Nicolae Ionescu
Nicolae Ionescu
Sittings of the Chamber of Deputies of February 18, 1997
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 18-02-1997 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of February 18, 1997

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.9 Nicolae Ionescu - rememorarea unui moment istoric - "50 de ani de la semnarea Tratatului de pace dintre România și puterile aliate și asociate";

Domnul Vasile Lupu:

................................................

Domnul deputat Nicolae Ionescu - P.U.N.R.

Se pregătește domnul deputat Sever Meșca - P.R.M.

Domnul Nicolae Ionescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Săptamâna trecută, pe 10 februarie, s-au împlinit 50 de ani de la semnarea Tratatului de pace dintre România și puterile aliate și asociate. Spre surprinderea multora dintre noi, momentul istoric de acum 5 decenii a trecut cam neobservat de mass-media și nu numai.

Prin intervenția de față, nu-mi propun să mă refer la preliminariile Tratatului și la prevederile lui. Toate acestea sunt astăzi binecunoscute nu numai de către specialiști, ci și de publicul larg, iubitor de istorie și de adevăr în istorie. Există o întreagă bibliotecă pe un astfel de subiect.

Dorim, totuși, să relevăm, pe scurt, doar aspecte referitoare la consecințele documentului în discuție.

Mai întâi de toate, consider necesar să subliniez că Tratatul a avut pentru noi, românii, atât avntaje, cât și dezavantaje. "Foarte multe dezavantaje a avut", cum bine se exprima un diplomat al vremii "... și lumini, dar și multe umbre".

Avantajele se referă, în principal, la trei aspecte: prin respectivul Tratat, s-au anulat consecințele nefaste ale Dictatului fascist de la Viena, s-a confirmat de jure revenirea Transilvaniei, străvechi pământ românesc, la trupul țării, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului a încetat regimul dur, ce fusese impus României, de prevederile armistițiului semnat cu Rusia sovietică. În sfârșit, s-au deschis perspectivele participării active a României la viața internațională postbelică, implicit condiții favorabile intrării țării noastre în cadrul Națiunilor Unite.

Dezavantajele, părțile umbroase ale Tratatului de la Paris au vizat numeroase aspecte. Mai întâi de toate, deși România a fost a patra țară, ca efective, în lupta împotriva Germaniei naziste și a dat un greu tribut de sânge pentru înfrângerea fascismului, ei nu i s-a acordat statutul de "cobeligerantă", așa cum se cuvenea de fapt.

Apoi, prin Tratat s-a validat o mare nedreptate istorică: pierderea, pentru a doua oară, a Basarabiei, a părții de Nord a Bucovinei și a Ținutului Herța, pământuri străvechi românești, ca și Transilvania.

Prin prevederile anacronice ale Tratatului, s-a certificat menținerea plasării țării noastre, conform acordului de procentaj ce fusese stabilit de Churchill și Stalin, în sfera de influență rusească.

În sfârșit, în Tratat s-au prevăzut clauze economice și militare, care au dezavantajat net România, în profitul unei vechi puteri imperiale.

Relevând, într-o sinteză de excepție, părțile pozitive, ca și cele negative ale Tratatului, Gheorghe Tătărăscu, ministrul Afacerilor Străine din acea vreme, declara în plenul Adunării Deputaților din ziua de 23 august 1947, când s-a pus în discuție ratificarea documentului: " Tratatul ce veți ratifica constituie nota de plată a unui război pierdut, dar el constituie, în același timp, și actul reparator al unei cauze câștigate. El abundă în clauze purtătoare de griji și de poveri, dar el cuprinde și câteva clauze purtătoare de lumină și nădejde: pacea, independența, colaborarea internațională, Transilvania".

Un aspect la care doresc să mă refer este, de fapt, un mesaj: se cuvine ca, acum, la împlinirea a 50 de ani de la semnarea de către România a Tratatului, în 1947, să-i omagiem, cu respect și considerație, pe toți oamenii de stat, diplomați și parlamentari români, care, în condiții complexe și contradictorii, au apărat, cu puținele mijloace pe care le-au avut la îndemână, contra unor așa-ziși aliați, care nu ne-au vrut niciodată binele, au apărat, spun, interesele supreme ale țării și ale neamului. Acum, când ne aflăm în fața unor ample și dure negocieri internaționale referitor la intrarea României în structurile europene și euroatlantice, implicit în NATO, oamenii de stat români, de la vlădică și până la ultimul diplomat, au datoria să învețe din experiența trecutului," să cugete îndelung", cum zice ardeleanul, în tot ceea ce negociază, în ceea ce hotărăște și semnează, astfel măcar acum, la sfârșit de veac și de mileniu, să nu mai fim dezavantajați la masa tratativelor, așa cum s-a întâmplat de atâtea ori în decursul istoriei.

Când se negociază ceva, în numele și interesul țării, orice român de bine nu trebuie să uite cuvintele pe care le-a rostit cândva, cu o înaltă demnitate, unul dintre marii noștri oameni de stat care a luptat și a cunoscut moarte de martir: "Cea mai vie dintre icoane este Patria".

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania friday, 19 august 2022, 7:25
Telephone: +40213160300, +40214141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro