Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 20 septembrie 2017
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.130/28-09-2017

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2017 > 20-09-2017 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 20 septembrie 2017

2. Prezentarea, dezbaterea și adoptarea Declarației Parlamentului României referitoare la adoptarea Legii educației în Ucraina.

 

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

  ................................................

La primul punct al ordinii de zi a ședinței comune de astăzi avem Proiectul de declarație a Parlamentului României referitoare la adoptarea Legii educației în Ucraina.

Declarația a fost distribuită.

Birourile permanente împreună cu liderii grupurilor parlamentare au hotărât să propună intervenții din partea grupurilor parlamentare câte cinci minute pentru fiecare grup.

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, propunea a fost aprobată.

În continuare, îl rog pe domnul deputat Georgian Pop să dea citire proiectului de declarație.

Domnul Georgian Pop:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarație

Pornind de la afirmarea voinței comune de dezvoltare a relațiilor de prietenie și cooperare dintre România și Ucraina, astfel cum au fost stabilite prin Tratatul din 1997 cu privire la relațiile de buna vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina, precum și alte acorduri bilaterale în vigoare;

Evidențiind celebrarea, în anul 2017, a 25 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice și deschiderea reciprocă de a menține aceste relații, în continuare, pe un curs ascendent;

Subliniind sprijinul ferm și constant al României, în cadrul organizațiilor internaționale, pentru demersurile vizând apropierea de Uniunea Europeană și respectarea suveranității, integrității teritoriale și independenței Ucrainei;

Luând în considerare rolul fundamental al parlamentelor în dezvoltarea și consolidarea democrației, precum și în apărarea drepturilor și intereselor tuturor cetățenilor din cele două țări, în special cele ale comunității românești din Ucraina și, respectiv, cele ale minorității ucrainene din România;

Subliniind că minoritățile naționale constituie o parte integrantă a societății din statul în care trăiesc și considerând că numai împreună cetățenii acestor state pot construi și consolida state puternice, în beneficiul tuturor cetățenilor,

Parlamentul României

Urmărește cu îngrijorare și maximă atenție evoluțiile generate de recenta adoptare în Rada Supremă a Ucrainei a Legii educației 3419-D, care limitează drastic dreptul la educație în limba maternă pentru etnicii români din Ucraina, eveniment care a trezit o profundă preocupare și îngrijorare în România;

Adresează un apel pentru soluționarea cât mai grabnică a actualei situații, prin acțiune cu bună-credință, în spiritul cooperării, prin dialog inclusiv și respectarea strictă a standardelor europene în materia protecției minorităților naționale, a acordurilor multilaterale și bilaterale relevante la care Ucraina este parte;

Atrage atenția că protecția la standarde europene a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, în particular ale minorității române din Ucraina, care numără peste 400 de mii de persoane, este un fundament al construcției democratice în spiritul valorilor europene îmbrățișate de poporul ucrainean, fără de care nu este posibil, între altele, avansul către obiectivul de aderare la Uniunea Europeană, fixat de autoritățile ucrainene;

Solicită și își exprimă încrederea că Rada Supremă va asigura, în cel mai scurt timp, un cadru legislativ care să garanteze protecția drepturilor cetățenilor aparținând minorităților naționale din Ucraina, începând cu etnicii români din această țară, acordând o atenție deosebită celor lingvistice, care să respecte prevederile convențiilor internaționale relevante, prioritar dispozițiile Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare și ale Convenției-cadru privind protecția minorităților naționale, cu asistența Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția) și a Înaltului Comisar pentru Minorități Naționale al OSCE. În cadrul acestui proces, consultarea directă cu reprezentanții autorizați ai minorităților naționale, în principal ai etnicilor români din Ucraina, apare drept oportună și necesară.

Parlamentul României

Susține necesitatea și solicită implicarea instituției prezidențiale a Ucrainei în soluționarea favorabilă a problemei prin retrimiterea la Rada Supremă a Legii educației, pentru reexaminare;

Solicită Președintelui și Guvernului României să acționeze ferm, în plan bilateral și în cadrul structurilor internaționale relevante, pentru asigurarea unei protecții adecvate a identității lingvistice, culturale și religioase etnicilor români din Ucraina;

Parlamentul României hotărăște formarea unei delegații din membri ai Parlamentului, care se vor deplasa în Ucraina pentru a iniția un dialog politic cu autoritățile ucrainene competente, în scopul soluționării conform standardelor europene a situației menționate;

Parlamentul României reiterează susținerea pentru parcursul european al Ucrainei și își exprimă convingerea că în acest proces vor fi respectate standardele internaționale privind protecția minorităților naționale.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt observații pe marginea... domnul senator Titus Corlățean.

Domnul Titus Corlățean:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor, domnilor senatori, deputați,

Da, Grupurile parlamentare PSD au o observație, materializată într-un amendament. Noi am transmis o serie de amendamente, Grupurile PSD, cel puțin cel de la Senat. Au fost luate în considerare în bună măsură.

Este însă un lucru care reprezintă totuși o poziție constantă a statului român și va solicita sprijinul pentru a-l regăsi în textul acestei declarații.

La paragraful 5 al proiectului de declarație, penultimul rând, se face referire la "comunitatea românească" din Ucraina. Voi trece peste toate explicațiile de natură aparent tehnică. Poziția statului român a fost constantă în acest lucru, această terminologie nu ne aparține și nu aparține, în general, Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale.

Există, e adevărat, o nuanță pe care românii din Ucraina, etnicii români din Ucraina o afirmă și țin foarte mult la ea: ei nu se consideră minoritate națională în Ucraina, ei se consideră etnici români, comunitate românească autohtonă. Ei sunt născuți acolo înainte ca alții să fi venit acolo.

Dacă se insistă pentru păstrarea termenului "comunitate românească", propunerea, pe scurt, de amendament este să adăugăm cuvântul "autohton" și atunci putem, spun eu, reuni toate sensibilitățile și păstra o linie corectă. Deci cuvântul "autohton" după "comunitate românească" și, acolo unde avem în textul declarației această formulă, să completăm corespunzător.

Mulțumesc foarte mult.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Numai puțin.

Deci dumneavoastră propuneți să se reformuleze: "în special cele ale comunității românești autohtone din Ucraina".

Domnul Titus Corlățean:

Da. Atât. Și dacă mai avem "comunitate românească" în alte paragrafe, în mod corespunzător, să se adauge "autohtonă".

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

OK. Supun la vot această propunere din partea domnului senator Titus Corlățean.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, propunerea de completare a fost adoptată.

Rog stafful tehnic să opereze în textul declarației.

În continuare, dau cuvântul reprezentanților grupurilor parlamentare: PSD, PNL, USR, UDMR, ALDE, PMP și minoritățile naționale.

Din partea Grupului PSD, domnul Titus Corlățean.

Asta a fost intervenția sau acum de-abia urmează?

Vă rog, aveți microfonul.

Domnul Titus Corlățean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor, domnilor senatori, deputați,

În numele Grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat, vreau, înainte de orice, să salut gestul de demnitate românească pe care Parlamentul României și toate grupurile politice îl realizează astăzi, în același timp un gest de normalitate democratică europeană.

Reacția Parlamentului României este determinată de recent adoptata lege în Parlamentul ucrainean care restricționează drastic educația în limba maternă a etnicilor români din Ucraina și a minorităților naționale, în general, din această țară - un pas major înapoi al Ucrainei în drumul său european și de democratizare, care semnifică, din păcate, nu doar o neînțelegere mai profundă a valorilor și regulilor care guvernează societățile democratice europene, care cer respectarea și garanții pentru prezervarea identității naționale a minorităților naționale dintr-o țară, dar și o ignorare fățișă, în cunoștință de cauză - aș spune chiar dispreț -, față de sensibilitățile statelor partenere ale Ucrainei.

Este cazul României, care, în plus de asta, este țară-mamă - terminologia europeană este "the king state" - pentru aproximativ 400 000 de etnici români din Ucraina. Și afirmăm foarte clar: 400 000 de etnici români! Și nu acceptăm, trebuie să o spunem încă o dată, divizarea artificială, de sorginte stalinistă, păstrată și sub regim democratic în Ucraina, între români și așa-zișii moldoveni.

Situația școlilor românești era oricum tot mai dificilă în ultimii ani, numărul a fost restrâns treptat, iar ceea ce se întâmplă acum și consecințele acestei legi, dacă ea va fi promulgată, vor fi cu adevărat dezastruoase.

Dezamăgirea noastră la București este uriașă, în condițiile în care am crezut, cei de la București, autoritățile statului român... partidele politice au crezut în noul parcurs democratic european al Ucrainei și au susținut necondiționat acest obiectiv european, dar și integritatea teritorială, suveranitatea, independența Ucrainei în perioadă de conflict armat. Și mărturie sunt toate pozițiile statului român, la nivel de Președinte, prim-ministru, ministru de externe, Parlament, în toată această perioadă.

România, prin Parlamentul din care dumneavoastră și noi facem parte, a fost prima țară a Uniunii Europene care a ratificat Acordul de asociere a Ucrainei la Uniunea Europeană. Și astăzi pot spune că am un ușor regret pentru faptul că am chinuit echipa Ministerului Afacerilor Externe în weekendul care a precedat ziua de 2 iulie, pentru a face toate cele necesare pentru ca România să ratifice acordul de asociere nu doar pentru Republica Moldova, dar și pentru Ucraina. Aceste gesturi au fost prost înțelese și tratate cu dispreț de autoritățile de la Kiev.

Așteptăm în același timp - și trebuie să o spun și voi explica de ce -, așteptăm în același timp și o reacție clară din partea Președinției României, din partea Președintelui României. Așteptăm ca președintele să iasă din această pasivitate. Este un moment în care toți actorii instituționali politici ai României trebuie să spună foarte clar, la unison, anumite lucruri, într-un moment de inflexiune pentru soarta identității românești din Ucraina.

Personal, consider că a fost o inabilitate - ca să fiu extrem de reticent în exprimare - amânarea vizitei prevăzute în doar câteva săptămâni la Kiev, atunci când s-ar fi putut discuta foarte direct anumite aspecte. Bătăliile politice se câștigă în teren, nu prin neprezentare.

Poziția Parlamentului, cea menționată în proiectul de declarație, este foarte clară și fermă: solicităm Ucrainei să asigure respectarea dreptului la educație în limba maternă pentru etnicii români din Ucraina și pentru minoritățile naționale, în general, din Ucraina la standarde europene, cele prevăzute în documentele europene cu valoare juridică obligatorie, începând cu Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale. Președintelui Ucrainei îi solicităm să nu promulge această lege, autoritățile ucrainene să refacă această legislație, cu sprijinul și expertiza organismelor europene competente, în primul rând Comisia de la Veneția și Înaltul Comisar OSCE.

Semnalele din ultimele două zile sunt proaste. Vă informez faptul că acum câteva zile, după 11 ani, 11 ani de absență a activității Comisiei mixte minorități, această comisie s-a reunit, au fost reprezentanți ai instituțiilor românești în Ucraina, au avut discuții, semn de inflexibilitate totală, iar proiectul de promulgare a legii a plecat, semnat ieri de președintele Radei, către președintele statului ucrainean. Semnalele sunt proaste și spun astăzi, în cadrul Parlamentului României, că poziția noastră trebuie să fie extrem de clară și fără compromisuri.

Și mai adaug un lucru. Ceea ce a fost valabil pentru noi, ceea ce a fost valabil pentru statele central-sud-est-europene care astăzi sunt state membre ale Uniunii Europene, este la fel de valabil și pentru Ucraina, ca stat care își dorește să adere la Uniunea Europeană. Și noi susținem acest proiect. Îndeplinirea condiționalităților - pentru că sunt condiționalități -, criteriilor politice de aderare privind respectarea drepturilor fundamentale ale omului, privind prezervarea identității naționale nu se negociază. Dacă Ucraina dorește să devină membră a Uniunii Europene - și noi susținem acest proiect -, va trebui să respecte cu scrupulozitate aceste criterii. Altfel, îndrăznesc să spun... nu am mandatul dumneavoastră, dar îndrăznesc să spun că niciun parlament al României nu va ratifica un acord de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană fără respectarea dreptului etnicilor români din Ucraina la prezervarea identității naționale.

Vreau să mă apropii de final, să menționez că, în calitate de președinte al Delegației României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, în strânsă legătură și cooperare - și le mulțumesc - cu toți colegii membri din toate grupurile parlamentare, am luat decizia să demarăm procedura de sesizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei pentru obținerea unei dezbateri în procedură de urgență, procedură excepțională, dezbatere extraordinară în luna octombrie, la sesiunea de plen a Adunării Parlamentare de la Strasbourg, cu adoptarea unei rezoluții inclusiv pentru monitorizarea Ucrainei față de această chestiune.

Solicit colegilor și colegelor din delegație ca după ce terminăm ședința să semnăm moțiunea de demarare a procedurii. Și rog ca toți acești colegi, prin grupurile parlamentare europene de care sunt legați, să obțină cât mai multe semnături de susținere a acestui demers.

Închei mulțumindu-vă încă o dată pentru tot efortul pe care toate grupurile politice l-au realizat.

Grupurile PSD vor adopta, vor susține prin vot adoptarea proiectului de declarație.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Mulțumesc foarte mult.

Doar cu observația timidă, domnule senator Titus Corlățean, că atunci când vorbim de angajarea Parlamentului e bine întâi să avem un mandat.

Din partea grupurilor... Grupului, înțeleg, PNL - Camera Deputaților, domnul Ben-Oni Ardelean.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Colegi și colege,

Inițiam în Birourile permanente reunite, săptămâna trecută, această dezbatere și voiam cu tot dinadinsul să obținem o declarație. Mulțumesc tuturor celor care au cooperat și instituțiilor care ne-au ajutat în formularea acestei declarații, pe care o salutăm ca Partid Național Liberal.

Pe de cealaltă parte, nu pot să nu remarc - și trebuie să fac lucrul acesta - că tratați, domnilor guvernanți, politica externă la "printre altele". Și nu pot să nu observ lipsa de reacție de care ați dat dovadă cu ocazia acestui eveniment, dacă vreți, dramatic pentru comunitățile românești autohtone din Ucraina. Întârzieri peste întârzieri. În prima secundă, premierul României trebuia să fie pe avionul spre Ucraina, lucru care nu s-a întâmplat. Ați tratat această problematică la "printre altele", trimițând maxim un secretar de stat acolo ca să trateze această chestiune. Și trebuie să țineți cont că lipsa aceasta de reacție este una care ne va costa pe termen ŕ la longue, dacă nu ținem cont de lucrul acesta.

Doi. Lipsa de prevenție - nu s-a putut naște un astfel de amendament în trei secunde și să fie votat.

Dragilor guvernanți, instituțiile statului trebuie să funcționeze într-un mod exemplar într-un astfel de moment. Tineți cont de lucrul acesta.

Și vreau să mai menționez că tot la "printre altele" tratați și sediul MAE. Și nu este normal. Cred că trebuie să ne trezească lucrul acesta. Ne surprinde și furtuna, ne surprinde și vara, și iarna, și orice.

Este absolut imperativ ca într-un astfel de moment să ținem cont de faptul că românii de pretutindeni trebuie să fie tratați cu respect și trebuie să li se garanteze toate drepturile.

Vă mulțumesc tare mult.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Din partea Grupului PNL din Senatul României, doamna Alina Gorghiu... dacă mai dorește.

Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Pe 31 august anul acesta, ca de fiecare dată, sărbătoream Ziua Limbii Române. La scurtă vreme însă, a venit această modificare legislativă din Ucraina, în urma căreia s-ar putea ajunge - și asta e gravitatea în realitate - la lipsa oportunității de a învăța limba română într-o țară unde numărul etnicilor români se ridică la cifra de 400 000.

Consecința o vedem astăzi: este una formală, oficială, Declarația Parlamentului României, care e un document politic în spiritul și în litera relațiilor internaționale. Însă, dincolo de limbajul documentelor oficiale, este imperios necesar să facem câteva remarci.

Trebuie spus răspicat că limba română nu este și nu a fost niciodată dușmanul nimănui. Nici școala în limba română nu este și nu a fost niciodată dușmanul nimănui. Învățământul de bună calitate, bine organizat, care corespunde nevoilor fiecărui cetățean, care îi respectă identitatea și credința a fost pentru toate țările un factor de progres și de dezvoltare economică și socială. Așa a fost construită Europa și cred că acesta este drumul pe care trebuie să meargă orice societate care vrea să se integreze acum în Europa.

Gândiți-că că nu cu mult timp în urmă președintele Poroșenko se adresa, chiar în limba română, asistenței la un eveniment de la Cernăuți. Spunea atunci că Bucovina poate servi ca exemplu, din multe puncte de vedere, pentru că din moși strămoși aici oamenii vorbesc limbi diferite, au religii diferite și așa mai departe.

De aceea, astăzi, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal din Cameră și Senat are mari semne de întrebare de ce, în ciuda acestor mesaje din trecut, autoritățile de la Kiev nu s-au consultat în mod transparent cu etnicii români din Ucraina chiar aici, acum, când schimbările legislative au fost propuse și apoi legiferate și sunt de o gravitate amplă.

Soluția trebuie găsită și trebuie s-o găsim împreună. Iar soluția pentru depășirea acestei crize nu poate fi decât revenirea la dialog, evitarea unor proceduri lipsite de transparență și asumarea respectării standardelor internaționale cu privire la drepturile minorităților.

Stimați colegi,

Statul român este obligat, prin Constituție, să întărească legăturile cu românii din afara țării și să garanteze păstrarea identității lor etnice, culturale, lingvistice, religioase - art. 7 din Constituție, pe care niciunul dintre noi nu are voie să-l uite; bineînțeles, cu respectarea legislației statului ai cărui cetățeni sunt.

Partidul Național Liberal a urmărit foarte atent demersurile instituțiilor din România din ultima vreme și mergem mai departe. Solicităm Guvernului României să găsească soluții pentru a stabili un cadru de cooperare cu statul ucrainean. România poate să-și asume finanțarea învățării limbii române prin plata profesorilor, a manualelor, a costurilor legate de chirii, dar e nevoie de un acord-cadru, așa cum spuneam, pentru a fi puse la dispoziție săli de clasă în școlile existente. Poate fi doar una din soluții, care să funcționeze pe termen scurt, până când Ucraina își va modifica legislația în domeniu. Dar soluții trebuie găsite.

De asemenea, vom face parte din delegația parlamentară a României în Ucraina, pentru că ne dorim angajarea unui dialog cu autoritățile de la Kiev pentru a se identifica soluții pentru protecția dreptului la educație în limba maternă pentru etnicii români.

Și un lucru important pe care trebuie să-l spunem, indiferent cât de supărați suntem - politica externă a României nu se schimbă. Este cunoscut faptul că țara noastră e un factor de stabilitate în regiune, un stat cu opțiuni de politică externă și de securitate care sunt stabile cu mult timp în urmă și urmărite cu consecvență.

Suntem și rămânem un partener al Ucrainei în ceea ce privește decizia cetățenilor săi de a urma calea apropierii de Europa. Suntem în măsură însă să înțelegem până la un punct temerile pe care autoritățile din țara vecină le au față de Rusia, după ce această țară a anexat Crimeea și a determinat o agresiune militară în Ucraina. Dar limitarea drepturilor minorităților nu e o soluție pentru a răspunde acestei provocări.

Să nu uite nimeni: românii din Ucraina sunt o minoritate loială statului ucrainean, au luptat, au fost răniți și au murit în războiul din estul Ucrainei, apărând statul ai cărui cetățeni loiali sunt.

Partidul Național Liberal crede că soluțiile sunt cele care au dat deja rezultate în privința tuturor popoarelor, sunt cele legate de consolidarea democratică, stat de drept, economie de piață, relații bune cu țările vecine și tratarea partenerilor cu fairplay.

Ca atare, dragi colegi, prin această declarație de astăzi avem de împlinit o datorie și avem o obligație față de toți etnicii români de pretutindeni. Nu avem voie să-i dezamăgim, ei trebuie tratați cu demnitate.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul Matei Dobrovie.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Stimați colegi deputați și senatori,

Uniunea Salvați România a primit cu profundă îngrijorare vestea cu privire la adoptarea de către Rada Supremă de la Kiev a legii care prevede limitarea accesului comunității românești din Ucraina la studiile în limba română.

Relația dintre România și Ucraina a fost multă vreme marcată de neîncredere, de stereotipuri, necunoaștere și de problemele de pe agenda bilaterală - delimitarea platoului continental, canalul Bâstroe sau problema minorităților. După Euromaidan și instalarea unei puteri proeuropene la Kiev, s-a produs o resetare a relației, care s-a îmbunătățit semnificativ.

România a devenit unul dintre cei mai puternici susținători ai parcursului european al Ucrainei și al integrității teritoriale și suveranității statului vecin. Am fost primii care am ratificat Acordul de asociere al Ucrainei, iar Bucureștiul a condamnat ferm, în repetate rânduri, anexarea Crimei și destabilizarea Donbasului. Pe fondul amenințării rusești, România nu a mai fost percepută ca un adversar, ci ca un aliat. Interesele de securitate comune ale celor două țări sunt foarte importante.

Doamnelor și domnilor,

USR, în programul său politic, a pledat pentru ca România să ducă mai departe resetarea relațiilor cu Ucraina, prin dezvoltarea cooperării economice bilaterale și a infrastructurii. Susținem europenizarea Ucrainei prin reforme politice, economice și sociale. Credem că România poate să ajute Ucraina prin împărtășirea experienței de integrare europeană și în lupta anticorupție.

În cadrul resetării relațiilor bilaterale, trebuie abordate și chestiunile nerezolvate, precum problemele comunităților românești autohtone în păstrarea și dezvoltarea identității lor culturale, etnice, lingvistice și religioase. Considerăm că aceste drepturi trebuie protejate în conformitate cu principiul reciprocității și Convenția-cadru privind protecția minorităților, în colaborare strânsă cu autoritățile ucrainene.

Vă rog să mă ascultați și pe mine, nu numai pe colegul de la PSD.

(Aplauze, râsete în sală.)

Mulțumesc.

Deci...bun. Este regretabil faptul că Legea educației... este regretabil faptul că Legea educației adoptată de către Parlamentul de la Kiev la 5 septembrie 2017 prevede desființarea treptată a sistemului de învățământ în limba maternă, prin predarea materiilor doar în limba de stat. Suntem conștienți că ținta principală a acestei legi este minoritatea rusofonă, dat fiind că autoritățile de la Kiev conduc o operațiune de amploare de derusificare și de afirmare a identității naționale ucrainene.

Totuși, această inițiativă face victime colaterale, precum minoritatea românească, și riscă să ducă la o reînghețare a relației româno-ucrainene, anulând toate progresele făcute până în prezent.

Stimați colegi, puțină atenție, vă rog. (Rumoare în sală.)

Cred că este păcat, pentru că încrederea se câștigă greu și se pierde repede.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Mă scuzați puțin, domnule deputat.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie

OK.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Chiar vă rog să faceți liniște și să îl ascultați, pentru că noi astăzi vom adopta o hotărâre foarte importantă.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

E o formă de respect minim faptul că mă ascultați.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Chiar vă rog.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Nu cred că este în interesul unei Ucraine aflate într-un război nedeclarat, care nu mai deține controlul asupra frontierei cu Rusia, să-și antagonizeze vecini precum România, Polonia și Ungaria, care sunt dispuși să-i împărtășească din experiența lor de aderare și să-i susțină parcursul european.

La fel, nu este nici în interesul României să intre într-un conflict diplomatic cu Ucraina, ci este în interesul nostru ca Ucraina să devină o țară europeană, cu instituții stabile, rezilientă și prosperă, care să poată contribui la stabilitatea în regiune.

Vă spun sincer, doar un singur actor câștigă de pe urma unei soluții extreme... a unor soluții extreme precum cele vehiculate de unii politicieni iresponsabili în aceste zile, precum denunțarea Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina, tratat semnat în 1997 la Constanța. Acest singur câștigător este Federația Rusă și nu cred că ne dorim acest lucru.

Nerespectarea de către autoritățile de la Kiev a drepturilor culturale ale minorității românești din Ucraina, precum și practicile de falsă divizare a acesteia în români și moldoveni au constituit unele dintre cele mai importante subiecte de dispută în relațiile noastre bilaterale. Aceste dispute au fost folosite cu succes de Rusia. După anexarea Crimeii, neînțelegerile Ucrainei cu statele vecine sunt argumente care ajută Rusia să-și sporească prezența militară în regiunea Mării Negre și să amenințe securitatea României și Alianței Nord-Atlantice.

Ca urmare, considerăm că România trebuie să sprijine în continuare procesul de reforme din Ucraina și implementarea Acordului de asociere și, de asemenea, să continue proiectul NATO cu privire la asigurarea securității cibernetice a statului vecin.

Pe de altă parte, problema drepturilor minorității românești din Ucraina nu este nouă și nu poate fi neglijată. Desființarea învățământului în limba maternă ar însemna practic încălcarea criteriilor de la Copenhaga, pe care Ucraina va trebui să le respecte dacă vrea să adere la Uniunea Europeană.

Realitatea tristă la care asistăm astăzi este că, din peste 140 de școli românești, care existau la căderea URSS în Ucraina, la ora actuală, au mai rămas puțin peste 60. Am sperat că, prin reforma administrativ-teritorială, în sensul descentralizării, satele românești alăturate să se unească în comune organizate pe criterii etnice, iar astfel să aibă mai mulți elevi și bani și să le fie mai ușor. Din păcate, se pare că, în loc să fie întărite, tot mai multe școli sunt închise.

Tot din păcate, statul român a făcut mult prea puțin pentru etnicii din Ucraina. Vă dau ca exemplu Ungaria. Ungaria a investit sume mari, cu titlu de sprijin financiar oferit profesorilor și elevilor de etnie maghiară din Transcarpatia, dar a și alocat bani pentru construirea de grădinițe și repararea de școli.

România, în schimb, aproape i-a abandonat pe cei care duc o luptă grea, admirabilă pentru păstrarea identității lor. Rezultatul Comisiei mixte interguvernamentale româno-ucrainene privind minoritățile a fost, din păcate, unul sub așteptări. Nu am reușit să obținem decât promisiunea ucrainenilor că vor cere o expertiză a Comisiei de la Veneția pe această lege, fără însă ca autoritățile de la Kiev să accepte o reexaminare.

Ca urmare, USR solicită nepromulgarea acestei legi până în momentul în care ea va fi examinată de Consiliul Europei și de Înaltul Comisar pentru Minorități al OSCE din perspectiva obligațiilor internaționale asumate de Ucraina.

Cred că România a demonstrat că este un model de bune practici în materie de protecție a minorităților și în privința respectării drepturilor acestora și asigură ucrainenilor din țara noastră toate cele necesare pentru menținerea identității, astfel încât este îndreptățită să ceară Kievului respectarea principiului reciprocității.

Mai mult, România trebuia să ridice în cadrul Comisiei mixte interguvernamentale și problema unificării programei școlare, pentru a se renunța la acea divizare artificială între limba românească... română și cea moldovenească. Din păcate, este de neacceptat faptul că statul ucrainean încă face această diferențiere artificială între limba română și așa-zisa limbă moldovenească.

În final, sperăm că autoritățile ucrainene vor găsi soluții de compromis pentru a nu-și antagoniza vecinii și pentru a nu anula tot ce s-a construit în ultima vreme în relația cu Bucureștiul.

Excluderea limbilor Uniunii Europene de la aplicarea noii Legi a educației, propusă de guvernatorul regiunii Transcarpatia... (Discuții în sală.)

Dragi colegi, încă puțin mai durează, vă rog!

... sau - (Discuții în sală.) - posibilitatea ca, în unele școli ale minorităților naționale, materiile să fie predate atât în limba maternă, cât și în limba ucraineană, împărțind orele în mod egal, trebuie să fie luată serios în calcul.

De asemenea, Ministerul Românilor de Pretutindeni trebuie să aloce fonduri pentru românii din Ucraina și să asigure minorității din Ucraina, din fonduri proprii, dacă statul ucrainean nu o poate face, tot ce ține de păstrarea identității lingvistice și culturale.

Ca urmare, USR, Grupurile parlamentare ale USR, va vota prezenta declarație.

Vă mulțumesc pentru atenție, mai ales celor care m-au ascultat. (Aplauze.)

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vă mulțumesc, domnule deputat, și vă felicit pentru intervenția dumneavoastră.

Îl invit la microfon... (Discuții în sală.)

Am fost foarte sincer. Dacă pot să-mi exprim un punct de vedere, mi s-a părut o intervenție foarte bine articulată.

Îl invit la microfon pe reprezentantul Grupului UDMR, Korodi Attila, domnul deputat Korodi Attila.

Domnul Korodi Attila:

Bună ziua!

Domnilor președinți,

Stimați colegi parlamentari,

Din păcate, am ajuns într-un moment în care este nevoie de o poziție fermă a Parlamentului României și a altor instituții din România cu privire la decizia adoptată de Parlamentul Ucrainei.

Rada Supremă a Ucrainei a adoptat un nou proiect de Lege a educației, care limitează drastic dreptul la educație în limba maternă pentru minoritățile naționale din țara vecină, deci limitează drastic accesul la educația în limba maternă și al minorității române.

Ucraina a parcurs o perioadă foarte complicată de la Maidan. A pierdut Crimeea, anexată de Rusia, se confruntă cu un conflict armat în estul țării. Dar, în același timp, pas cu pas, a eliminat cele mai importante legi care garantau comunităților etnice păstrarea identității naționale. A anulat legea care permitea folosirea limbilor regionale imediat după ce noul președinte a fost ales. A schimbat radical Legea educației, care, practic, nu mai permite, în afara învățării, câțiva ani de zile, a limbii materne, nimic în plus pentru educarea tinerilor aparținând comunităților minoritare etnice în limba maternă.

Ucraina a derapat de la principiile fundamentale ale democrației, ale statului de drept și ale garantării drepturilor omului. Indiferent dacă nominalizez aici Cartea Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare sau Convenția-cadru privind protecția minorităților naționale, la ora actuală, nicio prevedere a acestor două acte normative nu va fi aplicată de către statul vecin.

Ucraina, după anexarea de către Rusia a Crimeii, a căutat sprijin internațional, atât prin relații bilaterale, cât și prin accentuarea problemelor cu care se confruntă în relația cu Rusia, în instituții internaționale, cum sunt: Consiliul Europei, OSCE, Organizația Națiunilor Unite, sau prin întărirea relațiilor cu Uniunea Europeană.

Dar tot aceeași țară decide fără nicio ezitare să elimine și acele prevederi din legislația internă care sunt esențiale pentru minoritățile etnice. Dubla măsură nu este permisă. România nu poate permite și trebuie să fie fermă în a exprima poziția sa în acest sens. Nu este permis să ceri de la Consiliul Europei, sau de la alte instituții internaționale sau de la cei mai importanți parteneri internaționali sprijin pentru rezolvarea conflictului existent în estul țării și, în același timp, să decizi ca pe plan intern să elimini și acele prevederi care te ajută să găsești o soluție pașnică la acest conflict, aducând în disperare alte comunități etnice.

Acordurile internaționale cu privire la drepturile omului, drepturile minorităților naționale trebuie implementate în orice țară. O țară care dorește să fie în Uniunea Europeană într-o perspectivă de timp rezonabilă nu poate să acționeze împotriva fundamentelor care stau la baza construcției europene. Consiliul Europei, care este prima instituție paneuropeană creată după al Doilea Război Mondial, a fost creat ca să aducă pace, prosperitate, dezvoltare, democrație, să garanteze drepturile tuturor cetățenilor europeni, indiferent de naționalitate. Și tocmai Ucraina nici măcar standardele definite de Consiliul Europei nu poate să le atingă sau voit elimină și acele prevederi din legislație care chiar sunt compatibile cu standardele Consiliului Europei.

Uniunea Democrată Maghiară din România salută decizia Delegației României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei de a cere o dezbatere de urgență în sesiunea plenară din octombrie a APCE cu privire la adoptarea noii Legi a educației din Ucraina. Este un răspuns și la solicitarea noastră și este foarte utilă pentru aducerea în dezbatere plenară tocmai în instituția care are la ora actuală cele mai importante pârghii de a aduce țara vecină pe drumul cel bun.

Totodată, mulțumesc doamnei Biró Rozália pentru că a demarat discuțiile în Comisia pentru politică externă a Camerei Deputaților pentru conturarea unei poziții și pentru coordonarea procesului de consultare între comisiile relevante și grupurile parlamentare din cele două Camere ale Parlamentului pentru formularea textului declarației care este supus astăzi dezbaterii și adoptării Parlamentului României.

Este esențial ca, după adoptarea acestei declarații, atât Președinția României, cât și Guvernul României să acționeze ferm în interesul comunității românești din Ucraina, cât și în interesul aplicării normelor europene cu privire la drepturile minorităților naționale.

Credem că, într-un spațiu central și est-european unde conviețuiesc foarte multe comunități naționale, este esențial ca fiecare țară să acționeze responsabil în raport cu minoritățile naționale care trăiesc în țara respectivă. A acorda drepturi definite în normele adoptate în acest sens de către Consiliul Europei este de importanță majoră și fundamentală. Statul de drept într-o democrație înseamnă garantarea drepturilor omului, adică înseamnă și garantarea drepturilor minorităților naționale.

Uniunea Democrată a Maghiarilor din România crede că orice măsură care aduce noi garanții și instrumente pentru păstrarea identității naționale a comunităților etnice minoritare este salutară și nicio democrație, deci nici democrația românească, nu ar trebui să se mulțumească cu stări care creează confuzii și nemulțumiri din partea acestor comunități. Barometrul democrației dintr-o țară este și starea de spirit în care o minoritate etnică se găsește într-un moment. A spune că totul este perfect, a spune că totul este garantat, în condițiile în care o comunitate minoritară etnică manifestă nemulțumiri (indiferent dacă vorbim de educație, administrație locală, administrație centrală, folosirea simbolurilor, viață culturală), arată că în acea democrație mai este de lucru, mai are statul respectiv de implementat legi și măsuri proactive de garantare a drepturilor minorităților naționale.

Niciodată nu a fost atât de important ca statul român să demonstreze că acționează pentru protejarea identității naționale a comunităților etnice autohtone din România.

Într-o Europă unită toți suntem minoritari, astfel că lupta noastră pentru apărarea drepturilor comunităților etnice naționale pentru păstrarea identității naționale trebuie să fie la fel de unită.

Uniunea Democrată Maghiară din România susține adoptarea declarației. (Aplauze.)

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ion Hadârcă din partea Grupului parlamentar al ALDE.

Domnul Ion Hadârcă:

Domnule președinte,

Onorat Parlament,

Din capul locului, declar că Grupul parlamentar al ALDE susține întru totul principiile și atitudinea fermă formulate în proiectul de declarație propus astăzi spre adoptare.

La începutul acestei luni, mărturisesc că am aflat cu stupoare de decizia parlamentarilor ucraineni, o decizie absolut neloială față de confrații noștri români din Ucraina. Am și luat atitudine în câteva rânduri, până la decizia de astăzi.

Este vădit un act discriminatoriu, care amenință direct pe cei aproape o jumătate de milion de etnici români, mulți dintre ei fiind înscriși "moldoveni" de către autorități în mod deliberat, pentru a diminua numărul celei mai numeroase minorități după cea rusă. Fiind cetățeni ai Ucrainei, cu toții sunt vorbitori de limbă română și sunt puși sub amenințarea de a-și pierde, în felul acesta, identitatea lor națională. Or, limba oricărui popor este primul și cel mai esențial element al identității naționale. Pare oarecum explicabilă străduința instituțiilor ucrainene de a ridica la un alt nivel, la un alt grad, gradul de folosire a limbii națiunii titulare în procesul de comunicare, însă numai nu prin asemenea metode vădit disproporționate și discriminatorii. Înțelegem că, azi, Ucraina se confruntă cu grave probleme provocate de separatismul prorus, restricțiile impuse de legea citată țintind anume spre limitarea expansiunii limbii ruse, indirect vizate, dar îngrădirile nu ar trebui să se răsfrângă și să afecteze celelalte minorități naționale care nu creează probleme majoritarilor.

Astăzi, lumea există într-o Europă a respectului față de limba, cultura, obiceiurile și datinile reprezentanților națiunilor conlocuitoare. Aceste culturi reprezintă bogăția prin diversitate a statelor naționale. Or, așa cum este elaborată și votată de Rada Supremă de la Kiev, Legea nr. 3419-D nu este decât o tentativă de asimilare forțată a reprezentanților etniilor conlocuitoare.

Este cazul să le amintim vecinilor noștri ucraineni că populația românească nu a emigrat niciodată în Ucraina. Românii moldoveni au locuit de mii de ani acolo, pe vetrele lor și doar vicisitudinile istoriei i-au făcut să se afle în prezent în afara spațiului național firesc limbii lor materne. Teroarea istoriei a acționat contra voinței lor, iar cei care s-au opus și au încercat să revină acasă din teritoriile ocupate au fost mitraliați de regimul sovietic în modul cel mai barbar. Masacrul miilor de români din 1 aprilie 1941 de la Fântâna Albă este doar un exemplu din nenumăratul șir de crime de acest fel.

Onorat Parlament,

Constatăm, din păcate, că populația română din Ucraina a fost supusă, nu o dată pe parcursul anilor, unor acțiuni dure de ostracizare culturală și de asimilare lingvistică. Cu fiecare an, numărul instituțiilor de învățământ cu predare în limba română scade. Legea cu pricina, adoptată de Rada Ucraineană, ne pune în fața ultimului act de dezrădăcinare etnică și de stârpire cultural-lingvistică a populației românești din Ucraina. Acest lucru se întâmplă în timp ce semenii noștri sunt loiali statului ucrainean, iar România manifestă respect și se îngrijește în modul cel mai exemplar de minoritatea ucraineană, de cultura, limba și tradițiile ei.

Rostul declarației pe care vom vota-o astăzi noi îl vedem și ca pe un semnal dat, de susținere, către confrații noștri din Ucraina. Este important să transmitem acest mesaj de susținere, mesaj puternic de susținere și încurajare a confraților noștri din Ucraina și de încredere că ei nu sunt abandonați acolo și că le vom apăra drepturile.

Trebuie să facem uz de toate instrumentele diplomatice și de comunicare bilaterală româno-ucraineană, dar și de cele comunitare, europene și internaționale de drept pentru a determina statul ucrainean să adopte în fapt, nu numai în vorbe, normele europene care se referă la respectarea drepturilor minorităților naționale. Câtă vreme nu a fost promulgată legea cu pricina, solicităm și Președintelui Ucrainei, domnul Petro Poroshenko, mai multă cumpănire și celeritate, implicit să nu promulge legea în forma actuală, retrimițând-o spre reexaminare Radei Supreme a Ucrainei.

Încă o dată, declarăm că susținem întru totul acest proiect de declarație.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon, din partea Grupului Parlamentar al PMP, pe domnul deputat Constantin Codreanu.

Domnul Constantin Codreanu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

O să încep prin a mulțumi Birourilor politice reunite ale celor două Camere pentru faptul că au dat curs solicitării Grupurilor parlamentare ale Partidului Mișcarea Populară de a avea această declarație.

Mulțumesc plenului reunit al Parlamentului României pentru votul în unanimitate, pentru că, atunci când vorbim de interes național - or, acum, vorbim de un interes național -, canibalismul politic nu își are locul.

Art. 7 din Legea educației votată de Rada Supremă pe 5 septembrie reprezintă un derapaj antidemocratic al Ucrainei. Acest derapaj antidemocratic se face pe trei paliere: național, internațional și bilateral.

Național, pentru că această nouă Lege a educației contravine - culmea! - chiar legii fundamentale a Ucrainei, art. 10 și 52. Această nouă Lege a educației contravine bazelor politice, lingvistice din Ucraina.

La nivel bilateral, această nouă Lege a educației pune Ucraina în situația de a nu respecta Tratatul pe care l-a semnat cu România la Constanța pe 2 iunie în 1997.

La nivel internațional, această lege contravine mai multor documente și pune Ucraina pe un făgaș anormal, antieuropean și prosovietic.

De altfel, duminica trecută, în fața Ambasadei Ucrainei la București, împreună cu peste 100 de persoane am adresat un mesaj colegilor noștri ucraineni: să fie europeni, să nu fie sovietici. Pentru că ceea ce au făcut pe 5 septembrie, ceea ce s-a întâmplat și ieri, când președintele Radei Supreme a semnat acest proiect de lege, readuce Ucraina în această logică sovietică de asimilare a minorității noastre naționale. Și este foarte important ca în această declarație, așa cum s-a enunțat anterior, să apară această sintagmă. Vorbim despre o minoritate națională autohtonă. În același timp, trebuie să spunem faptul că această Lege a educației nu este decât vârful aisbergului. Problema este mult mai gravă, problema este una de durată.

Vreau să vă spun că pe teritoriul Ucrainei, în ultimii 93 de ani, din 282 de școli cu predare în limba română au fost închise 208. La un calcul elementar avem, în acest moment, un procent de 2,2 școli care sunt închise anual în Ucraina.

În același timp, Ucraina continuă politica stalinistă de separare artificială a minorității noastre românești în moldoveni și în volohi. Pe 27 august am fost la Cetatea Albă. Am fost la Cetatea Albă, acolo unde a revenit tricolorul nostru românesc după 73 de ani, la un eveniment extraordinar organizat de Institutul Cultural Român. Și am interacționat cu oamenii care au venit acolo pentru a sărbători Ziua Limbii Române. Frica din ochii lor când vorbeau de limba română a demonstrat o dată în plus această asimilare forțată la care sunt supuși.

Problema este că politica Ucrainei are, mai nou, ramificații și în România. O să vă dau un nume: Carolina Merlici. Nu vă spune nimic. Este un etnic român din sudul Basarabiei care a vrut să-și facă studiile la Universitatea din Iași. Atunci când și-a depus dosarul, i s-a cerut, pentru că are documentul în care se spune că a absolvit în limba moldovenească, i s-a cerut un certificat de cunoaștere a limbii române.

Situația este inacceptabilă. Și, pe lângă această declarație atât de necesară și atât de firească pe care am adoptat-o astăzi, este evident că eforturile noastre trebuie să continue atunci când vine vorba de protejarea românilor noștri din Ucraina.

Am organizat ca președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării mai multe ședințe în care am abordat problema respectivă, inclusiv o conferință de presă la care au participat reprezentanți ai mai multor ONG-uri din Ucraina și care m-au întrebat un singur lucru: de ce tace Președintele României? De ce a intrat în această silenzio stampa inexplicabilă? Românii din Ucraina așteaptă poziția Administrației Prezidențiale. Și cred că sunt în asentimentul dumneavoastră când spun că același lucru îl așteptăm și noi, pentru că este evident că Executiv, Legislativ și Administrație Prezidențială, toți, trebuie să lucrăm în aceeași direcție atunci când vine vorba despre această problemă atât de stridentă.

O să închei prin a vă spune că așteptăm cu maxim interes această delegație care va avea loc în Ucraina. Voi face parte din această delegație, deși contactele pe care le-am avut deja cu omologii noștri ucraineni demonstrează opacitatea lor față de această problemă.

Este evident, noi suntem o victimă colaterală în acest caz. Obiectivul sunt rusofonii. Obiectivul este acel gest geopolitic care are în vizor Moscova. Cu toate acestea, ținând cont de faptul că există inclusiv oficiali ucraineni care vorbesc despre încălcarea legislației naționale - și mă refer aici la guvernatorul Transcarpatiei, domnul Moskal, care a spus foarte clar că este încălcată legislația ucraineană și că în cazul statelor din Uniunea Europeană s-ar putea face o derogare - , trebuie să găsim o cale.

Nu putem accepta această situație!

Și, nu în ultimul rând, cred că noi, statul român, un stat exemplu atunci când vorbim despre respectarea minorităților naționale și avem aici cel mai bun argument în acest sens, reprezentare parlamentară asigurată pentru minoritățile naționale, art. 62 din Constituție, trebuie să cerem un lucru esențial: re-ci-pro-ci-ta-te! Reciprocitate, pentru că noi suntem cei care respectăm pe deplin minoritățile naționale. Același lucru trebuie să se întâmple cu statele în care avem minorități naționale.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului minorităților naționale, îl invit la microfon pe domnul deputat Varujan Pambuccian, care deja a ajuns.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Da. România își dorește relații de cooperare și bună vecinătate cu Ucraina! Pentru că este în interesul României. Da. România își dorește ca Ucraina să aibă un parcurs european normal, a sprijinit, sprijină acest parcurs pentru că este în interesul României. Numai că parcursul european înseamnă, printre foarte multe alte lucruri, și lucruri care sunt de nenegociat, și lucrurile astea de nenegociat țin de respectarea drepturilor omului, de respectarea drepturilor cetățeanului și de respectarea drepturilor minorităților. De nenegociat!

Dreptul cel mai important al unei minorități naționale este dreptul la propria identitate. De nenegociat!

Și dreptul la identitate înseamnă în primul rând dreptul de a învăța limba și în limba maternă și de a folosi această limbă, drept de nenegociat și de asigurat din partea statului în care minoritatea națională respectivă trăiește. Pentru că sigur, în momentul în care spunem: hai să asigurăm, noi negociem. Ăsta este un drept de nenegociat.

Așa cum România asigură, același lucru îl cerem de la alții!

Așa cum România oferă drepturile acestea de nenegociat, aceeași pretenție o avem de la alții!

Pentru că lucrul ăsta este atât în interesul poporului român, n-am spus națiunea română, am spus poporului român, cât și în interesul minorităților naționale care trăiesc în România.

Din acest motiv, noi nu numai că sprijinim această declarație, absolut orice fel de acțiune a României menită să ducă lucrurile către normalitate în Ucraina sau oriunde în altă parte e nevoie de această normalitate, dar ne și oferim, cu experiența pe care o avem, cu oamenii pe care îi cunoaștem din țările respective, să contribuim activ ca aceste drepturi fundamentale, de nenegociat, să fie aplicate așa cum trebuie și într-o țară în care interesul României este să existe un parcurs european, interesul României este ca relațiile să fie de cooperare și de bună vecinătate.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dezbaterile fiind încheiate, supun votului dumneavoastră Declarația Parlamentului României în forma prezentată, cu amendamentul propus de domnul senator Titus Corlățean, aprobat.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Sunt voturi împotrivă?

Abțineri? (Discuții la prezidiu.)

În unanimitate, declarația a fost adoptată. (Aplauze.)

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 18 august 2022, 13:58
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro