Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of February 4, 1997
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
20-09-2022
19-09-2022
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 04-02-1997 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of February 4, 1997

  1. Intervenții ale domnilor deputați:

 

Ședința a început la ora 9,10

Lucrările au fost conduse de domnul, Vasile Lupu -vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Ioan Gavra și Sorin Victor Lepșa - secretari.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi, 4 februarie, 1997 a Camerei Deputaților, anunțându-vă că din totalul celor 343 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 245, absenți 98. Participă la alte acțiuni parlamentare 23, cvorumul de lucru este de 172. Prevederile regulamentare sunt astfel îndeplinite.

Ordinea de zi și programul de lucru ale Camerei Deputaților, pentru această săptămână, au fost aprobate în ședința de ieri.

Potrivit programului aprobat, urmează cele 50 de minute pentru diverse intervenții ale deputaților. Fiind înscriși astăzi mai mulți colegi pentru această parte a programului nostru, aș ruga pe cei care vor lua cuvântul să nu depășească 3 minute, din respectul față de colegii noștri și din dorința evidentă a bunei colaborări.

În aceste condiții, invit la microfon pe domnul deputat Mircea Coșea. Se pregătește domnul Petre Țurlea. Cu această ocazie dau citire și listei... eventual, să se pregătească ceilalți colegi. O clipă, îmi permiteți, domnule deputat?

Deci: Mircea Coșea, Petre Țurlea, Elek Barna, Vasile Stan, Sorin Lepșa, Valeriu Tabără, Vasilescu Nicolae, Vetișan Vasile, Lădariu Lazăr.

Dacă ne va mai rămâne timp vom completa lista cu ceilalți colegi care și-au anunțat intenția de a interveni de la tribună.

 
Mircea Dumitru Gheorghe Coșea - observații în legătură cu poziția publică a domnului prim-ministru Victor Ciorbea în conferința de presă televizată;

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 

Domnul Mircea Dumitru Gheorghe Coșea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Aș vrea să spun câteva cuvinte în legătură cu un eveniment foarte important care a avut loc la noi în țară, și anume poziția publică a domnului prim ministru Victor Ciorbea prin coferința de presă care a ținut-o săptămâna trecută.

Sigur, este un eveniment foarte comentat. Eu nu voi comenta impresia artistică a conferinței de presă, deși ar trebui să recunosc foarte sincer că domnul prim-ministru Victor Ciorbea este infinit mai bun actor decât toți ceilalți prim-miniștri pe care i-am avut. Cu părere de rău trebuie să vă spun că domnul Văcăroiu nu, nu are acest talent.

Nu voi comenta nici prețiozitatea adresărilor într-o oarecare limbă franceză a purtătorului de cuvânt al Guvernului, nu voi comenta nici arta conversației, pe care o practică noii reprezentanți ai noii televiziuni naționale, dar și guvernamentale, și nu voi comenta nici măcar șansa pe care o are cultura românească de a introduce în patrimoniul culturii mondiale alături de shakesperianul "a fi sau a nu fi", guvernamentalul "știam dar nu știam", al domnului prim-ministru Victor Ciorbea. Sper ca noul ministru însărcinat cu imaginea României să realizeze acest transplant de spiritualitate românească la cultura mondială, spre gloria neamului nostru și, evident, pentru atragerea investitorilor străini.

Doamnelor și domnilor deputați,

Voi comenta, foarte pe scurt, în timpul care mi s-a afectat două elemente care m-au frapat în mod deosebit.

Primul este acela că actualul Guvern s-a dovedit a fi în incapacitate de a ieși din tiparele guvernării post-revoluționare în România și de a aduce schimbarea pe care a propovăduit-o, pe care au așteptat-o toți care l-au votat, și pe care, trebuie să spun sincer, și eu, ca membru al opoziției, am așteptat-o. Din nou se face apel la moștenire, apel pe care l-a făcut și Guvernul Roman și Guvernul Stolojan, și Guvernul Văcăroiu. Din nou se culpabilizează, înainte de a se demonstra capacitatea constructivă și inovativă, chiar înainte de a se acționa.

Guvernul mi-a demonstrat că nu are puterea proprie de a convinge, apelând la sprijinul declarativ al unor reprezentanți străini, uitând că domniile lor au fost votate și alese de către români și nu au fost votați și aleși funcționarii internaționali ca salvatori ai neamului.

În al doilea rând, alt element pe care, ca economist, l-am remarcat cu deosebit interes este faptul că a fost introdus în sistemul factorilor creșterii economice sănătoase un factor nou care va trebui să fie studiat cu atenție, și anume mila și pomana cetățenilor. Se face apel, pentru prima oară în istoria economică a unei țări, vă rog să controlați în istoria economică scrisă și publicată, la această milă și înțelegere din partea populației, deși inițial lucrurile au fost total diferite.

În încheiere, aș vrea să arăt câteva elemente de concluzie. În dorința sinceră de a face opoziție constructivă, în dorința sinceră de a fi alături de speranțele pe care oamenii și le-au pus într-o schimbare, înțelegând că schimbarea este necesară, că schimbarea poate să aducă o îmbunătățire, trebuie totuși să atrag atenția asupra unui lucru, și anume că, din tot ceea ce s-a prezentat, reiese foarte clar că încă la această dată nu există un program coerent al Guvernului. Reiese foarte clar că se așteaptă ca acest program să fie creat de altcineva, de forurile internaționale. Reiese foarte clar, având în vedere concepția și filozofia economică a acestor foruri, că trebuie ca noi, cei care devenim oameni politici, în măsura în care Biroul permanent ne va ține mai mult în sală și mai puțin pe culoare, trebuie sa veghem ca interesele naționale ale României, în contextul globalizării economiei mondiale, să fie menținute.

De aceea, dacă vorbim despre moștenirea Guvernului Văcăroiu, trebuie ca să spunem că acest guvern nici pe departe nu a fost un un guvern care să îndeplinească speranțele pe care oamenii și le-au pus în el, nu a fost un guvern care să fie lipsit de greșeli, de elemente de controversă, de inadvertențe, dar a reușit un lucru pe care ar trebui să-l recunoaștem: a reușit ca reforma să fie ireversibilă în România. Nu ne mai putem întoarce înapoi. Ultimele publicațtii, ultimele ziare de acum câteva zile arată că în România sectorul particular produce mai mult de jumătate din PIB, arată că s-a petrecut o restructurare de profunzime și mai mult de 49 la sută din populația țării lucrează în sectorul terțiar, aliniind România la standardele internaționale. Dar reforma nu este și indestructibilă în România. Singura șansă ca reforma să fie mai departe continuată este suportul și sprijinul populației. Populația nu poate și nimeni nu are dreptul să-i ceară sacrificii fără limită și fără termeni. Sacrificii se pot face. Dar ele trebuie să fie bine incluse într-un termen și într-o limită.

De aceea, eu cred că această conferință de presă a domnului prim-ministru trebuie să ne atragă nouă, tuturor parlamentarilor, atenția asupra necesității urgentării apariției unui program de guvernare, deoarece, trebuie totuși ca să fiu sincer și să spun, această conferință de presă a lăsat și o impresie foarte plăcută. Am observat că actualul Guvern lucrează ca o orchestră. Desigur o orchestră de jazz, pentru că numai la o orchestră de jazz nu există dirijor și fiecare membru face improvizații.

Vă mulțumesc. (Aplauze în partea stângă a salii.)

 
 

Domnul Vasile Lupu::

Vă mulțumesc.

 
Petre Țurlea - solicitări în sprijinul Academiei Române; referire la Partidul Democrat ca fiind responsabil de înrăutățirea nivelului de trai;

Domnul deputat Petre Țurlea are cuvântul și se pregătește domnul deputat Elek Barna.

 

Domnul Petre Țurlea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Foarte pe scurt o să vă prezint două probleme.

De curând, un grup format în mare parte din bursieri ai Fundației Soros a înființat așa zisa "Societate Academică". După expresia inițiatorilor, aceasta ar trebui să înlocuiască Academia Română. Cea din urmă este caracterizată ca "instituție adormită" și se aruncă acuza nedreaptă că nu s-a reformat după 1989. În realitate, după cu știți, două treimi din membrii Academiei Române de astăzi au fost aleși după 1989.

Vicepreședintele Academiei Române, domnul Eugen Simion, i-a caracterizat pe cei care au montat această lovitură ca "un grup de teroriști care vrea să scufunde Academia". Printre componenți "grupului terorist", reiau și eu aceeași expresie, se află domnii Adrian Severin, Horia Patapievici, doamna Alina Mungiu etc.

Doamnelor și domnilor deputați,

Academia Română, după cum știti foarte bine, a fost înființată acum peste 130 de ani, a avut un rol major atât în lupta pentru formarea statului național unitar român, cât și în lupta pentru formarea civilizației române moderne și pentru afirmarea ei în lume. De aceea, Parlamentul este dator să ajute această instituție și să o apere.

Intervenția aceasta este făcută în gândul de a lansa o solicitare către deputații din arcul guvernamental între care, după cum știți, se află chiar membrii Academiei Române, chiar un membru de onoare al Academiei Române, ilustrul nostru coleg, domnul academician Gabriel Țepelea. Deci, o solicitare către aceștia, în primul rând de a convinge Guvernul de necesitatea includerii pentru această instituție a unor sume substanțiale în proiectul ee buget.

De asemenea, vă rog să susțineți proiectul de lege pentru retrocedarea averilor Academiei, proiect pe care o să-l înaintez zilele acestea. Doar întărită financiar, Academia Română va putea să-și ducă mai departe misiunea ei și să reziste asaltului severinilor și patapievicilor.

Și a doua problemă pe care o ridic în fața domniilor voastre.

Din întreaga țară s-au primit mesaje care exprimă în mod dramatic îngrijorarea unor largi categorii ale populatiei în legătură cu noua explozie a prețurilor și a tarifelor la produsele și serviciile de strictă necesitate. Această situație a devenit insuportabilă pentru cetățeanul de rând și confirmă degradarea continuă a condițiilor de trai, precum și generalizarea sărăciei în România. Majorările hotărâte de Guvern prin așa zisa reașezare a prețurilor la carburanți și combustibili va lăsa pe români chiar mai săraci decât sunt astăzi. Greșelile grave ale actualei Guvernări sunt adeverite de realitatea dureroasă a zilei de azi. Iată că mult lăudata stopare a declinului economic și afirmațiile politicianiste privind începutul redresării făcute de Guvern înseamnă escaladarea neîncetată a prețurilor, precum și generalizarea sărăciei.

În consecință, actualilor locatari ai Palatului Victoria nu le râmâne altceva decât să-și recunoască falimentul.

Doamnelor și domnilor deputați,

Textul pe care vi l-am citit nu-mi aparține. Textul acesta reprezintă o declarație a Partidului Democrat, condus de domnul Petre Roman, citit de la tribuna Camerei Deputaților la 11 aprilie 1985 de către distinsa noastră colegă, doamna Paula Ivănescu, după ce Guvernul Văcăroiu, cum se spune, "de tristă amintire", majorase prețul la benzină cu 33 la sută. Dacă după o majorare a prețului la benzină cu 33 la sută, Partidul Democrat cerea vehement Guvernului să-și recunoască falimentul, mă întreb de ce nu cer același lucru si acum, după o majorare a prețului cu 100 la sută.

Deși a trecut o lună de la această majorare, cererea nu s-a produs din partea Partidului Democrat, motivul fiind foarte simplu, acest partid face parte din Guvern și este responsabil de înrăutățirea catastrofală, fără precedent, a nivelului de trai.

Dumneavoastră, stiți cu toții, așa cum știe toată lumea...

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, au trecut mai mult de 4 minute, poate formulați concluzia ?

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Tocmai voiam să închei, domnule președinte, mulțumesc.

Știți cu toții că Guvernul Ciorbea a venit la conducerea țării afirmând, promițând lumii, mulți au crezut, schimbarea în bine.

În timpul scurs de la aceste alegeri, după cum știți, și vedeți și dumneavoastră, toată lumea și-a dat seama că aceasta a fost o promisiune mincinoasă. Este timpul, cred eu, ca guvernanții să se trezească și vă rog, domniille voastre din arcul guvernamental, să-i ajutați să se trezească, până când nu se va supăra lumea. Vă mulțumesc. (Aplauze din partea stângă a sălii.)

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Barna Elek - analiză a rolului presei în istoria post decembristă;

Domnul Elek Barna are cuvântul și se pregătește domnul Vasile Stan. Și nu uitați, cele 3 minute convenite, a fi respectate.

 

Domnul Barna Elek:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dacă ar fi trebuit să dăm un titlu, aș formula în felul următor: "Anul de răscruce 1996 și libertatea presei".

Anul de la care ne-am luat rămas bun, nu demult, anul 1996 este considerat de mulți politicieni, analiști politici și gazetari ca un an de răscruce în istoria postdecembristă.

Oferta analitică este extrem de bogată în ceea ce privește semnificația anului 1996. Unii îl caracterizau ca a fi cel mai important după 89, alții demonstrează că în 1996 România a pășit în frumoasa grădină a democrației veritabile.

Fără a avea pretenția unei analize exhaustive a fenomenului 96, timpul fiind cel mai mare dușman, desigur, trebuie să constatăm că, într-adevăr, anul care a trecut a făcut câteva mutații în societatea românească contemporană. Nu vizăm aici a privi numai schimbarea puterii, pentru că oricât de siguri erau reprezentanții vechii puteri, era ușor de sesizat, chiar și de niște ochi mai puțin versați în ale politicii, că se va întâmpla o schimbare.

PDSR-ul, contrar unor declarații bombastice și șocante din partea unor lideri " Fără PDSR nu se poate face guvern în România" - Liviu Maior" sau "Știm că vom guverna până în anul 2008 poate până în 2050" - Vasile Văcaru. Deci, PDSR-ul și-a terminat mandatul, cu tot regretul unor lideri sau unor foști parteneri de coaliție.

Trâmbițarea pericolului unguresc, tamtamul făcut pe tema pericolului udemerist nu că nu și-au atins scopurile propuse de PDSR și respectiv de domnul Ion Iliescu și de alți reprezentanți ai PDSR-ului în campania prezidențială, ci din contră a stricat și mai mult imaginea fostului partid de guvernământ și așa destul de șifonată în urma coaliției și coabitării cu unele partide ca PUNR, PRM și PSM.

Efectele momentului alegerilor din 1996, pe lângă transferul democratic al puterii din partea stângă conservatoare spre centrul-dreapta reformatoare, prezintă o extraordinară importanță în plan socio-politic, semnele maturizării politice ale alegătorului român, realizarea faptului că de votul său depinde la urma urmei soarta țării.

Mecanismul pluralist și-a spus cuvântul. Plecarea de la putere a domnului Ion Iliescu s-a realizat în chip pașnic. Urmarea votului popular a adâncit în conștiința electoratului încrederea în propria forță de a schimba prin alegeri pe guvernanții care nu răspund aspirațiilor momentului.

Nu am fi corecți, doamnelor și domnilor și stimați colegi, cu noi înșine, în primul rând, dacă nu am aminti aici și rostul presei independente în realizarea mutațiilor despre care vorbim. Fără o presă independentă, critică, caustică chiar, gata să sară la gâtul guvernanților, când aceștia nu confirmă, realizarea transferului se făcea mult mai greu. Desigur, presa independentă și-a dus și propriul război cu vechea putere, putere care s-a ascuns după scutul articolelor 205,206,238 - Cod penal, a dat pe unde a putut în reprezentanții presei neaservite puterii.

Considerăm inadmisibil faptul că mulți reprezentanți ai presei independente care au descoperit și semnalat în repetate rânduri infracțiunile comise de exponenții regimului trecut să fie judecați și condamnați în locul adevărăților făptași. După 7 ani de la alungarea dictaturii ceaușiste, nici un vinovat de crimele din decembrie 1989, nici un înalt demnitar sau funcționar al regimului trecut, nici un escroc de calibru nu a fost tras la aspundere, judecat și condamnat, dar jurnaliștii care au dezvăluit aceste nelegiuiri sunt târâți prin tribunale aidoma unor infractori de drept comun și condamnați în mod nejustificat la pedepse cu închisoarea sau la amenzi penale. Această situație este de netolerat într-o veritabilă democrație, și cum toți foștii membri Cpex. au fost amnistiați și grațiați de fostul președinte, ca un ultim gest de mare noblețe, insistăm ca noua putere democratică să amnistieze toate delictele de presă comise până la 31 decembrie1996 de către jurnaliștii profesioniști.

Presa independentă, acest câine păzitor al democrației, trebuie protejată, menajată, încurajată, ajutată să spună adevărul întotdeauna, indiferent cine este la putere, să aibă puterea de penetrație în toate structurile și păturile societății. Personal am fost și sunt pentru libertatea absolută a presei. Nu avem nevoie de legi speciale de îngrădire a presei, nu avem nevoie de multe articole în Codul penal, avem nevoie în schimb de jurnaliști onești, cinstiți și cu o probitate și verticalitate profesională. Nu avem nevoie de o cenzură instituționalizată în presă, dar avem nevoie de o cenzură morală, deontologică, a fiecărui jurnalist.

Doamnelor și domnilor deputați,

Spuneam de câinele păzior al democrației, dar și câinii pot turba. Noi trebuie să prevenim apariția acestei boli, noi avem nevoie de niște păzitori sănătoși, cinstiți și corecți.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze din partea majorității.)

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Vasile Stan - referire la epurarea politică care se practică de putere la ora actuală;

Domnul deputat Vasile Stan are cuvântul. Se pregătește domnul Sorin Lepșa.

 

Domnul Vasile Stan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Epurarea politică care se practică de putere la ora actuală ne amintește de atmosfera verificărilor și epurărilor staliniste, cu diferența că atunci bunul plac mai trebuia să țină seama de aparența unor criterii, oricât de arbitrare ar fi fost ele.

Sesizez faptul că la ora actuală, partidele majoritare au împărțit pe criterii politice marea majoritate a funcțiilor de conducere ale serviciilor descentralizate ale ministerelor din teritoriu și ale regiilor autonome, ceea ce este în contradicție nu numai cu promisiunile electorale ale liderilor CDR, USD, UDMR și ale domnului Ciorbea, ci și cu normele legale în vigoare, cei mai mulți dintre cei îndepărtați ocupând aceste posturi prin concurs.

Dacă în anii ‘50, Partidul "far" era unul, la ora actuală asistăm la dărâmarea structurilor statului, devenit un stat cvadripartit, în care posturile se împart în funcție de criterii care se reclamă fățiș și fără rușine de la adeziunea de partid. Dacă în acea neagră perioadă a stalinismului aveam de-a face cun un fundamentalism roșu, se pare că la ora actuală peste România plutește umbra fundamentalismului albastru. Pentru a exemplifica metoda de lucru a partidelor aflate la putere, voi cita.... (Vociferări, gălăgie în sală)

Domnule președinte, vă cer protecție.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rugăm păstrați liniștea și nu întrerupeți oratorul.

 
 

Domnul Vasile Stan:

Pentru a exemplifica metoda de lucru a partidelor aflate la putere, voi cita înțelegerea încheiată între filialele locale a CDR-ului și USD-ului din județul Argeș în ziua de 31.12.1996. Astfel clientelei politice a Convenției Democrate i s-au atribuit în mod discreționar următoarele posturi: Inspectoratul școlar, inspectoratele pentru habndicapați, de cultură și amenajarea teritoriului, direcțiile de muncă și protecție socială, finanțe, publice, agricultură, statistică, oficiile județene de cadastru, tineret și sport, filialele FPP, Romtelecom, Romsilva, Petrom, Inspectoratul județean de poliție, Grupul județean de pompieri, Statul major de apărare civilă, Comandamentul trupelor teritoriale.

Conform aceleeași înțelegeri, Uniunii Social-Democrate și clienților ei i-au revenit posturile de la Direcția sanitară și sanitar veterinară, Agenția pentru protecția mediului, Oficiul pentru protecția consumatorilor, Inspectoratul județean pentru metrologie, filialele FPS, Renel, Romgaz, Apele române, Comandamentul Trupelor de Jandarmi etc. și procesul de analfabetizare, datorită calității submediocre a înlocuitorilor a început. Au fost schimbați, fără nici o explicație, directorii direcțiilor de muncă și protecție socială și sanitar veterinară. Cu toate că majoritatea conducătorilor instituțiilor vizate nu au fost implicați politic, procesul continuă. Pentru că la ora actuală ministrul agriculturii a semnat înlocuirea a 27 de directori ai direcțiilor de agricultură, sunt curios dacă printre aceștia se află și directorul agriculturii Argeș, inginer de înaltă ținută profesională, care a fost confirmat să ocupe acest post de o comisie condusă la vremea respectivă de chiar actualul ministru al agriculturii.

De asemenea, nu m-ar mira, având în vedere calitațile submediocre ale înlocuitorilor sau lipsei de cadre ale partidului respectiv, ca la Romtelecom să fie numit un specialist în industria alimentară, confundându-se probabil fibrele optice, care se folosesc la ora actuală în telefonie, cu pastele făinoase.

În încheiere, sugerez președintelui României, care ne-a promis o adevărată reconciliere națională, un gest care intră în atribuțiunile sale constituționale, ca președinte al tuturor românilor, să oprească epurările înainte ca ele sa ajungă până la cei 46 la sută din alegătorii care nu l-au iubit destul de fierbinte în toamna trecută.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Sorin Victor Lepșa - evocarea prsonalității marelui om politic Iuliu Maniu, la 44 de ani de la moarte;

Are cuvântul domnul Sorin Lepșa și se pregătește domnul Vetișanu Vasile.

 

Domnul Sorin Lepșa:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Mâine, 5 februarie, comemorăm 44 de ani de la trecerea în eternitate a marelui om politic Iuliu Maniu.

România, de-a lungul istoriei sale zbuciumat, nu a dus lipsă de martiri. Unul dintre aceștia, alături de mulți alții, a fost și Iuliu Maniu.

Maniu a fost un jurist de excepție și un om politic de o mare clarviziune, cu o deschidere europeană deosebită. El s-a confundat cu idealurile de unitate ale poporului român. Exponent de frunte al conducerii Partidului Național Român din Transilvania, a fost unul din cei care în 1906 a fost ales deputat în Parlamentul de la Budapesta, abandonând pasivismul parlamentar și trecând la o tactică activă de luptă parlamentară pentru drepturile românilor din Imperiul austro-ungar. A participat la primul război mondial care s-a încheiat cu Marea Unire de la 1918 a tuturor românilor. De recmarcat actul temerar întreprins de ofițerul în rezervă Iuliu Maniu pentru a marca un pas spre independența românilor, organizând o armată a românilor transilvăneni.

Intre timp, la Arad, între 13-15 nov.1918 s-a ținut Consiliul Național Român când s-a hotărât convocarea Adunării Naționale la Alba Iulia în 1 Decembrie 1918. Cu acest prilej, Iuliu Maniu a fundamentat juridic actul unirii și a înlăturat îndoielile privind politica naționalităților sintetizată în cuvintele: "Nu vrem să devenim din asupriți, asupritori".

Viața marelui om s-a confundat cu istoria Partidului Național Țărănesc, după constituirea acestuia în 10 oct.1996, când Congresul Partidului Național Român și al Partidului Țărănesc au ratificat fuziunea aprobată de conducerile celor două partide la 26 sept.1926, avându-l pe Iuliu Maniu ca președinte.

Lupta politică a Partidului Național Țărănesc a dus la prima Guvernare între 10 nov.1928 și 18 aprilie 1931. În această perioadă au fost adoptate legi pentru protecția intereselor economiei românești și în primul rând a agriculturii.

A doua perioadă de guvernare a fost între 6 iunie 1932-14 nov.1933. Iuliu Maniu a fost un democrat convins, luptând cu toată energia împotriva dictaturii regelui Carol al II-lea. Credincios idealurilor de unitate și convingerilor sale democratice, Iuliu Maniu a adresat lui Hitler și lui Mussollini proteste față de ciuntirea teritoriului țării, demonstrând dreptatea cauzei românești, arătând că poporul român nu va accepta niciodată această hotărâre.

După intrarea unităților germane în România, Iuliu Maniu a considerat țara sub ocupație străină, calificând Guvernul ca ilegitim și nereprezentativ. Iuliu Maniu a fost omul politic care a susținut și a conceput actul de la 23 august 1944 prin care România ieșea din sfera Germaniei naziste. După acest act promovat de regele Mihai și forțele democratice ale Partidului Național Țărănesc, se profilează ca principală forță politică în România această formațiune - Partidul Național Țărănesc.

În 1946, cu toate că Partidul Național Tărănesc câștigă alegerile zdrobitor, ele sunt falsificate de comuniști, declarându-se teroarea totalitarimsului comunist. Începe calvarul temnițelor comuniste pentru membrii Partidului Național Țărănesc și teroarea poporului român.

Iuliu Maniu moare în temnița de la Sighet la 5 februarie 1953 și este înmormântat în pământul României.

Ultimul gând al marelui om politic Corneliu Coposu a fost renașterea Partidului Național Țărănesc și reîntregirea teritoriilor românești.

În încheiere, vă rog să păstrăm un moment de reculegere pentru Iuliu Maniu și pentru toți martirii neamului românesc. (Asistența, în picioare, păstrează un moment de reculegere.)

Doresc să vă anunț că mâine, 5 februarie, la ora 13,00 se va ține un moment de reculegere la bustul marelui Iuliu Maniu, din incinta sediului P.N.Ț.C.D. din Piața Rosetti.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Vasile Vetișanu - intervenție legată de un moment justițiar- arestarea lui Miron Cosma

Domnul Vetișanu Vasile are cuvântul.

Se pregătește domnul Sever Meșca.

 

Domnul Vasile Vetișanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Intervenția mea de astăzi va fi o declarație politică, legată de momentul justițiar care a marcat ultimele săptămâni, respectiv arestarea vajnicului luptător pentru întunecarea imaginii României în lume, Miron Cozma.

Trebuie să spunem deschis că timp de 7 ani, vechea putere a cochetat și l-a apărat pe acest individ, l-a lăsat să plutească ca un nor amenințător asupra noastră, în stare oricând să reverse o ploaie de bâte și de ciomege peste țară, probabil după dictonul "Frica păzește puterea".

Ani de zile, vechea putere l-a lăsat pe acest individ să sifdeze legile țării, încât s-a ajuns ca cetățeanul să spună: "Avem legi destule, dar ele nu se aplică", pentru că nu a existat voința politică de aplicare a lor, lăsându-se impresia că ne aflăm într-o țară fără stăpân.

Iată că după alegerile din 1996, această voință politică s-a afirmat și s-a trecut la aplicarea legii. În acest context, intervenția mea atrage atenția asupra anchetei ce se desfășoară, pentru ca aceasta să nu se desfășoare unilateral, respectiv ancheta să se fixeze în mod hotărâtor asupra mineriadei din 1990, și nu doar asupra mineriadei din 1991, așa cum, de fapt, a fost semnalat acest lucru și în presa noastră.

Trebuie început cu începutul. Mineriada din 1990 a fost aceea care a distrus prestigiul și imaginea României în lume, cucerită cu prețul de vieți omenești în Revoluția din 1989. Mineriada din 1990 a declanșat teroarea fizică și morală asupra cetățenilor capitalei și nu numai. Mineriada din 1990 a incitat la război civil, încălcând drepturile fundamentale ale omului și, să nu uităm, mineriada din 1991 a lezat și demnitatea Parlamentului României, atunci când minerii au intrat amenințător în Parlamentul României.

Este cu atât mai trist că un parlamentar, deputat în zilele noastre, a putut afirma că "mineriada din 1990 a fost necesară, deoarece a oprit puterea fascistă în România".

Evident, consider că presa trebuie să se implice în acest demers politic, pentru că, după mineriada din 1990, a rămas o stare tristă, apăsătoare, neîncheiată, așa cum după regimul lui Caragea a rămas ciuma.

Trebuie trași la răspundere și aduși în fața legii și cei care atunci zâmbeau, mulțumiți și mulțumind celor care au venit în capitală.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

 
Sever Meșca - declarație privind reprezentativitatea discutabilă a delegației permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei;

Are cuvântul domnul Sever Meșca.

Se pregătește domnul Marian Sârbu.

 

Domnul Sever Meșca:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Subiectul declarației noastre este lipsa de reprezentativitate sau reprezentativitatea discutabilă a delegației permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

Permiteți-mi să reamintesc faptul că prin acțiunea interesată și prea puțin democratică a celor mai puternice grupuri parlamentare, încălcându-se prevederile regulamentelor celor două Camere, printr-un algoritm discutabil, s-a ajuns la situația că, spre exemplu, delegația permanentă a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei de la Strasbourg nu reproduce, așa cum o cer respectivele regulamente, configurația politică existentă, ceea ce a condus la situația aberantă ca un partid cu mai puțini parlamentari decât noi să aibă un reprezentant în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, iar Partidul "România Mare" - nu.

Înțelegând că, față de coalizarea celor care nu vor ca vocea partidului nostru să se facă auzită la Strasbourg este puțin de făcut acum, ne permitem să afirmăm cu toată tăria că în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei nu este reprezentată toată opoziția românească și că noi, Partidul "România Mare", nu am mandatat pe nimeni să vorbească acolo în numele nostru.

În consecință, o mare parte a populației României nu-și poate face auzit glasul în respectivul for european.

Semnalăm în același timp și pentru presă că opoziția românească cuprinde și Partidul "România Mare", dar ca entitate puternică, separată, independentă, și că actuala situație din delegația permanentă are puțin a face cu societatea democratică pe care vrem s-o construim în România, și chiar cu principiile pe care se bazează acțiunea Consiliului Europei.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Marian Sârbu - solicitare adresată Guvernului de a trimite urgent Parlamentului pachetul de legi promise;

Domnul Marian Sârbu are cuvântul.

Se pregătește domnul Ionescu Nicolae.

 

Domnul Marian Sârbu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Au trecut aproape două luni de când noul Guvern a primit votul de investitură.

Încă de la acea dată, primul ministru, precum și alți lideri ai actualei majorități, au relevat cu deplin temei, necesitatea unei activități mai laborioase, mai eficiente a actualului Parlament, mai ales pentru adoptarea cât mai rapidă a pachetului de legi care să susțină implementarea programului de guvernare.

Eram atunci aproape somați să lucrăm cât mai bine, pentru ca acest pachet de legi să fie dezbătut cu prioritate.

După două luni, constatăm cel puțin cu nedumerire faptul că nici un proiect de lege important, nici măcar unul singur, care să fi fost elaborat de actualul Guvern, n-a sosit pentru dezbatere în Camera Deputaților.

Dimpotrivă, am participat la o sesiune extraordinară, pentru a dezbate proiecte de lege rămase de la fostul Parlament, tocmai datorită lipsei pachetului de legi anunțat cu atâta insistență.

Este firesc ca în această situație să ne întrebăm: când, la ce dată, va prezenta actualul Guvern pachetul de legi promis? Ne referim atât la proiectele de legi cu caracter economic, dar mai ales la cele cu caracter social, la cele care vizează protecția socială și care sunt legate direct de nivelul de trai al populației, nivel de trai care a scăzut semnificativ, odată cu cu ultimile creșteri de prețuri, nedublate de necesarele măsuri de protecție socială.

Iată de ce, în acest moment, oamenii se întreabă când vor crește pensiile, când vor fi indexate salariile, când vor crește alocațiile pentru copii, când vor fi compensate importantele creșteri de prețuri din moment ce, după două luni, actualul Guvern nu a inițiat nici măcar un singur proiect de lege important în acest sens.

O nedumerire firească izvorăște și din părerile extrem de diferite pe care le au reprezentanții actualei puteri în legătură cu mult trâmbițata creștere a nivelului de trai. Astfel, într-o primă variantă, nivelul de trai al populației ar fi urmat să crească, în conformitate cu cele afirmate în campania electorală, aproape instantaneu, deci odată cu câștigarea alegerilor și instalarea noului Guvern. În varianta a doua, a domnului ministru Ciumara, nivelul de trai al românilor urmează să crească după 6 luni. A urmat a treia variantă, a domnului ministru Spineanu, conform căreia, pentru creșterea nivelului de trai urmează să mai așteptăm între 8 și 10 luni. În cea de-a patra variantă, a domnului ministru Athanasiu, românii vor trăi mai bine către sfârșitul anului, dar domnia sa, mai circumspect, nu ne spune care an. În fine, cea de-a cincea variantă, și ultima, românii vor trăi mai bine la Sfântul Așteaptă, așa cum reiese din ultima conferință de presă, evident, și cea mai grandioasă, a domnului prim ministru, care, în această privință, ne asigură că nu ne minte.

Nici un reprezentant al actualului Executiv nu a afirmat până acum că nivelul de trai va scădea, deși acest nivel scade vertiginos, în timp ce Guvernul promite, ce-i drept, în mod sistematic și transparent, adică, din două în două săptămâni, promite că măsurile de protecție socială vor fi puse în aplicare peste alte două săptămâni.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La depunerea jurământului în fața Camerelor reunite ale Parlamentului, domnul Președinte Constantinescu solicita actualei opoziții "...să ceară puterii noi instalate respectarea tuturor promisiunilor din campania electorală".

Ar fi, desigur, nefiresc, să cerem Guvernului ca după două luni să respecte toate aceste promisiuni, dar este firesc, ca după două luni, să solicităm Guvernului, printre altele, să trimită cât mai urgent Parlamentului pachetul de legi promis și luarea măsurilor de protecție socială pe care populația le așteaptă de atâta timp.

O facem, în numele celor pentru care coșul zilnic a devenit o problemă dramatică, un coș pe care actuala putere a promis că îl va umple cu vârf și îndesat, dar care pe zi ce trece devine din ce în ce mai gol și cred că recunoașterea de către actualii guvernanți a acestui lucru este mai mult decât o problemă politică. Este, până la urmă, o problemă de bun simț.

Vă mulțumesc. (Aplauze, din partea stângă a sălii.)

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Poporul român nu așteaptă de o lună, două, creșterea nivelului de trai, așteaptă de 50 de ani, și, dacă a așteptat 50 de ani (vociferări sală)... Da, apropo de bunul simț…

 
Nicolae Ionescu - la 90 de ani de la acel însîngerat 1907, solicitarea unor măsuri de protecție socială pentru țăranul român;

Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm lista, dându-i cuvântul domnului Ionescu Nicolae.

Se pregătește domnul Lădariu Lazăr.

 

Domnul Nicolae Ionescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

În anul acesta, în cea de-a opta zi a lui făurar, comemorăm împlinirea a 9 decenii de la izbucnirea marii răscoale din 1907.

În zilele noastre, până și copiii din primele clase primare știu de ce s-au ridicat la luptă, în urmă cu 90 de ani, țăranii români, pentru că nu aveau pământ, erau crunt exploatați și duceau o viață de mizerie.

Potrivit unei statistici, întocmită de un reputat specialist al vremii, la începutul secolului XX, un număr de 6.211 familii de moșieri, arendași și dregători rurali stăpâneau peste 3.319.000 hectare de pământ, în timp ce, aproape o jumătate de milion de familii țărănești erau complet lipsite de pământ.

Din cauza sărăciei, sute de mii de țărani nu aveau nici un codru de pâine, fiind nevoiți să mănânce știr, rumeguș din coceni de porumb sau iarbă, asemenea animalelor.

Oglindindu-se starea jalnică în care se aflau în 1907 masele țărănimii, până și lucrarea "Enciclopedia României" (rumoare cauzată de citirea greșită a penultimului cuvânt), tipărită în timpul domniei lui Carol I...

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă rugăm liniște!

Poftiți, domnule deputat. Deci, e clar cu "Enciclopedia".

 
 

Domnul Nicolae Ionescu:

... se consemna "...Lumea satelor îndură, suferă, dar clocotește. O scânteie poate dezlănțui revolta. De la orașe, nimeni nu se ocupă, decât doctrinar de chestiunea țărănească. Politicienii intrighează, înalta societate petrece".

În condițiile istorice date, "atunci când țăranului i-a ajuns cuțitul la os", cum se exprima o minte luminată, s-a declanșat răzmerița. Ce s-a întâmplat apoi, știm cu toții. Printre altele, așa cum se consemnează în lucrarea mai sus-citată, 11.000 de țărani sunt măcelăriți fără milă.

Din partea dreaptă a sălii:

Au fost 11.200! Uite-te în istorie!

 
 

Domnul Nicolae Ionescu:

Da, vă uitați dumneavoastră...

Deși de la dramaticele evenimente din 1907 s-au scurs 90 de ani, setea de pământ, de dreptate și de o viață mai omenească a țăranului român este și acum aproape la fel de acută ca și la începutul veacului, cu toate că, în acest interval de timp, au avut loc 3 războaie, s-au derulat 3 revoluții, dacă le putem denumi așa, și s-au decretat mai multe reforme agrare.

Din nefericire, reformele la care ne referim n-au rezolvat nici până acum, în România, problema țărănească. Mi-am dat seama de acest trist adevăr, atât în perioada recentelor alegeri parlamentare, cât și după aceea, în urma numeroaselor întâlniri pe care le-am avut cu țăranii argeșeni.

Într-o discuție mai recentă, mai mulți săteni din comunele Albești, Băiculești, Budeasa, unii dintre ei veterani de război, s-au plâns că până acum n-au primit încă pământurile ce li se cuvin, potrivit reglementărilor de după 1989 și bat pe la porțile primăriilor și tribunalelor, pentru a li se face dreptate.

Acum, când comemorăm împlinirea a 90 de ani de la acel însângerat 1907, când țărănimea, încovoiată de greutățile muncii și vieții, așteaptă de la guvernanții și parlamentarii de azi măsuri de protecție socială, măsuri care să le permită să lucreze mai cu spor pământurile. Avem cu toții datoria să contribuim la stingerea scânteii.

Un străvechi proverb românesc ne îndeamnă "să nu ne jucăm cu focul". O scânteie scăpată de sub control ar putea să dea naștere la o văpaie.

Să fim deci prevăzători ca așa ceva să nu se întâmple nici în ruptul capului.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Lazăr Lădariu - comentariu pe marginea intrării țării noastre în N.A.T.O.;

Are cuvântul domnul Lădariu Lazăr și ultimul vorbitor, urmează domnul Dumitru Pâslaru.

 

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Se știe prea bine că una dintre condițiile esențiale pentru acceptarea unei țări în NATO o constituie clarificarea problemelor litigioase prin încheierea de tratate cu țările vecine.

Evident, orice bun român, orice om normal, doreste o intrare în Alianța Nord-Atlantică. Dar, nu oricum.

Ce te faci, dacă printre aleșii valului nr. 1, Ungaria va fi luată în brațe, iar România lăsată să mai aștepte "la ușa cenușăreselor"? Atunci, liniștea Transilvaniei va fi spulberată, iar în vestul României se va instala o altă graniță, cea a îngrijorării.

Președintele Dumei de Stat a Rusiei, domnul Ghenadi Jelezniov, întrebat, cu ocazia întâlnirii de la Camera Deputaților, ce părere are despre NATO, a răspuns imediat... "dacă ar fi vorba de un arhaism din perioada războiului rece".

După unii, ar trebui grabnic să încheiem tratatele cu Rusia, Ucraina și Republica Moldova. Corect. Oricine ar dori-o, numai că aici e aici.

Rusia, fidelă a unui principiu imperial al politicii de forță, ne este datoare un tezaur, încredințat ei, încă din vremea primului război mondial, tezaur care, se pare, a luat definitiv calea cea fără de întoarcere a Moscovei.

Apoi, mai avem acolo un necaz numit "Insula Șerpilor", pământ românesc înhățat în disprețul tuturor uzanțelor și tratatelor internaționale, după cel de-al doilea război mondial.

"Ce-am avea cu Ucraina?", se întreabă naiv unii. "Nu importăm situația din Transilvania acolo" - exclama recent un mare demnitar. "Bucovina - zicea el, confundând grav Polul Nord cu Polul Sud- a fost provincie austriacă". Atâta știu unii. Așa văd ei istoria scrisă cu cerneala cea roșie a învingătorului.

Ce se vrea? O clară "Euroregiune Bucovina", adică hulitul odinioară "Plan Valev", aplicat parșiv și introdus prin ușa din dos.

Aflat la Davos, președintele Ucrainei, Leonid Kucima, invoca "un motiv foarte specific". "Avem relații foarte bune", zice el, cu toți vecinii noștri, cu excepția României, și credem că dacă nu se semnează un Tratat româno-ucrainean în care să fie definite granițele, România nu poate vorbi de NATO".

Un lucru este limpede: semnând tratatele după placul unora doar, pierdem absolut totul și nu primim nimic. Or, noi dorim să încheiem un tratat de fiecare dată, nu să ni se impună un dictat.

Noi nu ne vom lua gândul de la teritoriile românești din Nordul Bucovinei și Sudul Basarabiei, de la Ținutul Herței și "Insula Șerpilor".

Nu trebuie să renunțăm la nimic din ce s-a luat "...din moșia cea Ștefană". Fără compromisuri.

Cu dracul frate nu-i bine să ne facem, numai pentru a trece puntea. Acest amănunt ar trebui să-l știe bine și șeful diplomației românești, domnul Adrian Severin.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu (din sală):

Îl știe!

 
 

Domnul Lazăr Lădariu:

Vom fi prieteni, buni chiar, cu toți vecinii sinceri și corecți. Cu o condiție: să fie recunoscute public dezastruoasele consecințe asupra unei Românii furate ca în codru, ale Pactului Ribbentrop-Molotov.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

 
Dumitru Pâslaru - despre subordonarea și politizarea precipitată a Societății naționale de Televiziune;

Și, în sfârșit, pentru 3 minute, are cuvântul domnul Dumitru Pâslaru.

 

Domnul Dumitru Pâslaru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Este cât se poate de semnificativ faptul că unul dintre primele acte de guvernare ale actualei puteri a fost subordonarea și politizarea precipitată a Societății Naționale de Televiziune. În dispreț total față de lege și Constituție, fără informarea sau consultarea Parlamentului, Guvernul a numit un director general, care, după liniștirea opiniei publice deja alertată, a fost abilitat post factum de către comisiile parlamentare și plen ca titular al unei instituții inexistente - interimatul.

Pe baza mandatului primit și coordonat de un "comisariat politic", zis "consultativ", alcătuit din binecunoscuți militanți politici, pretinși civici și independenți, directorul general a declanșat în Televiziunea Română o veritabilă "vânătoare de vrăjitoare", înlocuind profesioniști de necontestat cu ziariști și corespondenți ai unor posturi de radio străine, debutanți în televiziune, colaboraționiști zeloși sub masca echidistanței în anii trecuți ai opoziției antipedeseriste.

Aceștia, ca și alții, și-au primit, de la cei deveniți guvernanți, "răsplata pentru consecventa obiectivitate a relatărilor vieții politice românești".

Înlăturarea cinică a valorilor, oriunde ar fi activat ele, de la "Departamentul Emisiunilor Informative" până la "Viața Spirituală", a condus rapid la rezultatul scontat: transformarea celei mai vizionate emisiuni într-un penibil "Jurnal al trichinelozei și al câinilor vagabonzi", urmat seară de seară de o "Ediție specială", consacrată, indiferent de subiect, îndoctrinării și cosmetizării.

Monologul tărăgănat al puterii, faptul divers, optimismul trucat și o cronică infracțională abundentă vor să abată atenția electoratului român de la veritabilele probleme ale momentului: deziluzia masivă și progresivă față de noua administrație, percepția adevăratei semnificații a fraudei electorale, explozia prețurilor și inflația, comedia târguielilor între coalițiile suprapuse la guvernare, epurările politice amintind de anii ‘50, cumulul ilegal al unor demnități publice, semnele și stadiul pregătirilor pentru falimentarea economiei naționale.

Astfel, Televiziunea Națională, epurată și infuzată cu cadre verificate sau reunite printr-un consemn de la televiziunile particulare, unde activau acoperite, devine un instrument tot mai vizibil de manevrare a opiniei publice, de influențare unilaterală a procesului de formare sau modificare a opțiunii politice.

Subordonarea politică a TVR ca prim act de guvernare, eforturile de a direcționa, în continuare, atacurile presei împotriva actualei opoziții, ca și nesfârșita lamentare pe marginea pretinsei "moșteniri dezastruoase", reprezintă câteva elemente care definesc presentimentul caracterului falimentar al actualei guvernări.

Chiar dacă aceste măsuri creează impresia de forță și consecvență, nesocotirea cadrului legal și constituțional, a instituțiilor și separărilor puterilor în stat, a demnității individuale și a statutului persoanei, sunt de natură a crea în timp tensiuni sociale majore, incontrolabile și să transfere confruntările din Parlament în confruntări de stradă, evident, cu alte mijloace și cu alt limbaj.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea stângă a sălii.)

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Paula Maria Ivănescu - drept la replică

În virtutea dreptului la replică, prevăzut de Regulament, acordăm doamnei Paula Ivănescu un minut.

 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Țîn să precizez în fața dumneavoastră că, în calitate de deputat, voi interpela orice Guvern, indiferent de forța politică care l-a emanat, în momentul în care se dovedește incompetent, sau, mai rău, rău-voitor față de națiune.

Deocamdată, Guvernul Ciorbea nu a ajuns în această ipostază. Ceea ce simțim noi astăzi sunt efectele politicii P.D.S.R., de falimentare economică, de lipsă de reformă și de aservire a politicii sale pentru oligarhia lor de partid.

 
 

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Asta se face acum!

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Ceea ce doresc să vă spun este că, în aceste zile, de fapt, am învățat care este adevărul: din bugetul pe anul 1997, care este estimat la circa 29.000 miliarde, circa 8.500 de miliarde sunt deja cheltuite în anul 1996.

Guvernul Ciorbea nu are încotro, decât să aducă lucrurile în adevărata lor lumină, să facă o reformă rapidă. Ceea ce nu s-a făcut în 4 ani de zile, trebuie făcut acum în câteva luni de zile.

Referitor la prețul benzinei, de care nu s-a revoltat Grupul parlamentar al Partidului Democrat și eu, în mod special, țin să precizez că rafinăriile, începând cu luna martie 1996, deci sectorul petrochimic, se confruntă cu pierderi de circa 500 de miliarde lei lunar.

Trebuie să aducem lucrurile la adevărata lor valoare. În momentul în care Guvernul Ciorbea, pus în fața adevărului, nu va acționa cum trebuie pentru reformă, pentru eficiență economică și pentru creșterea, în măsura posibilităților, a nivelului de trai al populației, fiți siguri că voi fi prima care va cere demisia acestui Guvern. (Aplauze din partea majorității.)

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumim, doamnă deputat.

 
Ioan Gavra - intervenție critică la adresa TVR pentru modul în care prezintă imaginea publică a Camerei Deputaților.

Domnul Ioan Gavra invocă o problemă de procedură.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Ioan Gavra:

Deci, domnule președinte, domnilor colegi, o chestiune de simplă procedură.

Este a doua oară când intervin în legătură cu Televiziunea Națională, pentru modul în care prezintă imaginea publică a Camerei Deputaților, pe care, de fapt, n-o prezintă și pe care o mediatizează așa cum dorește de cuviință.

Ieri, am deschis a doua sesiune parlamentară a actualei legislaturi. Din nefericire, n-a prea fost prezentă Camera Deputaților în ansamblul său, ci diverse frânturi de interviuri, luate pe coridoarele Camerei Deputaților. Aceasta, probabil, este pentru ei Camera Deputaților. Nici măcar că am demarat activitatea, că ieri, pe parcursul unei jumătăți de zile, noi am muncit în Camera Deputaților.

Domnule președinte,

De ce ridic problema? Pentru că este o chestiune de Regulament. (Este întrerupt din sală.)

Domnule deputat,

Îmi dați voie? Este o chestiune de Regulament!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă rugăm, liniște!

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Deci, vă rog frumos... de Regulament. 1) În Biroul Permanent vom discuta această problemă, pentru că am s-o ridic eu. 2) Conform Regulamentului Camerei Deputaților, însă, ridicarea acreditării pentru televiziune se face de către Camera Deputaților, de aceea este o chestiune de procedură și regulamentară și am vrut să informez Camera Deputaților, domnule deputat, da?

Deci, trebuie să luăm măsuri urgente, pentru că imaginea noastră este alta decât aceea pe care o avem, efectiv, zilnic, în Camera Deputaților.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

Din sală:

Corect!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania saturday, 24 september 2022, 19:43
Telephone: +40213160300, +40214141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro