Plen
Ședința Senatului din 17 octombrie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.142/26-10-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 17-10-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 17 octombrie 2007

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru

Ședința a început la ora 9,40.

Lucrările au fost conduse de domnul Radu Mircea Berceanu, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii Pete Ștefan și Gavrilă Vasilescu, secretari ai Senatului.

 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Bună dimineața...

Scuzați-mă! Bună ziua!

Dimineață a fost când au venit cei care sunt deja în sală de multă vreme.

Rog liderii grupurilor parlamentare să-i invite pe toți colegii care sunt pe aici, prin zonă.

Am văzut mulți colegi care sunt în clădirea Senatului și rugămintea ar fi să vină în sala de ședință.

Împreună cu domnul senator Gavrilă Vasilescu și cu domnul senator Pete Ștefan, secretari ai Biroului permanent al Senatului, voi conduce ședința de astăzi.

După cum știți, din totalul de 135 de senatori, 5 sunt membri ai Guvernului, 8 colegi sunt în delegații oficiale ale Senatului, 12 sunt europarlamentari, un coleg este în concediu medical, în total 25 de persoane.

Bănuiesc că toți colegii au ordinea de zi.

După cum observați, la început sunt așezate o serie de propuneri legislative, proiecte de legi care au termen de adoptare tacită 18 octombrie sau 22-24 octombrie, deci termene foarte apropiate.

Apoi sunt proiectele de legi diverse.

Avem o ordine de zi destul de încărcată cu proiecte de legi care au termen de adoptare tacită ceva mai târziu.

În legătură cu ordinea de zi, dorește cineva să ia cuvântul?

Eu aș vrea să vă fac o propunere la ordinea de zi.

Am observat că, undeva, mai la sfârșit, la punctul 35 este o propunere legislativă cu termen de adoptare tacită 1 noiembrie.

Cred că, în mod normal, ar trebui să fie așezată înaintea celor care au termen de adoptare tacită 22 noiembrie.

V-aș propune ca, după punctul 13, să fie așezată propunerea legislativă de la punctul 35, după aceea punctele 14, 15 și așa mai departe, din acest motiv.

Sigur, probabil că nu vom ajunge astăzi, dar e bine să fie așezată la locul ei conform acestui criteriu.

Dacă mai dorește cineva...

Domnul senator Dinescu.

Microfonul 1.

 
 

Domnul Valentin Dinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În principiu nu avem nimic împotrivă față de propunerea pe care ați avansat-o, chestiunea este să facem un efort să strigăm catalogul, poate mai adunăm niște colegi, pentru că trebuie să aprobăm și ordinea de zi, chiar și cu această propunere.

Ați observat o chestiune: noi ne-am obișnuit să dezbatem legi cu o prezență în sală de 20% din totalul senatorilor, iar la vot vin oameni care, realmente, nu au înțeles despre ce este vorba și legi extrem de importante și chiar inițiative legislative importante "iau calea coșului" - să-mi fie iertată expresia!

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Rog încă o dată liderii grupurilor parlamentare să-și anunțe colegii să coboare în sala de plen.

Vom face, oarecum, și o probă în legătură cu prezența, referitoare la votul pentru ordinea de zi.

Îi rog pe toți colegii senatori să vină aici să-și ia cartelele ca să putem supune la vot și cu ocazia aceasta vom vedea și ce prezență avem.

Sunt și domnul senator de la P.R.M., și doamna Calistru.

Vă rog să vă luați cartelele și să le introduceți în dispozitivul de vot ca să putem supune votului dumneavoastră ordinea de zi, apoi programul și celelalte puncte de pe ordinea de zi.

Supun votului dumneavoastră mai întâi propunerea de trecere a punctului 35 după punctul 13.

Vă rog să votați. (Discuții.)

Din sală:

Nu merge.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Merge. Vă rog să votați.

Cu 43 de voturi pentru, niciunul împotrivă, nicio abținere, s-a aprobat.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi cu această modificare și programul de lucru pentru această zi.

Vă rog să votați.

Cu 38 de voturi pentru, niciunul împotrivă, o abținere, s-a aprobat ordinea de zi.

În legătură cu programul, dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul Gheorghe Funar, microfonul 2.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori, Eu știu, ca român, că "unde-i lege, nu-i tocmeală".

Dumneavoastră aveți dreptate, în principiu, domnule președinte, că a fost adoptată ordinea de zi, că majoritatea celor prezenți au votat pentru ordinea de zi, dar nu suntem în cvorum, domnule președinte de ședință, și Regulamentul Senatului trebuie respectat.

Eu v-aș propune să solicitați strigarea catalogului și, în ipoteza în care nu vor fi cel puțin 69 de colegi în sală, să acceptați aplicarea regulamentului: încheiem ședința!

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

68, că sunt două posturi vacante.

Dar nu cred că din această foarte mică diferență poate apărea vreo chestiune.

Îl rog pe domnul senator Gavrilă Vasilescu să facă prezența nominală.

 
 

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Doamnelor și domnilor senatori, bună ziua!

- Antonie Ștefan Mihail - absent
- Apostol Neculai - absent
- Arcaș Viorel - prezent
- Ardelean Aurel - concediu medical
- Arion Viorel - absent
- Athanasiu Alexandru - europarlamentar
- Basgan Ion - prezent
- Berceanu Radu Mircea - prezent
- Blaga Vasile - absent
- Bobeș Marin - absent
- Cazacu Cornelia - prezentă
- Câmpeanu Radu Anton - absent
- Cârlan Dan - absent
- Chelaru Ioan - prezent
- Cinteză Mircea - absent
- Ciornei Silvia - europarlamentar
- Cioroianu Adrian Mihai - Guvern
- Cismaru Ivan - prezent
- Copos Gheorghe - absent
- Corodan Ion - prezent
- Cozmâncă Octav - absent
- Crețu Corina - europarlamentar
- Crețu Ovidiu Teodor - prezent
- Cucuian Cristian - prezent
- Cutaș George Sabin - prezent
- Daea Petre - prezent
- David Cristian - Guvern
- David Gheorghe - prezent
- Diaconescu Cristian - prezent
- Dina Carol - prezent
- Dinescu Valentin - prezent
- Dîncu Vasile - europarlamentar
- Duca Viorel sr - prezent
- Dumitrescu Ion Mihai - prezent
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent
- Dumitru Constantin - prezent
- Eckstein Kovács Péter - delegație
- Fekete Szabó Andras Levente - prezent
- Filipescu Teodor - absent
- Florescu Ion - prezent
- Flutur Gheorghe - absent
- Frunda György - prezent
- Funar Gheorghe - prezent
- Găucan Constantin - absent
- Geoană Mircea Dan - absent
- Georgescu Radu Cristian - prezent
- Gheorghe Constantin - prezent
- Hașotti Puiu - prezent
- Ilașcu Ilie - delegație
- Iliescu Ion - prezent
- Ilușcă Daniel - absent
- Ion Vasile - prezent
- Iorga Marian Nicolae - absent
- Ioțcu Petru Nicolae - delegație
- Ivănescu Paula Maria - prezentă
- Jurcan Dorel - prezent
- Loghin Irina - prezentă
- Lupoi Mihail - prezent
- Mardare Radu Cătălin - prezent
- Marinescu Marius - absent
- Markó Béla - absent
- Meleșcanu Teodor Viorel - Guvern
- Mereuță Mircea - delegație
- Mihăescu Eugen - europarlamentar
- Mihăilescu Petru Șerban - prezent
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - europarlamentar
- Moraru Ion - prezent
- Morțun Alexandru Ioan - europarlamentar
- Neagoe Otilian - prezent
- Neagu Nicolae - absent
- Németh Csaba - prezent
- Nicolae Șerban - prezent
- Nicolai Norica - prezentă
- Novolan Traian - prezent
- Onaca Dorel Constantin - prezent
- Oprea Mario Ovidiu - prezent
- Oprescu Sorin Mircea - absent
- Pascu Corneliu - prezent
- Păcuraru Paul - Guvern
- Păunescu Adrian - absent
- Pereș Alexandru - prezent
- Pete Ștefan - prezent
- Petre Maria - europarlamentar
- Petrescu Ilie - prezent
- Popa Aron Ioan - prezent
- Popa Dan Gabriel - prezent
- Popa Nicolae Vlad - prezent
- Popescu Dan Mircea - prezent
- Popescu Ionel - absent
- Popescu Irinel - absent
- Popescu Mihail - prezent
- Prodan Tiberiu Aurelian - prezent
- Rădoi Ion - absent
- Rădoi Ovidiu - absent
- Rădulescu Cristache - prezent
- Roibu Aristide - absent
- Sabău Dan - prezent
- Sârbu Ilie - absent
- Silistru Doina - prezentă
- Simionescu Aurel Gabriel - prezent
- Sógor Csaba - prezent
- Solcanu Ion - prezent
- Stan Petru - prezent
- Stănoiu Mihaela Rodica - absentă
- Stoica Ilie - delegație
- Strătilă Șerban Cezar - prezent
- Stroe Radu - prezent
- Szabó Ilona - prezentă
- Szabó Károly Ferenc - europarlamentar
- Șerbănescu Verginia - prezentă
- Șerbu Gheorghe Vergil - europarlamentar
- Șereș Ioan Codruț - prezent
- Ștefan Viorel - prezent
- Șter Sever - prezent
- Talpeș Ioan - absent
- Tănăsescu Dan Claudiu - prezent
- Tărăcilă Doru Ioan - prezent
- Terinte Radu - prezent
- Theodorescu Emil Răzvan - prezent
- Tîlvăr Angel - delegație
- Toma Ion - absent
- Tomoiagă Liliana Lucia - prezentă
- Tudor Corneliu Vadim - absent
- Țâbuleac Mihai - prezent
- Țicău Silvia Adriana - europarlamentar
- Țîrle Radu - europarlamentar
- Ungheanu Mihai - prezent
- Ungureanu Vasile Ioan Dănuț - delegație
- Vasilescu Gavrilă - prezent
- Văcăroiu Nicolae - cabinet
- Vărgău Ion - prezent
- Vedinaș Verginia - delegație
- Verestóy Attila - prezent
- Vosganian Varujan - Guvern
- Vraciu Jan - prezent

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Avem un cvorum la limită, de 68 de persoane.

Am rugămintea să mai faceți un apel la colegi, pentru că suntem la limită și avem câteva lucruri care pot fi depășite.

 
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 22-27 octombrie a.c.

În continuare, vă rog să vă uitați pe programul de lucru al săptămânii viitoare.

Programul de lucru al săptămânii viitoare este cel obișnuit, nu are nicio modificare.

Dorește cineva să se refere la programul de lucru al săptămânii viitoare? Nu dorește nimeni.

Îl supun votului dumneavoastră.

Vă rog să votați.

Cu 48 de voturi pentru, un vot împotrivă, o abținere a fost aprobat programul de lucru al săptămânii viitoare.

Aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind unele măsuri pentru consolidarea cooperării judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene

La punctul 2 din ordinea de zi avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind unele măsuri pentru consolidarea cooperării judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene.

Cred că este o chestiune importantă.

Se propune procedura de urgență.

Am să supun votului dumneavoastră.

Vă rog să votați.

A fost aprobată procedura de urgență cu 48 de voturi pentru, un vot împotrivă, două abțineri.

Aprobarea transmiterii către Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001

La punctul 3 din ordinea de zi avem aprobarea transmiterii către Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001.

Dacă nu dorește nimeni să se refere la această chestiune - de altfel, este legată de împărțirea sarcinilor între cele două Camere - o supun votului dumneavoastră.

Vă rog să votați.

Cu 52 de voturi pentru și o abținere, a fost aprobată transmiterea către Camera Deputaților a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001.

Adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea aderării Consiliului Legislativ la Asociația Consiliilor de Stat și a Jurisdicțiilor Administrative Supreme din Uniunea Europeană

La punctul 4 din ordinea de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea aderării Consiliului Legislativ la Asociația Consiliilor de Stat și a Jurisdicțiilor Administrative Supreme din Uniunea Europeană.

Proiectul a fost adoptat de Camera Deputaților.

Pentru raport a fost desemnată Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Domnul senator Șerban Nicolae la microfonul 7.

Din partea Guvernului este prezentă doamna secretar de stat Katalin Kibedi.

Vă rog, dacă doriți să prezentați, din partea Guvernului, de la microfonul 8. Vă rog, aveți cuvântul.

 

Doamna Kibedi Katalin Barbara - secretar de stat în Ministerul Justiției:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distins Senat, Aderarea Consiliului Legislativ la prestigioasa Asociație a Consiliilor de Stat și a Jurisdicțiilor Administrative Supreme sigur că va însemna și o serie de obligații pe care le va avea această instituție, dar și drepturi care decurg, din care aș menționa și posibilitatea de a avea acces la acele bănci de date care vor însemna jurisprudența în materia dreptului comunitar și a legislației comunitare, pe care și România va trebui s-o aplice și care este un avantaj net.

De aceea, având în vedere și concluziile raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, de adoptare, vă rog să votați în acest sens.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Din partea comisiei, microfonul 7.

 
 

Domnul Șerban Nicolae:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat, în unanimitate, un raport de admitere a acestui proiect de lege.

Pe lângă cele spuse de doamna secretar de stat, aș adăuga faptul că această interconectare a Consiliului Legislativ permite și o mai bună funcționare a instituției în România, pentru că modelul pe care noi l-am adoptat, la vremea respectivă, pentru Consiliul Legislativ a fost un model apropiat instituțiilor similare din Uniunea Europeană, ceea ce face ca procedura să fie una simplificată în momentul de față.

Va exista acea cotizație de 1.000 de euro, stabilită în sarcina instituției noastre, a Consiliului Legislativ din România.

Nu sunt alte probleme deosebite și este un lucru necesar.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări vă propune aprobarea acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Îi urăm domnului senator Șerban Nicolae însănătoșire grabnică.

E puțin cam răcit domnul senator și mai avem nevoie de serviciile Domniei Sale astăzi.

Proiectul de lege se încadrează în categoria legilor ordinare.

Raportul este favorabil, fără amendamente.

Am să supun proiectul de lege și raportul votului dumneavoastră, dacă nu dorește, bineînțeles, să ia cuvântul cineva.

Nu dorește nimeni.

Deci am să supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 50 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abținere, raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

 
Adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2007 pentru completarea Legii nr. 260/2002 pentru ratificarea Acordului dintre România și Statele Unite ale Americii privind Statutul forțelor Statelor Unite ale Americii în România, semnat la Washington la 30 octombrie 2001

La punctul 5 din ordinea de zi avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2007 pentru completarea Legii nr. 260/2002 pentru ratificarea Acordului dintre România și Statele Unite ale Americii privind Statutul forțelor Statelor Unite ale Americii în România, semnat la Washington la 30 octombrie 2001.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților.

Pentru raport este tot Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, iar din partea Guvernului este tot doamna Katalin Kibedi.

Vă dau cuvântul, microfonul 8.

 

Doamna Kibedi Katalin Barbara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Acest acord, de fapt, a fost semnat la Washington în data de 30 octombrie 2001.

El a fost ratificat prin Legea nr. 268/2006, ceea ce însă trebuia stabilit, pentru că, întotdeauna, în materie penală, dacă nu se delimitează foarte exact jurisdicția, respectiv competențele, întotdeauna se pot ivi probleme în practică...

Menirea acestei ordonanțe este de a stabili și de a suplimenta cu acele prevederi care lămuresc foarte exact jurisdicțiile, în ce condiții autoritățile române au atribuții și câteva derogări cu caracter special, care, repet, s-au ivit în practică și a fost necesară soluționarea lor.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Microfonul 7, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Domnul senator Șerban Nicolae.

 
 

Domnul Șerban Nicolae:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări vă propune aprobarea acestui proiect de lege.

Am întocmit un raport de admitere, în unanimitate, fără amendamente.

Doamna secretar de stat a prezentat esența acestui proiect de lege, care presupune, în fapt, stabilirea competenței în sarcina procurorului general de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de a reveni asupra renunțării la jurisdicție și, de asemenea, pentru Ministerul Justiției de a primi notificările prevăzute de articolele 3 și 4 din acordul din 2001.

Vă propunem, în consecință, să aprobați acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește nimeni.

Am să supun votului dumneavoastră.

Vă rog să votați.

A fost adoptat cu 52 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 5 abțineri.

 
Adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Maltei privind cooperarea în domeniul combaterii criminalității organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substanțe psihotrope și precursori ai acestora, precum și a altor infracțiuni grave, semnat la Luxemburg la 12 iunie 2007

La punctul 6 din ordinea de zi avem Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Maltei privind cooperarea în domeniul combaterii criminalității organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substanțe psihotrope și precursori ai acestora, precum și a altor infracțiuni grave, semnat la Luxemburg la 12 iunie 2007.

A fost adoptat de Camera Deputaților.

Din partea Guvernului, prezintă domnul Marin Pătuleanu, secretar de stat în Ministerul Internelor și Reformei Administrative.

Microfonul 8.

Aveți cuvântul, vă rog!

 

Domnul Marin Pătuleanu - secretar de stat în Ministerul Internelor și Reformei Administrative:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Acest acord creează bazele unei cooperări eficiente și acordarea asistenței reciproce pentru prevenirea și combaterea criminalității organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substanțe psihotrope și precursori ai acestora, precum și a altor infracțiuni grave.

Acordul cuprinde prevederi referitoare la domeniile de cooperare și la modalitatea de realizare a cooperării, precum și dispoziții referitoare la intrarea în vigoare, perioada de valabilitate, suspendarea implementării acordului, modalitatea de modificare sau de completare a prevederilor documentului de cooperare și denunțarea acestuia.

În consecință, vă adresăm rugămintea să adoptați acest proiect de lege, în forma prezentată, privind ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Maltei, semnat la Luxemburg la 12 iunie 2007.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul senator Șerban Nicolae.

Microfonul 7.

 
 

Domnul Șerban Nicolae:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat, cu unanimitate de voturi, raport de admitere a acestui proiect de lege.

Nu am nimic de adăugat în plus față de cele prezentate de domnul secretar de stat, care a făcut o prezentare succintă, dar concludentă, a acestui proiect, care presupune un acord între Guvernul României și Guvernul Maltei.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă mulțumesc.

Dorește cineva să ia cuvântul? Nu este cazul.

Am să supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Au fost adoptate cu 51 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere.

 
Continuarea dezbaterilor și adoptarea Propunerii legislative privind reorganizarea și funcționarea Academiei de Științe Tehnice din România

Trecem la punctul 7 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind reorganizarea și funcționarea Academiei de Științe Tehnice din România.

Este o continuare.

Pentru raport a fost desemnată Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Este o lege ordinară.

Din partea Guvernului participă domnul Anton Anton, secretar de stat în Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului.

Am să dau mai întâi cuvântul inițiatorului, domnul senator Ion Basgan.

Microfonul 8.

Vă rog să reamintiți plenului și ce s-a întâmplat în dezbaterile anterioare din plenul Senatului.

 

Domnul Ion Basgan:

Propunerea legislativă privind reorganizarea și funcționarea Academiei de Științe Tehnice reprezintă inițiativa unui grup de 26 de senatori.

Inițial, această inițiativă a primit aviz favorabil și raportul Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport a fost, de asemenea, favorabil.

Guvernul nu a fost de acord cu acest proiect de lege în forma în care a fost propus.

A mers din nou la comisie, iar în cadrul comisiei au fost făcute amendamente care au ținut cont de punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da, vă rog, domnul senator Puiu Hașotti.

Microfonul 2.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, Până la un punct este așa cum a prezentat domnul senator Basgan.

În a doua discuție de la comisie, Guvernul nu și-a exprimat un punct de vedere și este o chestiune absolut simplă.

Nu schimbă cu absolut nimic fondul acestei propuneri legislative.

Iată de ce eu aș propune ca astăzi, când avem comisii, după-amiază, în cinci minute, comisia să țină cont de acest punct de vedere care se află la punctul 2, să zicem, de o mică corectură pe care Guvernul o propune, dacă, evident, plenul este de acord, și luni, când este și termenul de adoptare tacită, să votăm acest proiect.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă mulțumesc.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Anton Anton.

 
 

Domnul Anton Anton - președintele Autorității Naționale pentru Cercetare:

Doamnelor și domnilor senatori, În urma rediscutării propunerii legislative la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a Senatului, Guvernul a luat în discuție, mă rog, Ministerul Educației și Cercetării a luat în discuție această propunere, a discutat împreună cu Ministerul Economiei și Finanțelor și a formulat un punct de vedere care a fost înaintat Guvernului, punct de vedere pe care nu-l avem semnat.

Asta voiam să vă spun, că nu avem astăzi un punct de vedere semnat, adoptat de Guvern.

Punctul de vedere pe care l-am înaintat noi este un punct de vedere pozitiv.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da.

Eu înțeleg că, datorită modificărilor, punctul de vedere s-a modificat și el.

E favorabil (Replică neinteligibilă din sală.)..., dar putem să o luăm în plen, pentru că noi trebuie să trecem prin plen legea, nu prin comisii.

Vrând-nevrând, dacă vrem să nu treacă prin adoptare tacită... ceea ce, atenție, dacă trece prin adoptare tacită, trece textul inițial.

Deci eu cred că trebuie să o discutăm acum, nu avem altă soluție.

Reprezentantul Guvernului este aici, modificarea respectivă poate fi decisă de plen.

Domnul senator Hașotti renunță la propunerea de retrimitere la comisie. Vă rog, microfonul 2.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Stimați colegi, Dacă domnul secretar de stat va opera această mică modificare, acum, în plen, nu am nimic împotrivă să dăm votul astăzi.

Eu cred că s-a făcut o muncă destul de laborioasă în Senat și ar fi păcat acum să trimitem forma inițială prin adoptare tacită la Cameră.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog, domnule senator Cismaru, microfonul 7.

Din partea Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

 
 

Domnul Ivan Cismaru:

Domnule președinte, Domnilor colegi, Situația stă cam în felul următor: în data de 4 septembrie s-a decis în plenul Senatului ca această lege să fie retrimisă la comisie, pentru a aștepta un alt punct de vedere al Guvernului.

Noi am făcut, în data de 4 septembrie anul curent, adresă către Guvern în care am prezentat absolut toate cele 48 de amendamente pe care comisia le-a adus, în așa fel încât legea, așa cum a fost propusă inițial, nu mai seamănă câtuși de puțin cu ceea ce a plecat de la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a Senatului.

Nu am primit nici până în acest moment al doilea punct de vedere al Guvernului.

Am discutat cu domnul ministru Anton Anton, dânsul mi-a arătat un punct de vedere, dar care nu a venit oficial la comisia noastră.

În această situație, având în vedere că termenul de adoptare tacită este mâine, în data de 18 octombrie, propunerea comisiei este să discutăm, să dăm drumul prin vot la lege în varianta în care a plecat de la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a Senatului, urmând ca eventualele modificări, în baza unei eventuale alte variante a Guvernului, să fie rezolvate la Camera Deputaților.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator David, microfonul 2.

 
 

Domnul Gheorghe David:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cred că domnul senator Cismaru a clarificat lucrurile.

Noi am așteptat până ieri un răspuns ca să putem veni cu un raport și nu mai aveam cum..., pentru că mâine este termenul de aprobare tacită.

Membrii comisiei, cred, cu toții sunt de acord ca astăzi să votăm, iar la Camera Deputaților să se mai rezolve ceea ce trebuie clarificat, atât din partea Guvernului, a inițiatorilor și așa mai departe.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă mulțumesc.

De altfel, art. 100 alin. (2) din regulament ne permite ca în cazuri excepționale - și cred că datorită termenului de adoptare tacită suntem într-un astfel de caz - să operăm un amendament în plen, deci putem să facem inclusiv acest lucru. Microfonul 8.

Domnul senator Basgan.

 
 

Domnul Ion Basgan:

Domnule președinte, Stimați colegi, Eu vă propun să intrăm să discutăm proiectul de lege și, dacă mai sunt modificări, pentru că intervine adoptarea tacită, să se rezolve la Camera Deputaților, care este Cameră decizională.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

De acord.

Sunt o serie întreagă de amendamente admise, există și amendamente respinse...

Nu există amendamente respinse.

Este un raport de admitere, cu aceste amendamente.

Dacă dorește cineva să se refere la proiectul de lege? Nu dorește nimeni.

Atunci, am să supun votului dumneavoastră raportul comisiei.

Vă rog să votați raportul cu amendamentele respective.

Vă rog să votați.

Domnule senator Petrescu, sunt sigur că ați votat.

53 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 4 abțineri.

Raportul a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege, cu amendamentele din raportul admis.

Vă rog să votați.

Cu 48 de voturi pentru și 5 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Legea merge la Camera Deputaților.

 
Continuarea dezbaterilor asupra Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare (aprobarea prelungirii termenului de dezbatere și retrimiterea la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări)

La punctul 8 din ordinea de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

E vorba de continuarea dezbaterilor.

Termenul de adoptare tacită este tot 18 octombrie anul curent.

Raportul a fost întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Legea are caracter de lege organică.

Dau cuvântul doamnei președinte Ingrid Zaraour, din partea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

Microfonul 9, vă rog.

Aveți cuvântul.

 

Doamna Ingrid Zaaraour - președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților:

Bună ziua!

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Guvernul nu susține această propunere legislativă pentru următoarele motive: acordarea de despăgubiri la valoarea de piață pentru persoanele ale căror contracte de vânzarecumpărare s-au încheiat în temeiul Legii nr. 112/1995 și desființat în baza unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile ar duce la o îmbogățire fără justă cauză a acestora, dat fiind faptul că au dobândit aceste imobile în condițiile preferențiale ale Legii nr. 112/1995 și nu la valoarea de piață.

Mai mult, nu mai poate fi vorba și nu mai poate fi invocată prezumția bunei-credințe a dobânditorilor, pentru că persoanelor respective li s-au anulat în instanță..., instanța reținând reaua-credință și anularea acestor contracte.

În prezent, modalitatea de despăgubire a chiriașilor este reglementată de art. 50 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, iar în raportul suplimentar al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, propunerea de modificare a venit în sensul acordării de despăgubiri la valoarea actualizată a prețului plătit.

Deci se revine la forma prevăzută de Legea nr. 10/2001, cu o mică diferență, și anume că aceste despăgubiri vor trebui plătite de consiliile locale, și nu de Ministerul Economiei și Finanțelor, așa cum prevede art. 50 alin. (3).

Pentru toate aceste motive, Guvernul nu susține această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Inițiatorul? Microfonul 8. Domnule senator Valentin Dinescu, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Valentin Dinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă spun că acest amendament se detașează practic de intenția inițiatorilor, în sensul că readuce în discuție o despăgubire, dar de data aceasta pusă în sarcina consiliilor locale, ceea ce ar vicia grav bugetul acestor consilii, pe de-o parte.

Pe de altă parte, noi ne-am împotrivit punctului de vedere al Guvernului, de la buna intenție și de la bunacredință a cumpărătorului, iar faptul că statul nu avea calitatea de proprietar și, în consecință, nici pe cea de vânzător, la vremea respectivă, nu cred că poate fi reținută în sarcina cumpărătorului.

De aceea, noi vă propunem să supuneți la vot acest amendament care, repet, nu este în spiritul acestei legi, pe de-o parte.

Pe de altă parte, suntem de acord cu raportul de admitere, exceptând amendamentul.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă mulțumesc.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul senator Șerban Nicolae.

Microfonul 7.

 
 

Domnul Șerban Nicolae:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi, În urma reexaminării la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, s-a formulat un amendament care are două părți.

Prima teză este cea enunțată aici de doamna secretar de stat referitoare la acordarea de despăgubiri pentru persoanele care au devenit proprietare ale unor imobile naționalizate în baza Legii nr. 112/1995 prin actualizarea prețului plătit pentru acestea de autoritatea locală, și nu de către Ministerul Economiei și Finanțelor.

Noi am considerat, pe de-o parte, că este îndreptățită susținerea potrivit căreia actualizarea să se facă la prețul plătit după regulile de drept comun și nu la o valoare de piață a imobilului, pentru că asta nu ține de încheierea contractului în condițiile pieții, ci ține de o situație specială în care prețul de vânzare s-a calculat după regulile sociale aplicabile tuturor imobilelor pe care statul le-a vândut cetățenilor săi.

Pe de altă parte, noi am spus că autoritatea locală este cea care trebuie să asigure despăgubirea, pentru că autoritatea locală a fost cea care a înstrăinat imobilul.

Dacă grevează bugetul, atunci va trebui ca Ministerul Economiei și Finanțelor și autoritatea locală să găsească împreună resursele bugetare, să asigure această despăgubire.

Teza a doua însă este un plus față de intenția inițiatorilor, dar vine în rezolvarea unei probleme sociale deosebite în care persoanele aflate într-o asemenea situație se găsesc, și anume că s-a impus un drept de retenție în favoarea persoanelor deținătoare de imobile până la acordarea de despăgubiri, în condițiile legii.

Am încercat prin această modalitate să prevenim ceea ce se petrece, în prezent, în viața reală, și anume, persoanele care au cumpărat un imobil, cu bună-credință și considerând că sunt îndreptățite în baza unei legi să cumpere imobilul pe care îl dețineau, se găsesc în situația evacuării imediate, odată ce le-a fost anulat titlul de proprietate.

Legea de până acum a folosit, în general - și este și în textul inițiatorilor -, termenul de "proprietari", or, în fapt, odată cu anularea titlului de către instanța de judecată, ei nu mai au nici statut de proprietari, nu mai au nici statut de chiriași.

Sunt persoane care ocupă fără titlu un imobil și din această cauză sunt supuse procedurilor de evacuare imediată.

Am spus că, în acest caz, statul, prin autoritatea locală, are obligația de despăgubire, iar dreptul de retenție presupune o despăgubire prealabilă procedurilor de evacuare.

Nu intru în detalii pentru că nu am dezbătut la comisie chestiunea legată de valabilitatea titlurilor foștilor chiriași deveniți proprietari în baza Legii nr. 112/1995, dar noi am considerat că prin forma prevăzută de amendamentul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări -

un amendament propus de comisie și însușit cu majoritate de voturi - colegii care nu au votat pentru, s-au abținut doar pentru că au susținut punctul de vedere al Guvernului, cu caracter general, de respingere a proiectului de lege.

Prin urmare, această propunere creează un temei juridic și pentru altă situație: în prezent, despăgubirea chiriașilor, prevăzută de Legea nr. 10/2001, este anevoioasă și nu se soluționează odată cu procesul de revendicare intentat de foștii proprietari.

Persoanele care dețin imobile naționalizate, cumpărate în baza Legii nr. 112/1995, au încercat întotdeauna să justifice buna-credință și valabilitatea titlului, fără să-și asume varianta subsidiară a unui titlu invalid și care poate fi anulat de instanță, ocazie cu care se solicită și despăgubiri.

De aceea noi am considerat că soluția pe care o propunem este una corectă, pe de-o parte, din perspectiva despăgubirilor pe care aceste persoane trebuie să le primească și în interesul deținătorilor de imobile naționalizate, prin amendamentul completator făcut.

De aceea, noi vă propunem un raport suplimentar de admitere, cu un amendament, pe care vă rugăm să-l aprobați.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă mulțumesc.

Cred că toată lumea s-a lămurit în legătură cu parcursul pe care l-a avut această inițiativă.

Deci la ora actuală ne aflăm în fața unui raport care înlocuiește precedentul raport, care este un raport de admitere și prin care articolul 20 alin. (6) se modifică și se completează, cuprinsul fiind în raportul suplimentar.

Îl citesc pentru ca toată lumea să fie foarte lămurită:

"Persoanele care au dobândit locuințe în baza Legii nr. 112/1995 și împotriva cărora s-au pronunțat hotărâri judecătorești de evacuare irevocabile sunt despăgubiți de către autoritatea locală la valoarea actualizată a prețului plătit, în condițiile legii.

Aceste persoane beneficiază de un drept de retenție asupra imobilului".

Vă rog, microfonul 7.

Domnul senator dorește să mai facă o precizare.

 
 

Domnul Șerban Nicolae:

O singură precizare tehnică.

Nu e vorba de "persoanele care sunt despăgubiți", ci "persoanele care sunt despăgubite". Este o eroare.

Mi-a sărit în ureche, ca să spun așa, când v-am auzit reluând textul. "Persoanele care au dobândit locuințe sunt despăgubite", nu "despăgubiți".

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

"Sunt despăgubite", sigur că da.

Da, da, este o corectură tehnică.

Domnule senator Gavrilă Vasilescu, aveți cuvântul, vă rog.

 
 

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi, Legea nr. 112/1995 a dat posibilitatea, cum știm foarte bine, unor categorii de persoane care îndeplineau anumite condiții - în primul rând erau chiriași, nu aveau locuințe în proprietate - să poată dobândi locuința pe care au avut-o.

Legea nr. 10/2001 a creat posibilitatea ca persoanelor care au dobândit locuințe - și, atenție, conform Legii nr. 112/1995, aceste locuințe erau din fondul de stat - să li se ia înapoi locuințele și printr-o hotărâre judecătorească să poată fi aruncate și în stradă.

S-a spus aici, în motivarea Guvernului, că cei care au cumpărat sunt de rea-credință.

Vreau să spun că în cazul unei vânzări, reaua-credință la cumpărător este foarte greu s-o stabilești.

Rea-credință în ce sens? Omul are ceva, vede și vrea să cumpere.

Rea-credință poate să fie la vânzător.

Și în condițiile acestea, atunci când am discutat în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări - domnule, cine trebuie să plătească această despăgubire, pentru că omul a cumpărat, cu 7-8 ani în urmă, o casă la prețul care era la vremea respectivă, se trezește după un număr de ani că i se anulează contractul de vânzarecumpărare, invocându-se că el este de rea-credință...

Încă o dată vă spun - ca omul care lucrează și care știe ce înseamnă acest lucru -, rea-credință la cumpărător este foarte greu să stabilești, dar la vânzător poți stabili.

Or, rea-credință este reaua-credință a vânzătorului, a celui care a încasat și un preț și acum vrea să facă altceva.

Pe omul acela însă îl evacuăm.

De fapt, evacuarea înseamnă..., egal aruncat în stradă.

Aceasta este o problemă care trebuie rezolvată.

Am rezolvat una prin faptul că le-am recunoscut dreptul de proprietate și că pot să-și revendice, să-și ia chiar o casă pe care statul a vândut-o la un moment dat.

Mergem pe ideea că este de rea-credință cumpărătorul și cel care a vândut-o nu mai are nicio obligație.

Ba, îl putem arunca în stradă pe om. Și mai gândiți-vă că cel pe care îl aruncați în stradă - am mai discutat odată așa ceva și eu cunosc asemenea situații - are vreo 90 și ceva de ani și dumneavoastră spuneți că este de rea-credință și că nu trebuie să-i dăm dreptul lui.

Dar ce trebuie să facem?

Cu o soluție nu ați venit dumneavoastră, domnilor de la Guvern.

Nu ați venit, iar cel care a încasat un preț, să facă bine să dea înapoi o sumă corespunzătoare, încât omul să-și cumpere cel puțin ceea ce a avut în momentul în care și-a cumpărat locuința în care locuia cu chirie.

Dacă nu, uitați, putea să existe și o alternativă - și poate ne gândim așa -, să i se dea o locuință în proprietate egală cu cea din care a fost evacuat, pentru că acel contract pe care l-a avut, l-a avut cu statul, nu l-a avut cu o persoană fizică.

Dacă nici statul nu este responsabil de ceea ce vinde, atunci nici nu mai știu ce să mai spun.

Deci, în aceste condiții, eu susțin această inițiativă așa cum s-a lucrat și cum s-a muncit în comisie - pentru că la ea, până la urmă, s-a lucrat... inițiatori au fost colegii noștri de la P.R.M., dar modul în care a fost lucrată în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări consider că a fost temeinic - și vă invit și pe dumneavoastră să faceți la fel.

Problema cu aruncatul oamenilor în stradă - că evacuarea este egală cu aruncatul oamenilor în stradă - nu este o problemă care să corespundă cu ceea ce noi dorim să facem și la ceea ce oamenii aceștia speră, oamenii care ne-au trimis aici, și trebuie să facem ceva pentru ei.

Am rezolvat problema numai pe jumătate.

Haideți să încercăm să rezolvăm și cealaltă jumătate, astfel încât tot întregul să fie un lucru echilibrat.

Mulțumesc. (Discuții în sală.)

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul senator Șerban Nicolae dorește să intervină.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 
 

Domnul Șerban Nicolae:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi, Grupul parlamentar al P.S.D. va susține acest proiect de lege în forma adoptată prin raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, dar am vrut să fac câteva precizări în legătură cu problema dezbătută.

Noi am salutat această inițiativă pentru că este una și rațională, și justificată social, deși, din păcate, ea este insuficientă față de problemele grave pe care Parlamentul, după 1990, le-a creat prin reglementările în materie.

Am reușit contraperformanța de a încerca să reparăm o nedreptate creând alte nedreptăți.

Această problemă a relei-credințe impuse cumpărătorilor apartamentelor și locuințelor în baza Legii nr. 112/1995 de către instanțele de judecată, motivată de faptul că nu au făcut diligențele necesare să afle dacă imobilul naționalizat are sau nu are foști proprietari în viață și care ar putea să revendice imobilul, este, din păcate, un rezultat al legiferării noastre eronate în materie.

Noi am lăsat sute de mii de cetățeni ai României în situația de a fi nedreptățiți de două ori: o dată pentru că au fost mutați în locuințe naționalizate, fără ca ei să fi optat neapărat pentru o astfel de variantă la vremea respectivă, iar pe de altă parte, pentru că le-am vândut aceste imobile, în numele statului, acuzându-i ulterior, prin intermediul instanțelor de judecată, de rea-credință.

Cine cumpără de la stat are o prezumție de bună-credință, pentru că nu-și poate închipui că statul, autoritatea locală în speță -

că s-a făcut prin autorități locale sau prin interpuși ai autorităților locale -, ar putea să încerce o șmecherie, ar putea să încerce o înșelătorie cu acești cetățeni.

Am căzut, din păcate, într-o propagandă găunoasă, dar și falsă, că în aceste imobile naționalizate, care ar fi numai niște vile de lux, ar sta nomenclaturiști ai regimului comunist și am tratat cetățenii care locuiesc în imobile naționalizate drept niște profitori ordinari, pe seama foștilor proprietari naționalizați.

Nu intru în amănunte legate de faptul că așa-zișii foști proprietari au fost, în foarte multe situații, niște proprietari inventați și instanța s-a pronunțat în asemenea situații încă insuficient, dar existența unor sentințe care au demonstrat falsul unor documente care au stat la baza unor restituiri de imobile naționalizate mă îndreptățește să cred că fenomenul există și că el se manifestă suficient de important.

În fapt, la ora actuală - și asta este problema nerezolvată -, deși legea spune că imobilele cumpărate cu titlu în baza Legii nr. 122/1995 și pentru care nu au fost notificări prealabile de către foștii proprietari nu se restituie în natură, se întâmplă în practică că aceste imobile sunt restituite, iar persoanele care le ocupă sunt evacuate fără niciun fel de alte dificultăți din partea celor care le dobândesc.

Cu alte cuvinte, am reparat nedreptatea foștilor proprietari făcută de statul totalitar, dar am creat o nouă categorie de oameni nedreptățiți, cărora le facem o nouă nedreptate, de către statul democratic de această dată, pentru că imobilele nu au fost confiscate de către cei care le ocupă, ci au fost confiscate în baza unor legi ale vremii de către statul de atunci.

Și dacă nu am reușit să găsim soluții la o problemă socială deosebit de gravă, este totuși culpa Parlamentului, care a scos legile aflate în vigoare.

De aceea, eu susțin acest proiect de lege ca o primă măsură de reparație, ca o primă măsură de protecție față de persoanele care au cumpărat cu bună-credință niște imobile pe care le-au locuit timp de 20-30 de ani, uneori chiar mai mulți ani, fără să știe că prin asta fac ei înșiși o nedreptate altor persoane.

Faptul că dorim să reparăm niște nedreptăți trecute nu justifică în niciun caz crearea unor nedreptăți noi.

Ceea ce propunem noi astăzi, prin acordarea unor despăgubiri de către autoritate și cu drept de retenție, creează baza juridică pentru a aduce în discuție și o altă latură a prejudiciului moral suferit de foștii chiriași, deveniți proprietari în baza Legii nr. 112/1995.

Atunci când aceștia au cumpărat locuința, nu au plătit doar prețul stabilit prin lege și prin expertizele care s-au făcut la vremea respectivă, ei au avut și sentimentul că au o locuință.

Locuința aceasta nu era o afacere.

Nu puteai să cumperi decât o singură locuință și așa cum sute de mii și milioane, poate, de cetățeni din România au putut să-și cumpere locuința știind că au o locuință cumpărată de la stat, același lucru s-a întâmplat și în cazul chiriașilor.

Au fost situații în care revendicările de imobile naționalizate au apărut după 15-17 ani de la Revoluție.

Dați-mi voie să am dubii în legătură cu buna-credință a celor care revendică, nemaivorbind de faptul că sunt oameni care, în multe situații, nu au avut niciun fel de legătură cu aceste imobile.

Aș vrea să facem, la nivelul Guvernului - și poate Partidul Național Liberal ne ajută din acest punct de vedere -, o statistică foarte concretă și publică în legătură cu persoanele care ocupă imobile naționalizate și cu statutul acestora în societatea românească și veți vedea acolo că Palatul Parlamentului, care este construit în zona vechiului cartier Uranus, a dat o serie întreagă de cetățeni repartizați în locuințe naționalizate, după ce au fost demolați din această zonă. Și dacă membrii Guvernului sau liderul Grupului parlamentar al P.N.L. consideră că aceștia sunt niște profitori ordinari care au avut de câștigat de pe urma vătămării intereselor foștilor proprietari, atunci înseamnă că cetățenii aceștia își merită soarta.

Din punctul meu de vedere rămâne problema esențială a asigurării unor locuințe.

Valoarea actualizată permite acordarea de către autoritatea locală și a unor despăgubiri morale pentru acest prejudiciu rezultat din faptul că statul nu s-a comportat corect în apărarea intereselor persoanelor care au contractat locuințele.

De aceea, noi susținem acest proiect de lege.

Aș vrea să vă spun că se creează posibilitatea ca o persoană care a cumpărat - dau un exemplu, la întâmplare - un apartament într-o vilă, în centrul Bucureștiului, de circa 350 m2, cu circa 19.000 euro, o persoană foarte morală și care ar vrea ca locuințele de la stat să se vândă numai prin licitație publică, în cazul în care îi este anulat titlul să fie despăgubită la valoarea de 19.000 euro, actualizați.

Ne preocupăm pentru soarta unui asemenea cetățean și sunt convins că dacă această lege va fi adoptată și de Camera Deputaților, o va promulga cu maximă urgență.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Și eu vă mulțumesc.

Aș atrage atenția că suntem într-o situație puțin dificilă dintr-un anumit punct de vedere.

La noi, aici, în documentele venite de la comisie scrie că legea este organică.

Dacă legea este organică, pe de altă parte, ea are termen de adoptare tacită mâine, 18 octombrie 2007, deci ori ajungem la o formulă și o votăm - probabil că nu avem cvorum de legi organice și atunci, oricum, ajunge la Camera Deputaților în formula respinsă de Senat -, ori mai discutăm foarte mult și ajunge prin adoptare tacită tot în formula inițială.

Are cuvântul domnul senator Gavrilă Vasilescu, apoi domnul senator Gheorghe Funar și apoi domnul senator Constantin.

 
 

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur este o greșeală, s-a făcut o greșeală atunci când s-a calificat că legea face parte din categoria legilor organice.

Vreau să rețineți că de fapt, aici, se referă la primirea unor despăgubiri, iar pentru așa ceva nu intră în categoria legilor organice.

Nu intră în regimul juridic general al proprietății și al moștenirii, deci nu este organică.

Am mai avut o situație, dacă vă aduceți aminte, când trebuia să dăm Ambasadei Franței terenul acela, unde legea a fost calificată ca lege organică, și nu este, pentru că nu se referă la regimul juridic general al proprietății sau al moștenirii. (Discuții în sală.)

Nu, domnule, este un caz izolat.

Regimul general înseamnă, în momentul în care pentru toată țara...

Domnule senator Hașotti, Vă rog frumos, lăsați-mă, este o problemă juridică, nu este o problemă de arheologie sau de orice altceva.

Aveți încredere în ceea ce vă spun.

Nu este lege organică.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Am înțeles.

Domnul senator Funar, microfonul 2.

Urmează domnul senator Constantin Gheorghe, microfonul 3.

Domnule senator Șerban Nicolae, v-aș ruga să nu ne lăsați fără reprezentantul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru că suntem în ceață din punctul de vedere al caracterului legii.

Domnule senator Ion Iliescu, imediat!

Aveți cuvântul, domnule senator Funar, vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori, Cei care au reprezentat Parlamentul și Guvernul României până acum i-au nedreptățit pe proprietari: și pe unii, și pe alții.

Astăzi, Bunul Dumnezeu îi ajută și va supune aprobării tacite textul inițiatorilor.

Noi... (Discuții în sală.)

Nu vă opuneți Bunului Dumnezeu, domnule lider al P.N.L., pentru că nu e bine!

Doamnelor și domnilor senatori, Noi, senatori și deputați ai Partidului România Mare, am venit cu această propunere legislativă pentru a găsi o cale de a-i ajuta pe o parte dintre proprietari.

S-a ajuns, în România, într-o situație ciudată: avem o Constituție, și în forma din 1991, și revizuită, care vorbește foarte frumos despre dreptul de proprietate, dar, din diverse motive, Parlamentul României a stabilit în țara noastră două categorii de proprietari ai acelorași locuințe.

Ca să se rezolve problema, Parlamentul și Guvernul, în loc să fi decis rezolvarea acesteia până acum, au aruncat-o în hățișurile justiției și astfel a apărut mafia caselor de toate felurile.

Acum, avem de rezolvat o parte din această problemă, cu referire la cetățenii care sunt evacuați din locuințele pe care le-au cumpărat, cu bună-credință, în baza Legii nr. 112/1995, și pentru care Guvernul actual nu a găsit încă o soluție.

Eu i-aș dori domnișoarei secretar de stat să se afle în această situație: să fi cumpărat o locuință, cu bună-credință, în baza Legii nr. 112/1995, să fie dată afară din aceasta printr-o hotărâre judecătorească, să locuiască în stradă și sunt convins că ar fi avut un alt punct de vedere.

Nu sunt de rea-credință cetățenii care și-au cumpărat locuințele în baza Legii nr. 112/1995, nici autoritățile locale care au pus în aplicare această lege.

Atunci Parlamentul a decis astfel.

Acum, cei care au venit cu un amendament la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări solicită autorităților locale să-i despăgubească pe cetățeni la valoarea actualizată a locuințelor, dar autoritățile locale nu au bani - cele mai multe dintre ele - sau nu au bani cu această destinație.

În București și în alte municipii conduse de primarii P.D.

autoritățile locale au bani de alocat pentru a schimba de două sau de trei ori pe an bordurile, dar pentru a rezolva problema cetățenilor nu au bani.

Guvernul a venit cu Ordonanța de urgență nr. 74/2007 pe care o avem astăzi în ordinea de zi, unde se precizează că: "Dacă sunt mai mult de 10 familii evacuate în baza unor hotărâri judecătorești, atunci autoritățile locale să ia în considerare construirea de case pentru aceștia''.

Dacă sunt nouă familii, acestea pot să stea sub cerul liber, că tot vine iarna.

Acestea nu sunt soluții normale, în opinia inițiatorilor acestui proiect de lege.

Nu putem accepta nici amendamentul care a fost votat de comisie, pentru că el nu rezolvă problema.

Nu este vina cetățenilor care au cumpărat, cu bună-credință, aceste locuințe și au ajuns să fie evacuați.

Guvernul nu a reușit să construiască locuințe pentru ei.

Logic ar fi fost să fie mutați în alte case proprietate personală.

Să se facă, practic, un schimb de locuințe între cele două categorii de proprietari.

În această situație, pe care o regăsim în multe localități ale României, inițiatorii au venit cu această propunere, în opinia noastră, corectă: să li se ofere, la prețul pieței, celor care sunt evacuați din locuințe în baza unor hotărâri judecătorești valoarea locuințelor în care au stat, ca ei să-și poată cumpăra, de îndată, altă locuință, să nu stea în stradă.

Amendamentul acceptat de comisie nu poate fi acceptat de inițiatori, pentru că oamenii nu ar primi banii necesari ca să-și cumpere o altă locuință și ar rămâne tot în stradă.

Având în vedere, domnule președinte de ședință, cutuma din Senat, că dăm votul pe legi organice luni, pe de-o parte, iar pe de altă parte că nu avem cvorum acum pentru a supune la vot o lege organică, îi mulțumim Bunului Dumnezeu că-i ajută pe oamenii evacuați prin hotărâri ale instanțelor judecătorești.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul senator Gheorghe Constantin.

 
 

Domnul Constantin Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Dacă ar fi fost să continui în sensul fervorii declarațiilor politice, m-aș fi dus la microfonul central, dar noi, aici, avem de făcut dezbateri pe o inițiativă legislativă parlamentară și am observat până acum că dezbaterile au avut și o componentă serioasă de declarații politice.

Sigur că și grupul nostru senatorial este preocupat de această inițiativă.

Noi avem o opinie și aș vrea să spun că, în punctul de vedere al Guvernului, apar niște exprimări care ne trimit cu gândul la lucruri extrem de grave, foarte grave.

Spune Guvernul: "Practic, ne aflăm în acele situații în care, deși existau cereri ale foștilor proprietari de restituire în natură sau de acordare de despăgubiri, chiriașii au optat pentru cumpărarea acestor imobile, contractul încheindu-se în frauda adevăratului proprietar, cu complicitatea și pe riscul cumpărătorului".

În această situație, noi vrem să-i despăgubim pe acești chiriași care au fost aruncați în stradă, cum a spus distinsul senator Vasilescu, dar, pe de altă parte, trebuie să le întocmim și un dosar penal pentru că ei, în condițiile Legii nr. 112/1995 aflate în vigoare la acea dată, au cumpărat locuințe și apoi, în condițiile Legii nr. 10/2001, trebuie să le întocmim un dosar penal și să-i trimitem în pușcărie.

Așa spune actualul Guvern în punctul de vedere exprimat.

Noi, senatorii P.D., susținem această lege în forma inițială, dar ne punem întrebarea: ce se întâmplă după ce-i despăgubim? Le facem și un dosar penal?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul senator Ion Iliescu.

 
 

Domnul Ion Iliescu:

În primul rând, noi am mai discutat această problemă de câteva ori și știu că am adoptat odată o decizie în legătură cu amânarea cu trei ani a evacuărilor din case a unor chiriași, foști chiriași deveniți proprietari și așa mai departe.

În al doilea rând, Guvernul trebuie să prevadă fonduri pentru construirea de locuințe sociale în vederea asigurării spațiilor locative pentru cei evacuați.

De altfel, în ordinea de zi, la punctul 10, avem, văd, o propunere legislativă, un proiect de lege venit de la Guvern privind asigurarea fondului de locuințe sociale destinate chiriașilor evacuați, nu doar chiriașilor, chiar și foștilor chiriași deveniți proprietari prin cumpărarea locuințelor.

Trebuie să pornim de la un dat: noi am realizat cea mai mare împroprietărire din istoria României și de oriunde din lume, când, în anul 1990, am creat chiriașilor posibilitatea să-și cumpere apartamentele unde locuiau, la stat.

Cred că au fost un milion de familii care și-au cumpărat apartamentele în blocurile construite de stat, dar tot de la stat au cumpărat și unii ale căror locuințe sunt revendicate acum.

Nu ei sunt vinovați că au ajuns în această situație.

Situația este absolut egală pentru toți foștii chiriași care și-au cumpărat apartamentele, indiferent că au fost locuințe nou-construite de către stat sau locuințe ale statului, preluate prin naționalizare.

Oamenii nu au nicio vină și, așa cum spuneam, nu are rost să înlocuim unele abuzuri cu alte abuzuri, să creăm noi nedreptăți, pe lângă cele create în trecut.

De aceea, aș propune să unificăm toate aceste inițiative legislative prin câteva prevederi.

În primul rând, să se interzică evacuarea forțată a oamenilor din locuințele în care se află, pentru că nu este vina lor, nu ei au ocupat abuziv aceste locuințe.

În al doilea rând, să se prevadă fonduri pentru construirea de locuințe, în compensare pentru retrocedările către foștii proprietari.

Altminteri, inclusiv despăgubirea la valoarea de piață tot nu rezolvă problema.

Cea mai mare parte a acestor oameni - și eu primesc în audiență în fiecare săptămână foarte mulți oameni - sunt oameni bătrâni, pensionari, nu au unde să se mute și, din păcate, nici autoritățile locale, nici justiția nu țin seama de asemenea situații.

Instanțele judecătorești nu fac anchete sociale când decid să elibereze o locuință prin evacuarea oamenilor. Și unde îi evacuăm?

Cetățenii aceștia ai cui sunt? Statul și instituțiile sale nu trebuie să aibă grijă de soarta acestor cetățeni nevoiași, care nu au resurse? Nici chiar despăgubirea la prețul pieței nu rezolvă problema.

De unde să cumpere oamenii locuințe, pentru că nu se construiesc decât locuințe foarte scumpe?

Ceea ce construiește A.N.L.-ul sau construiesc diversele firme private sunt locuințe scumpe, pentru cei care au mijloace, circa 20%, poate, din populația țării, dar oamenii aceștia sunt oameni cu venituri foarte modeste.

Deci nu se rezolvă problema.

Propun să unificăm toate aceste lucruri.

Acest proiect de lege, poate, va trece, dar asta nu rezolvă problema.

Să realizăm împreună, cele două Comisii juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și un reprezentant al Guvernului, o inițiativă care să adauge la toate aceste prevederi cele câteva lucruri: interdicția de evacuare, chiar de către instanțe, a oamenilor.

Nimeni să nu fie trimis în stradă din casa în care locuiește și, de asemenea, să se prevadă fonduri locative pentru compensare și pentru a putea evacua locuințele revendicate prin decizie judecătorească, dar numai după ce i se oferă omului locuință.

Chestiunea este mult mai complexă, mai gravă, și să nu o lăsăm cu jumătăți de măsură, pentru că până acum am venit numai cu cârpeli care nu au rezolvat până la capăt problema.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă mulțumesc.

Toată lumea s-a exprimat. (Discuții în sală.)

Nu, vă rog, vă rog!

Numai o secundă, domnule senator Hașotti, vă rog!

S-au exprimat inițiatorii, comisia, grupurile parlamentare și așa mai departe.

Noi însă trebuie, mai întâi, să lămurim o problemă procedurală, pentru că, astfel, toate aceste dezbateri sunt utile pentru a fi, eventual, transmise, sub formă de adaos, la Camera Deputaților.

Dacă legea este, așa cum a stabilit Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, o lege organică, are foarte puține șanse să treacă, în situația în care cvorumul este la limită.

Mai mult decât atât, noi respectăm o decizie conform căreia votăm legile organice luni.

Pe de altă parte, vă rog să vă uitați că legea, mâine, se aprobă prin adoptare tacită, pe data de 18 octombrie anul curent.

Deci dacă noi nu o supunem votului pentru că ar fi organică, ea merge la Camera Deputaților mâine, prin adoptare tacită, și dacă o supunem votului rezultatul acestuia face ca tot mâine legea să meargă la Camera Deputaților.

Deci variante de a îmbunătăți textul și alte lucruri de acest gen nu pot fi operate decât la Camera Deputaților, în situația în care ne aflăm noi acum.

Aș ruga încă o dată Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări să-și precizeze punctul de vedere în legătură cu caracterul legii, după care, știind clar ce punct de vedere are Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, să decidem ce urmează să se petreacă cu legea din acest punct de vedere.

După aceea, mai putem discuta pe fondul legii.

Vă rog, reprezentantul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, microfonul 7.

 
 

Domnul Șerban Nicolae:

Mulțumesc, domnule președinte.

La nivelul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări o astfel de problemă nu s-a pus și nu s-a luat în dezbatere.

Noi am preluat un text din avizul Consiliului Legislativ care menționa faptul că o asemenea propunere legislativă modifică o lege cu regim de lege organică.

Dacă am fi intrat în amănunt, probabil că am fi observat ceea ce spunea și domnul senator Vasilescu, și anume că reglementarea în sine, respectiv modul în care se acordă despăgubiri, la valoarea de piață sau la valoarea actualizată, nu poate să intre în categoria legilor organice.

Temeiul invocat la atribuirea statutului de lege organică pentru Legea nr. 10/2001 era că intră în dispozițiile constituționale referitoare la regimul general al proprietății, or stabilirea modului în care se calculează despăgubirile nu intră nici în regimul proprietății, nici într-o altă dispoziție constituțională referitoare la legile organice.

De aceea, noi nu avem la nivelul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări tranșată această chestiune.

În același timp, este greu să presupunem că vom tranșa astăzi în așa fel încât să mai putem pune problema în discuțiile plenului Senatului înainte de termenul de mâine, de termenul de adoptare tacită.

Dar nici nu pot să prezint un punct de vedere categoric în numele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, câtă vreme această problemă nu s-a dezbătut și nu s-a supus la vot în cadrul comisiei.

Noi am preluat, poate din neatenție, prevederea inițială, conform căreia modificarea unei legi organice ar constitui o propunere legislativă care are același regim, dar, în fapt, fiind vorba doar de modul în care se stabilește o despăgubire și de schimbarea celui care asigură plata despăgubirii, nu se poate considera că acestea intră în regimul general al proprietății prevăzut de Constituție ca fiind de natură organică.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă mulțumesc.

Ridicase mâna domnul senator Frunda.

Doriți să vă referiți la această chestiune: caracter organic sau alt caracter? Scuzați!

Domnul senator Puiu Hașotti, microfonul 2.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Mulțumesc.

Domnule președinte, Eu nu am de gând să vă rețin mult.

Până acum toată lumea a plâns de dragul chiriașilor, eu, ca lider al Grupului parlamentar al P.N.L., plâng de dragul proprietarilor.

Dacă s-a spus până acum că statul trebuie să-i mângâie pe creștet pe toți aceștia, eu vreau să vă spun că totuși nu este corect ca cineva, în regimul comunist sau după aceea, să fi făcut sacrificii, să-și fi construit o casă sau să-și fi cumpărat un apartament și altcineva să fi stat într-o vilă somptuoasă de la stat, cu o chirie mică.

Nu e corect ca aceștia din urmă să aibă nu știu ce sentimente de proprietate, cum spunea un amic coleg.

Eu vreau să vă spun că dacă dumneavoastră, celelalte grupuri parlamentare - și vă respect opiniile așa cum am făcut-o și până acum -, plângeți de dragul chiriașilor, noi suntem de partea proprietarilor.

Din raportul comisiei am înțeles că este o lege organică.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Am înțeles.

Acesta a fost punctul de vedere al Grupului parlamentar al P.N.L.

 
 

Domnul Ion Iliescu (din sală):

Cer dreptul la replică.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nu, nu, stați puțin! Nu vi s-a pronunțat numele, domnule senator, stați să ne lămurim.

Nu. Nu există drept la replică în probleme de principiu.

Ne lămurim imediat.

Domnule senator, Vă dau cuvântul și dacă este vorba de o problemă de principiu. Vă rog.

Vă dau cuvântul imediat, dar noi nu trebuie să ne lămurim în legătură cu fondul în momentul acesta.

Sunt absolut convins că, pe fond, toate aceste chestiuni sunt reale, trebuie dezbătute și rezolvate, dar noi avem o problemă de procedură care trebuie rezolvată înaintea problemelor de fond, pentru că, altfel, toată discuția nu va duce niciunde.

De aceea, dacă cineva dorește să se refere la caracterul legii, îl rog să o facă.

Dacă dorește să se refere la alte probleme, îl rog să aștepte puțin, până lămurim caracterul legii și, după aceea, am să-i dau cuvântul.

Vă rog, inițiatorul, microfonul 8.

 
 

Domnul Valentin Dinescu:

Domnule președinte, Având în vedere faptul că în acest moment ne găsim într-un soi de ambiguitate vizavi de caracterul organic sau ordinar al acestei legi, cred că trebuie să invocăm o anumită practică parlamentară în virtutea căreia, atunci când există aceste dubii, luăm în discuție punctul de vedere oficial, și singurul punct de vedere oficial este cel al Consiliului Legislativ, care o statuează ca fiind organică, iar dacă se contestă acest caracter, cei care o fac nu au decât să se adreseze Curții Constituționale.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

În legătură cu caracterul legii, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, vă rog.

 
 

Domnul Șerban Nicolae:

Dați-mi voie să fac o propunere procedurală: în mod evident, așa cum a rezultat din dezbaterea de până acum pe această chestiune, propunerea legislativă, deși una redusă în conținut, are implicație deosebită în fondul ei și, de aceea, vă propun să fiți de acord să prelungim termenul de adoptare tacită la 60 de zile, întrucât termenul la care se face referire este cel general, de 45 de zile.

În aceste condiții, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări va avea răgazul să clarifice, la nivelul său, și problema caracterului organic sau ordinar al legii.

Fac însă o singură precizare, pentru că domnul coleg Hașotti s-a referit la mine, în legătură cu o afirmație de-a mea.

Eu nu am spus că acești chiriași au stat în case 50 de ani și au avut sentimentul proprietății, nu.

Am spus că au avut sentimentul stabilității într-o locuință.

Aceștia nu țin neapărat să se îmbogățească pe seama nedreptății făcute altora, dar nici nu putem să considerăm că unii dintre noi am avut dreptul să ne cumpărăm foarte ieftin locuințe primite de la stat...

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule senator, vă rog, să nu intrăm pe fond.

 
 

Domnul Șerban Nicolae:

...iar alții au fost nedreptățiți.

Să știți, domnule coleg, că asta era și ținta apelului meu, să precizez că nu sunt, marea majoritate a acestor persoane, niște îmbuibați, niște îmbogățiți care stau în vile somptuoase pe chirii de nimic.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule senator, Am rugămintea să nu intrăm în această problemă.

Eu v-am dat cuvântul pentru a discuta asupra caracterului organic al legii.

 
 

Domnul Șerban Nicolae:

Aș vrea să fie totul clar și, dacă Guvernul ar fi cinstit, ar prezenta public o statistică privind casele naționalizate: câte persoane au stat acolo, de unde au provenit și ce regim au avut și veți vedea că cei mai mulți dintre ei provin din foști demolați, că sunt oameni care au optat pentru o locuință construită de stat și o locuință naționalizată și au acceptat o situație la vremea respectivă.

Poate ar fi optat altfel.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule senator, vă mulțumesc.

Domnule senator Frunda, în legătură cu caracterul legii.

Vă rog să nu discutați în felul acesta în sală. Microfonul 2. (Discuții în sală.)

 
 

Domnul Frunda György:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu, într-adevăr, vreau să iau cuvântul și pe fondul problemei, dar în ceea ce privește procedura, pentru că este o excepție care are prioritate în rezolvarea problemei, eu cred că Consiliul Legislativ face propunerea dacă o lege este organică sau ordinară.

În cazul în care comisia de specialitate sau plenul nu îmbrățișează punctul de vedere al Consiliului Legislativ...

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog să păstrați liniștea în sală.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 
 

Domnul Frunda György:

Nu vreau să-mi deranjez colegii.

Dacă avem un alt punct de vedere decât cel al Consiliului Legislativ, regulamentul spune că, în acest caz, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări face o propunere pe care o adoptă plenul.

De aceea, eu cred că, fiind vorba despre o problemă foarte sensibilă în care nu pot fi încălcate drepturile proprietarilor, trebuie să acordăm o anumită atenție laturii sociale.

E un motiv temeinic justificat pentru a prelungi nu termenul de adoptare tacită, ci termenul de dezbatere, de la 45 de zile la 60 de zile.

Vă propun să retrimitem inițiativa legislativă la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, care va trebui să propună caracterul legii - eu cred că este o lege organică - și să o rediscutăm după ce se rezolvă această problemă.

O să vă rog respectuos, domnule președinte, dacă discuțiile continuă, să-mi dați cuvântul și pe fondul problemei.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

De acord.

Domnule senator Funar, în legătură cu această problemă de procedură.

Nu pe fond, vă rog.

Microfonul 2.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Pentru a găsi o soluție de rezolvare a acestei probleme, Grupul parlamentar al P.R.M. solicită o pauză pentru refacerea cvorumului.

Suntem numai 59 în sală și, în acest interval de timp, am putea să dialogăm cu liderii de grup, să găsim o soluție pornind de la propunerile interesante care s-au făcut aici.

Dar mă îndoiesc, domnule președinte, că mai avem cvorum.

Sunt 59 de colegi în sală.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Îmi pare rău, eu am doi secretari care îmi spun că în sală sunt 69 de colegi, dar vom verifica imediat.

Doamna senator Norica Nicolai, tot pe problema legată de procedură.

Nu pe fond, vă rog.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Da, domnule președinte, nici nu intenționam să discut fondul cauzei.

Chestiunea este însă una complexă.

Avem în față avizul Consiliului Legislativ, avem o chestiune care ține de succesiunea legilor civile în timp, materia aceasta este reglementată parțial în anumite legi, motiv pentru care eu propun plenului Senatului ca astăzi să adoptăm decizia de prelungire a termenului de la 45 de zile la 60 de zile.

Propun să avem o dezbatere cu privire la caracterul legii - opinia mea este că intră în regimul legilor organice - și o dezbatere așa cum merită subiectul, pentru că este o chestiune care ne interesează pe toți, o chestiune de reglementare echitabilă și corectă a regimului proprietății și a unui tip de protecție a persoanelor care, fără vina lor, subliniez și eu, sunt puse în această situație, din cauza succesiunii în timp a mai multor legi.

Cred că putem supune plenului această propunere.

Dacă prelungim termenul la 60 de zile, putem retrimite propunerea legislativă la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări pentru o analiză mult mai aprofundată și mult mai detaliată a textului.

Fac această propunere în numele Grupului parlamentar al P.N.L.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da.

Urmează domnul Gavrilă Vasilescu, tot pe procedură.

Vă rog să fiți foarte scurt, pentru că trebuie să supun votului această chestiune ca să o lămurim definitiv.

 
 

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Cât se poate de scurt, domnule președinte.

S-a făcut o propunere și la ea vreau să mă refer: aceea de a trece de la 45 la 60 de zile.

În cazul în care facem acest lucru, vă rog să aveți în vedere că mai avem un proiect legislativ la punctul 10.

Domnul senator Iliescu a spus: "Haideți să tratăm această problemă într-o manieră în care chiar să-i găsim rezolvarea și să nu facem rezolvări parțiale".

Având la dispoziție 45 de zile, poate judecăm în același fel și punctul 10 din ordinea de zi.

Dacă este cazul, haideți să predăm și unei alte comisii toate aceste probleme, inclusiv cea referitoare la caracterul legii.

Lucrul cel mai important însă este faptul că - și vă rog să mă credeți, eu vin pentru prima oară în Parlament în legislatura aceasta - legile care i-au nedreptățit pe unii sunt legi pe care dumneavoastră le-ați adoptat, cei care ați reprezentat până acum Parlamentul.

Fac un apel către dumneavoastră în acest sens, domnilor.

Haideți să îndreptăm și în partea cealaltă măcar acum, când văd că toată lumea dorește acest lucru.

Doresc să-i spun colegului nostru că și eu am grijă tot de proprietari, pentru că oamenii pe care îi aruncăm în stradă au fost convinși că ei sunt proprietari.

Au cumpărat de la stat.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule senator, am înțeles.

În legătură cu procedura, au fost mai multe propuneri...

Doriți să facem o pauză pentru consultări?

În legătură cu prelungirea termenului, nu văd ce consultări se pot solicita...

Aceasta este o propunere pe care sunt obligat să o supun votului.

Consultările se solicită atunci când sunt chestiuni care depind de grupurile parlamentare.

Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 2.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am solicitat o pauză de consultări de maximum 10

minute, ca să ne decidem în aceste chestiuni complicate.

Nu sunt deloc simple și, așa cum știți, domnule președinte, regulamentul vă obligă să ne acordați această pauză solicitată.

După pauză urmează să supuneți la vot.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Din păcate, regulamentul prevede această chestiune.

Luăm o pauză până la 11,20, când voi supune la vot, după ceasul de acolo, care este singurul ceas oficial.

Rog liderii grupurilor parlamentare să se întrunească în aceste 10 minute și să dezbată ceea ce au de dezbătut.

 
 

PAUZĂ

*
* *

DUPĂ PAUZĂ

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Doamnelor și domnilor senatori, Vă rog să vă ocupați locurile în sală ca să putem vota.

Deoarece mai mulți colegi au făcut propuneri și în numele lor și în numele grupurilor parlamentare, s-a constatat că această lege este o lege cu un caracter complex.

Drept urmare, voi supune votului prelungirea termenului de dezbatere în Senat a acestei legi de la 45 de zile la 60 de zile.

Înainte de aceasta, voi da cuvântul domnului senator Funar.

Microfonul 2, domnule senator.

Vă rog să vă ocupați locurile.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori, Pauza scurtă s-a dovedit a fi un sfetnic bun și toate grupurile parlamentare sunt de acord cu această propunere de prelungire de la 45 la 60 de zile.

Vă rog, domnule președinte, să o supuneți votului.

Sperăm să fim și în cvorum.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Suntem în cvorum.

Rog toți colegii să se așeze în bănci și să voteze, fiindcă este o problemă.

Domnule senator Vasilescu, vă rog să veniți aici, ca să puteți vota. (Rumoare, discuții.)

 
 

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Am ceva de discutat acolo.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Atunci introduceți cartela acolo.

Rog toți colegii să-și ocupe locurile pentru a putea supune la vot această propunere.

Supun votului dumneavoastră prelungirea termenului de la 45 de zile la 60 de zile, considerând această lege cu un caracter complex.

Sunt câțiva colegi care au intrat acum.

Vă rog să vă așezați.

Imediat.

Vă rog să aveți puțină răbdare.

Sunt câțiva colegi care trebuie să ajungă la locurile lor.

Din moment ce toate grupurile parlamentare au fost de acord cu această propunere de prelungire a termenului, nu cred că există vreo problemă să treacă.

Supun votului dumneavoastră.

Vă rog să votați.

Cu 55 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, s-a aprobat propunerea de prelungire a termenului de dezbatere.

Legea este considerată o lege complexă și termenul de adoptare tacită nu mai este 18 octombrie, ci este cu 15 zile în plus, probabil că undeva pe 5-6 noiembrie.

Mai departe, având în vedere rezolvarea acestei chestiuni, s-a propus retrimiterea la comisie a legii pentru a se face alte modificări.

Eventual, vă voi supune la vot retrimiterea și a punctului 10, pentru a se combina cele două legi.

Sigur că ar fi bine să se stabilească clar și caracterul legii.

Supun votului dumneavoastră retrimiterea la comisie a acestei propuneri legislative.

Vă rog să votați.

Cu 52 de voturi pentru și 3 abțineri, propunerea legislativă a fost retrimisă la comisie.

 
Adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2007 privind asigurarea fondului de locuințe sociale destinate chiriașilor evacuați sau care urmează a fi evacuați din locuințele retrocedate foștilor proprietari

Având în vedere că s-au făcut propuneri în acest sens, vom trece la punctul 10 din ordinea de zi.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2007 privind asigurarea fondului de locuințe sociale destinate chiriașilor evacuați sau care urmează a fi evacuați din locuințele retrocedate foștilor proprietari.

Propunerea a fost să se retrimită și această lege la comisie pentru a se face, eventual, coroborări între cele două.

Doriți să luați cuvântul? Vă rog, microfonul 9.

 

Domnul Horia Ion Irimia - secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor:

Este corect faptul că și acest proiect de lege tratează această problemă, dar nu cred că este momentul să-l amânăm, deoarece avem în derulare programul început și cred că este necesar să luăm o decizie în privința acestui proiect de lege.

Prin acest proiect de lege începem deja programul de construcție de noi locuințe.

Au început în țară, fondurile sunt alocate de Guvern.

Nu cred că sunt conjuncte cele două proiecte de lege.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul secretar de stat ne spune, din partea Guvernului, că la punctul 10 este vorba de un proiect de lege pentru aprobarea unei ordonanțe.

După cum știți, ordonanța este în vigoare, deci lucrurile sunt în desfășurare din acest punct de vedere.

Pe de altă parte, domnul secretar de stat ne spune că este cu totul altă chestiune.

Este vorba de un program de construire de locuințe care o să fie utilizat pentru așa ceva și Guvernul, prin vocea dumnealui, consideră că nu este conexă această problemă. (Discuții.)

Îi rog pe cei care au propus conexarea acestor puncte să se exprime și să vedem dacă mai mergem pe această linie sau nu.

Până atunci îi dau cuvântul domnului senator Carol Dina.

Microfonul 2.

Din sală: Inițiatorul...

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Am înțeles, dar s-a făcut o propunere.

Eu eram obligat să merg pe această propunere.

Vă rog, domnule senator.

 
 

Domnul Carol Dina:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că primul act normativ este în lucru la comisie, aici se pot aduce toate amendamentele dorite pentru îmbunătățirea cadrului legislativ respectiv, astfel încât conexarea celor două nu cred că este necesară și ar trebui să trecem la punctul 10.

 
 

Domnul Frunda György (din sală):

Așa e.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Am înțeles.

Am înțeles și punctul de vedere al U.D.M.R.

Vă rog, domnule senator.

Microfonul central.

 
 

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum am spus și data trecută când am discutat legea, există o inițiativă a U.D.M.R. și o inițiativă a P.S.D. care vizează același lucru și, atunci când am discutat, am acceptat că ordonanța, împreună cu cele două inițiative -

încercăm să le punem de acord la Camera Deputaților - au o serie întreagă de prevederi care vizează punctele de vedere exprimate astăzi aici.

Acesta este punctul nostru de vedere și cred că putem discuta în continuare amendamentul și să votăm această lege, care este o lege ordinară.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Am înțeles.

S-a renunțat la ideea de a le conexa.

Atunci trecem la punctul 9.

Vom ajunge și la punctul 10, dar trecem la punctul 9.

 
Continuarea dezbaterilor asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de luni, 22 octombrie a.c.)

La punctul 9 din ordinea de zi avem proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.

Este o prioritate legislativă a Guvernului care are termen de adoptare tacită 22 octombrie 2007.

Este vorba de continuarea dezbaterilor.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a întocmit raportul.

Caracterul legii este de lege organică.

Continuăm discuțiile și vom încerca să o supunem votului luni.

Din partea Guvernului participă doamna Ana Lucia Varga, secretar de stat.

Aveți cuvântul din partea Guvernului.

 

Doamna Lucia Ana Varga - secretar de stat în Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege asigură transpunerea exactă și completă a definițiilor cuprinse în Directiva Europeană 79/409CEE privind conservarea păsărilor sălbatice, Directiva Europeană 92/43CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică și a altor directive.

Au fost, de asemenea, introduse articole noi privind procedurile de evaluare a impactului planurilor și proiectelor asupra ariilor naturale protejate, proceduri de aplicare a sistemelor de derogare.

De asemenea, proiectul de lege stabilește sistemul de monitorizare a stării de conservare a habitatelor naturale și a speciilor sălbatice de interes comunitar și prevede sancțiunile aplicabile în cazul nerespectărilor prevederilor stipulate în regulamentele Comisiei Europene.

Sigur, prevede înființarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate și modul în care se face administrarea acestor arii naturale protejate.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei, microfonul 7.

 
 

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

De fapt, ne aflăm în fața unui raport suplimentar, ca urmare a Hotărârii Senatului din 4 octombrie.

În raportul suplimentar sunt introduse opt amendamente admise și un amendament respins.

Este un raport de admitere și Senatul este prima Cameră sesizată pe o lege, așa cum ați precizat, cu caracter organic.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dezbaterile generale au avut loc.

În legătură cu amendamentul respins dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește nimeni.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins.

Dacă nu se susține...

L-am văzut pe domnul Dinescu că mergea încolo și am crezut că se duce să susțină amendamentul.

Da. Deci supun votului dumneavoastră raportul comisiei cu...

La amendamentele admise? Vă rog, microfonul 8.

Din partea Guvernului, la amendamente admise, doamna secretar de stat Varga.

 
 

Doamna Lucia Ana Varga:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu a susținut amendamentele de la punctele 3, 4, 5, 6 pentru că, pe de-o parte, acestea ar însemna o amânare a aplicării legii și a directivelor europene, dar susținem celelalte amendamente: 1, 2, 7, 8.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da.

Din partea comisiei.

Să le luăm pe rând.

În legătură cu punctul 3 art. 9 la care s-a propus - și s-a adoptat! - eliminarea.

Vă rog, domnule senator, microfonul 7.

 
 

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Articolul, în general, ca și ceea ce a spus doamna secretar de stat, se referă la o serie de amendamente legate de modul în care acceptăm o anumită succesiune în realizarea prevederilor legii.

Punctul 3 art. 9 din raportul suplimentar vizează posibilitatea ca prin ordin al ministrului să se poată institui, cu caracter provizoriu, statutul de parc natural, arie naturală protejată, urmând ca, după aceea, să se realizeze o anumită formă de declarare prin lege, motivația fiind urgența la un moment dat legată de această formă de declarare ca arie protejată.

Noi am apreciat că nu se justifică o urgență în această măsură, astfel încât să avem nevoie la un moment dat de un ordin, apoi de o lege, ci prin lege, așa cum s-a acceptat la art. 2 de către doamna secretar de stat, să se facă declararea de arie naturală protejată sau prin hotărâre a guvernului dacă este altă dimensiune a ariei protejate.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Microfonul 8.

Reprezentanta Guvernului.

 
 

Doamna Lucia Ana Varga:

Aș vrea să fac precizarea că adoptarea prin lege sau prin hotărâre a guvernului a regimului de arie protejată poate dura o perioadă îndelungată, chiar până la un an.

În această perioadă, regimul de arie protejată poate chiar să-și piardă statutul, riscând să fie afectată biodiversitatea din aria protejată respectivă.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Am înțeles.

Comisia a adoptat acest amendament care face ca aria să fie declarată protejată atunci când este cazul, prin lege.

Reprezentanta Guvernului ne spune că nu este de acord, deoarece acest procedeu s-ar putea să fie foarte lung, timp în care lucrurile s-ar putea deteriora.

Domnul senator Puiu Hașotti, microfonul 2.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, Sigur că domnul senator Simionescu a precizat punctul de vedere al comisiei, dar noi, aici, în Senat, avem o regulă:

autorul amendamentului susține amendamentul.

Or autorul acestor amendamente, cu care Guvernul nu este de acord, nu este prezent.

 
 

Doamna Norica Nicolai (din sală):

Nu trebuie să fie prezent... (Rumoare, discuții.)

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Ba da.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da, numai că, domnule senator, dacă amendamentele au fost admise de comisie, intră în categoria amendamente admise.

Numai cel care a făcut amendamentele ce au fost respinse, dacă dorește, le mai susține și în plen.

Prin admitere, ele au devenit amendamentele comisiei, pentru că fac parte din raportul adoptat de comisie.

Domnul senator Petru Stan, microfonul 1.

 
 

Domnul Petru Stan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Art. 9 prevede instituirea acestor arii cu caracter provizoriu, în baza documentației prevăzute la art. 11.

Or la articolul 11 avem un nou amendament, care este adoptat de comisie, prin care se precizează ce trebuie să cuprindă documentația.

Se spune clar la articolul 11: "Documentația necesară în vederea instituirii regimului de arie naturală protejată de interes național trebuie să cuprindă:..." Punctele a) și b) sunt nemodificate.

Punctul d): "Hotărâre de consiliu comunal, orășenesc, municipal sau județean, după caz, de avizare a suprafeței administrative ce va urma să facă parte din aria naturală protejată".

Punctul e): "avizul Academiei Române".

Eu vreau să cunoască Senatul că această ordonanță de urgență nu ține cont, în primul rând, de felul de proprietate.

Deci această ordonanță se referă... ca și cum tot terenul ar fi proprietatea statului...

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule senator, Suntem la punctul 3 din anexa cu amendamentele admise.

 
 

Domnul Petru Stan:

Rețineți treaba aceasta: deci tot terenul, după dumnealor, este proprietatea statului.

Or noi trebuie să protejăm...

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Am înțeles, dar nu suntem la această problemă.

 
 

Domnul Petru Stan:

... și nu se acordă niciun rol consiliilor locale.

Nu au niciun rol consiliile locale, ceea ce este inadmisibil.

De aceea am modificat art. 11.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Am înțeles, dar trebuiau făcute amendamente la momentul respectiv.

 
 

Domnul Petru Stan:

Mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Deci comisia a adoptat această poziție, de eliminare, Guvernul a explicat și de ce este împotrivă... (Doamna secretar de stat Lucia Ana Varga solicită cuvântul.)

Vă rog, dar să vă referiți la punctul 3, nu la...

 
 

Doamna Lucia Ana Varga:

Da, aș vrea doar să fac o precizare.

Guvernul este de acord cu instituirea regimului de arie protejată prin lege sau prin hotărâre de guvern, dar, în același timp, până când se va aproba prin lege sau hotărâre de guvern, dorește ca...

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Dorește să aibă o posibilitate mai rapidă.

 
 

Doamna Lucia Ana Varga:

... prin ordin de ministru, să se instituie provizoriu caracterul ariei protejate.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Până la deciderea prin lege.

 
 

Doamna Lucia Ana Varga:

Da.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

De acord. Am înțeles.

Cred că toată lumea a înțeles.

Supun votului dumneavoastră.

Cine votează "pentru" este de acord cu punctul de vedere al Guvernului, prin care, provizoriu, se instituie regimul de arie protejată... (Intervenție neinteligibilă din sală.)

Amendamentul este de eliminare.

Deci cine votează pentru acest amendament este pentru eliminare, adică pentru punctul de vedere al comisiei.

Cine votează împotrivă, este de acord cu punctul de vedere al Guvernului, și anume, mai întâi, se instituie un regim provizoriu și, după aceea, prin lege, regimul definitiv.

Vă rog să votați.

Au fost 16 voturi pentru, 36 de voturi împotrivă și 3 abțineri, deci art. 9 rămâne în varianta propusă de Guvern.

Nu s-a aprobat eliminarea.

Referitor la art. 10...

Cred că ele erau în succesiune.

Drept urmare, cred că nu mai este necesară o dezbatere.

Vă rog, microfonul 7.

 
 

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Vă rog să observați că este o lege organică și atunci amendamentele noastre trebuie să parcurgă traseul de lege organică.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nu. Numai raportul și legea.

La art. 10, modificările sunt în legătură cu cele de la art. 9.

Drept urmare, cred că e clar că dacă Senatul și-a exprimat o dată părerea...

Deci am să supun votului dumneavoastră...

Vă rog, microfonul 7.

 
 

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Art. 10 vizează introducerea consiliilor locale, care, prin hotărâre, să adopte o anumită decizie în legătură cu zona respectivă.

Deci nu numai ce vrea la un moment dat Guvernul, ci și decizia autorităților locale, pentru că acea zonă se află pe teritoriul unor astfel de autorități locale.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Am înțeles.

Reprezentantul Guvernului, microfonul 8.

 
 

Doamna Lucia Ana Varga:

Așa cum vă spuneam, aceste arii protejate vor fi instituite prin lege.

În acest moment, suprafața exactă a ariei protejate nu se cunoaște, nu este delimitată și va fi delimitată prin lege.

Prin urmare, nu putem, în acest moment, să aprobăm, prin hotărâre de consiliu local, regimul de arie protejată, deoarece nu este stabilit.

Acest lucru se va putea stabili în legea de constituire a regimului de arie protejată.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da, am înțeles.

Microfonul 7, comisia.

Mai doriți să luați cuvântul?

 
 

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Domnule președinte, Eu reiau o afirmație pe care a făcut-o și domnul Stan Petru: nu putem să luăm niște decizii arbitrare, în momentul de față.

Dacă nu știe consiliul local, nu știe nici Guvernul care este aria protejată.

Deci trebuie să avem un aviz al autorităților locale în legătură cu zona respectivă.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog, microfonul 2, domnul senator Puiu Hașotti.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, Știm foarte bine că există arii protejate, care se află pe teritoriul administrativ al mai multor comune.

Nu mai discutăm de anumite animozități care există.

Nu există circumscripție electorală în care să nu existe astfel de animozități între primari, pentru că, sigur, fiecare își cunoaște interesul, să zicem, dar evident că aici trebuie să vină o autoritate centrală care să hotărască zona protejată, zonă care poate să se afle pe teritoriul administrat de două, trei, cinci sau zece comune.

Vă dau un singur exemplu de teritoriu care se întinde pe două județe:

Rezervația Delta Dunării.

Își imaginează cineva că se pot înțelege acolo primarii cum să delimiteze zona protejată? Încă o dată spun: evident că Guvernul trebuie să hotărască acest lucru, indiferent care este acel guvern.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul senator Pete Ștefan.

 
 

Domnul Pete Ștefan:

Stimați colegi, Eu vreau să vă fac doar o precizare legată de această problemă, de la art. 10.

Art. 10, care este în textul inițial elaborat de Guvern, spune foarte clar: "comunitățile locale participă în consiliile consultative".

Este foarte clar.

Nu sunt excluși, sunt prezenți la această decizie.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Am să supun votului dumneavoastră punctul 4 din anexa cu amendamente admise, deci art. 10.

Cine votează pentru... (Domnul senator Viorel Ștefan solicită cuvântul.)

Vă rog, microfonul 3.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte, Stimați colegi, În opinia mea, comisia a procedat corect.

Nu a făcut altceva decât să detalieze o teză pe care o regăsim și în formularea inițiatorului, care spune că decizia de constituire a ariei naturale protejate va fi luată ținând cont de interesele locale.

Or comisia spune: pentru a ști care este interesul local, luați un aviz de la comunitatea locală.

Deci nu e nimic nou, e doar mai clar, mai precis, pentru că, altminteri, se pune întrebarea: cum va ști Guvernul care este interesul local? Cum altfel decât printr-un aviz al autorității administrației publice locale? Nu este nimic exagerat și nu schimbă fondul problemei.

Cea de-a doua teză dezvoltă ideea participării în acest consiliu consultativ.

Nu poate să fie prezent tot consiliul județean sau local în consiliul consultativ, dar consiliul local se va exprima prin avizul pe care îl dă.

Acesta va sta la baza mandatului pe care îl are reprezentantul comunității în consiliul consultativ.

Deci nu s-a schimbat nimic pe fond, doar s-a detaliat, într-o manieră tehnică care, în opinia mea, face ca legea să fie aplicată mai bine.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Domnul senator Daea, microfonul 4.

 
 

Domnul Petre Daea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Mă gândeam că doamna secretar de stat mulțumește comisiei că a găsit un mod corect de punere în pagină a unui demers legislativ care se vrea a fi util și necesar pentru toți, înțelegând prin acest demers interesele locale și cele naționale.

Dacă vă uitați la art. 10, textul este: "Modul de constituire..." Adică ce ar însemna? Ce ai putea să interpretezi prin "modul de constituire"? Felul în care ai face-o.

Pe când aici, comisia spune clar: "pentru constituirea și administrarea".

Trimite direct în plan executiv, prin forța legii, a măsurilor care se impun și a traseului pe care să-l urmeze un procedeu a cărui finalitate să însemne un răspuns la filozofia legii de a constitui, pur și simplu, și nu de a stabili moduri de constituire.

Vă mulțumesc.

Comisia are o exprimare fericită și necesară.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nu chiar. "Se va lua în considerare interesele..." cred că nu e chiar o exprimare fericită.

Cred că trebuia spus "se vor lua în considerare interesele", dar asta este o problemă de gramatică.

Vă rog, microfonul 8.

 
 

Doamna Lucia Ana Varga:

În comisie, Guvernul a fost de acord cu art. 10 punctul 1 și cu punctul 3 al aceluiași articol.

Nu am fost de acord cu prevederea de la punctul 2: "Consiliile locale vor aviza prin hotărâri de consiliu suprafața administrată de comună, oraș, județ ce urmează a fi cuprinsă în parc."

Vă rog să vă gândiți că 7% din suprafața României este prevăzută a fi declarată arie protejată.

Aceste arii sunt de interes național.

Trimiterea la aprobarea consiliului local, prin hotărâre de consiliu local, nu face decât să ia în seamă interesele locale, și nu pe cele naționale.

Prin urmare, considerăm că acele consilii consultative din care fac parte primarii pot foarte bine să-și exprime punctele de vedere.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Am înțeles.

Domnul senator Doru Ioan Tărăcilă, microfonul 3. (Domnul senator Vasile Ion solicită cuvântul.)

Aveți cuvântul, domnule senator.

După aceea, domnul senator Ion Vasile.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Doar 30 de secunde.

Pierdem timpul.

Avizul este aviz, aprobarea este aprobare.

Deci în momentul în care discutăm de principiile Uniunii Europene - și sunt colegii noștri, care sunt europarlamentari astăzi, și vorbim de subsidiaritate -, ceea ce trebuie să se realizeze la nivel de comună trebuie să se realizeze la nivel de minister.

Vă rog să observați că în textul propus de colegii noștri, în mod corect se vorbește despre avizul și responsabilitatea autorității locale.

În condițiile în care acest aviz este negativ, cel care aprobă, ați spus mai devreme, prin ordin este unul singur, este ministrul.

În viitorul apropiat, cel care va aproba este Parlamentul, indiferent de interesele și jocurile locale, dar o astfel de arie înseamnă multe responsabilități pentru comunitatea locală.

De aceea ea trebuie implicată în mod direct.

Deci textul este foarte bun.

Să mergem mai departe.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul senator Ion Vasile.

V-aș ruga să încercăm să....

 
 

Domnul Vasile Ion:

Mulțumesc, domnule președinte.

Ca întotdeauna, după anumite reglementări pe care le-am aprobat de-a lungul anilor, trebuie să venim să facem și reparații.

Iată că suntem într-o situație ca, după niște legi care privesc fondul funciar, când proprietățile sunt, în mare majoritate - mă refer la proprietatea funciară... (Gălăgie în sală.)

Îmi creați și mie condiții, domnule președinte?

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog, faceți un pic de liniște!

Continuați, domnule senator!

 
 

Domnul Vasile Ion:

Spuneam că după excesul de retrocedare în zona funciară, cum, de altfel, putem vorbi și despre retrocedările unor clădiri, care sunt monumente istorice și, în momentul de față, nu știu dacă cineva are curaj - chiar statul - să atenteze la această proprietate, vine și această situație.

Pot fi de acord cu aceste considerente, legate de interesele comunității locale, dar până la urmă cred că va trebui să discutăm despre interesele cetățeanului. Și aici îl găsesc pe domnul lider Hașotti într-o situație paradoxală: mai devreme spunea că este cu proprietarii, iar acum văd că este cu statul.

Deci să ne lămurim: cred că, până la urmă, este vorba și de proprietarii privați ai unor terenuri care...

Așa cum scrie, că "se constituie și se administrează", aș vrea niște lămuriri de la doamna secretar de stat.

În relația cu proprietarii de terenuri care vor deveni arii protejate - prin hotărâre de guvern, prin ordin de ministru, cu avizul comunității locale -

ce se întâmplă în relația cu proprietarii de astfel de terenuri?

Pentru că aveți niște reglementări ulterioare, în care, pur și simplu, cetățeanul este lipsit de posibilitatea de a-și folosi proprietatea.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nu...

Vă rog să nu...

Întrebările au fost la început.

Au fost dezbateri generale...

Întrebările sunt înainte de dezbateri generale.

Acum discutăm despre această chestiune concretă, nu despre regimul proprietății acestor terenuri.

De altfel, dacă citiți legea în ansamblu, o să vedeți că sunt prevederi acolo, dar în altă parte.

Noi suntem aici la punctul 4

al anexei cu amendamente admise și vreau să lămurim această chestiune.

Vă rog, microfonul 3.

 
 

Domnul Vasile Ion:

Este vorba de regimul proprietății.

Aș putea să vă spun că aici, alături de avizul de la consilii, trebuie să mai luăm și accepțiunea proprietarului de teren, a cetățeanului.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Trebuia să faceți amendament...

Nu e făcut...

 
 

Domnul Vasile Ion:

Dar lăsați-o să răspundă că doar nu răspundeți dumneavoastră...

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Îmi pare rău, la Camera Deputaților...

 
 

Domnul Vasile Ion:

Domnule președinte...

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Îmi pare rău, dacă nu ați făcut un amendament, nu avem ce să mai facem acum...

Acesta este regulamentul...

 
 

Domnul Vasile Ion:

Cred că mă agresați politic.

Vă rog, doamna chiar vrea să răspundă.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vrea să răspundă, dar eu nu pot să-i dau cuvântul să vă răspundă la întrebări decât atunci când e prevăzut în regulament, nu oricând.

 
 

Domnul Vasile Ion:

Nu, dar să-mi dea o explicație, nu să răspundă la întrebări.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

I-ați pus o întrebare.

 
 

Domnul Vasile Ion:

Nu, este o explicație pe care o solicit...

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Explicația în legătură cu proprietarii care dețin aceste terenuri se află în cuprinsul legii, dar trebuie citită toată legea.

 
 

Domnul Vasile Ion:

Lăsați să vedem în plen cum sună reglementarea aceea, domnule...

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Dacă toată lumea vrea să se lămurească în plen, vom sta două zile aici și avem multe legi.

 
 

Domnul Vasile Ion:

Domnule președinte, Și dumneavoastră constat că vă lămuriți asupra unor aspecte, chiar, procedurale, asupra modului cum conduceți ședința...

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Acesta este regulamentul, nu am ce să fac.

Deci vă rog să lămuriți această chestiune.

 
 

Doamna Lucia Ana Varga:

Așa cum ați precizat și dumneavoastră, la art. 26 din lege Guvernul a propus că, pentru terenurile din ariile naturale protejate deținute în regim de proprietate privată sau concesionate, proprietarii sau concesionarii vor primi compensații pentru respectarea prevederilor restrictive din planul de management al ariei și este precizat modul în care se solicită.

Modul în care se calculează și se acordă compensațiile se stabilește prin hotărâre de guvern.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Supun votului dumneavoastră acest amendament.

Vă rog să fiți atenți.

Cine votează "pentru"... (Replică neinteligibilă din sală.)

Da, de acord.

Deci toate intervențiile au fost de susținere a amendamentului, comisia a aprobat acest amendament, reprezentantul Guvernului nu este de acord cu alin. (2), drept urmare supun votului dumneavoastră punctul de vedere al comisiei.

Cine votează "pentru" este de acord cu varianta prevăzută în partea dreaptă.

Vă rog să votați.

Cu 42 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă și 4 abțineri, punctul 4 rămâne.

Mai este punctul 5, referitor la documentația necesară.

Textul literei a) nemodificat, b) nemodificat și e) nemodificat.

La literele c) și d) sunt modificări.

În legătură cu aceste modificări, poziția Guvernului, microfonul 8.

 
 

Doamna Lucia Ana Varga:

Așa cum am mai precizat, noi considerăm că este util să se precizeze suprafața și situația juridică a terenului în actul de constituire a rezervației, respectiv în legea care va stabili regimul rezervației, al ariei protejate.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Comisia?

 
 

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Textul literei c) asta spune: suprafața, situația juridică a terenurilor, cu precizarea proprietarilor la data înființării ariei, iar textul literei d) este legat de ceea ce am votat puțin mai înainte, deci nu se mai pune în discuție.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Corect.

Supun votului dumneavoastră.

Cine votează "pentru" este de acord cu varianta din dreapta a comisiei.

Vă rog să votați.

Cu 41 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă și 5 abțineri, a fost adoptat. Și punctul 5 rămâne.

S-a stabilit totul în legătură cu raportul comisiei, drept urmare raportul cu amendamente admise și proiectul de lege vor fi supuse votului dumneavoastră luni, pentru că legea are caracter de lege organică.

 
Adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2007 privind asigurarea fondului de locuințe sociale destinate chiriașilor evacuați sau care urmează a fi evacuați din locuințele retrocedate foștilor proprietari

În legătură cu punctul 10 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2007 privind asigurarea fondului de locuințe sociale destinate chiriașilor evacuați sau care urmează a fi evacuați din locuințele retrocedate foștilor proprietari, s-a propus, bineînțeles, dezbaterea acestui punct, vă amintiți.

Drept urmare, e vorba de dezbaterea amendamentelor respinse, numărul 2 și numărul 3, votul pe raport și votul final.

La punctul 10, avem amendamentele respinse, numărul 2 și numărul 3.

Domnul senator Gheorghe Funar. Nu este prezent.

Deci nu se susțin aceste amendamente.

Vă rog.

 

Domnul Aurel Gabriel Siminonescu:

Data trecută, amendamentul respins de la punctul 2 a fost dezbătut.

Cel care vorbește despre "zece cereri" a fost dezbătut și a rămas să fie doar votat, pentru că nu mai aveam cvorum, iar punctul 3 nu a fost dezbătut, nu s-a făcut niciun demers asupra lui.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

De acord.

Inițiatorul amendamentului respins și-a susținut amendamentul numărul 2 data trecută, deci el trebuie numai supus votului.

Punctul de vedere al comisiei la amendamentul numărul 2

care este, vă rog?

 
 

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Comisia a acceptat amendamentul respectiv: "care au înregistrat cereri".

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nu, în urma dezbaterilor l-a acceptat.

El a fost respins în comisie.

În plen, domnul senator și-a susținut amendamentul.

Între timp, comisia e de acord cu el.

De acord, am înțeles.

Domnul senator Tărăcilă, microfonul 3.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte, Sunt trei amendamente respinse: primul a fost discutat și vizează situații diametral opuse.

Amendamentul propus de domnul senator Gheorghe Funar a fost aprobat de plen.

Amendamentul numărul 1 este aprobat.

Deci "consiliile locale au obligația să asigure", nu "au obligația să urmărească dacă...".

Nu se întâmplă nimic dacă spunem asta.

O să urmărească și, trimestrial sau anual, trebuie să facă un raport.

Nu s-a rezolvat situația chiriașilor și nu se va întâmpla nimic pozitiv.

Cel de-al doilea amendament eu apreciez că este necesar întrucât, altfel, legea devine neconstituțională.

De ce un cetățean care se găsește în această situație de chiriaș are anumite drepturi doar dacă la consiliul local respectiv s-au mai înregistrat încă alte nouă cereri, ca și cum pentru a-ți putea revendica un drept trebuie ca un număr de cetățeni să procedeze în mod similar?!

Deci această normă care se regăsește în ordonanță este discriminatorie, motiv pentru care solicităm acceptarea amendamentului de la punctul 2.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Am înțeles.

Și comisia, între timp, este de acord.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la punctul 2.

Cine votează "da" este de acord cu el, adică cu varianta din partea dreaptă.

Vă rog să votați.

Cu 41 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă și 4 abțineri, a fost adoptat amendamentul de la punctul 2.

În legătură cu punctul 3, s-a discutat data trecută.

De fapt, aici este o chestiune mai mult gramaticală.

Într-o parte, în amendament, este prevăzută "cofinanțarea", în punctul de vedere al Guvernului este prevăzută "finanțarea".

Până la urmă, finanțările, oricum, pot să...(Discuții la prezidiu.)

Mă scuzați, la trei, respins...

Vă rog, microfonul 9.

 
 

Domnul Horia Ion Irimia:

Ca procedură, am înțeles că dacă nu se mai susține acest punct, nu s-a susținut în ședința precedentă, dar noi vom analiza anual pentru că anual se elaborează proiectul de buget.

Așa, consiliul local poate să analizeze...

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Procedural nu putem să discutăm pentru că nu este inițiatorul.

Nici unul, nici altul...

Deci acest amendament rămâne respins, așa cum a propus comisia.

Legea este o lege cu caracter de lege ordinară.

Supun votului dumneavoastră, mai întâi, raportul în care, dintre amendamentele respinse inițial, amendamentele cu numerele 1 și 2 au fost admise, amendamentul numărul 3

rămâne respins.

Vă rog să votați.

Cu 42 de voturi pentru, un vot împotrivă și 9 abțineri, raportul cu amendamente a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Legea este o lege ordinară.

Vă rog să votați.

Cu 49 de voturi pentru și 3 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, precum și pentru modificarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare (votul final se va da în ședința de luni, 22 octombrie a.c.)

În legătură cu punctul 11 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, precum și pentru modificarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, vă rog, domnule senator Gheorghe Constantin, microfonul 3.

Din partea Guvernului este prezent domnul secretar de stat Marin Pătuleanu.

Domnul senator renunță.

Vă rog, domnule secretar de stat, aveți cuvântul, microfonul 8.

 

Domnul Marin Pătuleanu:

Doamnelor și domnilor senatori, După cum cunoașteți, prin dobândirea calității de stat membru al Uniunii Europene, România și-a asumat, de la data de 1 ianuarie 2007, obligația de a transpune acquis-ul comunitar, implicit de a asigura respectarea principiului egalității de șanse între femei și bărbați în cadrul schemelor ocupaționale de securitate socială.

În urma consultărilor desfășurate între experții Comisiei Europene și reprezentanții instituțiilor române care se încadrează în sistemele de pensii ocupaționale a rezultat caracterul imperativ al modificării legislației incidente, sens în care a fost adoptată Ordonanța de urgență nr. 77/2007 pentru punerea de acord cu Directiva 86/378 CEE, așa cum a fost modificată prin Directiva 96/67 CE care prevede că orice dispoziție contrară principiului egalității de tratament între femei și bărbați se abrogă de la data de 30 septembrie 2007.

Pe cale de consecință, pentru a înlătura impactul social deosebit de grav, a fost necesară adoptarea acestei ordonanțe de urgență care modifică atât Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, precum și Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Am înțeles.

Vă mulțumim.

 
 

Domnul Marin Pătuleanu:

Prin dispozițiile acestui act normativ se elimină discriminările între bărbați și femei în ceea ce privește condițiile de vechime minimă în serviciu necesare cadrelor militare pentru a beneficia de pensie de serviciu pentru limită de vârstă, respectiv de pensie de serviciu anticipată.

În acest sens, se prevede pentru bărbați reducerea vechimii minime de serviciu la 25 de ani, iar pentru a asigura un echilibru, creșterea vechimii efective ca militar la 15 ani pentru femei.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

La microfonul 7 are cuvântul reprezentantul comisiei.

 
 

Domnul Cristian Diaconescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 19 septembrie Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, pe baza expunerii de motive, a hotărât cu unanimitate de voturi să adopte raport de admitere.

De asemenea, doresc să vă informez în legătură cu avizul favorabil al Consiliului Legislativ, precum și al Comisiei pentru egalitatea de șanse și al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială din Senat.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă mulțumesc.

Legea are caracter organic și va fi supusă votului dumneavoastră în ziua de luni, 22 octombrie 2007.

Dezbaterile s-au încheiat.

 
Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2003 privind sistemul de pensionare a membrilor personalului diplomatic și consular (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de luni, 22 octombrie a.c.)

La punctul 12 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2003 privind sistemul de pensionare a membrilor personalului diplomatic și consular.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a întocmit raport.

Legea este tot o lege organică.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Anton Niculescu.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul, la microfonul 9, vă rog.

 

Domnul Anton Niculescu - secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Vă rog să adoptați acest proiect care realizează conformitatea cu directivele europene, pe de o parte.

Pe de altă parte, amendamentele propuse elimină discrepanțele dintre formula de calcul pentru stabilirea pensiei de serviciu prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2003 și celelalte legi reglementând pensiile de serviciu pentru magistrați, militari, parlamentari, polițiști, funcționari publici parlamentari, personal auxiliar și al instanțelor și așa mai departe.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

La microfonul 7, are cuvântul președintele comisiei, pentru a prezenta raportul.

 
 

Domnul Tiberiu Aurelian Prodan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Onorat Senat, Această lege care prevede noile reglementări și modificări la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2003 privind sistemul de pensionare a membrilor Corpului Diplomatic și Consular trebuie luată în considerare ca un sistem de pensii ocupaționale.

Având în vedere și Directiva nr. 86, precum și art. 141 din Tratat, noi am luat în dezbatere propunerea Guvernului.

Propunem plenului Senatului un raport de admitere, având la el un număr de opt amendamente, și rugăm să se țină cont la votul de luni de prevederile și reglementările care fac în așa fel ca și personalul de la Ministerul Afacerilor Externe să poată beneficia de drepturile pe care le au celelalte sisteme ocupaționale.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Doamna senator Paula Ivănescu, aveți cuvântul.

Microfonul 3, vă rog.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Sigur era o reglementare absolut necesară, mai ales că vorbim destul de mult despre egalitatea de șanse, dar tot în acest sens aș vrea să atrag atenția domnilor colegi și doamnelor colege că în această lege se propune ca egalizarea vârstei de pensionare să se facă la vârsta de 60 de ani. Și la magistrați este la fel, să nu mai vorbim de cei care lucrează în ceea ce se numește regim militarizat.

Deci este bine să ținem cont că sunt legi ocupaționale, legi speciale și când vom mai avea și altele de discutat în acest sens, să ținem cont că vârsta de egalizare este 60 de ani.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Nu mai dorește nimeni să ia cuvântul.

Legea este o lege organică.

Raportul comisiei, precum și legea în ansamblu vor fi supuse votului dumneavoastră în ziua de luni, 22 octombrie 2007.

 
Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea Legii tinerilor nr. 350 din 21 iulie 2006

Trecem la punctul 13 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii tinerilor nr. 350 din 21 iulie 2006.

Este vorba de o procedură de urgență.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a întocmit raport.

Legea este ordinară.

Din partea Guvernului participă domnul Borbély Károly, secretar de stat la Autoritatea Națională pentru Tineret.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul pentru prezentare.

Microfonul 9, vă rog.

 

Domnul Borbély Károly - secretar de stat, președintele Autorității Naționale pentru Tineret:

Bună ziua!

Foarte pe scurt, punctul de vedere al Guvernului este negativ, deoarece principala problemă la care se referă această inițiativă legislativă este schimbarea unei denumiri.

Noi considerăm că propunându-se această schimbare din "Fundația Națională pentru Tineret" în "Consiliul Național al Fundațiilor pentru Tineret", noi nu suntem de acord cu acest lucru.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule președinte al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, aveți cuvântul.

Microfonul 7, vă rog.

 
 

Domnul Ivan Cismaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia are alt punct de vedere, și anume, prin faptul că s-au înființat la nivelul județelor fundații pentru tineret și că există astfel posibilitatea schimbării titlului, spunând Consiliul Național al Fundațiilor pentru Tineret, existând această structură nouă, ni s-a părut că este normal să-i dăm acest titlu de "Consiliul Național al Fundațiilor pentru Tineret".

Aceasta este toată schimbarea în Legea tinerilor, pe care am adoptat-o anterior.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Dorește cineva să ia cuvântul?

Domnule Șerban Nicolae, aveți cuvântul.

Microfonul 3, vă rog.

 
 

Domnul Șerban Nicolae:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, În fapt este o chestiune care ține de modul de organizare al fundațiilor.

Dacă noi am lăsa această denumire de "Fundație Națională pentru Tineret" ar însemna că încălcăm modul în care se constituie fundațiile în România, pentru că, în realitate, aceste fundații s-au constituit, inițial, la nivel județean, în baza unui decret din 1990, iar consiliul ca atare funcționează pe principiul reprezentativității fundațiilor județene.

De aceea, este justificată propunerea legislativă și vă rog s-o votați.

Grupul nostru parlamentar o susține.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Dacă nu mai dorește nimeni să ia cuvântul, supun votului dumneavoastră mai întâi raportul comisiei.

Raportul comisiei este un raport favorabil.

Legea este o lege ordinară.

Vă rog să votați.

Cu 37 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă și o abținere, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Din sală:

Cu amendamentele din raport.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Cu amendamentele din raport, bineînțeles, care au fost adoptate.

Cu 37 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă și o abținere, a fost adoptată propunerea legislativă de la punctul 13.

Urmează punctul 35 din ordinea de zi - aici am făcut o modificare -, luăm în discuție punctul 35, care avea termen de adoptare tacită mai devreme.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii

La punctul 35 este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.

Din partea Guvernului participă domnul Marius Gogescu, președintele Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice.

Comisia sesizată este Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Domnule președinte, aveți cuvântul. Microfonul 9, vă rog.

 

Domnul Marius-Cătălin Gogescu - președintele Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice:

Mulțumesc, domnule președinte.

Punctul de vedere al Guvernului este negativ, așa cum sunt, de altfel, și concluziile comisiei de specialitate din cadrul Senatului și suntem de acord cu membrii comisiei că acest proiect de lege încalcă directivele europene.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Din partea Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnule Mario Ovidiu Oprea, aveți cuvântul. Microfonul 7, vă rog.

 
 

Domnul Mario Ovidiu Oprea:

Mulțumesc, domnule președinte.

La această propunere legislativă, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a elaborat un raport de respingere, deoarece legislația națională în materie de achiziții asigură transpunerea completă și fidelă a acquis-ului comunitar referitor la acest domeniu.

Introducerea unei astfel de excepții nu este în acord cu textul directivelor Uniunii Europene și, prin obiectul de reglementare, este o lege ce face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Domnule senator Petru Șerban Mihăilescu, aveți cuvântul. Microfonul 4, vă rog.

 
 

Domnul Petru Șerban Mihăilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, noi nu am reușit niciodată să întoarcem un raport de respingere la comisie, în plen, dată fiind prezența, dar vreau să fac două comentarii legate de o altă discuție, dacă este și domnul ministru Orban aici, care a venit probabil pentru o altă chestiune, și anume, prin modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006, pragul de achiziție directă a crescut de la 5.000 la 10.000, deci bibliotecile vor avea o pondere mai ridicată din punct de vedere legal, iar pentru negocieri a crescut la 75.000 de euro față de 40.000 de euro.

Deci bibliotecile vor fi, oricum, într-o stare mai bună.

Chiar și fără această propunere legislativă, adresez rugămintea domnului președinte de la A.N.R.M.A.P. să dea o notă scrisă celor din domeniul de carte, în care să-i învețe, așa cum ne-a lămurit și pe noi, că pot achiziționa carte în condiții foarte bune.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă mulțumesc.

Deci punctul de vedere al comisiei coincide cu punctul de vedere al Guvernului, și anume de respingere.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere.

Vă rog să votați.

Cu 49 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere a fost adoptată propunerea de respingere a propunerii legislative.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 32/2007 privind reglementarea unor aspecte legate de lucrările de modernizare a sectoarelor de cale ferată aflate pe coridorul IV paneuropean supuse modernizării

La punctul 14 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 32/2007 privind reglementarea unor aspecte legate de lucrările de modernizare a sectoarelor de cale ferată aflate pe coridorul IV paneuropean supuse modernizării.

Comisia economică, industrii și servicii a întocmit raportul.

Legea este o lege ordinară.

Din partea Guvernului participă domnul ministru Ludovic Orban.

Domnule ministru, aveți cuvântul. Microfonul 10, vă rog.

 

Domnul Ludovic Orban - ministrul transporturilor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și stimați domni senatori, Voi încerca să prezint pe scurt obiectul acestui proiect de lege de aprobare a Ordonanței Guvernului nr. 32/2007.

Prin prezentul act normativ se propune, prin excepție de la prevederile Ordonanței Guvernului nr. 112/2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din funcțiune, casare și valorificare a activelor corporale care alcătuiesc domeniul public al statului și al unităților administrativ-teritoriale, trecerea părților din activele ce se dezactivează, aferente acestui sector, din domeniul public al statului în proprietatea Companiei Naționale C.F.R. - S.A.

Astfel, activele care pot fi reutilizate urmează să fie folosite în cadrul activităților de reparații și întreținere ale liniilor de cale ferată, iar cele care nu pot fi reutilizate urmează să fie casate și valorificate, sumele obținute din valorificare să fie făcute venit la bugetul administratorului infrastructurii feroviare.

Prin hotărârea de guvern se vor nominaliza, punctual, tipurile de active care vor fi scoase din domeniul public al statului și care vor trece în administrarea Companiei Naționale C.F.R. - S.A.

Ministerul Transporturilor este de acord cu amendamentele propuse de comisie.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Reprezentantul Comisiei economice, industrii și servicii are cuvântul.

Microfonul 6, vă rog.

 
 

Domnul Valentin Dinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a apreciat că modernizarea sectorului de cale ferată trebuie să existe la nivelul ansamblului căilor ferate din România, și nu numai la nivelul coridorului nr. IV paneuropean, motiv pentru care, prin aceste amendamente, am dat un caracter mai general legii și, în consecință, comisia a adoptat un raport de admitere.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul senator Petru Șerban Mihăilescu, microfonul 4.

 
 

Domnul Petru Șerban Mihăilescu:

Deci, domnule președinte, a rămas o chestiune care nu este în regulă, și anume, ca urmare a amendamentelor, nu am schimbat și titlul ordonanței.

Rog Ministerul Transporturilor ca, în procesul legislativ de la Camera Deputaților, să elimine pasajul cu coridorul nr. IV, pentru că acum ordonanța este pentru toate segmentele de cale ferată.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Vă rog, Comisia economică, industrii și servicii, microfonul 6.

 
 

Domnul Valentin Dinescu:

Probabil că este o eroare materială în textul pe care îl are distinsul nostru coleg Mihăilescu, pentru că primul amendament se referă chiar la titlul ordonanței: "Ordonanță privind reglementarea unor aspecte legate de lucrările de modernizare a sectoarelor de cale ferată".

Deci considerăm că problema este soluționată.

 
 

Domnul Petru Șerban Mihăilescu:

Iertați-mă dacă este așa, dar în textul pe care îl avem noi se păstrează "coridorul".

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule senator Mihăilescu, în textul pe care îl avem noi totdeauna se păstrează ce a venit, la care s-a adăugat și amendamentul care modifică și titlul.

Nici nu puteau să schimbe.

Dacă nu mai dorește nimeni să ia cuvântul, am să supun votului dumneavoastră - este vorba de un raport favorabil cu amendamente, legea este o lege ordinară - raportul comisiei cu amendamentele respective.

Vă rog să votați.

Cu 37 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă și 3 abțineri, a fost adoptat raportul.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 39 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 4 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora (reluarea votului final, luni, 22 octombrie a.c.)

Trecem la punctul 15, Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora.

Pentru raport a fost desemnată Comisia economică, industrii și servicii.

Legea este o lege ordinară.

Din partea Guvernului este prezent tot domnul ministru Ludovic Orban.

Vă rog, microfonul 10.

 

Domnul Ludovic Orban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul Proiect de lege are ca obiect aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora, în scopul transpunerii parțiale a prevederilor Regulamentului nr. 561/2006 al Consiliului European și al Parlamentului European privind stabilirea perioadelor de conducere și a perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere naționale.

Transpunerea totală a Regulamentului nr. 561/2006 se va realiza prin activitatea de control, prin care se va introduce și un sistem de evaluare a întreprinderilor și operatorilor de transport în ceea ce privește respectarea regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto, în funcție de numărul și de gravitatea contravențiilor constatate.

Se are în vedere, de asemenea, intensificarea controalelor și sancțiunilor, mai ales pentru legislația socială privind transportul rutier și, în special, mărirea numărului de controale, încurajarea schimbului sistematic de informații între statele membre și coordonarea activităților de inspecție, pentru a se îmbunătăți formarea agenților de control.

Este necesar să se asigure aplicarea corespunzătoare și interpretarea armonizată a normelor sociale cu privire la transportul rutier, prin stabilirea unor cerințe minime, pentru verificarea uniformă și eficientă de către statele membre a respectării dispozițiilor în domeniu.

Înlocuirea tahografelor analogice cu cele digitale va permite, treptat, controlarea mai rapidă și mai exactă a unui volum mai mare de date, astfel încât statele membre să poată efectua mai multe controale asupra condițiilor de muncă ale conducătorilor de vehicule.

Sistemele de control ale statelor membre trebuie să asigure dezvoltarea interoperabilității la nivel european.

Astfel, pe teritoriul fiecărui stat membru trebuie să existe un singur organism care să asigure legătura intracomunitară cu alte autorități competente din domeniul rutier.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei economice, industrii și servicii, vă rog, microfonul 6.

 
 

Domnul Valentin Dinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere obligativitatea României de a se alinia prevederilor europene, comisia a adoptat un raport de admitere.

Au fost formulate amendamente de către domnul senator Gheorghe Funar, respinse de comisie.

De asemenea, câteva amendamente, care se regăsesc în anexa nr. 1, au fost adoptate de comisie.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

Amendamentele respinse nu pot fi susținute.

Domnul senator Gheorghe Funar, inițiatorul, nu se află în sală.

Supun votului dumneavoastră raportul...

Domnul senator Mihai Țâbuleac, vă rog, microfonul 2.

 
 

Domnul Mihai Țâbuleac:

Mulțumesc, domnule președinte.

Desigur, așa cum s-a arătat, scopul principal al acestui proiect a fost acela de a îmbunătăți siguranța rutieră și de a reduce numărul de accidente în care sunt implicați șoferii profesioniști, cauzate de oboseala la volan.

Însă deschideți dumneavoastră proiectul de lege la art. 7 și veți vedea că situația capătă și o altă conotație, și anume, invocând grija față de conducătorii auto, din respect față de odihna acestora și față de siguranța circulației rutiere, uneori putem da buzna peste ei, controlând totul, până ajungem la tahograf.

Vom ajunge, uneori, la tahograf, după ce le facem o percheziție totală atât asupra bunurilor, cât și asupra documentelor.

Ce înseamnă asta? Din nou, înseamnă că românul trebuie ținut cu capul plecat, să nu se smulgă din starea de complex și umilință, adică din nimicnicia lui.

Am rezerve că art. 7 din acest proiect de lege este redactat în conformitate cu prevederile constituționale privind respectarea drepturilor cetățenilor și cred că a fost redactat de un polițist, obișnuit să deschidă ușile cu bocancii.

În Comisia economică, industrii și servicii, unde a avut loc dezbaterea pe fond a proiectului, s-a procedat la o îndulcire a termenilor, înlocuind sintagma "să pătrundă", cu sintagma "să aibă acces", dar consider că problema tot nu este rezolvată.

Îmi permit să recomand mai multă atenție reprezentanților Executivului, pentru că riscăm ca din prea multă grijă față de om și invocând respectarea drepturilor omului să ne controlăm excesiv unul pe altul, să ne denunțăm unul pe altul și, astfel, să ne întoarcem la regimul pe care tocmai l-am pus la zid și l-am părăsit.

Eu regret că nu este de față domnul senator Gheorghe Funar, pentru că ar fi putut să susțină o rezolvare operativă a situației, și anume să facem o rocadă între amendamentele admise de comisie, cu amendamentele respinse, respectiv, cele susținute de domnul senator Funar.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Stimate coleg, Și dacă era prezent nu putea să facă rocade, amendamentele admise sunt admise, iar amendamentele respinse sunt respinse.

 
 

Domnul Mihai Țâbuleac:

Da, dar vedeți că ele se exclud unele pe altele.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Eu am crezut că vă referiți la ceva concret.

Ceea ce ați spus dumneavoastră este o recomandare generală, iar dacă doreați să acționați direct, trebuia să faceți niște amendamente.

Eventual, la Camera Deputaților se mai pot face amendamente, dar în legătură cu pătrunderea și cu intimitatea, nu-i pătrunde în locuință, este un mijloc de transport care trebuie controlat, pentru că, altfel, conduce 12 ore, adoarme la volan și dă peste dumneavoastră, vă încalcă intimitatea dumneavoastră din mașina personală omorându-vă puțin.

Drept urmare, am încheiat această chestiune.

Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamente admise.

Stimate colege și stimați colegi, vă rog să votați. (Discuții la prezidiu.)

Vă rog, s-a propus reluarea votului, pentru că au fost colegi aici care n-au putut să voteze.

Deci raportul are câteva amendamente admise, care rezolvă tocmai această problemă, da?

Este un amendament respins, care este legat de altceva, iar în legătură cu controlul la tahograf, peste tot, în Uniunea Europeană este posibil ca cei care controlează să intre în cabină, unde este pus tahograful: nu are decât să-l pună într-un loc ușor accesibil, dar nu se poate permite să conducă cât doresc ei, ca să adoarmă la volan și să producă nenorocirile pe care deja le înfăptuiesc foarte mulți.

Comisia economică, industrii și servicii, vă rog, microfonul 6.

 
 

Domnul Valentin Dinescu:

Domnule președinte, De altminteri, comisia a ținut cont de sensibilitatea termenului "a pătrunde" și l-a înlocuit într-un amendament cu "să aibă acces".

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Exact.

Deci, vă rog, supunem votului dumneavoastră raportul comisiei.

Cine votează "da" votează pentru raport, așa cum a fost întocmit de comisie.

Vă rog să votați.

Cu 36 de voturi pentru, două voturi împotrivă, 13 abțineri, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 32 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă, 11 abțineri, proiectul de lege a fost respins.

Eu vă atrag atenția că, oricum, este o ordonanță care își face efectele.

Drept urmare, ea a fost respinsă, dar la Camera Deputaților trebuie corectate textele în așa fel încât să fie în regulă, pentru că, altfel, produce efecte, în acest moment, ordonanța inițială, unde este "să pătrundă", și nu "să aibă acces" și așa mai departe.

Deci legea a fost respinsă.

Liste pentru grupurile parlamentare.

 
 

Domnul Gavrilă Vasilescu (de la prezidiu):

O problemă de procedură dacă îmi permiteți.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

O problemă de procedură, domnul senator Gavrilă Vasilescu.

 
 

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor colegi, O să constatați din liste că, dintre cei care suntem prezenți, unii nici nu au votat.

De exemplu, domnul senator Dumitrescu nici nu a votat.

Lipsește un vot sau lipsesc două.

Eu v-aș propune, în numele grupului meu parlamentar, să reluăm votul la această lege.

Mulțumesc. (Discuții și vociferări în sală.)

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule senator Gheorghe Constantin, vă rog.

Nu putem relua votul decât dacă cere un lider de grup parlamentar, domnul senator Hașotti.

 
 

Domnul Constantin Gheorghe:

Vă mulțumesc pentru faptul că mi-ați dat posibilitatea să constat că susținerea liberală este foarte subțire. Și încă un lucru: domnul senator Gavrilă Vasilescu vorbește în numele unui grup parlamentar format dintr-o persoană.

Așa că trebuie să fie un lider de grup care să ia cuvântul.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul senator Attila Verestóy, vă rog, microfonul 2.

 
 

Domnul Verestóy Attila:

Doamnelor și domnilor colegi, Nu cred că este o mare problemă dacă satisfacem această cerere și acceptăm revotarea.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nu, vă rog să cereți revotarea, pentru că nu avem cum să acceptăm, dacă nu a fost cerută.

 
 

Domnul Verestóy Attila:

Vă rog să procedați regulamentar și să încercăm, dacă este de acord Senatul cu revotarea.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

De acord.

 
 

Domnul Gavrilă Vasilescu (de la prezidiu):

O problemă de procedură, domnule președinte.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

O problemă de procedură.

 
 

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor colegi, Vreau să vă spun următorul lucru: deci sunt secretarul grupului parlamentar.

În condițiile în care președintele și vicepreședintele nu sunt, reprezint grupul.

Așa că vă rog să luați notă că ceea ce fac eu o fac în numele grupului parlamentar.

Mulțumesc. (Discuții și vociferări în sală.)

Uitați-vă în regulament și veți vedea că așa este.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

S-a cerut resupunerea la vot de către un grup parlamentar.

Vă rog să fiți puțin atenți.

Supun votului dumneavoastră, din nou, punctul 15.

Vă rog să votați. (Discuții în sală.)

Cu 34 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă, 6 abțineri, punctul 15 a fost adoptat. (Discuții în sală, discuții la prezidiu.)

Sunt 68, aveți dreptate.

Jumătate este 34 plus 1, 35.

Nu a trecut.

Dacă îmi permiteți o referire: probabil că este o manifestare a dragostei față de domnul ministru Ludovic Orban, dar să știți că ordonanța face efecte.

Drept urmare, în clipa asta este mai rău decât încercăm noi să adoptăm o modificare care mai îmbunătățește anumite formulări, dar sunteți suverani.

Chestiune de procedură, microfonul central.

 
 

Domnul Valentin Dinescu:

Domnule președinte, Vă rog să observați că, pe fragilitatea acestui cvorum, practic, din acest moment, nicio lege nu mai are cum să treacă, motiv pentru care propun încheierea ședinței.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nu, îmi pare rău, nu puteți propune încheierea ședinței, ci propuneți să fac apelul nominal, pentru că aprecierea prezenței nu se poate face altfel.

Vă rog, domnule senator Puiu Hașotti. (Discuții și vociferări în sală.)

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule președinte, Stimate colege și stimați colegi, În numele Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, solicit un apel nominal și, în situația în care vom constata că nu avem cvorum, vă rog să fiți de acord să suspendați ședința.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Oricum o s-o suspend, sunt obligat de regulament dacă nu avem cvorum.

Vă rog, domnule secretar Gavrilă Vasilescu, să faceți prezența.

 
 

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Vă rog să fiți atenți, doamnelor și domnilor colegi.

- Antonie Ștefan Mihail - absent
- Apostol Neculai - absent
- Arcaș Viorel - prezent
- Ardelean Aurel - concediu medical
- Arion Viorel - absent
- Athanasiu Alexandru - europarlamentar
- Basgan Ion - absent
- Berceanu Radu Mircea - prezent
- Blaga Vasile - absent
- Bobeș Marin - absent
- Cazacu Cornelia - prezentă
- Câmpeanu Radu Anton - absent
- Cârlan Dan - absent
- Chelaru Ioan - prezent
- Cinteză Mircea - absent
- Ciornei Silvia - europarlamentar
- Cioroianu Adrian Mihai - Guvern
- Cismaru Ivan - prezent
- Copos Gheorghe - absent
- Corodan Ioan - prezent
- Cozmâncă Octav - absent
- Crețu Corina - europarlamentar
- Crețu Ovidiu Teodor - prezent
- Cucuian Cristian - absent
- Cutaș George Sabin - absent
- Daea Petre - prezent
- David Cristian - Guvern
- David Gheorghe - prezent
- Diaconescu Cristian - absent
- Dina Carol - absent
- Dinescu Valentin - prezent
- Dîncu Vasile - europarlamentar
- Duca Viorel sr - absent
- Dumitrescu Ion Mihai - prezent
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent
- Dumitru Constantin - prezent
- Eckstein Kovács Péter - delegație
- Fekete Szabó Andras Levente - prezent
- Filipescu Teodor - absent
- Florescu Ion - prezent
- Flutur Gheorghe - absent
- Frunda György - absent
- Funar Gheorghe - absent
- Găucan Constantin - absent
- Geoană Mircea Dan - absent
- Georgescu Radu Cristian - prezent
- Gheorghe Constantin - prezent
- Hașotti Puiu - prezent
- Ilașcu Ilie - delegație
- Iliescu Ion - prezent
- Ilușcă Daniel - absent
- Ion Vasile - absent
- Iorga Nicolae Marian - absent
- Ioțcu Petru Nicolae - delegație
- Ivănescu Paula Maria - absentă
- Jurcan Dorel - prezent
- Loghin Irina - prezentă
- Lupoi Mihail - absent
- Mardare Radu Cătălin - prezent
- Marinescu Marius - absent
- Markó Béla - absent
- Meleșcanu Teodor Viorel - Guvern
- Mereuță Mircea - delegație
- Mihăescu Eugen - europarlamentar
- Mihăilescu Petru Șerban - prezent
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - europarlamentar
- Moraru Ion - prezent
- Morțun Alexandru Ioan - europarlamentar
- Neagoe Otilian - prezent
- Neagu Nicolae - absent
- Németh Csaba - prezent
- Nicolae Șerban - prezent
- Nicolai Norica - prezentă
- Novolan Traian - prezent
- Onaca Dorel Constantin - prezent
- Oprea Mario Ovidiu - prezent
- Oprescu Sorin Mircea - absent
- Pascu Corneliu - absent
- Păcuraru Paul - Guvern
- Păunescu Adrian - absent
- Pereș Alexandru - prezent
- Pete Ștefan - prezent
- Petre Maria - europarlamentar
- Petrescu Ilie - prezent
- Popa Aron Ioan - absent
- Popa Dan Gabriel - prezent
- Popa Nicolae Vlad - prezent
- Popescu Dan Mircea - prezent
- Popescu Ionel - absent
- Popescu Irinel - absent
- Popescu Mihail - prezent
- Prodan Tiberiu Aurelian - prezent
- Rădoi Ion - prezent
- Rădoi Ovidiu - absent
- Rădulescu Cristache - prezent
- Roibu Aristide - absent
- Sabău Dan - absent
- Sârbu Ilie - absent
- Silistru Doina - prezentă
- Simionescu Aurel Gabriel - absent
- Sógor Csaba - prezent
- Solcanu Ion - absent
- Stan Petru - prezent
- Stănoiu Mihaela Rodica - absentă
- Stoica Ilie - delegație
- Strătilă Șerban Cezar - prezent
- Stroe Radu - absent
- Szabó Ilona - prezentă
- Szabó Károly Ferenc - europarlamentar
- Șerbănescu Verginia - absentă
- Șerbu Gheorghe Vergil - europarlamentar
- Șereș Ioan Codruț - absent
- Ștefan Viorel - absent
- Șter Sever - prezent
- Talpeș Ioan - absent
- Tănăsescu Claudiu - absent
- Tărăcilă Doru Ioan - absent
- Terinte Radu - prezent
- Theodorescu Emil Răzvan - prezent
- Tîlvăr Angel - delegație
- Toma Ion - absent
- Tomoiagă Liliana Lucia - prezentă
- Tudor Corneliu Vadim - absent
- Țâbuleac Mihai - prezent
- Țicău Silvia Adriana - europarlamentar
- Țîrle Radu - europarlamentar
- Ungheanu Mihai - prezent
- Ungureanu Vasile Ioan Dănuț - delegație
- Vasilescu Gavrilă - prezent
- Văcăroiu Nicolae - Cabinet
- Vărgău Ion - absent
- Vedinaș Verginia - delegație
- Verestóy Attila - prezent
- Vosganian Varujan - Guvern
- Vraciu Jan - absent

Domnilor colegi, Suntem în sală 57 de senatori.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Atunci acest punct va fi reluat la ședința următoare: este vorba de punctul 15 din ordinea de zi de astăzi.

Suspendăm lucrările Senatului în acest moment.

Ele vor fi reluate, în plen, luni, inclusiv punctul 15 din ordinea de zi de astăzi, ultimul vot.

 
 

Ședința s-a încheiat la ora 12,45.

 
   

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 15 august 2022, 17:03
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro