Plen
Ședința Camerei Deputaților din 7 iunie 2021
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.90/14-06-2021

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2021 > 07-06-2021 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 7 iunie 2021

7. Dezbaterea Proiectului de Lege privind sărbătorirea zilei de 10 mai ca Ziua Independenței Naționale a României (PL-x 66/2017) (rămas pentru votul final);
Dezbaterea Proiectului de Lege privind declararea Zilei de 10 mai drept "Ziua independenței naționale" (PL-x 20/2018) (rămas pentru votul final).
 
consultă fișa PL nr. 66/2017 20/2018

 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

  ................................................

Punctul 2, Proiectul de Lege privind sărbătorirea zilei de 10 mai ca Ziua Independenței Naționale a României; PL-x 66/2017;

- Proiectul de Lege privind declararea Zilei de 10 mai drept "Ziua independenței naționale"; PL-x 20/2018.

Este vorba de o lege cu caracter ordinar.

Din partea inițiatorilor dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Gigel Știrbu, vă rog.

Domnul Gigel-Sorinel Știrbu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor,

Astăzi suntem puși în situația de a vota un proiect legislativ care dorește a restabili adevărul istoric. Un adevăr istoric asupra căruia s-au făcut foarte multe discuții în ultimii ani de zile. Un adevăr istoric care spune că România este singura țară europeană care a fost pusă în situația de a-și putea declara independența și este singura țară care nu-și serbează independența.

Doamnelor și domnilor,

Considerăm că, pentru restabilirea adevărului istoric, un vot unanim din partea plenului Camerei Deputaților ar fi extraordinar de important, pentru că, în definitiv, foarte mulți istorici contemporani cu noi au adus argumente ale unor instituții mai presus de orice partizanat politic, cum că 10 mai trebuie să redevină ceea ce a fost timp de 80 de ani, și anume, sărbătoarea Zilei Independenței României.

Dragi colegi,

Sunt convins că la această tribună vor veni alți colegi de-ai noștri care vor spune că ziua sau celebrarea sărbătorii, marii sărbători a Independenței României, ar trebui să se întâmple în altă zi, dar, totodată, dați-mi voie să dau citire punctului de vedere al Academiei Române, care a fost exprimat prin președintele acestei venerabile instituții.

"Parlamentul României a votat Independența României la 9 mai 1877, dar documentul i-a fost prezentat Principelui abia în 10 mai, când era Sărbătoarea Națională a României. Atunci, la 10 mai, s-au făcut și ceremoniile publice privind Independența. Independența a fost proclamată public de către suveran pe data de 10 mai, pentru a se lega de figura Principelui, viitorul Rege Carol I. Ziua Dinastiei era 10 mai, zi care s-a transformat, după 1881, în Ziua Națională a României. Ziua Independenței României s-a sărbătorit decenii la rând în 10 mai. Abia regimul comunist a schimbat lucrurile, ca să se diferențieze de regimul burghez, pe care... cultivată insistent de propaganda sovietică, pe de altă parte".

Doamnelor și domnilor,

Scrisoarea a fost semnată de președintele Academiei Române, academicianul Ioan-Aurel Pop.

Ca atare, dragi colegi, bazându-mă pe votul dumneavoastră, consider că România, începând de miercuri sau de când va fi promulgată această proiecție legislativă, va intra în rândul țărilor europene care și oficial își celebrează câștigarea independenței.

Vă mulțumesc pentru votul dumneavoastră, anticipat. (Aplauze.)

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulțumesc și eu.

Îl invit pe domnul deputat Andrei Gheorghe, Grupul PNL.

Vă rog.

 

Domnul Iulian Bulai (din sală):

Raportul!

N-am citit raportul!

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Corect.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, prezentarea raportului comun, vă rog.

Domnul deputat Iulian Bulai, vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind sărbătorirea zilei de 10 mai ca Ziua Independenței Naționale a României și a Proiectului de Lege privind declararea Zilei de 10 mai drept "Ziua independenței naționale".

Cele două inițiative legislative au ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru sărbătorirea zilei de 10 mai ca Ziua Independenței Naționale a României și declararea acestei zile ca zi de sărbătoare națională, lucrătoare.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectelor de lege și a documentelor conexe, membrii celor două comisii au hotărât transmiterea către plenul Camerei Deputaților a prezentului raport comun, de adoptare cu amendamente a Proiectului de Lege privind sărbătorirea zilei de 10 mai ca Ziua Independenței Naționale a României și respingerea Proiectului de Lege privind declararea Zilei de 10 mai drept "Ziua independenței naționale".

Vă mulțumesc.

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulțumesc și eu.

Și continuăm cu intervenții la dezbaterile generale.

Așa cum anunțasem, domnul deputat Andrei Gheorghe, vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Este o onoare și o bucurie pentru mine și pentru toți cei care sunteți aici să putem vota astăzi declararea zilei de 10 mai drept Zi a Independenței Naționale a României.

Este o bucurie să putem vorbi astăzi despre ceea ce a însemnat și înseamnă 10 mai pentru toți.

Independența României, după cum foarte bine s-a spus, este legată de ziua de 10 mai. Atunci a fost proclamată Independența de către Regele Carol I - domnitor la acel moment, rege după 10 mai 1881 - în fața Camerelor reunite ale Parlamentului și atunci au avut loc toate solemnitățile publice legate de această Declarație de Independență a României. Acest lucru este esențial. Atunci prim-ministru al României era Ion Brătianu, unul dintre cei mai mari oameni de stat pe care i-a avut România, un adevărat erou național, fondatorul liberalismului românesc.

Atunci, la 10 mai 1877, pornește istoria noastră contemporană, după părerea mea. Și spun acest lucru deoarece toate marile reforme ale României, după declararea Independenței, după Războiul de Independență, unde prin jertfa ostașilor români, la sudul Dunării, pentru că românii și-au câștigat independența pe teritoriul Imperiului Otoman, la sudul Dunării, iar acest lucru trebuie evidențiat istoric, în urma marilor bătălii de la Grivița, în urma asediului de la Plevna, după Vidin, Rahova, Smârdan și toate celelalte mari bătălii, prin recunoașterea, la Congresul de la Paris și mai înainte, la Conferința Păcii de la San Stefano, la 1878, România a devenit independentă... (Vociferări.)

 

Domnul Adrian Solomon (din sală):

Istorie știi, dar geografie...

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Evident, la Berlin a avut loc Congresul de Pace de la 1878. (Vociferări.)

Nu, imediat vă voi explica și istoria, ca să înțelegeți mai bine cum stau lucrurile. (Vociferări.)

S-a încercat în perioada comunistă ascunderea acestei zile de 10 mai, pentru că, nu-i așa, monarhia dăuna. Monarhia era ceva de care trebuia să ne temem. Trebuia să ne ferim. Trebuia să ascundem istoria acestei țări.

Da, 9 mai este o zi cu o însemnătate importantă. 9 mai este Ziua Declarației lui Mihail Kogălniceanu din Parlamentul României, ca urmare a interpelărilor parlamentare aduse cu privire la situația relațiilor dintre România și Imperiul Otoman, dar Independența s-a declarat pe 10 mai.

Comuniștii au încercat să lipească 9 mai de așa-zisa Zi a Victoriei, de un simbol al regimului sovietic, acel 9 mai, când, de fapt, Ziua Victoriei împotriva fascismului a fost 8 mai. Dar rușilor le-au venit mai târziu aceste informații, a fost un decalaj de câteva ore, și în lagărul sovietic s-a sărbătorit pe data de 9 mai. Dar adevărata Zi a Victoriei în Europa, în fața nazismului, este data de 8 mai,

Dar pe 8 mai, ce să vezi, era ziua de naștere a Partidului Comunist Român.

Așadar, toate aceste lucruri au avut un sens la momentul respectiv. Un sens de a denatura istoria. Un sens de a ascunde realitatea și de a ascunde ceea ce a însemnat, pentru români, monarhia.

Da, eu vă mărturisesc, eu sunt monarhist. Și cred că într-o zi va veni și clipa în care să vorbim despre o reformă constituțională care să ia în calcul și revenirea României la monarhie.

Regele Carol I este un ctitor de țară. Regele Carol I, iar apoi Regele Ferdinand, Regina Maria, Majestatea Sa Regele Mihai I al României, pe care l-am avut în mijlocul nostru și pe care unii l-au întors cu armele de la aeroport, sunt niște simboluri fundamentale pentru români. Se leagă de ceea ce înseamnă construcția României moderne. O construcție pe valori democratice. O construcție întemeiată pe libertate și o construcție unde, de la țăranul care și-a dat sângele la Plevna, la Mărăști, la Mărășești, până la capul încoronat al lui Ferdinand cel loial ori al lui Carol, cel care a condus armatele române pe frontul din Bulgaria, am știut să acționăm precum o națiune.

Asta aduce monarhia - unitate, demnitate, respect!

10 mai este despre adevăr.

10 mai este despre întoarcerea la rădăcinile fondatoare ale modernității românești și ale democrației românești.

Așadar, vă rog pe toți să nu uitați un lucru - să țineți cont de ceea ce a însemnat jertfa înaintașilor noștri pentru construcția acestei națiuni și să votați această lege. O lege care vine să facă dreptate după zeci de ani de minciuni comuniste, după zeci de ani de batjocură la adresa simbolurilor fundamentale ale acestei națiuni.

Cred că respectul nostru pentru istorie, respectul nostru pentru coroana română, un simbol peren care trece dincolo de generații și interese imediate, este mai presus de disputele pe care le avem aici. Avem opinii politice diferite, avem orientări politice diferite, dar întotdeauna trebuie să învățăm să fim demni și să fim buni români. Să fim buni români, asemenea marelui Rege Carol I, născut german, dar care a luptat cu o demnitate deosebită pentru onoarea și cinstea acestei țări.

Trăiască 10 mai, Ziua Independenței României! (Aplauze. Rumoare.)

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

O lecție de istorie blitz. (Râsete. Vociferări.)

Voci de la PSD (din sală):

Pe lângă.

 

Domnul Adrian Solomon (din sală):

Istoria după Gheorghe!

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Domnul deputat Pambuccian Varujan, Grupul minorităților.

Vă rog.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Cred că cel mai bine a sintetizat, în versuri, Vasile Alecsandri semnificația acestei zile.

Și el a spus așa - "Zece Mai ne-a fi de-a pururi/ Sfântă zi, căci ea ne-a dat/ Domn puternic țării noastre/ Libertate și Regat".

Aceasta este marea semnificație a zilei de 10 mai, sintetizată simplu și, ca orice lucru simplu, aproape perfect...

 

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Adică "blitz"!

Domnul Varujan Pambuccian:

...de către poet.

10 mai a însemnat momentul în care acel domn puternic a venit în București ca principe domnitor al României.

10 mai a fost ziua în care, simbolic - și subliniez cuvântul "simbolic" - lucrul acesta a fost bine pregătit de către unul dintre marii oameni politici ai României, de către Kogălniceanu, în care, simbolic, România și-a declarat independența, în aceeași zi în care Domnul puternic, cu ani în urmă, intra în București.

10 mai a fost Ziua Națională a acestui regat, pe care - după Primul Război Mondial, după jertfele făcute de Armata Română pe câmpul de luptă și după extraordinara intuiție politică pe care au avut-o oamenii politici transilvăneni, în frunte cu Vasile Goldiș - au sintetizat-o în Proclamația de la Alba Iulia. Putem considera 10 mai și ca ziua care a premers ziua în care națiunea română modernă s-a constituit, odată cu citirea Proclamației de la Alba Iulia, pe 1 Decembrie.

Este o zi cu foarte multe semnificații și este bine să le sărbătorim împreună pe toate. Pentru că așa a fost în intenția Parlamentului României de atunci, așa a fost în intenția poporului român de atunci, cel care a făurit România Mare, nu cel care a dus la România mică, în care suntem acum. Nu cel care a dorit să uite, sub un alt sceptru, că este o națiune independentă și pe care acum, după Revoluția din '89, se cuvine să o reafirmăm, această independență, această suveranitate, această modernitate a națiunii române, din care, cu toții, și popoarele - cum spuneau la Alba Iulia - "trăitoare pe teritoriul României" o formăm ca părți constitutive, să o sărbătorim. Dar nu doar într-o zi, dar nu doar într-un moment, ci în fiecare moment al existenței noastre. Ca să nu uităm nici ce au făcut înaintașii noștri, nici ce s-a înfăptuit sub marele sceptru românesc, nici ceea ce a dus la libertatea noastră de astăzi.

Și să nu uităm că aparținem unei mari națiuni, chiar dacă astăzi nu ne manifestăm neapărat așa.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul deputat Chelariu Mircia, Grupul AUR.

Domnul Mircia Chelaru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distinși colegi,

Onorate doamne,

Iau cuvântul în condițiile în care revin la definiția istoriei, ca întotdeauna, cochetând cu cel care o scrie și, mai mult decât atât, cu cel care o plătește.

De la bun început, pentru a spulbera orice bănuială din partea acelora care își găsesc răgazul de timp să mă asculte, eu sunt regalist. Mă refer la regalitatea electivă, pentru că este forma naturală perfectă de conducere a societății, iar limba noastră din protolatină a păstrat ridicarea perfecțiunii în regalitate.

Trebuie să reținem că regalitatea este forma prin care... inclusiv Pitagora spunea că se opune tipului de organizare și administrare a mușuroiului de furnici asemuit republicii. De aceea, regalitatea electivă a celui mai bun se face în pentagrama sacră ridicătoare.

Vă rog să rețineți - din Regnum, Regulum, Regis, Rex, Rei! Din regnul tău, regula înregistrată a celui mai bun luminător.

Iată de ce sunt regalist și accept și voi lupta pentru ca să ne conducă cel mai bun și cel mai puternic în a lumina națiunea.

Nu accept, în schimb, monarhos. Monarhia vine din "monos arho", adică autoritatea unică și, mai presus de atât, chiar cea ereditară. Adică poate să-i succeadă și unul mult sub regimul de inteligență a tatălui său. Cunoaștem că istoria a oferit asemenea "gratitudini" poporului nostru.

România modernă, dragii mei, a fost constituită și, dacă vreți, inscripționată în analele europene, prin perioada lui Alexandru Ioan Cuza. Meritul lui Carol - îl recunoaștem - este că a continuat acele reforme și le-a ridicat în desăvârșire pentru mai târziu.

Nu se pune problema dacă este 9 mai sau 10 mai, se pune problema Zilei Independenței. Și toate națiunile sănătoase la cap, ale acestei lumi, și-au decretat Ziua Independenței atunci când s-a produs declarația de independență.

Declarația de Independență a Statelor Unite a fost făcută pe 4 iulie și înregistrată de-abia pe 10 iulie.

Declarația de Independență a României, ca stat, ca principate, a fost făcută pe 9 mai 1877, în prezența Camerelor reunite - încă o dată, a Camerelor reunite. E adevărat că a doua zi a fost ratificată prin decret regal.

Aceasta ar fi disputa între regalitate și invocatele date confiscate de unii sau alții.

Nu suntem puși aici să defalcăm esențialmente particule de adevăr, ci este o hotărâre politică. Și îmi dau seama că, mai nou, toate hotărârile politice au acest caracter mimetic, copiativ și al trendului pe care dumneavoastră îl cunoașteți mai bine decât mine.

În fața dumneavoastră, în punctul 2, domnule președinte, trebuie să luați în calcul, și dumneavoastră, distinși colegi, că această lege are 5 avize negative. Absolut toate comisiile, inclusiv Consiliul Legislativ au dat aviz negativ. Singurul aviz pozitiv este al Comisiei pentru cultură a Camerei Deputaților. Anume, de ce?

Și constat că suntem într-o eroare de fapt. Că suntem în fața unei supralegiferări. Pentru că există deja lege ferenda, Legea nr. 103/2015, în care ziua de 10 mai este declarată sărbătoare națională. Iar în interiorul acestei legi, inclusiv în expunerea de motive, se spune așa - dați-mi voie să vă citez - "Zi consacrată în Constituția națiunii române ca zi națională, 10 mai glorifică 3 momente istorice diferite - începutul domniei lui Carol I, independența de stat și încoronarea primului rege al țării".

Așadar, dacă peste această lege venim să mai aducem încă o lege, al cărei titlu mi se pare chiar curios, "Ziua Independenței Naționale" - nu națiunea a fost independentă, ci statul de atunci, numit "Principatele Unite" -, ei bine, cred că facem o eroare. Avem o lege, am hotărât, să o respectăm ca atare.

Și nu atât, dragii mei, ziua de celebrare a independenței unei națiuni nobile și mărețe, cum spunea Pambuccian, ci capacitatea noastră de a o trăi și a o cinsti, prin atitudine independentă, suverană, clară și demnă între națiunile europene.

Ne facem că uităm, dar, în același timp, uitarea aceasta este vinovată. Este o amnezie colectivă păguboasă pentru identitatea acestui popor.

Haideți să o celebrăm excepțional, fie la 9 mai, fie la 10 mai, când vreți dumneavoastră, dar s-o facem în spirit de adevărată independență națională!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Iulian Bulai, Grupul USR PLUS, vă rog. (Vociferări.)

Domnul Iulian Bulai:

Stimate doamne,

Stimați domni,

Încă de la începutul discursului, țin să spun că da, noi susținem această lege... (Vociferări.) ...dar, cum nu ajută, așa nu încurcă. Și o să spun de ce. (Vociferări.)

După mine o să vorbească domnul Adrian Solomon, care o să argumenteze pentru Ziua Independenței României pe 9 mai. (Vociferări.)

Dezbaterea de astăzi nu este despre independența națională a României, ci despre un conflict între monarhiști și republicani. Despre cine definește ce zi capătă mai multă importanță odată cu declararea Zilei Naționale de Independență a României.

Repet, noi vom vota pentru această lege.

Voi comenta cele spuse de inițiatorul acestei legi.

O lege nu stabilește veridicitatea unui act istoric, pentru că acum noi votăm această lege, dar nu reabilităm și nu facem o reparație istorică integrală. Pentru că România nu va deveni monarhie după această lege.

Vom sărbători, într-adevăr, o zi care se numește "Ziua Independenței Naționale a României", chiar dacă avem deja o lege care sărbătorește 10 mai, ca Zi Națională.

Mai departe, îmi doresc ca această zi să nu fie modificată în viitor, în sensul în care se mai acordă o zi liberă în luna mai.

Avem 1 mai, avem 9 mai, în unii ani avem Înălțarea, în alți ani avem și a doua zi de Rusalii. Imediat după mai vine 1 iunie.

Trebuie să ne menținem în această limită a zilelor de sărbătoare, fără a da liber întregii țări doar pentru că inventăm legi care reiterează sărbători.

Am observat un paradox, un paradox mare și o bucurie pe care nu o pot înțelege. Și o bucurie care am văzut-o la colegii de la AUR, justificată...

O voce din sală:

...pe care...

Domnul Iulian Bulai:

...de sărbătorirea Zilei Naționale coroborate cu cea a Monarhiei.

Când văd așa de multă ură față de neromâni, față de străini, instigarea aproape la violență față de toți cei care nu au sânge românesc, îmi pun următoarea întrebare - cum a fost posibil să avem un rege, în România, apreciat de toți, stimat, neromân, neortodox, nevorbitor de limbă română și totuși să-l aplaudăm, să-i mulțumim pentru ce a făcut, dar urând tot ce nu este românesc?

Răspuns la această întrebare nu am. Sper să-l găsesc în timp.

Dar sper ca această disonanță cognitivă pe care în acest conflict, monarhie versus republică, și monarhiști care spun că sunt regaliști, dar nu știu ce sunt, monarhiști sau oameni care vor rege, dar să fie român, și ortodox, și vorbitor de limbă română, când regii noștri, cel puțin primii, nu erau, nu am răspuns la această întrebare.

Vă mulțumesc. (Vociferări.)

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Domnul deputat Adrian Solomon, Grupul PSD.

Vă rog. (Vociferări.)

Domnul Adrian Solomon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

"Doamnelor și domnilor,

9 mai este o zi cu multiple valențe istorice și politice pentru România.

Aniversăm astăzi 140 de ani de la declararea Independenței de Stat și celebrăm, în același timp, Ziua Europei. Astfel de momente sunt un prilej nu doar pentru a rememora evenimente, ci, mai ales, pentru a stărui mai mult asupra semnificațiilor lor".

Am citat din stenograma ședinței Camerelor reunite ale Parlamentului, din 9 mai 2017, din alocuțiunea domnului președinte Klaus-Werner Iohannis... (Aplauze.) ...care, probabil, nu e chiar așa monarhist ca Domniile Voastre, de la liberali, cei care astăzi, beneficiind de votul majoritar, vreți să ajungeți să schimbați și adevărul istoric, printr-un vot în Parlament.

Adevărul istoric este unul singur - nu a fost nicio ședință comună a Parlamentului, nici pe 9 mai 1877, nici pe 10 mai 1877; au fost două ședințe separate, a Camerei, dimineața, 9 mai 1877, când, printr-un vot cu bile, s-a votat o moțiune privind declararea Independenței de Stat a României...

Voci de la PSD:

Bravo! Bravo! (Aplauze.)

Domnul Adrian Solomon:

...și, mai exact, luându-se act de situația de la Dunăre, care de pe 30 aprilie era foarte înfierbântată, trăgându-se, și dintr-o parte și din alta a Dunării, cu tunul, cu muniție de război. Atât otomanii, cât și noi.

Prin urmare, ce mai era de constatat, decât că suntem în stare de război, că Parlamentul trebuie să dea Guvernului toate armele necesare, din punct de vedere bugetar și legal, să intre în război cu tot elanul și să obțină ceea ce dorește tot poporul, anume independența față de Puterea Suzerană?

Regele Carol, a doua zi, n-a semnat nimic. Pentru că dacă semna erau plini toți pereții din instituțiile publice cu acea declarație de independență semnată de domnitorul Carol I. Nu există un astfel de document și nu-l puteți pune la dispoziție. Nici măcar un Monitor Oficial al faptelor pe care ziceți că le cunoașteți sau că istoria le-a consemnat. Niciunul.

Există însă un Monitor Oficial, din 14 mai, dată veche, 26 mai 1877, dată nouă, în care se vorbește despre sumarul ședinței din 9 mai, a Senatului.

Și haideți să vă spun ce s-a întâmplat a doua zi, pe 10 mai.

"Se ia act, în ședință, de adresa domnului președinte al Consiliului" - adică a prim-ministrului de atunci - "prin care se comunică că Măria Sa Domnitorul, cu ocaziunea solemnității Zilei de 10 Maiu, va primi Senatul, în acea zi, la o oră după-amiezi, la Palatul din Capitală".

Ce să facă la o oră după-amiază? Să ia masa, într-un cadru oficial, alături de Majestatea Sa.

Și, mai jos - "După ce iau act că vor mânca la Palat cu Majestatea Sa, senatorii votează, cu bile, Moțiunea prin care Senatul ia act de pozițiunea creată României de Imperiul Otoman, consideră Statul Român independinte și invită pe Guvern a lucra ca independența ei să fie recunoscută și garantată de Marile Puteri Europene, a căror dreptate și sprijin au contribuit în tot timpul la dezvoltarea României.

Se pune la vot prin bile această moțiune și se adoptă cu unanimitate de 32 de voturi".

Prin urmare, nimic din ceea ce susține tabăra liberală nu are corespondent în realitatea istorică.

Dacă ar fi să luăm uzanțele de astăzi ale procedurii parlamentare, o lege, chiar și o hotărâre a Parlamentului, intră în vigoare odată ce ajunge la cunoștință publică prin publicarea în Monitorul Oficial.

Deci, haideți să luăm data de 26 mai, dată nouă, după calendarul gregorian și să sărbătorim acea dată, dacă este acel moment când a luat cunoștință poporul de ceea ce a făcut Senatul în ședința din 9 mai!

Ceea ce încercați dumneavoastră este doar o instaurare a unei istoriografii cvasitotale de tip liberal. Încercați de 30 de ani lucrul acesta. Și nu sunteți cu nimic mai buni decât istoriografii marxiști, de dinainte de '89. Sunteți la fel de păcătoși, și unii, și alții!

L-ați pus până și pe președintele Academiei Române să semneze o fițuică, prin care... să umble Gigel pe aicea să ne zică că aceasta este părerea Academiei Române.

Părerea Academiei Române se spune în Tratatul de Istorie Națională, nu se spune în scrisori date la cafea, pe sub masă, unor neaveniți care habar nu au, nu au citit în viața lor un document istoric...

Voci de la PSD:

Bravo!

Domnul Adrian Solomon:

...și vin aici să ne povestească nouă despre adevărul istoric!

Voci de la PSD:

Bravo! (Aplauze.)

Domnul Adrian Solomon:

Spre deosebire de domnul general, eu rămân republican.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Procedură!

Domnul Adrian Solomon:

Imediat, domnule lider, veți avea procedură. (Vociferări.)

Imediat după ce voi pleca de aici veți putea să interveniți.

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă rog să nu intrați în discuție cu sala!

Și încercați să încheiați alocuțiunea.

Vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

Spre deosebire de domnul general, eu sunt republican. Și sunt republican de când m-am născut și până o să mor...

 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Na, nimeni nu-i perfect!

Domnul Adrian Solomon:

...așa cum este majoritatea poporului român. (Vociferări.)

Pentru că, dincolo de orice, nu cred că plânge nimeni prin țara noastră, astăzi, că nu este Hohenzollern la Guvernare sau la Cotroceni.

Nu cred că plânge cineva... (Aplauze.) ...ca să folosim expresia plastică, a poporului român, că nu e Hopînțol la Cotroceni. E bun acesta care este acum! (Râsete. Vociferări.) Mai bun ca aceia!

Că doar n-ați vrea să instaurăm dinastia lui Radu Duda! Să vină dudele să ne conducă pe noi, acum!

Ce înseamnă lucrul acesta, că tot poporul român gândește ca Partidul Național Liberal? Nici în interiorul partidului dumneavoastră nu se gândește la fel în toate părțile. Și vedem conflictul care există la nivel interpersonal între liderii acestui partid. D-apoi să mai gândiți că unii sunt majoritari în țara aceasta! Aveți 27%, cum puteți spune că monarhiștii sunt majoritari în România? (Vociferări.)

Cum puteți face din istorie o cârpă de șters pe jos, doar ca să vă serviți intereselor politice de moment? Cum puteți să veniți să schimbați printr-un vot adevărul istoric?

E drept, înainte de 1947, la 10 mai era sărbătorită Independența României. Dar era o chestiune de oportunitate - așa a dorit Domnitorul, și poporul i-a făcut hatârul. Tot acel popor care, sub tunurile Guvernului liberal al lui D.A. Sturdza, lăsa vreo 11.000 de țărani pe câmpurile din România, sub ordinele lui Averescu și Antonescu.

Știți că Domnul Carol, rege pe atunci, în 1907, i-a grațiat pe toți generalii Armatei Române, care a împușcat, care a omorât cu tunul țăranii la Răscoala din 1907? Știți că printre ei era și mareșalul Antonescu de mai târziu? (Aplauze.) Știți că printre... (Aplauze.) ...cei care au murit, 300 erau numai din ordinul lui Antonescu, la Galați?

Știți lucrurile acestea, dar le treceți sub tăcere. Cum îi treceți sub tăcere și pe cei pe care i-a împușcat Guvernul Brătianu, în 13 decembrie 1918, când Miron Cristea...

Voci de la PSD:

Bravo! (Aplauze.)

Domnul Adrian Solomon:

...Mitropolitul Ardealului, venea, împreună cu delegația de la Alba Iulia, să înmâneze Regelui Ferdinand Actul de Unire, tipografii erau împușcați nu departe de noi, aici, aproape de B1, ca să fie mai aproape geografic, că stați prost cu geografia, după cum am văzut - la voi Berlinul și Parisul sunt totuna.

 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Haideți, vă rog frumos, să nu divagăm. Totuși, nu suntem la declarații politice, domnule deputat.

Vă rog să încheiați!

Domnul Adrian Solomon:

...cum și estul României este și în nord-vest.

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Solomon:

Vă mulțumesc și eu, domnule președinte.

Și vreau să închei.

 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Ia încheiați!

Domnul Adrian Solomon:

Nu vom vota această lege. Eu, cel puțin. Colegii mei - probabil sunt și monarhiști printre ei - vor face ce știu mai bine să facă.

Dar nu supuneți istoria unor alte presiuni, neavenite, pentru că nu veți fi cu nimic mai buni decât comuniștii!

Nu vă mai plângeți de... (Aplauze.) ...ce au făcut cei de atunci, pentru că folosiți aceleași metode - ați băgat oameni în pușcărie, schimbați istoria din pix și prin votul dumneavoastră... (Vociferări.)

Așa cum au făcut ei faceți și voi!

Halal, capitaliști! Halal, Partid Național Liberal!

Și, probabil, ca domnul Cîțu să nu urmeze sfaturile sau exemplul înaintașilor săi, să pună tunurile pe agricultorii care se vor plânge acuși că nu au subvenții, că nu au niciun ban din PNRR, că nu au nicio atenție din partea dumneavoastră și sunt lăsați doar la mila Celui de Sus! (Aplauze.)

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Domnul deputat Gabriel Andronache, procedură... intervenție. Vă rog.

Voci de la PSD:

Bravo!

Bine! (Aplauze.)

Domnul Gabriel Andronache:

Da.

Acum, că s-a consumat momentul de glorie al domnului Solomon, în calitate de lider de grup, constat din nou încălcarea Codului de conduită al Camerei Deputaților și Senatului. (Vociferări.)

Colegul dumneavoastră, stimați colegi din Grupul PSD, a jignit doi colegi din Grupul PNL. (Vociferări.)

Prin urmare, vorbim de domnul deputat Gigel Știrbu, la adresa căruia a perorat anumite invective, și de colegul deputat, Daniel Gheorghe.

În baza dispozițiilor Codului de conduită, îi adresez rugămintea domnului Solomon să vină să își ceară scuze, de la microfon, pentru invectivele adresate. (Vociferări.)

În situația în care... (Vociferări.) ...nu respectăm Codul de conduită... (Vociferări.) ...suntem în mod evident în afara Regulamentului.

Domnule Solomon, cu acordul președintelui de ședință, ar trebui să vă cereți scuze! (Vociferări.)

Mulțumesc.

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Da.

Dacă doriți, vizavi de invectivele aduse la adresa celor doi colegi, dincolo de expresia opiniei dumneavoastră, vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

Domnule președinte, dincolo de toate lucrurile acestea, eu nu știu care este invectivul care l-am adus colegilor mei.

 

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):

...pe care...

Domnul Adrian Solomon:

Că nu a citit domnul Gigel Știrbu vreun document istoric, e lesne de priceput, la modul în care tratează problema. (Râsete. Aplauze.)

Despre domnul Gheorghe nu cred că am zis ceva care să-l...

 

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Ba da!

Domnul Adrian Solomon:

Anume? Spuneți-mi, ca să-mi cer scuze! Mi-aș cere, cu mare drag, pentru că este un băiat extraordinar de bine pregătit, un istoric tânăr de succes... (Vociferări.) ...care mai are de lucrat la... (Vociferări.) ...la spațiu... (Vociferări.) ...la timp se pricepe. Nu cred că l-am jignit. Dar, dacă se simte jignit, eu îmi cer scuze!

Oricum, vorbind despre PNL, generic, nu cred că la orice vorbă de-a noastră veți veni să ne puneți pumnul în gură, arătându-ne Codul de conduită... (Vociferări.) ... introducând o nouă cenzură în Parlament... care s-o transferați pe urmă în societate! (Vociferări.) Pentru că astfel de lucruri trebuie să înceteze, dragii mei!

Nu pentru asta ne-a trimis lumea aici, ca să ne luăm după virgule și după tot felul de cuvinte, să ne sancționăm unii pe alții, și la un moment dat să vedem că nu mai are cine vorbi!

Dacă vreți să tăcem, tăcem, dar spuneți-ne-o cât se poate de clar! Trimiteți-ne Ministerul Cenzurii sau Propagandei pe capul nostru...

 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Haideți... haideți să nu intrăm în divagare, domnule deputat.

Domnul Adrian Solomon:

...faceți ceva mai eficient, mai elegant.

 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Haideți, că o ducem de-acum pe o turnantă care nu are nici legătură cu subiectul!

Domnul Adrian Solomon:

Deci rămâne de stabilit de către...

 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Era vorba de încheiat în mod civilizat și elegant această...

 

Domnul Adrian Solomon:

...rămâne de stabilit de către istorie dacă eu...

 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

...chestiune, vă rog frumos.

Domnul Adrian Solomon:

...citind... citind stenograma...

 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

...dacă am zis ceva nelalocul lui. Dar dacă "neavenit" se consideră că e o jignire, îmi cer scuze! Și nu o să-l mai folosesc. O să caut o altă...

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

...formulare...

 

Domnul Adrian Solomon:

...expresie sau...

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Solomon:

...un sinonim.

Mulțumesc.

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Domnul deputat...

Puneți sticla la loc! Nu furați sticla de la pupitru! (Râsete. Vociferări.)

Domnul deputat Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Da.

Apreciem că, în felul său, specific, domnul Solomon și-a cerut scuze și acceptăm aceste scuze.

Mulțumesc.

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Ei, ați văzut? (Aplauze. Vociferări.) Eleganța între colegi poate să aducă și o comunicare, chiar dacă este antagonică, dar într-un mod totuși civilizat.

Domnul deputat Florea Daniel, Grupul PSD.

Domnul Daniel Florea:

Bună ziua, stimați colegi!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Nu voi vota această lege.

Promit că mă încadrez în 3 minute.

Vă citesc discursul Regelui Carol I de pe 10 mai 1881. Este foarte, foarte scurt.

"Prin serbarea de astăzi se sfârșește într-un mod atât de strălucit un răstimp de cincisprezece ani - 1866-1881 - atât de bogat în lupte grele și fapte mari. România s-a dezvoltat într-un mod deosebit, sub paza Constituției și legilor sale. Neobosita muncă a oamenilor de stat, vitejia oștirii sale și nestrămutata mea încredere în puterea poporului au adus la bun sfârșit cea mai vie dorință a tuturor - astăzi s-a întemeiat Regatul, o garanție sigură pentru viitor. Deci primesc cu mândrie această coroană. Ea e făurită din metalul unei guri de foc, stropită cu sângele eroilor noștri și sfințită de biserică. O privesc ca un simbol al independenței și al puterii României, ca un scump odor, va fi mărturia timpurilor triste, dar glorioase. Va aminti generațiilor viitoare vitejia străbunilor și legătura ce a fost între Domn și popor. Și cea mai frumoasă coroană, pentru Regină, va fi, ca și pentru mine, încrederea și iubirea poporului căruia îi aparțin toate gândurile și simțurile noastre.

În fața acestor steaguri care au fâlfâit pe câmpul de luptă, în fața acestor coroane, simbolurile Regatului, și împrejurul cărora s-ar strânge poporul, ca ostașii împrejurul acestor steaguri, în fața acestor prinoase pentru care s-au grăbit poporul spre Capitală, ne unim în strigătul scump inimilor noastre:

"Să trăiască iubita noastră Românie, astăzi încoronată prin propriile sale mijloace!".

Asta a zis Regele pe 10 mai 1881.

Hai să vedem ce a spus Mihail Kogălniceanu, pe 9 mai 1877, în Parlament.

"Domnilor, și Camera, și Senatul, la interpelările domnilor Stolojan și Fălcoianu, au recunoscut că suntem în stare de rezbel, au recunoscut că suntem dezlegați de legăturile noastre cu Înalta Poartă și că acele legături sunt rupte mai întâi de către Înalta Poartă.

(...) În starea de rezbel, cu legăturile rupte, ce suntem?

Suntem independenți; suntem națiune de sine stătătoare. Noi nu am fost vasali, Sultanul nu a fost suzeranul nostru. Însă era ceva. Erau niște legături sui-generis. Niște legături care erau slabe când românii erau tari; niște legături care erau tari când românii erau slabi.

Așadar, domnilor deputați, nu am cea mai mică îndoială și frică de a declara în fața reprezentanței naționale că noi suntem o națiune liberă și independentă".

Kogălniceanu a vorbit mult mai mult și mult mai bine.

Dar unde se spune despre independență? În discursul de la 9 mai 1877 sau în discursul de la 10 mai 1881?

Sper că acum putem vota toți în cunoștință de cauză. (Aplauze.)

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Domnul deputat Tanasă Dan, Grupul AUR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan Tanasă:

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Grupul AUR consideră că declarația făcută de domnul deputat Bulai este o insultă la adresa noastră și consideră că afirmațiile pe care le-a făcut... (Aplauze.) ...afirmațiile pe care le-a făcut la adresa Grupului AUR sunt acuzații nefondate, care se constituie în veritabile... (Vociferări.) ...în veritabile atacuri la persoană, care depășesc Regulamentul Camerei Deputaților și încalcă... (Vociferări.) ...încalcă Statutul deputaților și al senatorilor.

O voce de la PSD:

Bagă-l în comisie!

Domnul Dan Tanasă:

Apropo de faptul că suntem în permanență acuzați că am fi noi antistrăini, că am fi xenofobi, că am fi... vă împărtășesc, domnule Bulai, că suntem mândri că îl avem printre noi pe colegul nostru, Vasile Nagy, care vorbește... este dintr-o familie... (Aplauze.) ...dintr-o familie respectabilă și ne mândrim cu el, că e un ungur neaoș.

Vă împărtășesc că, dacă-mi amintesc bine, domnul Merka, acum două săptămâni...am asistat, acum două săptămâni, la un moment extrem de emoționant pentru mine, la declarația domnului deputat Merka, și am fost absolut impresionat și de declarația Domniei Sale, și de reacția plenului Camerei Deputaților, care s-a ridicat în picioare și a aplaudat atât discursul domnului deputat Merka, cât și prezența ambasadorului Republicii Slovace la București. Am fost impresionat, m-am bucurat că am putut participa la acest eveniment.

Și vă asigur, domnule Bulai, că întreg Grupul AUR, toți colegii de la AUR s-au ridicat în picioare și au aplaudat.

Așa încât, domnule Bulai, nu pot să vă spun decât că atunci când mai aruncați insulte la adresa colegilor din AUR, cu privire la acuzații total nefondate, că am fi plini de ură la adresa nu știu cui, cred că ar trebui să vă uitați mai întâi în sufletul dumneavoastră.

Vă mulțumesc frumos. (Aplauze.)

 

Domnul Iulian Bulai (din sală):

Drept la replică!

 

Domnul Lucian Feodorov (din sală):

Nu e drept la replică, să-și ceară scuze!

O voce de la PSD:

Cere-ți scuze!

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Domnul deputat Bulai, drept la replică.

Vă rog, concis, dacă vreți și la...

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulțumesc pentru această oportunitate.

Mă bucur că-l iubiți pe domnul Vasile Nagy.

Mă bucur că am dezbătut aici.

Concluzia mea este că suntem cu mult în urma societății. Pentru că nu asta așteaptă românii - să folosim o oră să stabilim veridicitatea unui eveniment istoric de acum de mai bine de 150 de ani și o reparație care de fapt nu are loc, ci doar o mică formă fără fond, una pe lângă multe altele pe care le-am discutat aici.

Vă mulțumesc mult.

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Dezbaterile generale fiind încheiate, trecem la dezbaterea Proiectului de Lege nr. 66/2017, pentru care comisiile sesizate în fond propun adoptarea.

La titlul legii dacă sunt observații? Nu sunt.

Marginal 2, art. 1, observații? Nu sunt.

Marginal 3, art. 2, observații? Nu sunt.

Marginal 4, art. 3, intervenții? Observații? Nu sunt.

Proiectul de Lege nr. 66/2017 rămâne la votul final, cu propunerea de adoptare, iar Proiectul de Lege nr. 20/2018 rămâne la votul final, cu propunerea de respingere.

Vă mulțumesc.

Timpul alocat dezbaterilor din această zi a expirat, drept pentru care declar ședința închisă și vă urez o seară bună fiecăruia dintre dumneavoastră!

Vă mulțumesc.

Urmează sesiunea de întrebări și interpelări, de la ora 17,00, condusă de doamna deputat Cristina Prună.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 22 ianuarie 2022, 11:25
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro