Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 6 septembrie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.114/17-09-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 06-09-2007 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 6 septembrie 2007

  Prezentarea domnului Jose Manuel Durao Barroso, președintele Comisiei Europene, de către domnul Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului.

Ședința a început la ora 16,05. Lucrările ședinței au fost conduse de domnul senator Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului și domnul deputat Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților.

 

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

președintele Comisiei Europene, domnul Jose Manuel Durao Barroso. (aplauze)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Domnule prim-ministru,

Stimați membri ai Guvernului,

Stimați ambasadori și reprezentanți ai Corpului Diplomatic,

Stimați invitați,

Îmi face o deosebită plăcere să salut cu căldură prezența în plenul celor două Camere ale Parlamentului României a președintelui Comisiei Europene, domnul Jose Manuel Durao Barroso. (aplauze)

Ne onorează faptul că domnul Barroso urmează să prezinte o alocuțiune în fața Senatului și a Camerei Deputaților.

În același timp, prezența și alocuțiunea Domniei Sale constituie o recunoaștere din partea puterii noastre legislative, a importanței Comisiei Europene în configurația instituțiilor europene, instituții din care, începând cu 1 ianuarie 2007, face parte și România.

Domnul Jose Manuel Barroso s-a născut la Lisabona, la 23 martie 1956.

Este licențiat în drept și deține diplome în studii europene și masterat în științe politice. A parcurs o carieră universitară la prestigioase instituții din Lisabona, Geneva, Washington și Louisiana și a fost fondator, în 1979, al Asociației Universitare pentru Studii Europene.

Este autor al unor publicații în domeniul științelor politice, al relațiilor internaționale și al evoluției Uniunii Europene.

A scris numeroase articole de științe politice și drept constituțional în diverse lucrări colective, enciclopedii și reviste științifice portugheze și internaționale. A participat la numeroase reuniuni europene și internaționale.

În 1980, a devenit membru al Partidului Social Democrat, iar din 1999 a deținut funcția de președinte al partidului și de vicepreședinte al Partidului Popular European.

Din 1985, a deținut șase mandate consecutive în Parlament, iar din aprilie 2002 a devenit primul - ministru al Portugaliei.

În 2004, a fost desemnat președinte al Comisiei Europene, instituție care constituie organul executiv al Uniunii Europene și care reprezintă interesul comunitar. Mi se pare firesc să amintesc totodată faptul că, în 1993, domnul Jose Manuel Barroso a semnat, în numele Portugaliei, Acordul European de Asociere al Comunității Economice Europene cu România, iar semnarea Tratatului de aderare, ca și aderarea propriu-zisă la Uniunea Europeană, s-a produs în timpul mandatului Domniei Sale de președinte al Comisiei Europene.

Doamnelor și domnilor, înainte de a-l invita pe domnul Barroso să-și prezinte alocuțiunea, vă informez că Domnia Sa a acceptat ca, în final, fiecare grup parlamentar să-i adreseze câte o întrebare. Vreau să țineți seama de programul foarte încărcat al domnului președinte Barroso.

Acum îl invit la tribună pe domnul președinte Jose Manuel Barroso, pentru a-și prezenta alocuțiunea.

 
Alocuțiunea domnului Jose Manuel Durao Barroso, președintele Comisiei Europene

Domnule președinte, vă rog să poftiți la tribună.

 

Domnul Jose Manuel Durao Barroso - președintele Comisiei Europene:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Onorați membri ai Parlamentului României,

Este o plăcere să fiu în casa solemnă a democrației române. (aplauze)

Vă mulțumesc că m-ați invitat să mă adresez acestei întâlniri comune a Senatului și Camerei Deputaților, astăzi. Este o mare onoare pentru mine să fiu aici, vorbesc prima oară membrilor celor două Camere ale Parlamentului României, de când mi-am început mandatul ca președinte al Comisiei. Am fost extrem de interesat în dezvoltarea schimburilor cu parlamentele naționale din Europa.

Înainte de a-mi prezenta mesajul azi, aș dori să prezint un cuvânt de solidaritate cu România, în special cu cei afectați de recentele inundații. Știu că deja au fost, din păcate, unele victime, vreau să aduc un omagiu și să transmit condoleanțele mele familiilor și prietenilor celor afectați de inundații.

Este foarte important pentru mine să mă aflu aici cu dumneavoastră, la nouă luni, după ce România, începându-și aventura europeană, a aderat la Uniunea Europeană,. Nu este nici un alt loc mai potrivit decât Parlamentul pentru a celebra această apartenență la familia europeană. În Uniunea Europeană nu este vorba doar despre discuții diplomatice sau proceduri birocratice, ci este vorba de colaborarea dintre statele suverane care lucrează împreună într-un mod fără precedent. Este un experiment care, în 50 de ani, și-a dovedit eficacitatea, sustenabilitatea și atractivitatea pentru națiunile europene care au aderat la Uniunea Europeană, în căutarea libertății și a solidarității.

Vreau, pe scurt, să prezint ce mesaje vă aduc astăzi.

Mai întâi, aderarea României la Uniunea Europeană este o poveste de succes și pentru România, și pentru Uniune.

În al doilea rând, România, totuși, încă mai are nevoie să implementeze reforme cruciale pentru a putea beneficia din plin de toate schimbările care au loc în Uniune și în lumea întreagă.

În al treilea rând, parlamentele naționale, inclusiv, Parlamentul României, vor juca un rol tot mai important, când e vorba de a modela viitorul Europei.

În al patrulea rând, alegerile parlamentare europene vor fi un prilej de a răspândi mesajul despre locul României în Europa.

Vă invit să privim împreună punctul unu despre care am vorbit. Extinderea s-a dovedit a fi o sursă majoră de putere pentru Europa, ea a consolidat importanța și dimensiunea integrării europene și a îmbunătățit atât țara dumneavoastră, cât și Uniunea Europeană, însăși. Sibiu, capitală culturală europeană, anul acesta, deja atrage mii de vizitatori din întreaga Europă. Acesta a fost primul oraș care a avut acest statut, beneficiind de acest lucru mii de turiști care au putut vizita acest oraș, inclusiv eu, azi, am fost acolo și m-am bucurat de priveliște.

Apoi, aderarea României a înfrumusețat peisajul european. De asemenea, vreau să spun că sunt țări ortodoxe, cu locuitori ortodocși, care au îmbogățit dialogul ecumenic din Europa și mă bucur de a fi participat la "A treia Adunare Ecumenică Europeană", azi-dimineață, la Sibiu, împreună cu comisarul Orban, compatriotul dumneavoastră, și cu comisarul Figel.

Europa celor 27, azi, contează mult mai mult decât în trecut și vorbește cu autoritate deplină. Este extrem de important acest lucru, e foarte important să vorbești acum în numele unei Europe la scară continentală cu aproape 500 de milioane de locuitori.

Asta îmi aduce aminte de cuvintele Horei Unirii, scrise în 1855 de Vasile Alecsandri, cu prilejul unificării celor două Principate Române, Moldova și Valahia, în 1859, și în toate ocaziile când România și-a mărit armonia. Când ești singur nu ai putere. Unde stau mulți împreună, puterea crește.

Cred, într-adevăr, că acesta este și cazul cu Uniunea Europeană. Unde sunt mulți, puterea crește. O Europă extinsă este o Europă mai puternică în lume.

Această autoritate va fi consolidată și mai mult, în curând. Prin Tratatul de Reformă s-a ajuns, în cadrul Consiliului din iunie la consens, și prin sprijinul Guvernului român, și ar fi de datoria mea să vă felicit pentru asta.

Ca un răspuns dat acelor sceptici care au spus că Europa celor 27 nu-și va găsi o direcție comună și o viziune comună niciodată. Dimpotrivă, a arătat că Europa este hotărâtă să-și creeze instrumente pentru a se ridica la înălțimea așteptărilor cetățenilor săi, fără a mai vorbi de modele teoretice abstracte și dorința de a moderniza Europa, astfel încât să se ridice la înălțimea noilor provocări mondiale. Acest nou consens se traduce acum într-un limbaj juridic. Cred că Tratatul de Reformă se va bucura de un mare consens privind ceea ce Europa dorește să realizeze și de aceea avem încredere că se va putea ajunge până în octombrie la un tratat aprobat de toată lumea sub președinția portugheză și sperăm că va fi ratificat acest tratat până în 2009, la alegerile din iunie.

Credem că cetățenii din Europa vor putea să recunoască acest tratat ca un pas înainte. El va aduce progrese reale în termenii democrației și responsabilității, coerenței externe și capacității crescute de a face față provocărilor crescânde al unei lumi globalizate. Cu tratatul aprobat, vom putea să ne concentrăm mai multă energie pentru a putea ajunge la rezultate concrete pentru cetățeni, întrucât aceasta, așa cum spun tot timpul, este, de fapt, prioritatea noastră adevărată.

O uniune mai puternică pentru beneficiul cetățenilor ei.

Pentru aceasta, avem nevoie de rezultate concrete.

De aceea, trebuie să realizăm această reformă instituțională, pentru a ne putea concentra pe crearea unui mediu prosper și sigur pentru cetățeni, pregătind Europa pentru a avea un rol conducător în abordarea problemelor privind schimbările climatice, în promovarea securității energetice, în răspândirea valorilor europene în toată lumea. Aderarea României este benefică pentru Europa în mai multe privințe.

De exemplu, extinderea dimensiunii orientale a Europei. Există un potențial imens pentru cooperare și dezvoltare în această zonă. România are de jucat un rol crucial în domeniul unor chestiuni precum energia, migrația și securitatea, care constituie provocări permanente pentru Europa noastră contemporană. La rândul său, Europa este gata să ajute România să se pregătească pentru a accede la spațiul Schengen și a contribui la securitatea și la prosperitatea noastră comună.

Dați-mi voie să vă reamintesc cu sinceritate că o altă provocare continuă cu care se confruntă Uniunea Europeană extinsă este nevoia de a avea o abordarea coerentă și eficientă a integrării minorităților naționale, construită pe egalitate, nediscriminare și respect pentru drepturile fundamentale ale omului. Etniei rrome, ca minoritatea etnică cea mai consistentă în Uniunea Europeană, merită să i se acorde o atenție specială.

Al doilea mesaj se referă la reformele care au loc în România.

România a făcut eforturi deosebite în ceea ce privește procesul de aderare. Procesul de integrare ocupă un drum lung. Este esențial, dar nu este finalul poveștii. Acum trebuie să ne concentrăm pe implementarea în ceea ce privește reforma justiției și lupta împotriva corupției și crimei organizate. Angajarea este necesară pentru a dovedi cetățenilor europeni din statele membre că reperele stabilite vor fi satisfăcute și implementate. Puteți conta pe sprijinul permanent al comisiei, precum și pe sprijinul din partea statelor membre. Aceasta este esența cooperării asupra modului în care Uniunea Europeană funcționează.

În ceea ce privește sfera economică, salut angajarea României în privința reformelor referitoare la strategia de la Lisabona. Programul de reformă adoptat de Consiliul de Miniștri, la sfârșitul lunii iulie, este o strategie foarte bună, într-adevăr. Sunt convins că aceasta va fi implementată în mod corect și va fi o platformă pentru dezvoltarea economică și socială a României și va juca un rol crucial în stabilirea priorităților pentru fondurile structurale.

Îmbunătățirea capacității reprezintă o zonă crucială în ceea ce privește măsurile care trebuie luate pentru potențialul imens pe care îl are România. În multe state membre, parlamentele naționale joacă un rol cheie în monitorizarea progreselor în ceea ce privește programele internaționale de reformă și în răspândirea mesajului de reformă economică către cetățeni. Sunt convins că acesta este un domeniu pe care îl veți studia profund, în lunile și anii care vor urma.

În cele din urmă, dați-mi voie să fiu mai direct. Rolul parlamentelor naționale este esențial în ceea ce privește alegerile europarlamentare din țara dumneavoastră. Acestea vor atrage o atenție deosebită asupra dumneavoastră, din partea Europei. Alegerile europarlamentare joacă un rol deosebit în ceea ce privește democrația în viitor. Parlamentele naționale trebuie să aibă o atenție deosebită privitor la acest lucru, pentru a deschide linii de comunicare mai bune. Vedem în parlamentele naționale elemente importante care să intre în dialog cu noi. Ca rezultat, anul trecut, am stabilit un sistem prin care trimitem propunerile Comisiei direct către parlamentele naționale și prin care ne angajăm să dăm un răspuns tuturor comentariilor.

Din octombrie 2006, Comisia Europeană a primit 180 de opinii din 23 de adunări naționale, pentru 59 de propuneri legislative. Parlamentul României, însă, nu a profitat de această oportunitate, dar sper că dialogul nostru se va construi în lunile și anii care vin. Aceasta reprezintă o oportunitate pentru un impact direct asupra dezbaterilor europene. Mandatul pentru Conferința Interguvernamentală prevede o importantă întărire a rolului parlamentelor naționale. De exemplu, dacă opiniile referitoare la o propunere reprezintă, cel puțin, o treime sau un sfert, în cazul propunerilor pentru libertăți, securitate și justiție, acestea vor trebui

să fie revizuite. Comisia va decide dacă să mențină, să retragă sau să revizuiască propunerea sa. Acest mecanism este numit de mulți un cartonaș galben. Există și un al doilea mecanism complementar, care este limitat la propuneri referitoare la procedurile legislative, co-decizii care sunt numite "cartonaș portocaliu".

Îmi pare rău că trec prin toate aceste elemente tehnice, dar acestea sunt foarte importante când vorbim de angajarea parlamentelor naționale în procesul de luare a deciziei.

Acest mecanism se referă la principiul de subsidiaritate al majorității. Comisia Europeană va trebui să reexamineze propunerea. Dacă ea consideră că trebuie să-și mențină proiectul, va trebui să aibă o opinie rezonabilă, care va fi transmisă tuturor pentru a lua în considerare toate aceste elemente. Dacă majoritatea este de 54, asta presupune că legislativul nu este compatibil cu opinia legislativă, care nu este calificată.

Asta înseamnă că există o posibilitate de intervenție directă ale parlamentelor naționale, împreună cu Parlamentul European, în ceea ce privește luarea deciziilor la nivel european. Mai mult decât atât, ar trebui să subliniez faptul că parlamentele naționale vor lua parte la revizuirea tratatelor, vor lua parte la mecanismele de evaluare a implementării politicilor europene, vor lua parte la monitorizarea politică a Europolului și a activității eurojustiției. Vor fi notificate în legătură cu aplicațiile de aderare la Uniunea Europeană. Și toate acestea, dincolo de toate puterile care sunt date parlamentelor naționale în ceea ce privește controlul respectivelor domenii.

La prima evaluare a mecanismelor noastre în ceea ce privește stabilirea unor conferințe interguvernamentale, Comisia își adaptează procedurile pentru a face ca acestea să intre în vigoare.

Revenind la primele alegeri europarlamentare din țara dumneavoastră, dați-mi voie să vă spun că astea vor fi doar un alt moment solemn care ne va aduce aminte de imaginile pe care le-am văzut de Anul Nou 2006 când milioane de oameni din țara dumneavoastră au sărbătorit îndeplinirea ambițiilor lor, devenirea României, membră a Uniunii Europene, cu statut deplin. Acestea vor oferi oportunitatea cetățenilor europeni, în plus, în ceea ce privește dezbaterile europene. Alegerile vor da cetățenilor posibilitatea de a-și alege viitorii reprezentanți în Parlamentul European, reprezentând în același timp o nouă oportunitate pentru a dovedi modul în care Europa influențează viața românilor care trăiesc și muncesc în alte state membre ale Uniunii Europene.

O dezbatere vie reprezintă modul cel mai bun de a dezvolta imaginația cetățenilor și de a le promova înțelegerea în ceea ce privește Europa.

La 1 ianuarie 2007, am primit România la Strasbourg și Bruxelles, aducând în felul acesta o contribuție deosebită activităților și diversității culturale, favorizând discuții și reflecții în cadrul grupurilor politice și în discuțiile plenare.

Politicienii europeni și, mai ales, parlamentarii români, noi toți avem o responsabilitate enormă față de oamenii din România care au crezut în aderarea țării dumneavoastră la Uniunea Europeană.

Trebuie să facem totul pentru a satisface așteptările oamenilor și să le dovedim că încrederea în integrarea europeană le va aduce viitorul mai bun și vor face Europa mai puternică, în totalitate.

Știu că entuziasmul pentru Europa, pe care l-am văzut în ultima perioadă în țara dumneavoastră, este esențial. Dumneavoastră și colegii dumneavoastră din Parlamentul European, uneori, aveți dificultăți să explicați oamenilor de ce se întâmplă așa.

De ce integrarea europeană înseamnă că numai împreună putem satisface, putem face față tuturor provocărilor de genul globalizării, terorismului internațional, schimbarea climatică? Împreună este, de fapt, motto-ul Uniunii Europene, la cea de-a 50-a sa aniversare.

Rolul parlamentarilor este de a face din țările noastre un succes și cheia este comunicarea. Sunt convins că veți avea timp să le explicați cetățenilor dumneavoastră cum acest lucru le afectează viața zilnică. Vă rog nu le faceți promisiuni pe care Europa nu și le poate ține și încercați să scăpați de stereotipurile care circulă, dați-le oamenilor o imagine realistă despre ceea ce înseamnă Europa și ce înseamnă să ai probleme europene.

Aceste prime alegeri europene sunt o șansă fantastică pentru a aduce cetățenii României mai aproape de Europa, să-i facem să se simtă europeni, cum de altfel sunt singur că românii se simt.

Acest lucru va fi și mai puternic când va vota și în 2009, alături de toate celelalte state membre.

Vă solicit să încurajați oamenii să voteze pe data de 25 noiembrie. În felul acesta, le puneți în practică acest drept unic.

Sunt sigur că aceasta va fi o ocazie de a arăta că România are nevoie de o Europă puternică, o Uniune Europeană mai puternică și, în același timp, mai aproape de cetățenii săi. O astfel de Europă are nevoie de o Românie activă și modernă.

Domnule președinte, Onorați membri, Vă mulțumesc pentru atenție. (aplauze)

 
Întrebări adresate de reprezentanții grupurilor parlamentare domnului 
președinte al Comisiei Europene,José Manuel Durăo Barroso, și 
răspunsul dat de acesta

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Prin amabilitatea domnului președinte Jose Manuel Durao Barroso, avem ocazia de a iniția și un dialog în care reprezentanții grupurilor parlamentare vor putea adresa întrebări domnului președinte Barroso.

Pentru a asigura o durată rezonabilă de timp acestui dialog, propunerea noastră este ca fiecare grup parlamentar să adreseze o întrebare.

Rugămintea va fi, sigur, în ordinea ponderii de a-i invita, la cele două microfoane aflate în sală, pe reprezentanții grupurilor.

De asemenea, îl voi ruga pe domnul președinte Barroso, dacă va fi de acord să dea, din nou, răspunsurile de la tribună.

Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat, îl invit pe domnul deputat Titus Corlățean să adreseze o întrebare.

 

Domnul Titus Corlățean:

Domnule președinte,

Pentru a câștiga timp, aș vrea să vă adresez direct întrebarea în limba franceză, în numele Grupului parlamentar al Partidului Social-Democrat, ca membru al familiei socialiste europene.

Ce părere are Comisia Europeană și dumneavoastră, personal, privind perspectivele unui salariu minim, la nivel european?

De asemenea, eventual, taxele, impozitul unic la nivel european?

Este o chestiune care preocupă socialiștii europeni și pe social-democrații români, bineînțeles.

Deci, salariul minim și impozitul unic, cota unică europeană.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Punem acum întrebările, după care, la sfârșit, domnul președinte Barroso va da răspunsurile.

Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Național Liberal, domnul deputat Crin Antonescu.

 
 

Domnul Crin Antonescu:

Stimate domnule președinte Barroso,

Deși România a intrat cu entuziasm în familia europeană și își păstrează acest entuziasm, vedem că neîncrederea cetățenilor țărilor membre în proiectul nostru comun este încă mare. Așa cum ați subliniat încă o dată și astăzi, Europa trebuie adusă mai aproape de cetățeni și cetățenii Europei trebuie să înțeleagă mai bine mizele europene.

Trebuie să-i convingem că Uniunea Europeană contribuie efectiv la prosperitatea și siguranța vieții de zi cu zi și că numai împreună - așa cum iarăși ați subliniat din nou - putem face față provocărilor contemporane. Noi credem că din această perspectivă, rolul Parlamentelor naționale trebuie definit și întărit.

De aceea am dori să ne spuneți punctul dumneavoastră de vedere privind modul în care va funcționa colaborarea între Parlamentele naționale, Parlamentul European și Comisia Europeană, după intrarea în vigoare a tratatului revizuit.

De asemenea, în acest context, am dori să știm care este părerea dumneavoastră în legătură cu oportunitatea organizării unui eventual referendum pe teme politice interne, în aceeași zi cu alegerile pentru Parlamentul European.

Vă mulțumim pentru prezența dumneavoastră în plenul Parlamentului României și vă asigurăm de întreaga noastră disponibilitate în sprijinirea inițiativelor Comisiei Europene.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumim foarte mult, domnule deputat.

Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat, doamna deputat Anca Boagiu.

 
 

Doamna Anca Boagiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte Barroso, În primul rând, permiteți-mi să profit de această ocazie și să vă mulțumesc atât în numele Partidului Democrat, cât și în numele celor douăzeci și două de milioane de români, care astăzi sunt cetățeni europeni, cât și al tuturor colegilor mei parlamentari, pentru efortul pe care dumneavoastră și întreaga Comisie Europeană l-ați făcut, în mod constant, pentru ca România să devină stat membru la 1 ianuarie 2007 și pentru ca alături de celelalte 26 de state membre să contribuim la acest mare succes al Uniunii Europene.

Domnule președinte, dat fiind rolul geostrategic pe care România îl are, precum și obiectivele pe termen mediu și lung ale Uniunii Europene, permiteți-mi să vă adresez următoarea întrebare:

Comisia Europeană adaptează constant politica europeană de vecinătate, în funcție de provocările din regiune și acordă în egală măsură o atenție sporită atât securității, democratizării, dar nu în ultimul rând cooperării transfrontaliere.

Cum evaluați implementarea agendei privind asigurarea sinergiei la Marea Neagră pentru următorii ani?

Va continua Comisia Europeană să reformeze din punct de vedere financiar instrumentul european de vecinătate și parteneriat prin creșterea resurselor financiare alocate în regiune?

Care va fi evoluția dimensiunii financiare a acestei politici?

Întrebarea directă este dacă dumneavoastră considerați că acesta este un instrument politic suficient de eficient pentru a asigura stabilitatea regională și cum vedeți legătura dintre politica

europeană de vecinătate și viitoarea extindere a Uniunii Europene, luând în considerare sprijinirea Moldovei pentru a deveni stat membru al Uniunii Europene și implicit creșterea alocărilor financiare către această țară?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, doamna deputat.

Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului România Mare, domnul senator Corneliu Vadim Tudor.

 
 

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Domnule președinte, sunt senatorul Vadim Tudor, președintele Partidului România Mare.

Domnule Barroso, bine ați venit și Dumnezeu să vă binecuvânteze familia și țara dumneavoastră.

Vreau să vă întreb ceva nu numai despre o chestiune politică, ci și una morală, o problemă istorică și morală. Cum știți, unificarea Europei a fost un proiect al lui Emmanuel Kant și al lui Napoleon Bonaparte.

De asemenea, asta apare și în imnul național al Portugaliei, creat de niște marinari portughezi, așa este? Creat chiar pe Insula ,,Sfânta Elena". Permiteți-mi, acum, să vorbesc în limba română. Mai întâi, să vă mulțumesc foarte mult.

Așa după cum se știe, în anul 2005, Franța și Olanda au respins prin referendum o Constituție Europeană din care lipseau referirile la creștinism și la națiune, ca izvoare și elemente fundamentale ale continentului nostru.

Întrebarea este: cine credeți că are interes să elimine rădăcinile creștine și ideea națională din Tratatul Constituțional?

Pe cine deranjează, pentru numele lui Dumnezeu Mântuitorul nostru Iisus Cristos și adevărul biblic conform căruia Dumnezeu lucrează prin intermediul papilor și al popoarelor, care nu pot și nu trebuie să dispară? Să deschidem Cartea Psalmilor. Psalmul 67 poate fi considerat un psalm al popoarelor și al țărilor. Nu este limpede că există forțe care sabotează acest proiect generos, luminos, visul Uniunii Europene?

Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule senator.

Din partea Grupurilor parlamentare ale Uniunii Democrate Maghiare din România, domnul deputat Márton Árpád Francisc.

 
 

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule președinte,

Având în vedere că regiunile de dezvoltare din România, în forma actuală, s-au dovedit a fi nefuncționale, ca urmare a faptului că unele au o populație de peste 3 milioane de locuitori, în altele se regăsesc județe care nu au nimic în comun, în altele, zonele cu o dezvoltare mult peste nivelul național se regăsesc împreună cu cele puțin dezvoltate, astfel acestea din urmă nu pot beneficia de sumele destinate zonelor defavorizate, noi credem că din această cauză este nevoie de redesenarea acestor regiuni de dezvoltare. Care este posibilitatea ca acestea să fie modificate?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Conservator, doamna deputat Daniela Popa.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Domnule președinte,

La întâlnirile pe care oficialii europeni le-au avut la Parlamentul României, cu liderii partidelor politice parlamentare,

Partidul Conservator a lansat o propunere referitoare la necesitatea creării unui fond european pentru pensionari.

Se propune ca acest fond să fie promovat în toate țările membre ale Uniunii Europene, în care numărul pensionarilor raportat la populația activă este peste media europeană.

Această propunere, agreată de oficialii europeni la București, și mă refer aici la liderii grupurilor politice din Parlamentul European, urma să fie analizată și finalizată printr-un proiect de lege. Cunoscând faptul că dreptul de inițiativă legislativă îl are Comisia Europeană, vă întrebăm, domnule președinte, cum apreciați că se poate implica Comisia Europeană pentru sprijinirea statelor membre care se confruntă cu această problemă? Și care este punctul dumneavoastră de vedere referitor la posibilitatea constituirii acestui fond?

Cunoaștem faptul că această problemă este o problemă amplă care necesită o analiză concretă îndelungată atât la nivelul Uniunii Europene, cât și al fiecărui stat membru în parte, și, de aceea, domnule președinte, vă rog să-mi permiteți să închei cu o frază pe care o spuneam adesea, când conduceam ședințele Camerei Deputaților, consacrate întrebărilor și interpelărilor adresate Guvernului: ,,așteptăm, domnule președinte, un răspuns detaliat, chiar în scris".

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Mai există o întrebare din partea parlamentarilor independenți și o să rog să introducem și această întrebare.

Sper că avem acordul grupurilor.

Domnule deputat Cristian Boureanu, vă rog.

 
 

Domnul Cristian Boureanu:

Bun venit în numele parlamentarilor independenți și aș dori să vă urez bun venit, în același timp, în numele membrilor Partidului Liberal Democrat, care deține o treime dintre membrii Partidului Liberal.

Vă voi cere permisiunea să pun întrebarea în românește, deoarece este mai important pentru colegii mei și pentru primul- ministru să înțeleagă. Domnule președinte, peste câteva luni, România va trece testul primelor alegeri pentru Parlamentul European.

Din păcate, nu toate partidele intră în această cursă cu șanse egale din partea legii, ca efect al unor prevederi discriminatorii, introduse prin ordonanțe de urgență, ceea ce le face imposibil de contracarat în timp util.

Ca efect al Ordonanței de urgență nr. 1/2007, partidele neparlamentare sunt puse în imposibilitatea de a supraveghea modul în care decurge procesul electoral.

La desemnarea reprezentanților în cadrul birourilor electorale și în birourile secțiilor de votare, legea acordă prioritate partidelor parlamentare, în timp ce celelalte formațiuni politice nu au acest drept decât în mică măsură, puțin probabil în momentul în care mai rămân locuri libere.

Totodată, în cadrul aceleiași ordonanțe de urgență se introduc trei noi alineate. În cadrul acestora, se reglementează ordinea pe buletinul de vot a listelor depuse de competitori. Aceste prevederi dispun ca în prima parte a buletinului de vot să fie trecute partidele parlamentare, în cea de-a doua partidele neparlamentare, iar în ultima parte candidații independenți. Această ierarhizare îi favorizează pe cei incluși în prima parte a listei.

O altă ordonanță de urgență aduce atingere dreptului constituțional al oricărui cetățean de a fi ales. Odată cu amânarea alegerilor europene, în martie 2007, s-a decis ca reluarea procesului electoral să se facă pe baza listelor de susținători, depuse de partide la acea dată.

În consecință, deși alegerile vor avea loc în noiembrie, în cursa electorală nu mai pot intra alți competitori, pentru că nu au posibilitatea de a strânge semnături în sprijinul candidaturii lor.

Sunt prejudiciate astfel persoanele care împlinesc vârsta legală pentru a fi alese, precum și partidele nou înființate sau care au decis între timp să candideze.

Este anormal ca rezultatul alegerilor interne de acum patru ani, care nu mai este reflectat în opțiunile populare, conform sondajelor de opinie, să modifice forțat alegerile pentru Parlamentul European, avantajând discriminatoriu partidele care astăzi își pot impune punctul de vedere prin ordonanțe de urgență, fără o dezbatere transparentă în Parlament.

Având în vedere aceste prevederi ce creează inegalități între partide, ce recomandări poate face Comisia Europeană pentru ca formațiunile politice recent înființate să nu fie dezavantajate din start în cadrul primelor alegeri europene?

Mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnule președinte, vă invit la tribună.

 
 

Domnul Jose Manuel Durao Barroso:

Domnule președinte,

Distinși membri ai Parlamentului,

Vă mulțumesc pentru întrebări.

Este un curs intensiv în democrația românească, pe care l-am primit, așa, foarte rapid, și despre pluralismul românesc.

Așa cum am spus la început, am fost și eu membru al Parlamentului meu, am fost lider al opoziției, am fost și prim-ministru, deci îmi place politica și o cunosc, îmi place dezbaterea și îmi pare rău că nu putem avea o dezbatere mai lungă.

Vă mulțumesc pentru întrebări, inclusiv pentru cele care au exprimat anumite păreri mai critice.

Prima întrebare din partea Partidului Social Democrat a fost una foarte importantă privind salariul minim european și un prag maxim sau minim pentru impozite.

Voi da un răspuns sincer: nu este realist acest lucru, deoarece unele țări membre refuză absolut ideea unui salariu minim. De fapt, nu există așa ceva. Suntem 27 de țări membre, acum, și în unele țări membre, în cele mai multe de fapt, există un salariu minim, dar în unele țări nu numai că nu există și nu se acceptă ideea unui salariu minim european, dar nici măcar nu există această reglementare la nivel intern al sistemelor proprii. Deci, înțelegem și sprijinim această preocupare pentru coeziune socială și economică crescută, este o prioritate a Uniunii Europene, totuși, cinstit vorbind, mi se pare că nu este realist să ne gândim, cel puțin într-un viitor apropiat sau mediu, să ne gândim la posibilitatea de a avea acest salariu minim comun european și, de asemenea, un sistem complet armonizat de impozite. Haideți să luăm un exemplu, unele țări membre se opun absolut acestui lucru, argumentând că diferențierea este de natură să promoveze competitivitatea în Europa și, de aceea, chestiunea este dificilă.

De aceea, trebuie să ajungem la rezultate pe alte căi. Trebuie să promovăm coeziunea socio-economică pe alte căi. Și răspund astfel și la întrebarea pe care mi-ați pus-o dumneavoastră, din partea Partidului Conservator. Pentru că problemele sunt oarecum asemănătoare, sunt, acum, oarecum aceleași, putem oare să avem la nivel european o securitate socială și un sistem de protecție socială comun? Țările membre - și aș spune că există unanimitate aici - până acum, refuză să adopte un sistem armonizat de protecție socială. Ceea ce avem, există o piață comună, o piață internă, cu mecanisme de redistribuire, dar competențele de bază în domeniul social rămân la nivel național, fie că este vorba de sistemul de protecție socială, sistemul de sănătate sau cel de educație.

Eu, personal, am propus, deja, când am devenit președinte al Comisiei, și a fost o inovație, un fond de ajustare, un fond care este creat global, care este menit să sprijine muncitorii, angajații care pot să ajungă să fie surplus undeva, într-un sector, și să se faciliteze relocalizarea lor datorată globalizării. Și funcționează. Fondurile nu sunt pentru firme, ci pentru muncitori, pentru angajați și sunt angajați care beneficiază deja de asta. Dar este altceva, este un alt lucru, este un fond special pentru ceea ce este un rezultat al unor relocalizări datorate globalizării.

Cinstit vorbind, ideea de a avea, într-un viitor apropiat, un nivel comun de siguranță socială sau de fond de pensii sau salariu minim se va lovi de o rezistență și opoziție foarte serioasă din partea multor state membre, care cred că aceste competențe trebuie să rămână la nivel mai curând național.

Ceea ce putem face, și am văzut din experiență că se poate face, este să vă vorbesc de experiența țării mele, Portugalia, la care v-ați referit deja. Deci, în Portugalia, țara mea, am văzut la noi că integrarea europeană, ca și în România, în mod firesc, calitatea de stat membru al Uniunii Europene va mări salariile în mod firesc și veți vedea asta și dumneavoastră, pe viitor, din ce în ce mai mult, deoarece cresc posibilitățile de dezvoltare, se vor transfera fonduri importante către România, România va beneficia de fonduri semnificative, ceea ce va contribui la o mișcare în sus de ridicare a prosperității, a situației economice. Și, în mod firesc, implicit, salariile vor crește și ele, nu mă îndoiesc de asta. Întrebarea este doar dacă va fi posibil să se mențină la un nivel legiferat, să spunem.

A doua întrebare, cea de la Partidul Liberal, de fapt au fost două întrebări: rolul Parlamentelor naționale și ideea referendumului.

Rolul Parlamentelor naționale, așa cum am spus, spiciul meu poate a fost puțin prea tehnic, dar am spus că în Tratatul pe care-l negociem acum și care sperăm să se încheie curând, rolul Parlamentelor naționale va fi mărit. Desigur, trebuie făcut în așa fel încât să nu reducă din legitimitatea Parlamentului European, dar Parlamentele naționale pot interveni atunci când cred că instituțiile europene legiferează într-un domeniu care nu este de competența acestor instituții europene, ci care trebuie să rămână la nivel național. Este vorba de principiul subsidiarității. Deciziile trebuie luate, pe cât posibil, cât mai aproape de cetățeni.

Răspunsul este da, creștem, mărim rolul parlamentelor naționale. Și dumneavoastră, sunt convins, puteți face multe lucruri, puteți comenta asupra inițiativelor europene. Știți că a fost decizia noastră la Comisie, chiar înainte de a avea noul Tratat, de a vă trimite imediat propunerile noastre de la Comisie, să le primiți imediat, așa încât să puteți, dacă vreți, să vă trimiteți comentariile atunci când încă suntem în procesul de a elabora legislația, și nu după ce ea este votată. Pentru că așa cum știți, și experiența mea confirmă acest lucru, ceea ce este important, dacă vreți să interveniți în legislație este să nu o faceți foarte târziu, ci să interveniți cât mai curând, cât mai timpuriu și să vă trimiteți observațiile chiar atunci când suntem încă în etapa de configurare, de elaborare a legislației europene. După cum știți, a fost o dezbatere la Comisie, și la Bruxelles, și la Strasbourg, privind anumite inițiative, unii au fost contra, s-au opus și eu am spus ,,dacă noi, la Comisie, când elaborăm o nouă legislație, ascultăm poziția tuturor, inclusiv a ONG-urilor și a altor grupuri de interese, de ce să nu ascultăm, evident și Parlamentele naționale, bineînțeles.

Sunt posibilități ca dumneavoastră să interveniți, așadar, cât mai repede, cât mai curând, într-un stadiu cât mai timpuriu de elaborare a legislației europene.

A doua întrebare referitoare la referendum, vă dați seama, înțelegeți că nu pot să comentez. Este o chestiune internă, de politică internă a României, dumneavoastră trebuie să decideți. Eu am experiență destulă ca să știu că nu trebuie să mă amestec, nu trebuie să mă bag în asta și de aceea nu comentez.

Cât privește politica de vecinătate, distinsa membră a Partidului Democrat mi-a pus o întrebare privind politica de vecinătate. Mai întâi, vreau să vă spun și să-i spun că noi considerăm politica de vecinătate ca o poveste de succes, dar suntem de acord că trebuie făcute încă multe lucruri. Vreau să-mi exprim aprecierea pentru rolul României în acest sens și angajamentul României pentru gestionarea constructivă a unor programe de bună vecinătate, cum ar fi România-Moldova-Ucraina și zona Mării Negre. Una dintre contribuțiile bune ale României la

Uniunea Europeană este tocmai accentul pe care-l puneți pe politica de vecinătate și pe relațiile din regiune.

Vreau să subliniez importanța pe care România trebuie să o aibă și o poate avea în armonizarea cu corul european privind politica cu Republica Moldova și cu Marea Neagră.

În special, privind Moldova, în mod concret este important să subliniezi importanța Moldovei ca vecin direct al Uniunii Europene, unul dintre vecinii Uniunii Europene și beneficiar al politicii de vecinătate. Este un plan de acțiune privind Moldova. În acest cadru, este nevoie de mai multe îmbunătățiri privind drepturile omului, libertățile fundamentale din Moldova, lupta împotriva corupției și creșterea de oportunități de investiții în Moldova. Sunt necesare aceste lucruri.

Împărtășesc preocuparea dumneavoastră privind cetățenia română pentru cetățenii moldoveni. Știu că sunt probleme de competență națională, dar trebuie să spun că în Moldova, chestiunea privind numărul mare de solicitanți de viză românească trebuie discutată în continuare.

Vreau să vă spun că, de fapt, noi suntem angajați în fața Moldovei, suntem cel mai mare donator de fonduri către Moldova, deci din partea Uniunii Europene, am dat 405 milioane de euro, până acum, sub formă de fonduri nerambursabile și, în continuare, este nevoie să facem mai mult.

Încă o dată, foarte cinstit și sincer, vorbind deschis, în situația curentă, actuală, noi nu putem vedea o posibilitate de a mări numărul de solicitări. În plus, pe lângă ceea ce dumneavoastră ați făcut, este nevoie de unanimitatea statelor membre, trebuie să deschidem negocieri ca să dăm statut de țară candidată unei alte țări. Deocamdată, nu ni se pare posibil, în acest moment, să acceptăm un alt stat candidat pentru aderare la Uniunea Europeană, înainte de a vedea anumite progrese în cadrul politicii de vecinătate europene.

Următoarea întrebare a fost din partea domnului senator de la Partidul România Mare. Ați menționat alte experiențe de integrare europene, dar vreau să vă arăt o diferență.

În trecut au fost multe moduri de a încerca să unificăm Europa, prin cucerire, prin forță, creând imperii. Originalitatea Uniunii Europene este că, azi, noi avem dimensiunea unui imperiu, suntem 27 de țări, aproape 500 de milioane locuitori, de cetățeni, dar suntem state suverane, nici unul dintre state nu este obligat să fie membru al Uniunii Europene, fiecare este membru fiindcă a vrut și fiindcă a putut să fie în același timp o țară liberă, suverană, mărindu-și puterea, făcând parte din acest proiect comun.

Aceasta este originalitatea Uniunii Europene. Este prima oară în istorie când se întâmplă așa ceva, un asemenea grup de țări atât de mare, care a decis să-și reunească suveranitățile, păstrându-și suveranitatea, dar consolidându-și și mărindu-și puterea, lucrând împreună. Cred că este, într-adevăr, ceva fără precedent, un proiect măreț. Eu sunt portughez și noi suntem portughezi și dumneavoastră sunteți români, suntem în același timp europeni, rămânând portughezi sau români, și compatrioții dumneavoastră trebuie să înțeleagă. Cei care lucrează și trăiesc în alte țări din Europa sunt mândri că sunt români, dar se bucură să beneficieze de anumite avantaje care derivă din calitatea de cetățean european și libertatea de a călători, de a lucra, de a se stabili oriunde. Este una dintre marile realizări ale civilizației europene posibilitatea de a rămâne patriot, de a-mi iubi țara și, în același timp, de a fi loial acestei idei a unei Europe comune.

Întrebarea dumneavoastră s-a referit la rădăcinile creștine ale Europei. Desigur, în Europa avem rădăcini creștine. Este un fapt al istoriei, toată lumea știe asta, a se vedea și Conferința Ecumenică de la Sibiu, din zilele acestea. Am plătit un tribut acestor rădăcini creștine. Este adevărat că Europa este o diversitate. Azi, în Europa, avem și oameni care nu sunt creștini, de asemenea, oameni care nu au nicio religie. Trebuie să respectăm drepturile tuturor celor care sunt creștini, care nu sunt creștini sau celor care nu au nicio religie. Este singurul mod în care putem trăi, conviețui, în pace și democrație, într-o societate care nu este bazată numai pe toleranță, ci și pe acceptare reciprocă. Poate este unul dintre motivele pentru care unii s-au opus unei referințe creștine, explicite, o referință explicită la valorile creștine în Tratat.

Eu aș fi acceptat-o, nu mi-e rușine să recunosc, să spun că avem rădăcini creștine în Europa, dar trebuie să acceptăm, uneori, faptul că, dacă vrem să avem un consens, este nevoie să ajungem la un numitor comun și la acest nivel.

Încă o dată, cel mai bun mod de a menține valorile noastre de toleranță și de acceptare reciprocă este nu doar de a privi istoria din trecut, ci și să acceptăm diversitatea în Europa, ca o cheie pentru unitatea noastră.

Următoarea întrebare a fost cea de la UDMR despre modul în care regiunile sunt concepute, desenate, cum sunt ele trasate și eventual redesenarea lor. Cunoaștem această problemă, și anume, de pildă, vreau să vă dau un exemplu în țara mea, în Portugalia, am redesenat, am remodelat în anumite scopuri unele dintre regiunile administrative sau unitățile administrative, deci, se poate face în unele cazuri. Se poate face, dar este mai ales o competență națională, nu este Comisia Europeană cea care să facă. Autoritățile europene nu vor spune României care să fie regiunile de aici sau din orice altă țară.

Dacă dumneavoastră vreți să faceți o reformă a administrației și regiunilor, când este vorba de fondurile structurale, sigur că este nevoie de anumite dialoguri cu instituțiile europene, pentru a putea armoniza pozițiile, dar asta este o chestiune care privește cetățenii români, administrația română, este o chestiune internă.

Pot să vă spun un lucru, politica regională a Uniunii Europene a fost până acum și este un mare succes. Dacă vă uitați la Spania, de pildă, la Grecia, la Irlanda sau la Portugalia, dacă vă uitați cum aceste țări au evoluat de la nivelul din anii `80 la unde sunt acum, vă spun că, poate, cea mai importantă contribuție sau contribuția majoră a avut-o ajutorul regional. Deci, nu este datorită modului în care s-au desenat regiunile. Nu, dezvoltarea nu depinde de asta, ceea ce este important este de a adăuga acestor eforturi de nivel european anumite reforme și progrese la nivel național și regional.

Ultima întrebare, cea de la independenți, s-a referit la organizarea alegerilor pentru Parlamentul European. Vreau să vă spun că, așa cum ați spus, este o chestiune care mai mult se adresa primului-ministru decât mie. Nu mă pot eu implica, nu pot eu să intervin aici. Când eram tânăr, am studiat sisteme electorale, dar sigur pot să vă spun un lucru: noi, la Uniunea Europeană, dăm o mare importanță democrației și responsabilității, legitimității democratice și desigur, sperăm că toate statele noastre membre, întotdeauna o vor respecta. Dar asta este evident, totdeauna vor respecta aceste principii de democrație, legitimitate și responsabilitate democratică, și sunt convins că instituțiile române și în special Parlamentul dumneavoastră sunt instituții mature, care vor apăra mereu valorile europene ale democrației europene și libertății.

Vă mulțumesc foarte mult pentru atenție. (aplauze)

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule președinte,

Domnule prim - ministru,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Stimați invitați,

Vreau să adresez mulțumirile noastre domnului Jose Manuel Durăo Barroso, președintele Comisiei Europene, pentru vizita sa, pentru mesajul transmis Parlamentului României și pentru deschiderea pe care a arătat-o intrând în dialog cu noi.

Până la 1 ianuarie 2007, România a avut aspirații legate de Uniunea Europeană, de-acum a venit rândul nostru să oferim certitudini și stabilitate. Doar astfel ne putem ocupa locul în sistemul european și putem contribui la reușita construcției europene.

Pentru aceasta, suntem pregătiți să demonstrăm, în anii ce vor urma, respectul nostru față de marea familie a Europei, printr-o politică loială, deschisă și fermă în sprijinul valorilor europene și prin manifestarea netăgăduită a sensibilității noastre europene.

Știm ce drum avem în față și mai știm faptul că progresul și viitorul României depind acum de Europa. De aceea, vrem ca România să contribuie la forța și la unitatea continentului nostru.

Ca țară recent aderată la Uniunea Europeană, România simte că trebuie să fie un actor politic important, care să susțină politica externă și de securitate comună ale Uniunii Europene. Acesta este drumul pe care trebuie să-l urmăm cu toții pentru a dovedi că știm să ne respectăm angajamentele, că știm să promovăm și să susținem o acțiune coerentă care să aducă un plus de forță Europei în lume.

Pornim în această toamnă pe drumul alegerilor europene și, pentru prima dată, chestiuni legate de politicile comune vor fi dezbătute la București de către oamenii politici români. Am convingerea că în lunile ce vor urma vom arăta atașamentul nostru față de valorile europene și față de politicile comune ale tuturor oamenilor politici din țara noastră.

În același timp, știm că trebuie să continuăm reformele interne. Parlamentul României a adoptat numeroase legi care au schimbat fața țării noastre, iar acest drum va fi urmat în continuare pentru că ne dorim cu toții o Românie prosperă, democratică și europeană.

În încheiere, aș vrea să-l asigur pe oaspetele nostru de astăzi de hotărârea Parlamentului României de a rămâne un for cu sensibilitate europeană în condițiile în care vrem cu toții ca țara noastră să aibă o contribuție valoroasă la întărirea unității europene. Domnule președinte,

Vă mulțumim! (aplauze)

 
 

Ședința s-a încheiat la ora 17.10.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 18 august 2022, 14:18
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro