătură... a reformei și a ceea ce înseamnă sprijinul pentru o ramură importantă.

Eu îl asigur pe domnul deputat Alecu de responsabilitate, vreau să vă spun că este o asumare mare de responsabilitate și dacă vreți, domnule deputat Avramescu, face parte și din fondurile pentru sănătate, agricultura, în primul rând pentru fondurile de sănătate. Și vă mai spun un lucru: în România se consumă proteină în jur de 25 - 29 de grame în rație. Lichidăm și ce avem ca sursă. Să vedem de unde o asigurăm mai departe. Este o întrebare pe care v-am pus-o aici, pentru că porumbul din această primăvară, și floarea soarelui, și soia se vor răsfrânge în carne, chiar dacă este la proprietarul privat. Și vă mai spun un lucru esențial: să judecăm bine și ceea ce a fost pe Legea nr.20 și să reușim să găsim rădăcina răului, pentru că toată lumea o refuză și nu este bine. Cu această rădăcină a răului netăiată, putem să facem o sută de reforme. Vă mai spun un lucru: să știți că în România, în agricultură, este cea mai profundă reformă dintre toate statele PECOS, statele asociate la Comunitatea Europeană. Vă veți convinge sau sunteți convinși, dar reforma pe care o facem trebuie să fie, probabil, spre acea exploatație, dar nu așa cum ați propus-o, domnule Alecu.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă rog.

Domnule deputat Lăpușan, este intervenție sau drept la replică?

 
 

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Un stimat coleg a pus o întrebare, care ar fi fost bine să fie pusă înainte, și dumneavoastră să fi oferit posibilitatea colegilor noștri să-și exprime punctul de vedere. În aceste condiții, ar fi avut răspunsurile, eu zic, satisfăcătoare și probabil că votul lor s-ar fi manifestat altfel.

Deci, domnule președinte, dați-mi voie să răspund colegului nostru care a întrebat unde sunt sursele sau de unde provin aceste surse care să asigure finanțarea legii respective. Eu sunt puțin nedumerit cum un reprezentant al Comisiei de finanțe nu a analizat pe toate părțile ceea ce s-a scris în această lege și vreau să vă spun că la această lege au contribuit mulți, chiar dintre colegii noștri parlamentari din partea dreaptă a sălii, în speranța, sigur, că legea respectivă va trece.

În momentul acesta, Ordonanța nr.6 este inoperantă și acesta este și motivul pentru care a apărut această inițiativă legislativă. Sursele, necesarul total de surse pentru campania de primăvară este între 6 și 7,5 miliarde.

Se întreba cineva unde există o calculație. Domnule deputat, cel care ați întrebat, sau cei care sunteți interesați, vreau să vă spun că există, la Ministerul Agriculturii și la deputații PDSR din Camera Deputaților, astfel de calculații. Și o să vă vină greu să credeți că pentru înființarea unui hectar de sfeclă de zahăr este nevoie, până la recoltare, de 8 milioane de lei. De unde să ia țăranul român banii aceștia?

Deci să revenim la surse. Principala sursă a legii era sursa atrasă de la populație de către băncile comerciale. Știți și dumneavoastră că în momentul de față populația a făcut depozite importante la băncile comerciale, datorită dobânzii foarte atractive practicate de acestea. Or, dacă aceste surse nu sunt plasate, ele nu vor fi operante, ele nu vor duce decât la disfuncționalitate în sistemul financiar și bancar. Vreau să vă spun că aceasta o consideram și justificată ca principală sursă pentru finanțarea acestei legi, de asemenea, surse proprii ale băncilor comerciale și, în ultimul rând, surse obținute de la Banca Națională a României și Ministerul de Finanțe. Dar aceste surse nu este neapărat nevoie să fie inflaționiste, pentru că, așa cum dumneavoastră sau cei care au câștigat puterea au spus: noi să câștigăm și vor veni banii, pentru că în noi au încredere, vom aduce credite din afară, le transformăm în lei și vom băga inclusiv în agricultură. Deci iată că surse pentru finanțare există. Întrebare suplimentară: de unde există surse pentru acoperirea diferenței de dobândă, pentru că legea respectivă prevede și o diferență de dobândă suportată de la bugetul de stat. Este foarte clar de unde. Să vedem dacă bugetul de stat poate să sprijine această finanțare. Vreau să vă spun că, în momentul acesta, bugetul pe 1997 nu este aprobat. Deci orice modificare de buget poate să fie făcută. Deci justificarea pe care a trimis-o Guvernul, absolut superficială, nu vine decât în sprijinul, în favoarea acestei inițiative legislative. Cele 550 de miliarde de lei care, în momentul de față, stau blocate ar putea să constituie jumătate din necesarul de finanțare. De asemenea cei 700 de lei pe fiecare kilogram de grâu pe care îi suportă populația, în momentul acesta, în plus și artificial, absolut artificial, de ce nu au luat destinația agricultură, de ce nu au luat destinația de sprijin pentru țăranul român - de unde, de fapt, vine această sursă. De asemenea, prin politica Guvernului, pe care noi nu o contestăm, o vor contesta rezultatele, rezultă o serie de economii făcute și anume: prime la grâu - se elimină, alocații pentru îngrășăminte - se elimină, subvenții - se elimină, pe alte direcții. Deci iată o serie întreagă de alte surse, care ar putea să ia această direcție. Din calculele pe care le-a făcut Ministerul Finanțelor, probabil, sau Ministerul Agriculturii, din nota trimisă de Guvern, rezultă 1.300 necesarul de astfel de credite. După evaluarea noastră, nu depășește 1.000 de miliarde de lei necesarul de la buget pentru susținerea acestei legi.

Dacă vreți un alt element care este absolut atractiv, este modalitatea de garantare care, și aceasta, a fost criticată în Comisie, și anume de ce să garanteze producătorul sau țăranul român pe baza contractelor de valorificare a producției? Păi așa se face peste tot în Occidentul acela, în care dumneavoastră vreți să ne duceți. În primul rând, trebuie să știți și dumneavoastră unde vreți să ne ducem și după aceea ne veți convinge și vom merge și noi.

Domnule președinte, părerea noastră este că, în acest moment, Camera Deputaților, sau o parte a ei, a dat un vot împotriva agriculturii românești, împotriva țăranului român.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Sunt obligat să fac remarca că domnul deputat Lăpușan reprezintă inițiatorul acestui proiect de lege.

 
Răspunsuri ale membrilor Executivului la întrebări adresate de către deputați.

În continuare, de la ora 6 și jumătate, intrăm în ședința consacrată întrebărilor și interpelărilor adresate Guvernului, precum și răspunsurilor Executivului.

Vom lua o pauză de 5 minute și intrăm în acest program.

 

După pauză

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnelor și domnilor deputați,

Vom intra în partea a doua a ședinței.

Domnul ministru al finanțelor, ministru de stat Ciumara, este în întârziere și vom începe cu întrebările formulate de deputați și adresate domnului ministru al justiției, Valeriu Stoica.

Domnul deputat Nica Dan este aici?

Domnul deputat Eugen Nicolicea este aici? Da. Formulați întrebarea. Dacă credeți că nu este cazul, răspunde direct domnul ministru. În orice caz, vă rog scurt de tot întrebarea.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Art.107 alin.2, din Constituție stabilește cu claritate că: "Hotărârile guvernamentale se emit pentru organizarea executării legilor".

H.G. nr.11/1997, sub semnătura dumneavoastră, a elaborat o serie de modificări în metodologia privind aplicarea Legii nr. 112/1995, modificări care încalcă prevederea constituțională de mai sus, după cum urmează - cităm numărul articolelor și paragrafelor, conform numerotației din republicarea Normelor metodologice, în baza H.G. nr. 11/1997, publicată în Monitorul Oficial nr. 27 din 18.02.1997:

a) în timp ce Legea nr. 112, Capit.I, art.1, se referă la imobilele cu destinația de locuință, deci toate imobilele cu această destinație, H.G. nr.11 restrânge sfera de aplicare a legii numai la cazurile acelor imobile care erau folosite ca locuințe;

b) în art.1, alin.3, H.G. nr.11 denaturează conținutul unei legi, respectiv al Decretului nr.92/1950, care în art.4 și art.5 definea clar ce se înțelege prin imobil naționalizat, introducând astfel o nouă limitare a aplicabilității Legii nr.112, din obligativitatea identității numelui din lista anexă a Decretului nr.92 cu numele adevăratului proprietar. Or, Decretul nr.92/1950 specifica explicit că imobilul aparținând soțului, soției sale, sau copiilor minori, se consideră ca aparținând unui singur proprietar; deci în listele anexe figurează ca atare;

c) în art.2, alin.5, H.G. nr.11 se substituie legiuitorului și trimite cazurile, considerate acum că nu se încadrează în Legea nr.112, spre soluționare pe cale judecătorească, potrivit dreptului comun, deși în Legea nr.112, art.25, se menționează expres că aceste cazuri vor fi reglementate prin legi speciale;

d) în art.12, H.G. nr.11 reușește o premieră în aplicarea dreptului, hotărând posibilitatea de atacare în anulare, în mod retroactiv, a unor contracte de vânzare-cumpărare încheiate înainte de apariția H.G. nr.11, în condiții perfect legale, respectiv Legea nr.112 și H.G. nr.20/1996. Art.12, alin.a), din Hotărârea de Guvern nr.11 menționează că le sunt aplicabile dispozițiile legale privind nulitatea actelor juridice, contractelor de vânzare-cumpărare care au ca obiect imobilele menționate la art.1, alin.4, din prezentele Norme metodologice.

Fiind cunoscut aportul dumneavoastră la elaborarea H.G. nr.11/1997, vă cerem a explica de ce s-au încălcat art.107, alin.2, din Constituție, principiul neretroactivității legilor? Cine se face răspunzător de aceste încălcări? Atenționând că prin Hotărârea de Guvern nr.11 din 1997, s-a creat un precedent primejdios, acela ca fiecare nou Guvern, funcție de interesele sale politice, să-și permită ca, prin hotărâri de Guvern, să se substituie legiuitorului, să nesocotească Constituția.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul ministru Stoica, ministrul justiției. Vă rog. Timpul alocat rămâne de 3 minute.

 
 

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Nu este prima dată când trebuie să răspund unei întrebări legate de Hotărârea nr. 11 din 1997 adoptată de Guvern. E adevărat că problemele ridicate astăzi par să fie noi, deși ele se învârt toate în jurul noțiunii de "titlu". Mai întâi este de observat că în ceea ce privește sintagma "imobile care erau folosite ca locuințe", utilizată în art.1, alin.2, din Hotărârea nr.11 din 1997, această sintagmă nu este deloc de natură să restrângă sfera de aplicare a Legii nr.112 din 1995. Într-adevăr, chiar în această lege se face referire la "imobilele cu destinația de locuințe trecute ca atare în proprietatea statului cu titlu". Așadar, chiar Legea nr.112, delimitând sfera ei de aplicare, face referire expresă la imobilele cu destinația de locuințe trecute "ca atare". Or, "ca atare" înseamnă tocmai asta, că în momentul în care au fost trecute sau preluate de către stat, erau folosite ca locuințe.

Iată de ce, prezicerea din Hotărârea nr.11 nu face altceva decât să reia, cu alte cuvinte, ideea cuprinsă în lege. Nu se adaugă în nici un fel sub acest aspect la Legea nr. 112 din 1995.

De asemenea, este adevărat că în art.5 din Decretul nr.92 din 1950, se face referire la imobilele proprietatea soțului, soției, sau copiilor minori și se apreciază că aceștia formează o familie, iar imobilul se consideră ca aparținând unui singur proprietar în ce privește aplicarea decretului.

Nici această idee din Decretul nr.92/1950 nu este în nici un fel trădată, ca să zic așa, nici de Legea nr. 112 din 1995, nici de Hotărârea nr.11 din 1997, pentru că în Hotărârea nr.11 din 1997 am vorbit de respectarea identității dintre persoana care figurează în Decretul nr.92 din 1950 și adevăratul proprietar al imobilului. Am avut în vedere ipotezele în care, așa cum ne arată practica judiciară, proprietarul inițial, care ar fi intrat sub incidența Decretului nr.92 din 1950, a vândut, înainte de apariția acestui decret, imobilul sau o parte din imobil. Au fost cazuri în care s-a vândut un apartament dintr-un bloc, iar în momentul în care a apărut Decretul nr.92 din 1950, s-a aplicat decretul de naționalizare, inclusiv cu privire la apartamentele care fuseseră vândute cu un an, doi, trei, patru, cinci înainte de către proprietarul inițial. Or, credem că într-o asemenea ipoteză este evident că nu mai e vorba de o concordanță între persoana care figurează în decretul de naționalizare, indiferent cum am interpreta art.V din Decretul nr.92 din 1950, și adevăratul proprietar.

Iată de ce, și sub acest aspect, Hotărârea nr. 11 din 1997, adoptată de Guvern, nu se îndepărtează în nici un fel de spiritul și litera Legii nr. 112 din 1995.

De asemenea, în ceea ce privește art.25 din Legea nr.112 din 1995, v-aș ruga să rețineți că în conținutul acestui text este o sintagmă, care e de fapt reluată din alte legi asemănătoare, și anume imobile trecute în proprietatea statului înainte de 22 decembrie 1989, imobile care nu intră în sfera de aplicare a Legii nr.112 din 1995. Și în legătură cu aceste imobile se precizează că ulterior se va reglementa situația lor juridică prin legi speciale.

Mai întâi trebuie să vedem la ce se referă acest text, art.25, din Legea nr. 112/1995. Este vorba deci de imobile care au fost preluate de stat, tot cu titlu. Pentru că dacă se spune "trecute în proprietatea statului", această sintagmă are în vedere ipotezele în care dreptul de proprietate s-a transferat din patrimoniul unei persoane, fizice sau juridice, în patrimoniul statului. Pentru ca să opereze însă un asemenea transfer de proprietate, este necesar un titlu legal. Ca urmare, nici legile ulterioare, despre care se face vorbire în art.25, nu pot să reglementeze decât situația juridică a imobilelor care au fost preluate în mod legal de stat, adică pe baza unui titlu.

Iată de ce, în măsura în care nu este vorba de un asemenea titlu, asemenea imobile n-au cum să fie reglementate printr-o lege specială, accesul la justiție, în privința asta fiind, potrivit Constituției și normelor internaționale în materie, imposibil de oprit. Dacă s-ar proceda altfel, ar însemna să se încalce și textul constituțional și regulile care sunt înscrise în tratatele internaționale la care România este parte, tratate care reglementează drepturile omului.

Iată de ce, nici în ceea ce privește art.25 din Legea nr.112 din 1995, Hotărârea adoptată de Guvern nu se îndepărtează nici de spiritul, nici de litera legii.

În sfârșit, o ultimă chestiune, și cu asta închei, este vorba de dispoziția art.9 (1) din Hotărârea nr. 11/1997, în care se face referire la contractele încheiate cu încălcarea legii și se spune că aceste contracte intră sub incidența dispozițiilor legale referitoare la nulitatea actelor juridice. Nu am făcut decât să repetăm un principiu bine cunoscut în materia dreptului civil. Ori de câte ori un act juridic încalcă o normă imperativă, ori de câte ori se încalcă dispozițiile legale, acelui act i se aplică dispozițiile referitoare la nulitatea actelor juridice. Actul respectiv nu este valabil nu pentru că a spus Guvernul că nu este valabil; actul respectiv nu este valabil pentru că a încălcat o dispoziție a legii. Noi nu am făcut altceva decât să spunem, în cuprinsul Hotărârii, că, dacă se constată, pe cale judecătorească, că un act juridic, un contract de vânzare-cumpărare a fost încheiat cu încălcarea legii, evident că trebuie să i se aplice regimul juridic de drept comun, iar acest regim juridic de drept comun este regimul nulității. Nu am făcut altceva decât să repetăm un principiu bine cunoscut.

Conchid, așa cum am conchis și altă dată, că, departe de a stabili vreo adăugare la Legea nr.112 din 1995, Hotărârea Guvernului nr. 11 din 1997 nu face altceva decât să restabilească, zicem noi, pe bună dreptate, concordanța necesară dintre Normele metodologice privind aplicarea acestei legi și litera și spiritul legii. E adevărat că prin aceste Norme metodologice, conform modificării adoptate prin Hotărârea de Guvern nr.11 din 1997, într-un fel a fost restrânsă sfera de aplicare, dar nu așa cum era stabilită de lege. Sfera de aplicare a legii a fost lărgită prin Hotărârea nr. 20 din 1996. Hotărârea nr. 11 din 1997 nu a făcut decât să readucă această sferă de aplicare în câmpul firesc prevăzut de lege, legea arătând care sunt criteriile pentru aplicarea ei. E vorba doar de două criterii bine precizate: primul criteriu - imobilul să fi fost preluat de stat cu titlu valabil; al doilea criteriu - imobilul să fi avut destinația de locuință la data preluării de către stat. Ambele aceste criterii sunt respectate de către Hotărârea nr. 11 din 1997.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Nica Dan. Da, domnule deputat Nicolicea, replică.

Domnul ministru a depășit cu mult timpul de 3 minute alocat.

Vă rog.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Nu sunt mulțumit cu răspunsul domnului ministru, din următoarele motive:

- la pct.a), ați spus că acel cuvânt "destinație ca locuință" este tot una cu "folosite ca locuință". Păi, dacă este așa, de ce ați schimbat termenul?

- la pct.b), ați dat posibilitatea prin asta ca cei care revendică aceste imobile să spună că acestea au fost naționalizate în mod greșit - eu vă spun ce se poate interpreta ulterior prin această Hotărâre a Guvernului -, astfel că mai multe imobile nu vor face obiectul acestei legi.

- la pct.c), dacă dumneavoastră spuneați că acele cazuri exprese care nu au fost încă reglementate prin legi speciale și îndrumați spre soluționare pe cale judecătorească, înseamnă că această îndrumare este superfluă și practic nu-și avea rostul în această hotărâre de Guvern. În realitate, prin aceasta, dumneavoastră întăriți ca proprietarii să revendice astfel de imobile înainte de a se reglementa prin lege;

- la pct.d) ați menționat că nu este o reglementare a Hotărârii de Guvern și nici nu este o încalcare a modului de atacare în mod retroactiv a contractelor de vânzare-cumpărare. Or, vreau să vă spun că ați repetat din nou aceste norme de drept. Fiecare știe că se poate adresa justiției în cazul în care aceste contracte ar fi lovite de nulitate. Or, consider în acest fel că, practic, dumneavoastră puteați să reluați în această Hotărâre de Guvern întregul drept, cu tot istoricul, și așa mai departe, prin hotărâri și prin fraze care se repetă, dar este foarte clar că aceste repetiții sunt puse într-o anumită ordine, ca să schimbe în totalitate Legea nr. 112.

Ați spus că n-ați făcut decât să restrângeți extinderea unei alte Hotărâri de Guvern, iar aici, în fața Camerei Deputaților, ați spus că, de fapt, nu modifică cu nimic, pentru că ați schimbat doar ici și colo câteva cuvinte, care nu au decât același înțeles.

Vă rog frumos să nu vă mai contraziceți și, ca ministru al justiției, trebuie să fiți acela care vrea să respecte dreptatea și nu dreptul unor anumite categorii.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Nica Dan - întrebare. Ați primit răspunsul? Sunteți mulțumit de răspuns? Doriți răspunsul ....

 
 

Domnul Dan Nica:

Doresc răspunsul oral.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Domnule ministru, vă rog frumos să-i răspundeți domnului Nica Dan la ...

 
 

Domnul Valeriu Stoica:

La care, că sunt mai multe întrebări?

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, e o întrebare adesată dumneavoastră legată de efectele juridice ale unei hotărâri judecătorești la Galați. Rugămintea mea este să vă încadrați în cele 3 minute, pentru că mai sunt multe întrebări și răspunsuri.

 
 

Domnul Valeriu Stoica:

Este simplu să mă încadrez în cele 3 minute, pentru că întrebarea se referă la o decizie a Curții Supreme de Justiție. Răspunsul este simplu. Ministerul Justiției nu are nici o competență în ceea ce privește sfera de activitate a Curții Supreme de Justiție. Ca urmare, nu avem căderea să comentăm deciziile Curții Supreme de Justiție.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Nica. Vă rog. Vă rog să vă incadrați în cele două minute replică.

 
 

Domnul Dan Nica:

Domnule ministru, îmi cer scuze. Întrebarea vă era adresată în dubla calitate, de jurist și de ministru al justiției.

Problema care era ridicată a fost acea decizie a Curții de Apel care în 1996 reglementa definitiv situația Consiliului județean din Galați.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție, evident, o parte din acele hotărâri au fost invalidate, dar fără ca problema în fond să fie rezolvată. Măcar la Hotărârea Curții de Apel din Galați puteați face referire.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

În continuare, doamna deputat Paula Ivănescu a adresat o întrebare domnului secretar al Ministerului Sănătății. Începem cu Ministerul Sănătății, pentru că domnul secretar de stat Ioan Romoșan, aici prezent, a cerut acest lucru, ca să se poată duce la o emisiune televizată, cu oră fixă. (Rumoare)

Da, poftiți, domnule secretar de stat Ioan Romoșan, de la Ministerul Sănătății.

Vă rog, aveți 3 minute pentru răspuns.

 
 

Domnul Ioan Romoșan:

Îmi cer scuze pentru această derogare. Sigur că este mai important Parlamentul, însă e vorba despre o problemă care urmează să se discute în perspectivă și de către dumneavoastră. Este vorba despre buget, deci despre justificarea cerinței Ministerului Sănătății de a suplimenta acest buget cu o anumită sumă, deci, într-o problemă importantă.

În legătură cu răspunsul pentru doamna deputat. Deci în legătură cu întrebarea 41, adresată în ședința Camerei Deputaților de către doamna deputat Paula Ivănescu.

Avea două părți această întrebare. Dacă doriți, pot să le repet.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Nu este nevoie.

 
 

Domnul Ioan Romoșan:

Vă mulțumesc.

Deci, la prima parte. Întrucât producătorii de medicamente își desfășoară activitatea sub îndrumarea sau coordonarea Ministerului Industriei și Comerțului, inițiativa unor proiecte de hotărâri guvernamentale referitoare la exceptarea de la plata taxelor vamale revine acestui minister. De altfel, în anii trecuți, producătorii de medicamente au beneficiat de astfel de facilități. Cel mai bun exemplu pe care noi l-am găsit în hotărârile de Guvern anterioare a fost H.G. nr. 119 din 1995 privind exceptarea și reducerea temporară a taxelor vamale la unele produse de import. Ministerul Sănătății, în calitate de beneficiar al medicamentelor realizate atât în sectorul de stat, cât și în cel particular, va sprijini întotdeauna astfel de inițiative.

În legătură cu a doua precizare, substanțele farmaceutice sunt considerate materii prime pentru fabricile producătoare de medicamente aflate în subordonarea Ministerului Industriei și Comerțului, și, deci, din nou, în competența de emitere a abilitării pentru import revine și de această dată acestui minister.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna Ivănescu, aveți dreptul la replică.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc pentru răspuns, domnule secretar de stat.

Eu am făcut această intervenție prin sistemul întrebărilor, dat fiind că medicamentele, în bugetul de familie, în special al pensionarilor, au o pondere foarte mare și, constatând că medicamente similare celor din import, preparate la noi de farmaciștii noștri, în industria de preferat privată, costă de două până la 10 ori mai puțin decât cele din afară, am considerat că în aceste condiții, când bugetul Ministerului Sănătății este atât de scăzut, când fondul acela destinat compensării medicamentelor este iar, de asemenea, scăzut, ar fi o metodă bună de a asigura strictul necesar de medicamente pentru cei bolnavi, deoarece România deține trista faimă de primul loc în ceea ce privește TBC-ul, mortalitatea infantilă, mortalitatea maternă și așa mai departe.

Deci ar fi poate numai pentru o perioadă o reducere sau exceptare de la taxele vamale pentru substanțele farmaceutice necesare preparării medicamentelor. Poate că ar fi foarte bună pentru a ajutora în special pensionarii, dar nu numai; deci familiile care trăiesc în general din venituri salariale și din pensii.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Nicolae Ionescu a pus o întrebare, înregistrată la nr.42. Doriți să puneți întrebarea direct, sau așteptați doar răspunsul?

 
 

Domnul Nicolae Ionescu:

Aștept răspunsul.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule ministru, răspunsul, atunci.

 
 

Domnul Ioan Romoșan:

Se leagă de întrebarea doamnei deputat, pentru că se referă la compensarea medicamentelor pentru pensionari.

De fapt, și la interpelarea precedentă, tot în legătură cu compensarea medicamentelor, trebuie să aduc noi precizări în această privință, legate mai ales de ridicarea plafonului de compensare la 250 de mii de lei.

Această decizie recentă a conducerii Ministerului Sănătății, care ridică rețetele compensate, respectiv plafonul acestora de la 100 de mii la 250 de mii pentru o rețetă, decizie intrată în vigoare deja la 14 martie 1997, poate acoperi nevoile de tratament pentru o lună de zile a unei persoane cu boli cronice. Normele actuale nu precizează dacă un bolnav are dreptul la mai multe rețete într-o lună, însă, în opinia noastră, este de la sine înțeles că dacă un bolnav cronic aflat sub tratament face o afecțiune acută care necesită o terapie suplimentară, aceasta va putea fi recomandată de medic printr-o altă rețetă, de asemenea compensată. Deci, în aceste condiții, este logic și convingător să spunem că acoperă această compensare, care, după cum știți, este între 50 și 75 la sută pentru tratamentul ambulator. În spital, pentru domnii deputați mai puțin familiarizați în această problemă, medicamentele sunt gratuite.

Privitor la plafonul acordat unui medic, dacă doriți să fac și această precizare, sper să fiu în timpul acordat. Normele cu nr. 250 emise în 1994, încă în vigoare, recomandă ca direcțiile sanitare și direcțiile spitalelor să stabilească plafoane valorice pentru fiecare medic, fără însă a preciza valoarea acestora. Ministerul Sănătății nu a fixat un plafon, și nici nu poate face acest lucru, pentru că valoarea plafonului este dependentă de sumele alocate direcțiilor sanitare și spitalelor, ultimele fiind cele care administrează fondurile respective în cadrul descentralizării și conform competenței manageriale a conducătorului unității spitalicești respective.

După cum se știe, aceste sume reprezintă fondul special de 2 la sută din fondul salariilor pe țară. În 1996, acest fond calculat a fost de 250 de miliarde de lei. Concret, s-ar putea colecta și cheltui numai 178 de miliarde. Această sumă a fost insuficientă, concluzie la care se poate ajunge printr-un calcul simplu.

Referitor la vârstnici, de care suntem intens preocupați, există circa 4 milioane de pensionari și majoritatea au nevoie de medicamente. Considerând că numai jumătate, deci 2 milioane, apelează la medic și fiecăruia i se prescrie o rețetă compensată în valoare de 50 de mii pe lună, rezultă o sumă de 100 de miliarde.

Avem și câteva propuneri, dacă-mi permite domnul președinte.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Ați depășit timpul.

 
 

Domnul Ioan Romoșan:

Le voi denumi doar punctual, cu permisiunea dumneavoastră.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, bine.

 
 

Domnul Ioan Romoșan:

Vă mulțumesc. Aceste măsuri ar fi mărirea fondului special de la 2 la 3 la sută - și am discutat această problemă și cu domnul ministru, este în curs de stabilire -, prin alocarea unei cote de 60 la sută din taxele percepute la Institutul pentru Controlul Medicamentului; suplimentarea aceluiași fond special cu forme financiare prin taxe anuale de 1 la sută la înregistrare și, în sfârșit, ultima, cu asta închei, instituirea unei taxe anuale pentru produsele înregistrate care nu sunt oferite pe piața farmaceutică în primii 2 ani de la înregistrare.

Vă mulțumesc și-mi cer scuze.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul Ionescu, doriți răspunsul și în scris, da?

Domnule secretar de stat, vă rog să-i faceți răspunsul și în scris domnului Ionescu.

Continuăm cu întrebările adresate Ministerului Finanțelor, domnului ministru de stat Mircea Ciumara.

Doamna deputat Paula Ivănescu... E aceeași întrebare.

Domnule ministru, vă rog să răspundeți.

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Doriți să reamintesc întrebările? Nu.

Legislația vamală în vigoare, art.35, Ordonanța Guvernului nr.26/1993, privind tariful vamal de import al României, aprobată prin Legea nr.102/1994, prevede posibilitatea aprobării de către Guvern pentru unele mărfuri ori contingente de mărfuri, taxe reduse sau exceptate cu caracter temporar, stabilite de politici tarifare în mod nediscrimintatoriu față de agenții economici importatori sau beneficiari.

Ca urmare, în vederea soluționării propunerii de efectuare a importurilor de materii prime destinate industriei de medicamente în regim de exceptare de taxe vamale, este necesar ca Ministerul Sănătății, nu al Agriculturii, să inițieze de comun acord cu Ministerul Industriei și Comerțului, un proiect de act normativ, cu respectarea prevederilor de la art.35 din Ordonanța Guvernului nr. 26/1993, prin care să stabilească valori, poziții tarifare, materiile prime care nu se produc în țară sau se produc în cantități insuficiente, necesare fabricării medicamentelor, precum și perioada de exceptare temporară de la plata taxelor vamale. Totodată, prin proiectul de act normativ poate fi prevăzută obligativitatea avizării de către Ministerul Sănătății a licențelor de import.

Menționăm că taxele vamale prevăzute în tariful vamal de import pentru produsele care se utilizează la fabricarea medicamentelor, au avut în vedere în special protejarea industriei chimice interne. O modificare unilaterală, globală în sensul eliminării taxelor vamale la importul de materii prime necesare fabricării medicamentelor, nu este în concordanță cu angajamentele asumate de țara noastră prin acordurile internaționale semnate cu țările Comuntății Europene, țările membre AELS, precum și în perspectivă cu țările membre CEFTA, referitoare la reducerea graduală până la eliminare, conform unui calendar stabilit de comun acord al taxelor vamale. Mulțumită? (Către doamna Paula Ivănescu)

 
 

Doamna Paula Ivănescu:

Nu sunt mulțumită de starea de fapt.

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

De starea de fapt. Asta nu e vina mea.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Ion Roșca, doriți numai răspunsul sau doriți să mai spuneți ceva? Bine, atunci poftiți la microfon.

Spuneți-mi vă rog, dumneavoastră acolo, sunteți ziariști? (Către cei de la balconul din dreapta) Sunteți cu televiziunea, cu PRO-TV? Da.

 
 

Domnul Ioan Roșca:

Vă prezint, domnule ministru Mircea Ciumara, o problemă care a fost marginalizată de fostul Guvern, rezolvată parțial și superficial. Este vorba de problema tinerilor căsătoriți.

Guvernul Văcăroiu a dat Ordonanța nr. 19/1994, prin care familiilor de tineri căsătoriți li se acordă o singură dată, pentru construirea unei locuințe proprietate personală, o subvenție de la bugetul de stat cuprinsă între 500 de mii și mergând pînă la o treime din valoarea locuinței, dacă, și aceasta era condiția, la data emiterii repartiției, a încheierii precontractului sau a contractului inițial de vînzare-cumpărare, au fiecare vârsta de până la 30 de ani. De altfel, și atribuirea locuințelor care se finalizează, în condițiile Ordonanței 19/1994, se realizează de autoritățile publice locale cu respectarea precontractelor și a contractelor încheiate, ca și a repartițiilor date de organele competente.

Primăriile au acționat în moduri diferite, interpretând discriminatoriu, și tinerii nedreptățiți, prin noi, parlamentarii, sesizează următoarea problemă. S-au încheiat contracte și s-au repartizat locuințe, conform Ordonanței nr. 19, de comisiile speciale ale primăriilor, dar întreprinderile de construcții coordonate de primării au întârziat să perfecteze aceste contracte timp de 2 ani, din 1994 până în 1996, timp în care unii dintre tineri au depășit vârsta de 30 de ani. În această situație unele primării le-au tăiat subvențiile și celelalte facilități prevăzute de Ordonanța nr. 19/1994. Ca exemplu, citez întreprinderea DAFI-București. În această situație, tinerii căsătoriți nu pot face față plății a 60 de milioane pentru un apartament de două camere, cu plata integrală, și rata lunară de 400 000 de lei și, sunt, să știți, domnule ministru, în pragul disperării.

Consider că sunt îndreptățiți să ceară rezolvarea acestei probleme, deoarece acești tineri au încheiat precontractul la vârsta de 28 de ani, s-au încadrat în normele metodologice, au încheiat precontractul cu primăriile și totuși nu pot beneficia de facilitățile Ordonanței nr.19, anume dată pentru ei.

Se pretinde că ulterior, printr-o altă reglementare, s-ar prelungi, sau deja s-a prelungit, vârsta tinerilor beneficiari ai acestor înlesniri la 35 de ani. Tinerii care fac obiectul acestei plângeri se consideră nedreptățiți că, deși au încheiat contractul în condițiile impuse, nu beneficiază de drepturile de subvenție și celelalte facilități, deși la data contractării aveau vârsta cerută de ordonanță. Și, vă roagă, domnule ministru, să vă implicați asupra acestui caz de excepție, în sensul de a li se da dreptate, așteptând cu încredere hotărârea dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule ministru, vă rog.

Domnule secretar de stat Gorcea, o să vă rog să respectați cele 3 minute de răspuns.

 
 

Domnul Cornel Gorcea (Ministerul Finanțelor):

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

La întrebarea domnului deputat Ioan Roșca, într-adevăr, problema așa este. În general, Ministerul Finanțelor asigură alimentarea fondului pentru punerea în aplicare a Ordonanței nr.19 pentru realizarea locuințelor proprietate personală cu transferuri de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Lucrărilor Publice. Deci, metodologia de aplicare a cadrului legislativ în cauză revine ordonatorului principal de credite. Având în vedere că această situație depășește cadrul Municipiului București, așa cum sesizase domnul deputat Roșca, Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului a atenționat încă de la sfârșitul anului 1996 Consiliul General al Muncipiului București, asupra obligației autorităților publice locale și a agenților economici, responsabili de a încheia contracte de vânzare cu beneficiarii de apartamente la data constituirii fondurilor necesare și aprobării începerii execuției.

De asemenea, în aceeași scrisoare s-a arătat că această Direcție de Administrare a Fondului Imobiliar, din motive nejustificate, nu a trecut la încheierea contractelor de vânzare-cumpărare a locuințelor, nominalizate de consiliile de sector pentru aceste familii tinere, o dată cu prezentarea scrisorilor de comunicare pentru apartamente. Fapt care nu trebuie să conducă la pierderea subvenției acordate prin lege familiilor tinere.

Referitor la prelungirea până la vârsta de 35 de ani a facilităților, deocamdată această problemă nu este rezolvată din punct de vedere legal. Ministerul Lucrărilor Publice intenționând să propună unele modificări ale Legii nr.114, Legea locuinței. Una din aceste modificări referindu-se și la prelungirea până la vârsta de 35 de ani a facilităților acordate familiilor tinere. Considerând interpelarea domnului deputat justificată, din dispoziția conducerii Ministerului Finanțelor și având în vedere că, după părerea noastră, dacă întârzierea perfectării contractului de vânzare nu s-a datorat familiilor solicitante și soții au îndeplinit condițiile cerute de lege, aceste familii nu pot fi lipsite de dreptul recunoscut de cadrul juridic în vigoare.

Ca urmare, o dată cu primirea acestei interpelări am intervenit urgent la Consiliul General al Municipiului București, personal la domnul primar general Viorel Lis, pentru a dispune măsurile necesare și intrarea în legalitate, urmând a fi comunicat și Ministerului de Finanțe modul de soluționare. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Petre Țurlea adresează o interpelare Secretarului General al Guvernului.

Domnule deputat Țurlea, doriți să puneți întrebarea, da?

Vă rog.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Iată întrebarea. La 5 nov.1996, Curtea de Apel Târgu Mureș a adoptat Hotărârea Civilă nr. 815R - irevocabilă, prin care dispune validarea mandatului de consilier în cadrul Consiliului local al Municipiului Miercurea Ciuc pentru domnul Mastan Ioan, în urma alegerilor locale din 2 iunie 1996. La 21 februarie 1997 Consiliul local Miercurea Ciuc a respins decizia Curții de Apel. Întreb Guvernul României dacă va accepta nesupunerea unui consiliu local în fața unei hotărâri irevocabile a justiției.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul ministru Remus Opriș, secretar general al Guvernului.

 
 

Domnul Remus Opriș:

Domnule președinte,

Domnule deputat,

Răspunzînd strict la întrebarea dumneavoastră, vă amintim că în conformitate cu articolul 119 și 120 din Constituție, consiliile locale, ca autorități ale administrației publice sunt autonome. Întregul edificiu al administrației publice în România este constituit pe temeiul autonomiei locale. Dacă un consiliu local nu respectă o hotărâre judecătorească definitivă, apreciem că justiția este cea care are prin lege mijloacele necesare să se impună. Firește, Guvernul nu va putea fi de acord niciodată cu nerespectarea hotărârilor judecătorești. Intervenția directă a Guvernului în deciziile unui consiliu local, este însă imposibilă. La Miercurea Ciuc situația domnului consilier județean Mastan Ioan este astăzi lămurită print-o decizie definitivă a Curții de Apel - Târgu Mureș. Mandatul domnului Mastan a fost validat.

Deși Tribunalul Harghita a respins acțiunea prin care domnul Mastan Ioan a atacat hotărârea, prin care a fost invalidat, în urma recursului promovat la instanța superioară, Curtea de Apel - Târgu Mureș s-a casat decizia Tribunalului Harghita și s-a dispus validarea mandatului domnului Mastan Ioan.

Consiliul local al Municipiului Miercurea Ciuc a înaintat un memoriu către Procurorul General al României, solicitând acestuia declararea recursului în anulare împotriva deciziei Curții de Apel - Târgu Mureș. Până la răspunsul pe care Procurorul General îl va da acestei cereri, precum și până la decizia Curții Supreme de Justiție în cazul în care recursul în anulare va fi declarat, decizia Curții de Apel Târgu Mureș, prin care se validează mandatul domnului Mastan Ioan, este irevocabilă și trebuie respectată ca atare.

După cum observați, în acest moment, această problemă ridicată, este de competența instanțelor de judecată.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, domnule deputat Țurlea, replica?

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Îmi pare bine că reprezentantul Guvernului a spus în final că în momentul actual decizia Curții de Apel din Târgu Mureș trebuie aplicată. Iată că sâmbăta trecută, acum 2 zile, am întrebat din nou la Miercurea Ciuc și Consiliul local refuză în continuare să aplice această hotărâre irevocabilă a Curții de Apel dinTârgu Mureș. Cazul consilierului român, singurul consilier român din Miercurea Ciuc, este tipic pentru acțiunea perseverentă a UDMR de purificare etnică în Harghita și Covasna. Tot ceea ce este românesc trebuie fie maghiarizat, fie înlăturat, chiar cu riscul unor ilegalități.

Vă aduc aminte că zilele trecute, aceeași Curte de Apel din Târgu Mureș a dat o hotărâre irevocabilă pentru repunerea în posesie a celor care au construit acel așezământ, Orfelinatul din Odorheiul Secuiesc și, de asemenea, Consiliul local de acolo refuză să aplice această hotărâre.

Domnule secretar general al Guvernului, noi știm foarte bine că toți consilierii care refuză să aplice această hotărâre a Curții de Apel din Târgu Mureș sunt reprezentanți ai UDMR, partid care face parte din actualul Guvern. Ori știm, de asemenea, că răspunderea guvernamentală este colectivă. De aceea, consider că răspunderea pentru această insubordonare la o hotărâre irevocabilă a unui tribunal de apel aparține tuturor membrilor Guvernului. Eu cred că Domnia voastră și Guvernul, în ansamblu, trebuie să vegheze ca măcar partidele care fac parte din acest Guvern să respecte legile țării și apoi abia, aceste partide să ceară cetățenilor țării să respecte și ei legile. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Domnule ministru, replica?

 
 

Domnul Remus Opriș:

Aș vrea să vă spun că răspunsul l.-am dat în numele Guvernului, deci l-am dat și în numele UDMR. Deci, nu-mi însușesc această critică, pe care dumneavoastră ați făcut-o în completarea întrebării la adresa acestei formațiuni, care participă la guvernare.

De altfel, această judecată globalizatoare cred că nu-și avea rostul față de o problemă foarte focalizată. Și, ca să vă demonstrez că așa este, am să citez dintr-un ziar ,"Adevărul Harghitei", în care chiar părerea domnului Gheorghe Bella, președintele Tribunalului Harghita, privitoare la cest caz, este clar exprimată și spune dânsul: "Hotărârea dată de Tribunalul Județean în cauza respectivă, după mine a fost greșită". Si, se pare că domnul Mastan Ioan a fost chiar influențat chiar de Domnia sa să declare recurs. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Nica Dan.

Da, domnule ministru Remus Opriș, vă rog să răspundeți întrebării nr. 25A, a domnului deputat Nica Dan.

 
 

Domnul Remus Opriș:

În urma deciziei nr. 189 din 6 febr.1997 a Curții Supreme de Justiție, prin care s-a anulat hotărârea de constituire a Consiliului județean Galați, acționând în conformitate cu prerogativele care îi sunt conferite prin art.62, raportat la art.16 alin.1 teza 2 din Legea administrației publice, prefectul județului Galați a emis Ordinul nr.42 din 20 februarie 1997, prin care a convocat consilierii județeni aleși la 2 iunie 1996 în ședință de constituire a Consiliului județean Galați, pentru data de 12.03.1997.

Președintele Consiliului județean a solicitat Curții de Apel Galați anularea ordinului emis de prefect. Până când instanța gălățeană se va pronunța asupra acestei cereri, președintele Consiliului județean a solicitat aceleiași instanțe suspendarea ordinului atacat. Curtea de Apel Galați a admis această cerere și printr-o rezoluție dată în Camera de Consiliu în data de 27 februarie 1997 a dispus suspendarea ordinului de convocare a consilierilor județeni. În aceste condiții, ședința de constituire convocată de prefect nu a mai avut loc.

Întrebarea dumneavoastră sugerează faptul că printr-o hotărîre judecătorească definitivă, suprema noastră instanță dispune anularea unei hotărâri care nu ar exista, adică hotărârea prin care s-a constituit Consiliul județean Galați. Mai mult, dumneavoastră apreciați că Decizia nr. 189 din 6 februarie 1997 a Curții Supreme de Justiție, despre care am făcut vorbire mai sus, casează o hotărâre judecătorească a Curții de Apel Galați care, în opinia dumneavoastră, este legală și temeinică, deși pentru judecătorii Curții Supreme este nelegală și netemeinică. Este dreptul dumneavoastră, ca și al oricărui alt cetățean, să exprimați păreri asupra felului în care instanțele de judecată își îndeplinesc misiunea lor.

Vă amintim însă că respectarea hotărârilor judecătorești definitive este obligatorie pentru orice cetățean și pentru orice autoritate, prefectul județului Galați reacționând legal când a emis ordinul de convocare a consilierilor în ședința de constituire a Consiliului județean.

Reamintim, cu două săptămâni înainte de emiterea acestui ordin, Curtea Supremă de Justiție anulase, printr-o decizie definitivă, hotărârea de constituire a Consiliului județean Galați. Prefectul județului Galați nu are nici un motiv să pună la îndoială veridicitatea celor cuprinse în dispozitivul unei decizii definitive a Curții Supreme de Justiție, știut fiind faptul că prezumția absolută a adevărului, pe care îl conține o hotărâre judecătorească definitivă, este unul din temeiurile oricărui stat de drept.

Cu adevărat important pentru județul Galați este ca administrația sa să funcționeze, firește, nu oricum, ci în spiritul și litera legii. De aceea, apreciem felul în care prefectul județului Galați a înțeles în relațiile sale cu Consiliul județean Galați să asigure funcționarea efectivă a administrației publice locale în condițiile legii și cu respectarea întocmai a hotărârilor judecătorești definitive.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Nica Dan, replica?

 
 

Domnul Dan Nica:

Domnule ministru, aveți dreptate, problema așa este. La ora actuală prefectul județului Galați a înțeles că existența a două consilii județene nu este posibilă. Aș vrea însă să vă supun atenției situația de la Consiliul județean Galați care la ora actuală, Curtea Supremă de Justiție a dat, cel puțin trei hotărâri contradictorii. Asta era una din problemele la care domnul ministru Stoica nu s-a pronunțat sau, să zicem, a evitat să se pronunțe.

O a doua chestiune este, și dumneavoastră ați folosit formula, hotărârea de constituire a Consiliului județean Galați. Consiliile județene nu se constituie printr-o hotărâre, prin prezența a 2/3 din consilierii aleși. Deci hotărârea de anulare a Curții Supreme de Justiție nu are obiect. Deoarece și dumneavoastră bănuiesc, că nu doriți să induceți o stare de tensiune într-un județ cum este Galațiul, vă rog ca răspunsul să mi-l dați în scris ca să-l pot publica în presa locală și, vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Domnule deputat Petre Naidin, doriți direct răspunsul?

 
 

Domnul Petre Naidin:

Care din ele?

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

...30A - Hotărârea Guvernului 3/97. Sunteți mulțumit? Deci, nu mai doriți să se dezvolte răspunsul.

 
 

Domnul Petre Naidin:

Am primit răspunsul în scris. Nu mai doresc răspunsul.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Miron Mitrea. Interpelări adresate Ministerului Muncii și Protecției Sociale.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Domnule ministru,

Consecvent în aplicarea epurărilor pe criterii politice, nerecunoscute oficial niciodată, dar parafate prin protocoale încheiate la nivel județean, actuala guvernare, sub semnătura Ministerului Muncii și Protecției Sociale, domnul Alexandru Athanasiu emite la 25.02.1997 Ordinul nr.110 de eliberare din funcție a directorului DMPS - Vrancea, domnul Vornicoglu Dumitru. Lipsa oricărui respect pentru legislația în vigoare este evidențiată în motivațiile aduse prin art.1 alin.1 din acest ordin: "Cu data de 01.03.1997, ca urmare a neîndeplinirii condiției prevăzute la art.110l, alin. c) din Legea nr.69/1991 și constatările Direcției control financiar propriu, domnul Vornicoglu Dumitru se eliberează din funcția de director DMPS-Vrancea". Or, neîndeplinirea condițiilor prevăzute la respectivul articol se deduce astfel. Respectivul director are aviz nefavorabil din partea prefectului, simplu, fără alte motivații. De ce? Nu este competent profesional? Activitatea respectivului infirmă categoric această ipoteză, iar pretenția ca prefectul să poată da verdict profesional pertinent diverșilor directori ar friza ridicolul. Constatările Driecției de control-financiar propriu menționate, neînsoțite de vreun număr de referință, ne-au făcut bănuitori și am aflat astfel de la directorul în cauză, că personal nu a luat act despre respectivele constatări.

Vă solicităm, domnule ministru, explicații, și adevăratele motive care au stat la baza acestei destituiri.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul ministru al muncii și protecției sociale Alexandru Athanasiu. Vă rog.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă fac cunoscute motivele pentru care a fost dat ordinul de eliberare din funcție a fostului director al Direcției de Muncă Vrancea, domnul Vornicov Dumitru.

Într-adevăr, așa cum s-a arătat aici prin adresa Prefecturii Județului Vrancea din 29 ianuarie și apoi din 24-26 februarie 1997, s-a retras avizul fostului director al Direcției de Muncă, în baza art.110 alin. 1 lit.c) din Legea nr.69 din 1991, astfel cum a fost modificată și republicată în 1996. Nu întâmplător Ministerul Muncii și Protecției Sociale nu a ținut seama de primul aviz, ci a solicitat încă o dată avizul prefectului, pornind de la împrejurarea, juridic întemeiată, că acest aviz are rolul unui aviz conform, dar care pentru a produce efecte juridice trebuie să fie motivat. Într-adevăr, la solicitarea Ministerului Muncii, prefectul a motivat avizul de retragere a încrederii în fostul director al Direcției de Muncă, arătând între altele, că acesta nu s-a implicat în activitatea de distribuire a biletelor de odihnă și tratament la instituțiile bugetare, întrucât nu a asigurat distribuția acestora prin intermediul organizațiilor sindicale, așa cum i s-a solicitat în repetate rînduri. De asemenea, în județul Vrancea au fost multe probleme legate de modul de aplicare a Legii nr.67 din 1995, privind ajutorul social, existând probleme deosebite în legătură cu îndrumarea primăriilor care urmau să aplice aceste dispoziții ale legii. De asemenea, în perioada cât a condus instituția a creat un climat de muncă încordată în instituție atașându-se la avizul prefectului numeroase reclamații din partea subordonaților dânsului.

Față de împrejuarea că avizul a fost motivat, că potrivit reglementării în vigoare, avizul are efectul unui aviz conform, a cărui lipsă conduce la imposibilitatea juridică și deci legală de continuare a activității, s-a luat măsura eliberării din funcție și, la cererea fostului director, trecerii sale în funcția de consilier gradul 1A asupra căreia și-a manifestat acordul de a funcționa în continuare.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Dacă, domnule deputat Mitrea, aveți ceva de obiectat?

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule ministru,

Îmi pare foarte rău că în această situație, pe care eu o înțeleg foarte bine, sunteți într-o postură ușor neplăcută, însă este vorba de relația dumneavoastră cu prefectul pe care Guvernul dumneavoastră l-a numit acolo.

Vreau să vă spun că în acest județ s-a dat în folosință anul trecut primul centru de asistență socială și unicul din țară. Până acum nu exista altul. Deci, nu cred că se poate vorbi despre un director care nu s-a implicat, din câte știu eu, lucrează în sistem de foarte mulți ani, este director din 1990, și-a dat examenul în 1991 o dată, în 1992 încă o dată, este un foarte bun profesionist pe domeniul domniei sale, dar a vut ghinionul să intre în contradicție cu anumiți angajați ai centrului, care sunt de altă orientare politică. Ați spus acolo că prefectul i-a retras avizul pentru că nu s-au dat biletele de odihnă și tratament prin sindicate.

Domnule ministru, conform metodologiei legale nu se împart prin sindicate. Eu înțeleg nemulțumirea domnului Râpeanu, care atunci când a fost lider de sindicat nu a putut să obțină mai multe bilete de la domnul Vornicoglu în mod direct, lucru care l-a încercat să-l facă prin presiunile repetate asupra dânsului. De fapt, probabil că v-aș fi scutit de această neplăcere de a veni astăzi până aici, dacă aș fi spus de la început în material, dar am omis să fac acest lucru, că întrebat a doua zi după eliberare de presă, care a fost motivul real al eliberării din funcție a domnului Vornicoglu, domnul prefect Râpeanu a spus: "Nu mai încercați să găsiți alte motive, noi în județ numim oamenii pe criterii plitice". Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule ministru,

Aveți dreptul la replică.

 
 

Domnul Alexdandru Athanasiu:

Nu fac decât să repet faptul că retragerea avizului prefectului reprezintă o condiție de invalidare pentru funcția de director. Motivele, sigur unele pot fi puse la îndoială de dumneavoastră, altele chiar dumneavoastră le-ați confirmat aici, deci nu m-ați pus deloc într-o situație delicată. Chiar dumneavoastră ați confirmat realitatea lor, așa încât problema cred că se rezolvă în termenii juridici care, de altfel, au fost avuți în vedere la cererea noastră, prin adresa pe care am primit-o și de la Ministerul Justiției și de la compartimentul nostru în legătură cu valoarea juridică a avizului prefectului.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Domnul deputat Mitrea dorește și un răspuns scris la această interpelare. Da, o să-i ajungă, probabil, prin Secretariat.

Domnul deputat Petru Șteolea are o întrebare pentru Ministerul Industriei și Comerțului.

Este în sală, domnul deputat? Nu este în sală, deci, vom merge mai departe.

Domnul deputat Petre Țurlea are o interpelare adresată Ministerului Apărării Naționale.

Domnule deputat Țurlea,

Vă rog...

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Este o întrebare către Ministerul Apărării Naționale: care este politica actualului Guvern, și a ministerului respectiv, privind înzestrarea armatei române?

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Din partea Ministerului Apărării Naționale, domnul secretar de stat Dan Zaharia. Vă rog să-mi confirmați. Da? Bun.

 
 

Domnul Dan Zaharia:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Întrebarea este scurtă, dar răspunsul, dacă ar fi să fie dat complet, ar dura mai multe minute decât sunt acordate pentru un răspuns normal, la o asemenea interpelare. Din această cauză, am rugămintea să-mi permiteți să dau citire răspunsului nostru, și, pentru explicații suplimentare, stau la dispoziția domnului deputat Țurlea, oricând dorește, în cadrul Comisiei de apărare, pentru a detalia punctele din acest răspuns.

În cadrul procesului de restructurare și modernizare a armatei, componenta înzestrării reprezintă elementul dinamic care antrenează resurse umane, tehnico-economice și financiare, în scopul punerii în aplicare a programului de cercetare, dezvoltare și interoperabilitate, pornind de la necesitatea obiectivă de menținere a capacității de apărare a țării la un nivel corespunzător strategiei militare naționale, precum și a perspectivei integrării țării noastre în NATO.

La baza înzestrării stă concepția strategică de colaborare și cooperare multilaterală cu organismele militare vest-europene, participarea cu efective militare în cadrul forțelor O.N.U. de menținere a păcii, realizarea și consolidarea parteneriatului pentru pace, în perspectiva integrării în structurile de securitate euro-atlantice.

Obiectivele strategice privind modernizarea și înzestrarea armatei sunt prevăzute în concepția de reformă a armatei române, dintre care amintim: asigurarea sistemului de armament care să corespundă în totalitate necesităților armatei, la cea mai avantajoasă corelare a criteriilor de performanță și de preț, selectate pe bază de competiție; realizarea sistemului de armament, pe baza tehnologiilor celor mai avansate și nepoluante, care să răspundă cerințelor de precizie, mobilitate și interoperabilitate impuse conceptului modernizării forțelor noastre armate; angajarea cât mai mult posibil a capacităților proprii din industria națională de apărare, asigurându-se în primul rând, pe cât posibil, o capacitare majoră a acesteia și o independență față de furnizorii străini, în special la tehnicile principale necesare înzestrării. În acest sens, se urmărește modernizarea și acreditarea acelor capacități, pentru adaptarea la noile necesități, prin implementarea standardelor tehnice și de calitate. Cooperarea internațională cu firme consacrate în proiectarea, dezvoltarea, fabricarea de echipamente militare performante, urmărindu-se cu prioritate transferul de tehnologii avansate pentru realizarea unor produse competitive, compatibile cu standardele NATO, la care avem acces, în vederea realizării interoperabilității pe timpul activităților comune cu sisteme similare din înzestrarea armatelor țărilor NATO.

Potrivit concepției sus-amintite, la nivelul Ministerului Apărării Naționale, au fost elaborate și aprobate de Consiliul Suprem de Apărare al Țării programe strategice în domeniul înzestrării armatei, astfel: programe de cercetare-dezvoltare a tehnicii militare pntru perioada 1995-2000; programul pe termen mediu, de înzestrare a armatei României cu tehnică și materiale militare pentru realizarea interoperabilității cu cele ale armatelor militare ale statelor NATO, până în anul 2005; planul de înzestrare al armatei pentru perioada 1995-2000.

Politicile Guvernului privind înzestrarea armatei cuprind măsurile necesare a fi întreprinse, pentru îndeplinirea obiectivelor strategice, prevăzute în concepția de reformă a armatei române, și sunt canalizate pe două direcții: îmbunătățirea înzestrării armatei și protejarea sistemului nostru de apărare și tehnică de luptă, prin modernizarea organizării și dotării acesteia. Prin măsurile de îmbunătățire a înzestrării, se urmărește dotarea unităților cu armamente noi sau modernizate, cu performanțe ridicate, care să asigure interoperabilitatea cu structurile euro-atlantice.

Aici sunt 3 direcții principale:

1) Modernizarea tehnicii din dotare, având în vedere încadrarea în standardele NATO, pentru realizarea obiectivelor de interoperabilitate. Modernizarea se face în concepție proprie sau în colaborare cu parteneri externi și vizează categorii de armament și tehnică de luptă a căror rezervă de dezvoltare oferă garanții privind atingerea unor performanțe superioare în condiții de eficiență a costurilor. În condițiile actualului buget, modernizarea tehnicii din dotare asigură atât creșterea performanței acesteia, cât și cerințele de interoperabilitate necesare. Bineînțeles că modernizarea reprezintă o etapă ieftină și obligatorie în etapa aceasta, achiziția de echipamente noi, deci înlocuirea înzestrării armatei fiind o operațiune foarte scumpă și greu credibil de abordat în totalitatea ei în prezent sau în următorii 2-3 ani.

2) Realizarea de tehnică performantă în concepție proprie sau în colaborare cu firme de prestigiu din lume, concomitent cu transferul tehnologiei moderne, în vederea retehnologizării capacităților din sectorul producției de apărare

3) Achiziționarea din import a unor categorii de tehnică militară, și componente speciale, pentru care nu este rentabilă realizarea acesteia în țară. Se recurge la importul unor categorii de tehnică militară pentru care nu se justifică efortul de asimilare și realizare a acestora în țară, din punct de vedere economic, din cauza necesarului redus pentru înzestrare, dar în toate situațiile se realizează acest import pe bază de export în compensare.

Măsurile de protecție a sectorului industriei de apărare au în vedere, ca acțiuni prioritare, următoarele: stabilirea criteriilor pe baza cărora se vor nominaliza întreprinderile care rămân în sfera industriei de apărare și a celor care vor fi reprofilate sau închise; privatizarea în regim de urgență a capitalului social neprivatizat de la societățile comerciale ce produc pentru apărare; desființarea Regiei Autonome din sectorul industriei de apărare, și transformarea acesteia și a unităților subordonate în societăți comerciale. Unitățile cu profil de unicat pentru produse importante, necesare componentei sistemului național de apărare vor fi reținute în cadrul unui grup arsenal al armatei, care va fi structurat ca holding.

Pînă la apariția Legii privind organizarea holdingurilor, grupul va funcționa ca Regie Autonomă în subordinea Ministerului Apărării Naționale, iar celelalte societăți comerciale, rezultate în urma desființării regiilor, vor fi supuse procesului de privatizare.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da.

Domnule deputat Țurlea,

Vă rog...

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule general,

Vă mulțumesc foarte mult pentru că ați venit să răspundeți unui locotenent din armata română, mă declar însă total nesatisfăcut de ceea ce ați spus, mai ales pentru faptul că eu știu foarte multe lucruri, dedesubturi privind înzestrarea actuală a armatei române, și tocmai de aceea v-am pus această întrebare.

Este indiscutabil că societatea românească, în ansamblul său, dorește intrarea în NATO. Să vedem, însă, ce condiții ni se pun pentru această intrare în NATO?

Una din condiții, pe care ați expus-o și Domnia voastră adineauri, este acceptarea ca înzestrarea armatei române să fie echivalentă cu cea din NATO. Este o cerere absolut normală. Dar, să analizăm, să comparăm ce cumpărăm noi, și ce cumpără pentru înzestrarea propriei armate, Ungaria?

Noi am cumpărat în ultimul an, inclusiv în timpul actualei guvernări, avioanele vestite "Hercules", care au ca dată de fabricație 1959, care sunt adevărate "sicrie zburătoare". În același timp, Ungaria a cumpărat "F-15" și "F-16", și cele mai noi rachete "SAM". Știți despre ce este vorba.

Ce este cu afacerea tenebroasă a achiziționării a 96 elicoptere "Cobra", valorând aproximativ 1 miliard de dolari, în 1996?

Iată ce scrie "Adevărul", un ziar respectat în întreaga țară: "..."Cobra" este o panama de proporții naționale, sau, mai exact, antinaționale".

Deci, pe de o parte, se privatizează, chiar actualul ministru a spus că privatizează tot, deci, se privatizează, pentru a fi distrusă industria românească de armament, care era cea mai rentabilă industrie românească înainte de 1989. Acțiunea este dirijată pentru a elimina concurența românească de pe piața internațională de armament. Asta este foarte clar.

În al doilea rând, se importă armament vechi. Domnul general Degeratu, șeful dumneavoastră, spunea chiar sâmbătă, la Crans Montana, următoarele: "... România preferă ofertele făcute în domeniul modernizării echipamentului militar, de la americani, deoarece sunt cele mai bune". Și "Hercules", acesta, din 1959?

Dacă pentru intrarea în NATO - imediat termin, domnule președinte - suntem supuși unui șantaj, deci să ne distrugem propria industrie de armament și să cumpărăm aceste vechituri, sau aceste cumpărări sunt doar rezultatul unor comisioane? Și să vă dau niște date exacte, chiar din cercurile superioare ale armatei..., unele cercuri: este adevărat că pentru "Hercules" s-a primit un comision de 500.000 de dolari de către unii din conducătorii armatei, actuali, în timpul ministeriatului Tinca? Dar pentru contractul "FPS 117 Radiolocație", tot aceeași sumă... Dar pentru contractul cu "Cobra", câte milioane s-au primit și de către cine?

Este în interesul armatei române să ne dotăm cu vechituri?

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule secretar de stat,

Aveți drptul la replică, două minute.

 
 

Domnul Dan Zaharia:

Deci, chiar în porțiunea inițială a răspunsului meu, am precizat că la o asemenea întrebare nici nu știi ce să răspunzi. De aceea eu am dat un răspuns pe principii. Deci, dacă domnul deputat dorește răspuns la fiecare problemă ridicată, i se poate da un răspuns amănunțit, la obiect, în cadrul Comisiei de apărare.

Pot să răspund pe loc la toate întrebările dumneavoastră și la modul liber, dar eu țin să vă dau răspuns în cadrul Comisiei de apărare, pentru că acolo, probabil, se pot vorbi mai multe și vă dau și în scris un răspuns personal în următoarele zile. Dar, țin să precizez că, la întrebarea dumneavoastră am răspuns exact. Deci, a fost pusă în general, am răspuns în general.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat Petre Țurlea,

A făcut o interpelare Ministerului Culturii.

Doriți să o dezvoltați, sau numai răspunsul, domnule deputat? Are nr. 28 A, referitoare la aplicarea în practică a Hotărârii de Guvern nr. 1.365... Poftim? Da.

Din partea Ministerului Culturii, domnul secretar de stat Ioan Onisei. Sper că nu am greșit, da? Vă rog. Aveți 3 minute.

 
 

Domnul Ioan Onisei:

Inițiatorii hotărârii, așadar, fosta conducere a Ministerului Culturii, cred că erau conștienți de faptul că nu erau întrunite și rezolvate condițiile minime pentru ca o Hotărâre de Guvern, care a fost aprobată în 27 noiembrie 1996, să între în vigoare la 1 ianuarie 1997. Dintre argumentele pentru care această Hotărâre de Guvern nu poate fi pusă în aplicare, aș enumera trei, care sunt cele de fond, și anume: a fost prevăzut ca sediu posibil pentru această unitate muzeistică - Centrul cultural Arcuș, care se află la o distanță de 8 km de municipiul Sf. Gheorghe, reducând, sau de fapt, făcând imposibilă accesibilitatea publicului vizitator. De asemenea, nu au fost prevăzute fondurile necesare pentru asigurarea celor 16 specialiști, care ar trebui să asigure funcționarea muzeului.

În fine, ca să fiu foarte scurt, Guvernul precedent a ignorat o Lege, nr.11/1994, potrivit căreia, până la apariția Legii patrimoniului, nu se pot face transmisii de bunuri culturale de la o unitate muzeistică la o alta, și, în fine, așteptăm cu nerăbdare, aprobarea bugetului pentru Ministerul Culturii, pentru a da fondurile necesare, întrucât Ministerul Culturii nu este împotriva organizării acestei unități muzeistice.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Domnule deputat,

Aveți drept două minute, ca drept la replică.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dealtfel, cu domnul secretar de stat am mai vorbit, împreună cu o delegație, am fost vineri cu o delegație din Covasna și din Harghita, pentru aceeași problemă.

Situația este următoarea, doamnelor și domnilor colegi, și bănuiesc că nu spun doar pentru cei câțiva care sunt aici, în sală, ci pentru documentul istoric, care este stenograma acestui Parlament. Acest document istoric rămâne, va rămâne și generația viitoare va judeca ceea ce facem noi astăzi.

În județele Harghita și Covasna, după 1990, au fost pur și simplu înlăturate, desființate muzeele românști. Astăzi funcționează 7 muzee secuiești-maghiare, finanțate de la bugetul de stat și nici unul românesc. Toate elementele de civilizație românească se pierd sau intenționat sunt distruse: situri arheologice, cum este în Zăbala, au fost date țăranilor maghiari, și le sapă special, pentru ca să distrugă ceea ce este acolo, orice urmă de civilizație românească să dispară în curând. De aceea, este absolut necesar un asemena muzeu.

În tot județul Covasna este un singur spațiu, care putea fi folosit pentru așa ceva și anume partea superioară, etajul acestei clădiri de la Arcuș, pentru că acest Minister al Culturii nu are altă clădire. Deci, temporar, trebuia organizat acolo, pentru ca muzeul să înceapă să colecționeze obiectele care sunt pe cale să fie distruse și, în același timp, să înceapă construcția unui nou muzeu.

După ce s-a ridicat această problemă, conducătorii U.D.M.R.-ului local, în frunte cu deputații de acolo, au mers la Guvern, ei fiind în Guvern acum, și au presat ca să fie invalidată acea Hotărâre de Guvern din 1996 pentru înființarea muzeului, sau măcar parțial, să fie ocolită. Ce se spune acum? Se înființează muzeul, deci, acceptăm Hotărârea respectivă, dar nu la Arcuș, ci într-o clădire a Arhivelor Statului, care nu este a Ministerului Culturii, deci, nu au dreptul, clădirea Arhivelor Statului din centrul municipiului Sf. Gheorghe. Dar unde sunt Arhivele Statului, pentru că noua clădire a Arhivelor Statului abia este în construcție, și peste trei ani va fi gata... Deci, practic nu se înființează acest muzeu. În următorii trei ani orice urmă de civilizație românească în județele acestea va fi distrusă și atunci, mă întreb: unde este patriotismul oamenilor din Guvern, care simt într-adevăr românește? Și sunt mulți acolo...

Ce-o să facem? Eu sunt deputat de Covasna și am bătut aceste județe - și Covasna și Harghita - pas cu pas. Știu ce se întâmplă în cultura din aceste județe. În curând o să fie sută la sută și populație și civilizație numai maghiară acolo. Nu are nici o răspundere Guvernul actual în acest domeniu?

Existența unui muzeu ar fi singura salvare și soluția este, în prima etapă, la partea superioară, la Arcuș, să fie instituit acel muzeu, pentru colecționarea obiectelor, și apoi să se înceapă construcția efectivă a unei asemenea clădiri.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aveți dreptul la replică, domnule secretar de stat, două minute.

 
 

Domnul Ioan Onisei:

Îmi pare foarte rău pentru domnul deputat, dar noi n-am văzut nici o clipă lucrurile în felul acesta, în soiul acesta de falsă polemică, cred eu, este foarte greu să considerați că noi nu ne ocupăm de acest lucru, în momentul în care primim o Hotărâre de Guvern, absolut inaplicabilă din toate punctele de vedere - lipsă de sediu, lipsă de finanțare și așa mai departe - și dumneavoastră considerați că faptul de a încerca să organizăm lucrurile așa cum trebuie și potrivit legii, am invocat, de altfel, Legea nr. 11 din 1994 și dumneavoastră o știți foarte bine, înseamnă că noi, de fapt, nu vrem să ne ocupăm de vestigiile culturale românești. Nu este deloc adevărat, și, dealtfel, știți foarte bine că ele există în depozite.

Pe de altă parte, este cu totul regretabil, dar situri arheologice au fost împărțite, potrivit aplicării Legii fondului funciar și în alte regiuni ale țării, unde nu este vorba de maghiari și de români.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Eu sunt deputat de Covasna și apăr ce este acolo!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Bun.

 
Interpelări adresate Guvernului.

Cu aceasta, acum, trecem la lista de interpelări, care urmează să fie adresate Guvernului.

Domnul deputat Popa Nicolae. Foarte pe scurt, aveți un minut.

 

Domnul Nicolae Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea este adresată domnilor procuror general Nicolae Cochinescu și domnului ministru de Interne, Gavril Dejeu.

Deci, în urma analizelor efectuate de deputații grupului parlamentar P.D.S.R., la societățile comerciale cu capital majoritar de stat, care au ca obiect de activitate creșterea și valorificarea cărnii de porc și de pasăre, s-au constatat imagini zguduitoare, pe care istoria mai nouă sau mai veche nu le-a mai consemnat decât în situații extreme.

Aceste societăți comerciale, din lipsa resurselor financiare care trebuiau asigurate urgent în acest an, cu sprijinul Guvernului României, la Fondul Proprietății de Stat și în baza unei strategii naționale, ce trebuia inițiată de Ministerul Agriculturii, nu au mai avut posibilitatea procurării furajelor și a celorlalte ingrediente pentru furajarea normală a efectivelor. Datorită acestui fapt, animalele mor de foame, într-un număr impresionant, iar semnele de canibalism, la care asistă neputincioși salariații, amintesc de filmele de groază ale lui Hitchock.

Situația existentă în prezent este de natură să pericliteze siguranța alimentară a populației, fondul genetic al speciei, care și așa este destul de degrdat, precum și falimentarea necondiționată a acestor unități, prin apelarea la importuri de aceste produse, cu implicații nefavorabile asupra resurselor valutare ale României.

Asistăm, astfel, la o adevărată subminare a economiei naționale românești, de care se fac vinovați membrii Guvernului, condus de primul ministru Victor Ciorbea, și în special domnul Dinu Gavrilescu, ministrul Agriculturii și Alimentației, Fondul Proprietății de Stat, precum și Banca Națională a României.

Pentru a scăpa de această răspundere, Guvernul României, așa cum a procedat în toate situațiile dificile, prin glasul ministrului Agriculturii, se încearcă transferarea răspunderii proprii pe seama managerilor societăților comerciale în cauză, aflați în imposibilitate de a obține surse financiare, datorită catastrofalului program de guvernare în domeniul agriculturii al actualei coaliții C.D.R.-U.S.D.-U.D.M.R., de a nu mai subvenționa și de a elimina intervenția statului în acest sector vital, situație nemaiîntâlnită în alte state cu agricultură dezvoltată.

În aceste condiții ne punem întrebarea firească: de ce procurorul general al României și ministrul de Interne nu s-au sesizat din oficiu, pentru declanșarea unei anchete penale, împotriva membrilor Guvernului Ciorbea, care se fac vinovați de acest dezastru nemaiîntâlnit în zootehnia românească și care au subminat economia națională, având în vedere faptul că sunt răspunzători direct de gestiunea preluată în urma alegerilor generale din noiembrie 1996, fapta acestora încadrându-se în prevederile art. 165 din Codul Penal.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Vasile Vetișanu. O să vă rog, însă, să nu depășiți un minut, ca să putem să-i lăsăm pe toți colegii înscriși să ia cuvântul.

 
 

Domnul Vasile Vetișanu:

În condițiile în care la Direcția Generală a Vămilor se află un om energic, cu experiență și o capacitate recunoscută, domnul Nini Săpunaru, imaginea punctelor noastre de frontieră trebuie schimbată în bine. Modul în care aceste puncte de frontieră au fost lăsate ani la rând, într-o dezordine totală, nu poate continua mai departe.

Un caz concret: vama de la Arad, cu garduri căzute ori proptite, cu grămezi de lemne și fiare vechi, cu capace de sticlă aruncate la întâmplare dovedesc un dezinteres și lipsă de simț gospodăresc.

Când se vor lua măsurile adecvate, care să modifice această imagine?

Fiind vorba, însă de Vama Arad, avem aici o veste bună care se impune: este vorba de capturarea celei mai mari cantități de cocaină de până acum, la noi în țară, 70 de kg., de către brigada de supraveghere, condusă de proaspătul numit acolo - Mihai Bumbui, ale cărui merite în oprirea TIR-urilor ce veneau cu marfa amintită de la Târgu Jiu, au fost contestate superficial și cu rea-intenție, de către o ziaristă grăbită de la "România Liberă".

Dorim să aflăm cum va proceda în problemele de mai sus domnul director Nini Săpunaru, pentru ca aceste probleme să-și găsească rezolvarea cuvenită?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Vasile Panteliuc. Un minut.

 
 

Domnul Vasile Panteliuc:

Interpelare pentru domnul ministru Ioan Oltean, ministrul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.

Sunt informat că prin scrisoarea nr. 46/3 ianuarie 1997, Regia Autonomă "Apele Române" solicită imperativ Ministerului Agriculturii, aplicarea prevederilor Legii apelor nr. 107/1996, referitoare la preluarea administrării fondului piscicol național, cu prioritate, în vederea concesionării sau închirierii unei părți din domeniul public al apelor, inclusiv apele curgătoare, unor persoane fizice sau altor societăți comerciale.

Rog, domnule ministru, să precizați când se va pune în discuția Parlamentului Legea pisciculturii și a pescuitului, așa cum prevede art. 88 din Legea nr. 107/1995?

De asemenea, rog să se precizeze ce alte măsuri preconizează Ministerul Apelor și Protecției Mediului în vederea aplicării în practică, până la dezbaterea și promulgarea Legii pisciculturii și pescuitului a prevederilor art. 4 și 5 din Legea nr. 107/1996?

În situația în care, fără existența unei Legi a pisciculturii și pescuitului veți admite ca Regia "Apele Române" să preia, potrivit Legii nr. 107/1996, administrarea fondului piscicol național și să organizeze această administrare cu specialiștii hidrotehnicieni pe care-i are, sau să fărâmițeze pentru licitații dictate de interese mai puțin ortodoxe fondul piscicol din apele curgătoare, despre care nu cunoaște nici măcar cum este delimitat în teritoriu, rezultatele vor fi pe măsură, iar responsabilitatea vă aparține.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mircea Mihai Munteanu. Un minut.

Se pregătește domnul deputat Miron Mitrea.

 
 

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Interpelarea este formulată în numele grupului parlamentar P.N.Ț.C.D. și Civic-Ecologist, și este adresată Guvernului.

Moștenind o situație grea, lăsată de regimul comunist, dar și de Guvernele post-decembriste, ce au administrat țara până la sfârșitul anului 1996, autoritățile locale au avut și au de rezolvat numeroase probleme de care depinde nemijlocit viața cetățenilor, lipsindu-le, însă, mijloacele financiare necesare.

Din păcate, din cauze obiective, nici bugetul de stat pe anul în curs, buget de responsabilitate și austeritate, nu asigură, prin sumele defalcate din impozitul pe salarii și prin transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale, valori pe măsura nevoilor județelor și municipiului București. Prin urmare, este necesar ca Guvernul să înlesnească, în cadrul politicii sale generale, mărirea veniturilor proprii ale unităților administrativ-teritoriale.

O măsură prin care se poate obține acest efect este sporirea urgentă a patrimoniului comunelor, orașelor și județelor. Până la promulgarea unei Legi a patrimoniului public și privat al unităților administrativ-teritoriale, Guvernul poate decide, în cazuri punctuale justificate, trecerea unor bunuri din proprietatea statului în patrimoniul acestor unități ale administrației locale.

Un exemplu îl constituie Centrul internațional de conferințe Sinaia, fostul Cazinou "Palace" din Sinaia, care, deși până la instaurarea samavolnicului regim comunist a aparținut domeniului public al localității în cauză, prin abuziva Hotărâre a Guvernului Nicolae Văcăroiu nr. 695/1995, a fost preluat de Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat, în ciuda dorinței localnicilor și a Hotărârii nr. 49 din 1993, emisă de Consiliul local al orașului, care solicitau revenirea Cazinoului în patrimoniului orașului Sinaia. Se estimează că, prin folosirea adecvată a imobilului respectiv, veniturile proprii ale localității vor crește cu peste 1 miliard de lei anual.

Sugerăm Guvernului să soluționeze trecerea Cazinoului din Sinaia în patrimoniul orașului și să rezolve și alte cazuri similare în favoarea unităților administrativ-teritoriale.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Miron Mitrea.

Se pregătește doamna deputat Daniela Popa.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Întrebarea se adresează domnului ministru Alexandru Athanasiu și are ca obiect Ordonanța de urgență nr. 2 din 1997 și rog pe domnul ministru să precizeze punctul de vedere al dânsului și al ministerului pe care-l conduce în patru direcții și anume: Ministerul Muncii și Protecției Sociale a făcut o evaluare a consecințelor economico-sociale a aplicării prevederilor din Ordonanța nr. 2/1997 și dacă da, care este aceasta? 2) Dacă agenții economici vor fi obligați să-și înceteze temporar sau definitiv activitatea, în urma blocării contului curent și întreruperea activității, considerați că se va lărgi, sau se va îngusta baza de impozitare, care se constituie ca sursă a bugetului de asigurări sociale? 3) Având în vedere că reducerile și facilitățile prevăzute anterior prin Ordonanța nr. 13/1996 pentru majorările de întârziere s-au anulat, intenționează M.M.P.S. să reeșaloneze sume restante pentru a oferi agenților economici debitori, șansa redresării lor financiare și a unui tratament egal? 4) Nu consideră domnul ministru că prin prevederile Ordonanței de urgență nr. 2/1997 se încalcă în mod evident reglementări anterioare în vigoare prevăzute în Legea nr. 14/1991 privind salarizarea și Legea nr. 76/1992 privind disciplina plăților?

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă mulțumesc.

Doamna deputat Daniela Popa. Se pregătește domnul deputat Radu Ulpiu Micle.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea este adresată domnului Nicolae Cochinescu, Procuroul General al României, domnului Gavril Dejeu, ministrul de Interne și Domnului Valeriu Stoica, ministrul Justiției.

În județul Dâmbovița a început o prigoană a fostei puteri și a simpatizanților ei. Încă din decembrie 1996, există o listă neagră cu directori generali ce urmează a fi arestați.

Marți, 11 martie 1997, a fost arestat domnul Pârvu Cristinel, managerul Societății Comerciale "Mondotrans" S.A. și vicepreședintele PDSR din județul Dâmbovița.

Circuitul este simplu. Reclamația și scenariul pus la cale de un grup PNTCD, Comisia anticorupție, Parchet, Poliție, și omul este luat de acasă fără mandat de arestare și casa percheziționată, evident, fără mandat.

Cu concursul unor aleși ai neamului și ai Parchetului județean se arestează preventiv oameni care ar putea fi anchetați în libertate. Trecând peste caracterul neconstituțional al Comisiei anticorupție, peste abuzurile și încălcările grave ale legii ce lovesc absolut exemplar numai membrii PDSR, ne punem întrebarea dacă cei chemați să ducă această luptă au verticalitatea profesională și morală necesară. Cele 13 puncte cuprinse în această interpelare au făcut obiectul și sesizării pe care am depus-o domnului Nicolae Cochinescu, sesizare înregistrată cu nr. 445/C din 13.III.1997. În acest context doresc ca domnul Procuror general și miniștrii de Interne și Justiție să se implice și să soluționeze multiplele întrebări ce vizează aspecte care scandalizează opinia publică locală din județul Dâmbovița.

Răspunsul îl doresc în scris.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Radu Ulpiu Micle. Se pregătește doamna deputat Viorica Afrăsinei.

 
 

Domnul Radu Ulpiu Micle:

Domnule președinte și stimați puțini colegi,

Interpelarea mea este adresată Secretariatului General al Guvernului și Ministerului de Interne. Corpurile Gardienilor Publici, cu aproape 27.000 de salariați se zbat în ghearele falimentului.

S-a ajuns aici deoarece inițiatorul Legii nr. 26/1993 privind înființarea, organizarea și funcționarea Corpului Gardienilor Publici din partea Guvernului, Ministerului de Interne, prin Inspectoratul General al Poliției, nu a analizat la vremea respectivă complexitatea fenomenului și, cu foarte mare ușurință, a propus înființarea unei instituții care, prin prevederile legale, este destinată din start eșecului lamentabil. Tot acest minister a inițiat și Legea nr. 18/1996 privind paza obiectivelor, bunurilor și valorilor. Prin aceste două legi, Corpurile Gardienilor Publici au fost aruncate în vâltoarea concurenței, fără a li se acorda o șansă egală în competiția dură dintre acestea, pe de o parte, paza proprie a instituțiilor sau agenților economici și societățile specializate de pază, pe de altă parte.

Au creat un hibrid nereușit, măcinat de o contradicție distrugătoare. Mai întâi, sunt instituții publice ale căror fonduri trebuie cheltuite după regulile instituțiilor bugetare și, apoi, sunt prestatoare de servicii, obținând venituri după regulile ce se aplică agenților economici prin negocieri cu beneficiarii.

Actualele prevederi legale obligă Corpul Gardienilor Publici să cheltuiască pentru un gardian, în medie, 700.000 de lei lunar, echivalentul salariului brut pentru un medic specialist cu 25 de ani vechime în muncă, în vreme ce pentru un paznic, cheltuielile se ridică în medie la 450.000 lunar, iar societățile specializate de pază își stabilesc atât cheltuielile cât și veniturile, după cum le dictează interesul.

Au optat pentru pază cu gardieni publici, la un tarif atât de ridicat, acei agenți economici cu capital de stat care au dorit să-și protejeze într-un fel fondul propriu de salarii, care au și dificultăți financiare, atrăgând instituția de pază în blocaj economic.

Intreb Departamentul Administrației Publice Locale și Ministerul de Interne: pentru ce a fost nevoie la vremea respectivă să se cheltuiască de la buget câteva miliarde bune la valoarea din anii 1993-1994 pentru a înființa o instituție sortică din capul locului unui eșel lamentabil. Nu cumva a fost vorba de incompetența unor funcționari?

O altă întrebare adresată Departamentului Administrației Publice Locale: intenționează să salveze Corpul Gardienilor Publici de la faliment prin transformarea acestuia într-un organ executiv în subordinea administrației publice locale, care să asigure ordinea și liniștea publică conform art. 20, alin. 2, lit. t) și art. 44, alin. 1, lit. z) din Legea 69/1991, republicată și angajamentelor asumate de țara noastră prin semnarea la Strasbourg în anul 1994 a Cartei europene, "Exercițiul autonom al puterii locale".

Vă mulțumesc frumos.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Doamna deputat Viorica Afrăsinei. Se pregătește domnul deputat Florian Udrea.

 
 

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule președinte,

Interpelarea mea se adresează Guvernului și aș dori să fie în atenția domnului prim-ministru Victor Ciorbea.

Prin prezenta interpelare doresc să rețin atenția membrilor Guvernului asupra unei probleme de importanță deosebită pentru județul Botoșani, județ pe care alături de alți 9 colegi îl reprezint în Parlamentul țării și față de a cărui viață social-economică avem cu prioritate datoria morală să ne preocupăm, indiferent de coloratura politică, dincolo de ceea ce presupune dialogurile și divergențele de opinii politice.

După cum mulți dintre dumneavoastră știu, județul Botoșani a cunoscut în decursul anilor o dezvoltare necorespunzătoare față de alte județe ale țării, îndeosebi față de cele ale căror capitale au fost reședințe ale vechilor regiuni. Ca urmare, în județul Botoșani, până în anul 1989 s-au efectuat investiții modeste, ceea ce a determinat menținerea sub un nivel mediu a economiei județului nostru, față de alte județe ale țării și, implicit, a condițiilor sociale ale populației. Mi-au trebuit alte câteva intervenții, unele chiar de la tribuna Camerei Deputaților în legislatura anterioară, pentru a convinge că Botoșani, un județ cu peste 400.000 de locuitori, nu poate rămâne un colț uitat de țară. Astfel, am reușit să convingem Guvernul Văcăroiu de necesitatea acordării unei atenții deosebite pentru județele defavorizate în plan economic și social și ne-am bucurat chiar de atenția unor comisii speciale guvernamentale, care au constatat la fața locului temeinicia intervențiilor și solicitărilor noastre și, ca urmare, pornind de la realitățile existente în județul Botoșani și de la recunoașterea faptului că acest județ a fost defavorizat, în anul 1996 s-a elaborat de către specialiști programul special de dezvoltare a județului Botoșani. Acest program a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1007 din 1996 împreună cu alte două programe speciale pentru județele Vaslui și Giurgiu.

Parlamentarii PDSR ai județului Botoșani ne exprimăm îngrijorarea pentru soarta pe care o are punerea în aplicare a Hotărârii nr. 1007/1996, întrucât actualul Guvern încearcă să demoleze respectiva hotărâre prin practici de abrogare pe segmente a prevederilor acesteia, așa cum s-a procedat și în cazul plasării unor drumuri județene în drumuri naționale prin Hotărârea Guvernului nr. 42 din 3.03.1997. Ținând seama de aceasta cât și de faptul că de la adoptarea hotărârii de Guvern au trecut mai multe luni de zile, dorim să cunoaștem intențiile Guvernului în legătură cu soarta județelor defavorizate și vă solicităm, domnule prim-ministru, implicarea în demersurile necesare aprobării de urgență de către Guvern a normelor metodologice de aplicare a prevederilor Hotărârii 1007/1996. Pentru Botoșani, doar punerea ei în aplicare va constitui dovada capacității și a bunelor intenții ale actualului Guvern, pe care, de asemenea, îl invităm în județul nostru pentru a se convinge că, dincolo de sărăcia noastră, socială suntem bogați sufletește și cei care cunosc istoria și prețuiesc valorile spirituale, culturale și științifice ale poporului român știu prea bine că Botoșani nu poate fi un colț uitat de țară.

În speranța că interpelarea un va rămâne fără ecou și că pot considera pe toți parlamentarii de Botoșani aliați în demersul meu, vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Înainte de a da cuvântul domnului deputat Florian Udrea, doresc să spun și rog să se consemneze că domnii deputați Alexandru Ionescu și Anghel Stanciu au depus niște interpelări - fiecare câte o interpelare adresată Ministerului Transporturilor.

Deci, domnul deputat Florian Udrea. Se pregătește domnul deputat Gheorghe Ionescu.

 
 

Domnul Florian Udrea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Adresez o interpelare domnului ministru Mircea Ciumara. În cadrul unor discuții având ca temă Bugetul de stat pe 1997 - discuții pe micul ecran - referindu-se la alocările din bugetul de stat pentru sănătate - domnul ministru Ciumara a făcut o remarcă surprinzătoare, plină de cinism la adresa cetățenilor țării, adică la adresa beneficiarilor dărniciei domniei sale, dărniciei bugetare, și anume: "Suntem ca într-un război...", după care, a continuat "mai bine să moară o mie de oameni la început decât un milion mai târziu".

Referitor la acest iresponsabil mod de abordare a securității biologice a populației, în cadrul politicii domniei sale de decimare în masă prin indiferență și amatorism, gândesc că este necesar să vă aduc aminte declarațiile făcute de domnia sa și colegii dânsului în sensul că "vremea generațiilor de sacrificiu a trecut, a venit timpul să se sacrifice conducătorii și nu cetățenii".

În numele beneficiarilor acelor 1,94 de procente din PIB alocate de la bugetul de stat sănătății, vă rezervăm, domnule ministru Ciumara, primul loc pe această listă de sacrificiu, pe care ați binevoit să o oferiți electorilor dumneavoastră.

Doresc, în încheiere, să prezentați plenului Camerei Deputaților explicații referitoare la "starea de război" de care amintiți, "în care ne aflăm" - spuneți dumneavoastră - și să ne dezvăluiți criteriile după care se vor selecta cei sortiți pieirii.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Da . Vă mulțumesc.

Urmează domnul deputat Gheorghe Ionescu. Se pregătește domnul deputat Ioan Bivolaru.

Înainte, însă, ca domnul deputat Ionescu să înceapă, doresc să fac o altă precizare, care rog să se consemneze. Domnul deputat Marineci Ionel a depus o interpelare adresată Ministerului Agriculturii.

Vă rog, domnule deputat Ionescu.

 
 

Domnul Gheorghe Ionescu:

Interpelare adresată domnului ministru al Tineretului și Sportului.

Mă fac purtătorul de cuvânt al sutelor de mii de olteni și, poate, al milioanelor de români ce iubesc fotbalul. Ceea ce s-a întâmplat în ultimul timp la Craiova, cu echipa de suflet a orașului aflat, probabil, întreaga țară. Ceea ce eu vreau să dezvălui acum, aici, este partea necunoscută a lucrurilor, așa cum le-am înțeles de la oamenii direct implicați. În mare, problema constă în faptul că terenul echipei de fanion a Olteniei a fost suspendat până la sfârșitul actualei ediții de campionat, echipa fiind obligată să susțină partide pe teren propriu la Turnu Severin sau Tg. Jiu. Jucătorii, cinci la număr, au primit în urma partidei cu "Sportul Studențesc", 20 de etape de suspendare, în timp ce arbitrul - 6, iar Clubul "Universitatea Craiova", amendat cu aproape 45 milioane de lei, aproximativ echivalentul bugetului pe un sezon al unei echipe de Divizia B, și 7 etape suspendare a terenului.

Adevărul e, după părerea celor astfel pedepsiți, altul, se pare - e cunoscut de toată lumea - dar nimeni nu se încumetă să-l rostească. De mai multă vreme, Federația Română de Fotbal a devenit un fel de stat în stat, nesubordonându-se nici unui for sau instituții naționale, patronează o conjurație de tip mafiot, în care anumite echipe nu pot niciodată pierde locul din prima ligă, iar altele nu sunt lăsate să-l câștige.

Cum și Mircea Sandu, președintele Federației Române de Fotbal, și Adalbert Kassay sunt foști fotbaliști ai "Sportului Studențesc", e limpede de ce această echipă fără spectatori, fără jucători de valoare și, evident, fără prea multe posibilități financiare care să-i permită aducerea unor valori la echipă, reușește an de an prin rezultate surpriză evitarea retrogradării.

La fel, de aceste combinații nu pot fi străini frații Becali, procuratori de fotbal, impresari, care au sub contract, aproape în fiecare echipă din țară, 4-5 jucători, prin intermediul cărora pot influența anumite rezultate. Ni se tot spune că sportul, în general, și fotbalul în special au adus România pe un loc fruntaș în lume, dar asta nu înseamnă că acolo nu pot fi nereguli.

În fotbal, Craiova e umilită, la fel și alte echipe de fotbal sunt hărțuite, de aceeași federație. Ziarele dezvăluie matrapazlâcuri incredibile ale clanului din fruntea Federației Române de Fotbal și, totuși, nimic nu se întâmplă.

De aceea, pentru ca publicul tensionat, incitat, cum a fost la Craiova, să nu iasă în stradă și mai rău, în alte circumstanțe, solicit implicarea Ministerului Tineretului și Sportului, precum și un control parlamentar la Federația Română de Fotbal. De asemenea, o anchetă serioasă din partea Parchetului, pentru că nu oamenii din tribune trebuie sanționați, nu ei sunt vinovați de starea actuală din fotbalul românesc. Dimpotrivă, ei trebuie să fie chemați la un act cultural sportiv și nu alungați.

De fapt, aceasta este menirea sportului, a fotbalului. Se joacă pentru oameni, nu pentru anumite cluburi care să creeze sisteme de tip mafiot, când se aruncă în față de obicei arbitri, care arbitrează părtinitor, interesat, pentru că ei vor fi apărați de Federația Română de Fotbal.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Ioan Bivolaru. Se pregătește domnul deputat Petre Naidin.

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

Întrebarea este adresată Ministerului Transportului, domnului Traian Băsescu.

Transportul reprezintă sistemul circulator al unei economii naționale, iar transportul feroviar de mărfuri și călători reprezintă ponderea cea mai înseamnată în acest sistem. Politica actualului Guvern de restructurare a acestui mod de transport se rezumă atât la măsuri vizând creșterea tarifelor de circa 4 - 5 ori pentru acoperirea costurilor, cât și blocarea transportului de mărfuri, precum și suspendarea a peste 200 de curse locale de călători.

În cazul transportului de mărfuri, blocat pentru beneficiarii datornici care sunt majoritari, se periclitează activitatea de aprovizionare și desfacere a societăților comerciale ce solicită volumuri mari de transport.

În cazul transportului feroviar de călători, se urmărește eficientizarea acestui mod numai prin creșterea îngrijorătoare a tarifelor pentru acoperirea pierderilor în SNCFR, fiind astfel afectați în mod special navetiștii permanenți și ocazionali. Transportul european de călători pe calea ferată nu este rentabil, de regulă, și este subvenționat în modalități variind de la stat la stat. Guvernul României, prin Ministerul Transporturilor, a declarat că modificarea tarifelor este singura sursă de rentabilizare a acestui mod de transport.

Ce alte programe are SNCFR pentru eficientizarea transporturilor ferate și pentru asigurarea nediscriminatorie a dreptului la liberă circulație?

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Petre Naidin, care, de fapt, este și ultima persoană de pe listă.

 
 

Domnul Petre Niadin:

Deci, mă adresez primului ministru pentru că trei ordine emise de Ministerul Învățământului privind reabilitarea prefecturilor de a da avize de competență și de confirmare a calităților manageriale ale directorilor, inspectorilor școlari, mi se pare nelegală.

O voi dezvolta la timpul potrivit.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Da. Spuneți-mi s-a înscris la Secretariat?....

Nu, îmi pare foarte rău, eu nu pot să trec peste niște reguli care sunt aceleași pentru toți. Deci, este de la Secretariat o greșeală.

Poftiți, domnule deputat, Moroianu Geamăn. Să știți, chestiunile de secretariat nu ni le imputați nouă.

 
 

Domnul Adrian Tudor Moroianu Geamăn:

Doamnelor și domnilor colegi,

O interpelare adresată domnului prim-ministru Victor Ciorbea referitor la o întrebare pe care am mai adresat-o în luna decembrie, la care a venit să dea răspuns domnul secretar de stat Dan Radu Rușianu, privitor la Hotărârea Guvernamentală nr. 1185 din 15.XI.1996 privitoare la acordarea unor facilități persoanelor cu domiciliul în România trimise în misiune permanentă în străinătate.

Credem că este vorba de o discriminare, încalcă prevederile constituționale privind egalitatea cetățenilor în drepturi și cred că o poziție a Guvernului exprimată prin vocea domnului prim-ministru este foarte necesară.

O altă interpelare adresată domnului....

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Nu aveți dreptul să faceți decât una singură într-o ședință...

 
 

Domnul Adrian Tudor Moroianu Geamăn:

Conform Regulamentului, dacă grupul nu a venit....

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Conform Regulamentului nu aveți dreptul să faceți decât una singură pe ședință. Deci, nu este vorba de grup, e vorba de persoană. Ca atare....

 
 

Domnul Adrian Tudor Moroianu Geamăn:

Este o prevedere care spune că dacă există timp se poate face și a două interpelare.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Suntem în afara timpului, este ora 20,20 și trebuia să se încheie mai devreme. Faptul că domnii miniștri...

 
 

Domnul Adrian Tudor Morianu Geamăn:

Atunci, vă rog foarte mult, așa cum și alți colegi care n-au fost prezenți și-au înregistrat astăzi interpelările să mi-o înregistrați și pe a doua.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Și le-au înregistrat fiind prezenți și spunând că nu și le mai susțin la microfon și a fost o singură interpelare de persoană. Deci, există niște prevederi...

 
 

Domnul Adrian Tudor Moroianu Geamăn:

Atunci, v-aș ruga în sesiunea asta parlamentară....

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Aveți săptămâna viitoare. Puteți să veniți....

 
 

Domnul Adrian Tudor Moroianu Geamăn:

În sesiunea asta parlamentară cer permisiunea să mai intervin o dată măcar.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Dar, puteți să intervenți oricând, numai să interveniți regulamentar.

Declar închisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților.

*

Ședința s-a încheiat la ora 20,21.

 
   

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania sunday, 14 august 2022, 5:32
Telephone: +40213160300, +40214141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro