Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 20 iunie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.96/29-06-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 20-06-2007 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 20 iunie 2007

11. Prezentarea și dezbaterea Raportului privind activitatea desfășurată de Serviciul Român de Informații în anul 2005; prezentarea și dezbaterea Raportului referitor la constatările, concluziile și propunerile rezultate din examinarea și dezbaterea în Comisia comună permanentă a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații a Raportului privind activitatea desfășurată în anul 2005 de Serviciul Român de Informații; prezentarea Raportului privind activitatea desfășurată de Comisia comună permanentă a camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații în anul 2005.

 

Domnul Bogdan Olteanu:

  ................................................

La pct.10 al ordinii de zi avem raportul privind activitatea desfășurată de Serviciul Român de Informații în anul 2005.

Dau cuvântul domnului director George Cristian Maior, pentru a prezenta acest raport.

Domnule director, aveți cuvântul.

Domnul George-Cristian Maior:

Domnule președinte,

Domnilor senatori și deputați,

În conformitate cu prevederile legale care instaurează controlul parlamentar asupra Serviciului Român de Informații, permiteți-mi, vă rog, să prezint într-o manieră sintetică raportul privind activitatea Serviciului Român de Informații în anul 2005.

Documentul este o evaluare a activității serviciului în această perioadă și conține mai mult decât o trecere în revistă a activității S.R.I., cuprinzând inclusiv elemente de analiză, precum și obiectivele care au fost prevăzute atunci și pentru anul 2006.

Structural, raportul este organizat pe șase capitole.

Primul capitol prezintă percepția Serviciului cu privire la manifestarea riscurilor și amenințărilor la adresa securității naționale, pentru ca imediat să fie expus și răspunsul Serviciului la aceste evoluții de securitate, prin activitatea sa informativă și de protecție informativă, inclusiv în cooperare cu partenerii noștri interni și externi.

Cap.III se referă la modul în care Serviciul și-a gestionat resursele umane și materiale, iar în partea următoare sunt tratate controlul și coordonarea activității Serviciului de către instituțiile abilitate de lege.

În sfârșit, Cap.V prezintă maniera în care Serviciul a interacționat cu Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității, precum și cu societatea civilă în ansamblul său.

În final, este - așa cum am subliniat - schițată viziunea de atunci a Serviciului cu privire la obiectivele și direcțiile de acțiune pe anul 2006.

Aș prezenta, așa cum am subliniat, cât se poate de sintetic, elemente din raport, raport pe care l-ați primit și dumneavoastră, și care a fost analizat și dezbătut în Comisia de control a Serviciului Român de Informații.

Așa cum se apreciază în raport, în anul 2005 s-au întrunit o serie de condiții favorabile, care au condus la consolidarea situației generale de securitate a României.

În acest sens, în raport se menționează asumarea angajamentelor în calitate de membru al Alianței Nord-Atlantice și candidat la Uniunea Europeană, continuarea unor evoluții pozitive per ansamblu a societății și economiei românești, înregistrarea unor progrese semnificative pe linia cooperării interstituționale care a condus la diminuarea și eliminarea unor fenomene precum corupția, ineficiența administrativă sau infracționalitatea.

Cu toate aceste evoluții definite ca pozitive în raport, evident, au fost manifestate, au persistat o serie de riscuri și amenințări la adresa securității naționale, care au fost grupate în raport în patru categorii.

Riscuri de securitate internă - aici ne-am referit la consecințele acestor riscuri, prin prisma potențialului pe care-l prezentau atunci în relație cu interesele strategice legate de procesul de integrare europeană.

În domeniul clasic al spionajului, odată cu consolidarea profilului strategic al României s-a sesizat afirmarea unor oportunități informative, având ca țintă instituțiile în care se concentrau informații clasificate sau care erau angrenate în acest proces de elaborare a deciziilor în diverse domenii legate de, repet, integrarea în Uniunea Europeană și consolidarea statutului nostru în Alianța Nord-Atlantică.

Eforturile serviciilor adverse erau orientate către cunoașterea unor deficiențe instituționale din România, a eventualelor situații cu potențial conflictual de ordin etnic și social, dar și a evoluțiilor pe linia relațiilor României, repet, cu Uniunea Europeană și NATO, inclusiv prin prisma posibilității de dislocare de facilități americane pe teritoriul național.

În privința amenințării teroriste, Serviciul Român de Informații a acordat o atenție deosebită descurajării intențiilor și prevenirii acțiunilor de natură teroristă, nu numai prin prisma statutului său de coordonator tehnic al sistemului național de prevenire și combatere a terorismului, cât mai ales datorită menținerii potențialului de risc terorist la adresa securității naționale, datorită unor evoluții strategice în plan european și internațional.

Serviciul a întreprins, în acest sens, acțiuni specifice informativ-operative și de protecție în vederea prevenirii și combaterii terorismului, și și-a intensificat cooperarea cu celelalte instituții din sistemul național de prevenire.

Un argument în acest sens, o probă fiind cele aproximativ 1.200 de acțiuni în comun cu aceste instituții și dublarea practic a schimbului de informații și evaluări-analize prin intermediul Centrului de coordonare operativă antiteroristă.

Fără a intra în mai multe detalii, aș sublinia, în continuare, creșterea volumului de informații obținute de Serviciu, cu 11% față de 2004. Repet, acest raport prezintă evaluarea pe anul 2005. Dintre acestea 67% au fost obținute din surse secrete umane, 18% din surse tehnice și 14,5% din surse deschise.

Aș remarca aici scăderea cu aproximativ 5% față de anul precedent a ponderii informațiilor obținute prin mijloace tehnice. Informațiile din toate aceste categorii de surse au fost valorificate prin transmiterea către beneficiarii legali a peste 13.000 de documente de informare, de analiză, de sinteză, care au fost repartizate astfel: circa 10% către președintele României și 5% pentru Administrația prezidențială, aproximativ 15% către primul-ministru al Guvernului României, și cea mai mare pondere, peste 46%, către ministere și alte agenții guvernamentale. Aș menționa și creșterea ponderii informațiilor transmise către structurile locale și către factorul legislativ.

În cursul anului 2005, de asemenea, Serviciul a întreprins peste 8.000 de acțiuni specifice de prevenire, care au vizat în principal descurajarea și limitarea unor fenomene, riscuri, amenințări la adresa securității naționale, protecția informațiilor clasificate, alte aspecte legate de securitatea națională.

În ceea ce privește cooperarea interinstituțională de care am menționat s-a remarcat o creștere a schimbului de informații, am spus acest lucru, cu partenerii naționali, peste 4.000 de informații transmise, peste 2.000 recepționate și acțiuni în comun cu aceste instituții, circa 9.000.

În plan extern, de asemenea, este foarte important, a crescut volumul schimburilor de informații și analiză la nivel bilateral cu 96 de structuri informative din 55 de țări.

De asemenea, a fost consolidată implicarea Serviciului în cooperarea multilaterală, și am menționat deja aici prezența în Alianța Nord-Atlantică, Comitetul Special și Oficiul de securitate al NATO și relația cu Uniunea Europeană.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării, organismul care asigură organizarea și coordonarea strategică a activităților care privesc securitatea națională a adoptat, de asemenea, în anul 2005, despre care vorbim, 26 de hotărâri pentru Serviciul Român de Informații, cu aplicabilitate la Serviciu, monitorizând foarte atent stadiul implementării acestora.

La rândul său, Serviciul a contribuit cu informări și analize la activitatea Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Am menționat, de asemenea, că Serviciul a fost deschis controlului parlamentar exercitat prin Comisia comună permanentă a Camerei Deputaților și Senatului pentru controlul asupra activității Serviciului.

În privința controlului financiar, acțiunile de audit intern au verificat legalitatea administrării veniturilor și cheltuielilor publice ale Serviciului.

De asemenea, în conformitate cu decizia Consiliului Suprem de Apărare a Țării, Serviciul a implementat măsurile organizatorice necesare predării către Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a dosarelor fostei securități. În anul 2005, peste 12.000 m liniari de arhivă au fost transportați către depozitele C.N.S.A.S.; a fost predat și sistemul electronic de evidență a dosarelor și a fost discutat, în cadrul comisiei mixte C.N.S.A.S.-S.R.I., conținutul dosarelor ce priveau siguranța națională.

De asemenea, în anul 2005, Serviciul a acordat și o atenție deosebită dialogului pe teme de securitate, intensificându-și participarea la manifestări organizate în țară și în străinătate, în mediul academic și cu societatea civilă.

Am spus că, în același raport din anul 2005, au fost inserate anumite obiective pentru 2006, care au fost abordate și care vor fi desigur discutate pe raportul pe anul 2006, care este finalizat și care urmează să fie discutat în Comisia de control asupra Serviciului.

Vă mulțumesc mult pentru atenție. (Aplauze.)

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule director.

Dau cuvântul domnului senator Radu Stroe, pentru a prezenta raportul referitor la constatările, concluziile și propunerile rezultate din examinarea și dezbaterea în Comisia comună permanentă a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra S.R.I.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Radu Stroe:

Vă mulțumesc, domnilor președinți.

Sinteza la raportul asupra constatărilor, concluziilor și propunerilor rezultate din raportul pe 2005 al activității Serviciului Român de Informații, precum și cel cu privire la activitatea Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului.

În conformitate cu dispozițiile Constituției României art.62 lit.h Legea nr.51/1991 privind siguranța națională a României, art.8 alin. (3) Legea nr.14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații, având în vedere prevederile hotărârii Parlamentului nr.30/1993 privind organizarea și funcționarea comisiei, s-a procedat la verificarea raportului de activitate al Serviciului Român de Informații pe anul 2005.

La ședință au participat toți membrii comisiei, constatându-se următoarele.

  1. în anul 2005, Serviciul Român de Informații a acționat pentru îndeplinirea atribuțiilor căreia îi sunt stabilite pentru apărarea securității naționale, în conformitate cu prevederile Constituției și ale legilor în materia securității naționale.
  2. planificarea și reglementarea activității de informații, coordonarea operativă și cooperarea interinstituțională, inclusiv pe plan extern, au susținere juridică în principiile și normele constituționale, în ansamblul legislației privind domeniul securității naționale și al serviciilor de informații, în Tratatul de aderare la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, în hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, precum și în reglementările interne, emise de directorul Serviciului Român de Informații.

Comisia parlamentară observă, însă, că activitatea Serviciului Român de Informații, permanent adaptată la evoluțiile mediului internațional de securitate și accentuării caracteristicilor transnaționale ale amenințărilor, ca și la schimbarea fundamentală a conceptului de securitate, nu mai are decât în mică măsură elemente de referință în legislația în vigoare, adoptată la începutul anilor '90.

Față de această constatare, se apreciază responsabilitatea Serviciului Român de Informații de a-și reglementa conduita informativă în funcție de principiile și normele Constituției, în acord cu reglementările internaționale referitoare la drepturile omului, și cu asumarea răspunderilor pentru un raport rezonabil între protecția individului și apărarea securității colective.

Astfel, putem afirma că Serviciul Român de Informații a furnizat informațiile necesare factorilor de decizie ai statului, între altele privind cunoașterea prevenirii, contracarării și înlăturării amenințărilor la adresa securității naționale, susținerea informativă și contrainformativă de securitate națională, gestionarea situațiilor de urgență, susținerea operațiunilor de legătură cu serviciile statelor aliate din NATO și altele.

În rapoartele transmise Parlamentului sunt menționate și s-a putut lua act de toate elementele concrete în problematica enunțată mai sus, și nu voi mai insista. Materialele au fost remise Parlamentului.

În ceea ce privește constituționalitatea și legalitatea activității Serviciul Român de Informații, comisia nu a putut constata, cel puțin la data efectuării controalelor și a verificării raportului, nereguli majore, de natură a fi traduse în fața Camerelor reunite ale Parlamentului.

Cu privire la operațiunile de culegere de informații pentru anul 2005 și operațiunile cu restrângere temporară a exercițiului unor drepturi (ascultare, interceptare etc.), au înregistrat o scădere cu circa o treime față de anul precedent, adică 2004.

Din păcate, când vom discuta anul 2006 și 2007, vom vedea că situația se schimbă, putând deveni chiar alarmantă.

În final, comisia apreciază că sunt întrunite condițiile minime pentru ca raportul de activitate pe 2005 al Serviciului Român de Informații să fie aprobat de Parlament.

Ne exprimăm speranța că Serviciul Român de Informații va lua în considerare, în măsura în care mai sunt de actualitate, propunerile formulate de Comisia de control.

În ceea ce privește activitatea Comisiei de control pentru perioada la care ne referim, respectiv 2005, informăm plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului că au fost depuse eforturi, astfel cum s-a și prezentat în scris prin raportul comisiei depus la casete.

Principalele noastre preocupări la începutul de mandat au constat în următoarele acțiuni: întâlniri multiple cu membrii conducerii Serviciul Român de Informații pe diferite teme specifice, declarându-ne satisfăcuți pentru acea etapă, aș spune de început, de cunoaștere a specificului de activitate; controale efectuate la unele secții județene, dar și în aparatul central al S.R.I.-ului. De fapt, era tot o primă luare de contact cu oamenii, cu problemele, cu tehnica.

Recomandările făcute de comisie, în raport cu problematica apărută, au vizat o serie de sectoare, precum resursele umane, eficiența acestora, dar și calitatea profesională, reactualizarea reglementărilor legale care guvernează activitatea Serviciului, inclusiv cele de la nivelul instituției, respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor în raport cu noul drum al României către NATO și Uniunea Europeană.

Apreciem, în final, că membrii Comisiei de control, pentru perioada la care ne referim, s-au acomodat cu legislația, cu problematica și au început să pătrundă substanța activității atât de sensibile din S.R.I.

În viitor, pentru anii 2006 și mai ales 2007, vom putea aprecia într-o mai bună cunoștință de cauză performanțele și deficiențele din cadrul Serviciului.

Fac această afirmație în deplină cunoștință de cauză, spre informarea plenului reunit al celor două Camere, cunoscută fiind dificultatea de realizare a unui echilibru stabil între respectul necondiționat al drepturilor și libertăților cetățeanului și nevoia asigurării securității naționale a României. (Aplauze)

Vă mulțumesc.

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Văd că rapoartele deja au fost acceptate prin aplauze.

Deschid dezbaterile generale.

Rog grupurile parlamentare să se înscrie la cuvânt.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, dau cuvântul domnului senator Funar.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, doamna președintă de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Chiar dacă acest raport al S.R.I.-ului este prezentat cu o întârziere de un an și jumătate, ne sunt proaspete în memorie diverse întâmplări care au avut loc și evenimente în țară, și unele în străinătate.

În legătură cu acestea, permiteți-mi să formulez câteva întrebări pentru distinsul director al Serviciului Român de Informații.

Prima dintre ele: "Ce a constat și pe cine a sesizat Serviciul Român de Informații în legătură cu pregătirile făcute de Ungaria pe teritoriul românesc, împreună cu U.D.M.R.-ul, în vederea declanșării referendumurilor locale pentru autonomia teritorială a așa-zisului Ținut Secuiesc.

O a doua întrebare: fostul ministru al comunicațiilor, Nagy zsolt, a desfășurat acțiune de spionaj pe teritoriul României și în anul 2005, sau mai devreme, și a continuat-o în 2005 și în 2006, până la suspendare?

Cea de a treia întrebare. Ne amintim de plecarea celor trei ziariști în Irak. Ce informații are Serviciul Român de Informații în legătură cu pregătirea acestei excursii? Cine i-a ajutat să plece? Ce legătură a existat între cei trei, Omar Hayssam și președintele României?

Cea de a patra întrebare: ce a făcut Serviciul Român de Informații pentru a împiedica dispariția din România a teroristului nr.1, Omar Hayssam?

Ultima întrebare: în care țară din lume președintele țării respective a mai ajuns "șef de celulă", ca la noi?!

Mulțumesc. (Aplauze)

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului deputat Dumitriu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Mulțumesc, doamna președintă.

Toată lumea îl cunoaște pe domnul senator George Maior ca pe un om de mare bun simț. Și cred că din această cauză s-a și observat o oarecare stânjeneală atunci când a citit raportul.

Pentru că, pe lângă raportul citit în "sotto voce" de domnia sa, există cazuri concrete la care instituția, și bineînțeles raportul, nu au răspuns.

Și o să iau câteva din aceste cazuri: în primul rând, ar fi cazul Stamen Stancev, în care instituția și-a abandonat rolul profilactic, extrem de important într-o democrație, și a trecut la urmărirea unor demnitari.

Tot legat de acest caz, există o întrebare printre toți colegii noștri parlamentari sau membri ai Executivului: dacă telefoanele care se întrerup atât de des, ale demnitarilor, sunt cumva ascultate, și în ce condiții se fac aceste ascultări? Pentru că, până la ora actuală, noi nu am aflat de aceste ascultări decât după ce persoanele au fost puse sub urmărire.

O a doua problemă ar fi cea legată de cazul ridicat și de domnul președinte Funar, și anume de cazul Hayssam. Mă refer aici la abandonarea completă a acestui caz, singurul caz de terorism internațional în care este implicată România.

Cel de-al treilea caz se referă la mult mediatizatul caz "Coldea - Curtea Constituțională", în care s-a considerat că printr-o măsură administrativă se va schimba și mentalitatea sau modul de lucru al unui director al instituției principale de securitate din România, prin care acest director se interesează de dosarele membrilor Curții Constituționale.

În fine, ultimul caz la care mă voi referi este legat de semnalele trase de personalități marcante ale vieții politice, cum ar fi domnul Corneliu Vadim Tudor sau domnul Emil Boc, și nu în ultimul rând de președintele României, cu privire la implicarea mafiei și a cercurilor de interese ascunse în decizia politică.

Acum, stimați colegi, sigur că intervenția mea, ca ales al unui județ, are foarte puțină importanță față de puterea cercurilor care de fapt conduc România. Și, din această cauză, nu mizez pe un rezultat direct al intervenției mele, însă, cred că toți ar trebui să nu mai acceptăm aceste rapoarte spuse cu voce joasă, și care de fapt nu fac decât să acopere o realitate pe care o simțim toți, dar în fața cărora nu avem decât curajul să tăcem.

Vă mulțumesc.

Doamna Norica Nicolai:

Doresc să vă atrag atenția că plenul Camerelor reunite este sesizat cu dezbaterea raportului de activitate pe 2005. Ca atare, chestiunile pe care domniile voastre le-ați ridicat exced posibilității de dezbatere în acest cadru. Fără îndoială, preocupările dumneavoastră sunt justificate. Vor face obiectul unor discuții în comisia de specialitate.

În conformitate cu regulile parlamentare, Camerele reunite iau act de prezentarea și de dezbaterea acestui raport.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 9 august 2022, 13:56
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro