Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 20 iunie 2007

11.

Prezentarea şi dezbaterea Raportului privind activitatea desfăşurată de Serviciul Român de Informaţii în anul 2005; prezentarea şi dezbaterea Raportului referitor la constatările, concluziile şi propunerile rezultate din examinarea şi dezbaterea în Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii a Raportului privind activitatea desfăşurată în anul 2005 de Serviciul Român de Informaţii; prezentarea Raportului privind activitatea desfăşurată de Comisia comună permanentă a camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii în anul 2005.

	Domnul Bogdan Olteanu:
	................................................
	La pct.10 al ordinii de zi avem raportul privind activitatea desfăşurată de Serviciul Român de Informaţii în anul 2005. Dau cuvântul domnului director George Cristian Maior, pentru a prezenta acest raport. Domnule director, aveţi cuvântul.
	Domnul George-Cristian Maior: Domnule preşedinte, Domnilor senatori şi deputaţi, În conformitate cu prevederile legale care instaurează controlul parlamentar asupra Serviciului Român de Informaţii, permiteţi-mi, vă rog, să prezint într-o manieră sintetică raportul privind activitatea Serviciului Român de Informaţii în anul 2005. Documentul este o evaluare a activităţii serviciului în această perioadă şi conţine mai mult decât o trecere în revistă a activităţii S.R.I., cuprinzând inclusiv elemente de analiză, precum şi obiectivele care au fost prevăzute atunci şi pentru anul 2006. Structural, raportul este organizat pe şase capitole. Primul capitol prezintă percepţia Serviciului cu privire la manifestarea riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, pentru ca imediat să fie expus şi răspunsul Serviciului la aceste evoluţii de securitate, prin activitatea sa informativă şi de protecţie informativă, inclusiv în cooperare cu partenerii noştri interni şi externi. Cap.III se referă la modul în care Serviciul şi-a gestionat resursele umane şi materiale, iar în partea următoare sunt tratate controlul şi coordonarea activităţii Serviciului de către instituţiile abilitate de lege. În sfârşit, Cap.V prezintă maniera în care Serviciul a interacţionat cu Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii, precum şi cu societatea civilă în ansamblul său. În final, este - aşa cum am subliniat - schiţată viziunea de atunci a Serviciului cu privire la obiectivele şi direcţiile de acţiune pe anul 2006. Aş prezenta, aşa cum am subliniat, cât se poate de sintetic, elemente din raport, raport pe care l-aţi primit şi dumneavoastră, şi care a fost analizat şi dezbătut în Comisia de control a Serviciului Român de Informaţii. Aşa cum se apreciază în raport, în anul 2005 s-au întrunit o serie de condiţii favorabile, care au condus la consolidarea situaţiei generale de securitate a României. În acest sens, în raport se menţionează asumarea angajamentelor în calitate de membru al Alianţei Nord-Atlantice şi candidat la Uniunea Europeană, continuarea unor evoluţii pozitive per ansamblu a societăţii şi economiei româneşti, înregistrarea unor progrese semnificative pe linia cooperării interstituţionale care a condus la diminuarea şi eliminarea unor fenomene precum corupţia, ineficienţa administrativă sau infracţionalitatea. Cu toate aceste evoluţii definite ca pozitive în raport, evident, au fost manifestate, au persistat o serie de riscuri şi ameninţări la adresa securităţii naţionale, care au fost grupate în raport în patru categorii. Riscuri de securitate internă - aici ne-am referit la consecinţele acestor riscuri, prin prisma potenţialului pe care-l prezentau atunci în relaţie cu interesele strategice legate de procesul de integrare europeană. În domeniul clasic al spionajului, odată cu consolidarea profilului strategic al României s-a sesizat afirmarea unor oportunităţi informative, având ca ţintă instituţiile în care se concentrau informaţii clasificate sau care erau angrenate în acest proces de elaborare a deciziilor în diverse domenii legate de, repet, integrarea în Uniunea Europeană şi consolidarea statutului nostru în Alianţa Nord-Atlantică. Eforturile serviciilor adverse erau orientate către cunoaşterea unor deficienţe instituţionale din România, a eventualelor situaţii cu potenţial conflictual de ordin etnic şi social, dar şi a evoluţiilor pe linia relaţiilor României, repet, cu Uniunea Europeană şi NATO, inclusiv prin prisma posibilităţii de dislocare de facilităţi americane pe teritoriul naţional. În privinţa ameninţării teroriste, Serviciul Român de Informaţii a acordat o atenţie deosebită descurajării intenţiilor şi prevenirii acţiunilor de natură teroristă, nu numai prin prisma statutului său de coordonator tehnic al sistemului naţional de prevenire şi combatere a terorismului, cât mai ales datorită menţinerii potenţialului de risc terorist la adresa securităţii naţionale, datorită unor evoluţii strategice în plan european şi internaţional. Serviciul a întreprins, în acest sens, acţiuni specifice informativ-operative şi de protecţie în vederea prevenirii şi combaterii terorismului, şi şi-a intensificat cooperarea cu celelalte instituţii din sistemul naţional de prevenire. Un argument în acest sens, o probă fiind cele aproximativ 1.200 de acţiuni în comun cu aceste instituţii şi dublarea practic a schimbului de informaţii şi evaluări-analize prin intermediul Centrului de coordonare operativă antiteroristă. Fără a intra în mai multe detalii, aş sublinia, în continuare, creşterea volumului de informaţii obţinute de Serviciu, cu 11% faţă de 2004. Repet, acest raport prezintă evaluarea pe anul 2005. Dintre acestea 67% au fost obţinute din surse secrete umane, 18% din surse tehnice şi 14,5% din surse deschise. Aş remarca aici scăderea cu aproximativ 5% faţă de anul precedent a ponderii informaţiilor obţinute prin mijloace tehnice. Informaţiile din toate aceste categorii de surse au fost valorificate prin transmiterea către beneficiarii legali a peste 13.000 de documente de informare, de analiză, de sinteză, care au fost repartizate astfel: circa 10% către preşedintele României şi 5% pentru Administraţia prezidenţială, aproximativ 15% către primul-ministru al Guvernului României, şi cea mai mare pondere, peste 46%, către ministere şi alte agenţii guvernamentale. Aş menţiona şi creşterea ponderii informaţiilor transmise către structurile locale şi către factorul legislativ. În cursul anului 2005, de asemenea, Serviciul a întreprins peste 8.000 de acţiuni specifice de prevenire, care au vizat în principal descurajarea şi limitarea unor fenomene, riscuri, ameninţări la adresa securităţii naţionale, protecţia informaţiilor clasificate, alte aspecte legate de securitatea naţională. În ceea ce priveşte cooperarea interinstituţională de care am menţionat s-a remarcat o creştere a schimbului de informaţii, am spus acest lucru, cu partenerii naţionali, peste 4.000 de informaţii transmise, peste 2.000 recepţionate şi acţiuni în comun cu aceste instituţii, circa 9.000. În plan extern, de asemenea, este foarte important, a crescut volumul schimburilor de informaţii şi analiză la nivel bilateral cu 96 de structuri informative din 55 de ţări. De asemenea, a fost consolidată implicarea Serviciului în cooperarea multilaterală, şi am menţionat deja aici prezenţa în Alianţa Nord-Atlantică, Comitetul Special şi Oficiul de securitate al NATO şi relaţia cu Uniunea Europeană. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, organismul care asigură organizarea şi coordonarea strategică a activităţilor care privesc securitatea naţională a adoptat, de asemenea, în anul 2005, despre care vorbim, 26 de hotărâri pentru Serviciul Român de Informaţii, cu aplicabilitate la Serviciu, monitorizând foarte atent stadiul implementării acestora. La rândul său, Serviciul a contribuit cu informări şi analize la activitatea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Am menţionat, de asemenea, că Serviciul a fost deschis controlului parlamentar exercitat prin Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru controlul asupra activităţii Serviciului. În privinţa controlului financiar, acţiunile de audit intern au verificat legalitatea administrării veniturilor şi cheltuielilor publice ale Serviciului. De asemenea, în conformitate cu decizia Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, Serviciul a implementat măsurile organizatorice necesare predării către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a dosarelor fostei securităţi. În anul 2005, peste 12.000 m liniari de arhivă au fost transportaţi către depozitele C.N.S.A.S.; a fost predat şi sistemul electronic de evidenţă a dosarelor şi a fost discutat, în cadrul comisiei mixte C.N.S.A.S.-S.R.I., conţinutul dosarelor ce priveau siguranţa naţională. De asemenea, în anul 2005, Serviciul a acordat şi o atenţie deosebită dialogului pe teme de securitate, intensificându-şi participarea la manifestări organizate în ţară şi în străinătate, în mediul academic şi cu societatea civilă. Am spus că, în acelaşi raport din anul 2005, au fost inserate anumite obiective pentru 2006, care au fost abordate şi care vor fi desigur discutate pe raportul pe anul 2006, care este finalizat şi care urmează să fie discutat în Comisia de control asupra Serviciului. Vă mulţumesc mult pentru atenţie. (Aplauze.)
	Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc, domnule director. Dau cuvântul domnului senator Radu Stroe, pentru a prezenta raportul referitor la constatările, concluziile şi propunerile rezultate din examinarea şi dezbaterea în Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra S.R.I. Aveţi cuvântul, domnule senator.
	Domnul Radu Stroe: Vă mulţumesc, domnilor preşedinţi. Sinteza la raportul asupra constatărilor, concluziilor şi propunerilor rezultate din raportul pe 2005 al activităţii Serviciului Român de Informaţii, precum şi cel cu privire la activitatea Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului. În conformitate cu dispoziţiile Constituţiei României art.62 lit.h Legea nr.51/1991 privind siguranţa naţională a României, art.8 alin. (3) Legea nr.14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, având în vedere prevederile hotărârii Parlamentului nr.30/1993 privind organizarea şi funcţionarea comisiei, s-a procedat la verificarea raportului de activitate al Serviciului Român de Informaţii pe anul 2005. La şedinţă au participat toţi membrii comisiei, constatându-se următoarele. în anul 2005, Serviciul Român de Informaţii a acţionat pentru îndeplinirea atribuţiilor căreia îi sunt stabilite pentru apărarea securităţii naţionale, în conformitate cu prevederile Constituţiei şi ale legilor în materia securităţii naţionale. planificarea şi reglementarea activităţii de informaţii, coordonarea operativă şi cooperarea interinstituţională, inclusiv pe plan extern, au susţinere juridică în principiile şi normele constituţionale, în ansamblul legislaţiei privind domeniul securităţii naţionale şi al serviciilor de informaţii, în Tratatul de aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, în hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, precum şi în reglementările interne, emise de directorul Serviciului Român de Informaţii. Comisia parlamentară observă, însă, că activitatea Serviciului Român de Informaţii, permanent adaptată la evoluţiile mediului internaţional de securitate şi accentuării caracteristicilor transnaţionale ale ameninţărilor, ca şi la schimbarea fundamentală a conceptului de securitate, nu mai are decât în mică măsură elemente de referinţă în legislaţia în vigoare, adoptată la începutul anilor '90. Faţă de această constatare, se apreciază responsabilitatea Serviciului Român de Informaţii de a-şi reglementa conduita informativă în funcţie de principiile şi normele Constituţiei, în acord cu reglementările internaţionale referitoare la drepturile omului, şi cu asumarea răspunderilor pentru un raport rezonabil între protecţia individului şi apărarea securităţii colective. Astfel, putem afirma că Serviciul Român de Informaţii a furnizat informaţiile necesare factorilor de decizie ai statului, între altele privind cunoaşterea prevenirii, contracarării şi înlăturării ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, susţinerea informativă şi contrainformativă de securitate naţională, gestionarea situaţiilor de urgenţă, susţinerea operaţiunilor de legătură cu serviciile statelor aliate din NATO şi altele. În rapoartele transmise Parlamentului sunt menţionate şi s-a putut lua act de toate elementele concrete în problematica enunţată mai sus, şi nu voi mai insista. Materialele au fost remise Parlamentului. În ceea ce priveşte constituţionalitatea şi legalitatea activităţii Serviciul Român de Informaţii, comisia nu a putut constata, cel puţin la data efectuării controalelor şi a verificării raportului, nereguli majore, de natură a fi traduse în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului. Cu privire la operaţiunile de culegere de informaţii pentru anul 2005 şi operaţiunile cu restrângere temporară a exerciţiului unor drepturi (ascultare, interceptare etc.), au înregistrat o scădere cu circa o treime faţă de anul precedent, adică 2004. Din păcate, când vom discuta anul 2006 şi 2007, vom vedea că situaţia se schimbă, putând deveni chiar alarmantă. În final, comisia apreciază că sunt întrunite condiţiile minime pentru ca raportul de activitate pe 2005 al Serviciului Român de Informaţii să fie aprobat de Parlament. Ne exprimăm speranţa că Serviciul Român de Informaţii va lua în considerare, în măsura în care mai sunt de actualitate, propunerile formulate de Comisia de control. În ceea ce priveşte activitatea Comisiei de control pentru perioada la care ne referim, respectiv 2005, informăm plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului că au fost depuse eforturi, astfel cum s-a şi prezentat în scris prin raportul comisiei depus la casete. Principalele noastre preocupări la începutul de mandat au constat în următoarele acţiuni: întâlniri multiple cu membrii conducerii Serviciul Român de Informaţii pe diferite teme specifice, declarându-ne satisfăcuţi pentru acea etapă, aş spune de început, de cunoaştere a specificului de activitate; controale efectuate la unele secţii judeţene, dar şi în aparatul central al S.R.I.-ului. De fapt, era tot o primă luare de contact cu oamenii, cu problemele, cu tehnica. Recomandările făcute de comisie, în raport cu problematica apărută, au vizat o serie de sectoare, precum resursele umane, eficienţa acestora, dar şi calitatea profesională, reactualizarea reglementărilor legale care guvernează activitatea Serviciului, inclusiv cele de la nivelul instituţiei, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor în raport cu noul drum al României către NATO şi Uniunea Europeană. Apreciem, în final, că membrii Comisiei de control, pentru perioada la care ne referim, s-au acomodat cu legislaţia, cu problematica şi au început să pătrundă substanţa activităţii atât de sensibile din S.R.I. În viitor, pentru anii 2006 şi mai ales 2007, vom putea aprecia într-o mai bună cunoştinţă de cauză performanţele şi deficienţele din cadrul Serviciului. Fac această afirmaţie în deplină cunoştinţă de cauză, spre informarea plenului reunit al celor două Camere, cunoscută fiind dificultatea de realizare a unui echilibru stabil între respectul necondiţionat al drepturilor şi libertăţilor cetăţeanului şi nevoia asigurării securităţii naţionale a României. (Aplauze) Vă mulţumesc.
	Doamna Norica Nicolai: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator. Văd că rapoartele deja au fost acceptate prin aplauze. Deschid dezbaterile generale. Rog grupurile parlamentare să se înscrie la cuvânt. Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, dau cuvântul domnului senator Funar. Aveţi cuvântul, domnule senator.
	Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, doamna preşedintă de şedinţă. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Chiar dacă acest raport al S.R.I.-ului este prezentat cu o întârziere de un an şi jumătate, ne sunt proaspete în memorie diverse întâmplări care au avut loc şi evenimente în ţară, şi unele în străinătate. În legătură cu acestea, permiteţi-mi să formulez câteva întrebări pentru distinsul director al Serviciului Român de Informaţii. Prima dintre ele: "Ce a constat şi pe cine a sesizat Serviciul Român de Informaţii în legătură cu pregătirile făcute de Ungaria pe teritoriul românesc, împreună cu U.D.M.R.-ul, în vederea declanşării referendumurilor locale pentru autonomia teritorială a aşa-zisului Ţinut Secuiesc. O a doua întrebare: fostul ministru al comunicaţiilor, Nagy zsolt, a desfăşurat acţiune de spionaj pe teritoriul României şi în anul 2005, sau mai devreme, şi a continuat-o în 2005 şi în 2006, până la suspendare? Cea de a treia întrebare. Ne amintim de plecarea celor trei ziarişti în Irak. Ce informaţii are Serviciul Român de Informaţii în legătură cu pregătirea acestei excursii? Cine i-a ajutat să plece? Ce legătură a existat între cei trei, Omar Hayssam şi preşedintele României? Cea de a patra întrebare: ce a făcut Serviciul Român de Informaţii pentru a împiedica dispariţia din România a teroristului nr.1, Omar Hayssam? Ultima întrebare: în care ţară din lume preşedintele ţării respective a mai ajuns "şef de celulă", ca la noi?! Mulţumesc. (Aplauze)
	Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc, domnule senator. Dau cuvântul domnului deputat Dumitriu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.
	Domnul Dragoş Petre Dumitriu: Mulţumesc, doamna preşedintă. Toată lumea îl cunoaşte pe domnul senator George Maior ca pe un om de mare bun simţ. Şi cred că din această cauză s-a şi observat o oarecare stânjeneală atunci când a citit raportul. Pentru că, pe lângă raportul citit în "sotto voce" de domnia sa, există cazuri concrete la care instituţia, şi bineînţeles raportul, nu au răspuns. Şi o să iau câteva din aceste cazuri: în primul rând, ar fi cazul Stamen Stancev, în care instituţia şi-a abandonat rolul profilactic, extrem de important într-o democraţie, şi a trecut la urmărirea unor demnitari. Tot legat de acest caz, există o întrebare printre toţi colegii noştri parlamentari sau membri ai Executivului: dacă telefoanele care se întrerup atât de des, ale demnitarilor, sunt cumva ascultate, şi în ce condiţii se fac aceste ascultări? Pentru că, până la ora actuală, noi nu am aflat de aceste ascultări decât după ce persoanele au fost puse sub urmărire. O a doua problemă ar fi cea legată de cazul ridicat şi de domnul preşedinte Funar, şi anume de cazul Hayssam. Mă refer aici la abandonarea completă a acestui caz, singurul caz de terorism internaţional în care este implicată România. Cel de-al treilea caz se referă la mult mediatizatul caz "Coldea - Curtea Constituţională", în care s-a considerat că printr-o măsură administrativă se va schimba şi mentalitatea sau modul de lucru al unui director al instituţiei principale de securitate din România, prin care acest director se interesează de dosarele membrilor Curţii Constituţionale. În fine, ultimul caz la care mă voi referi este legat de semnalele trase de personalităţi marcante ale vieţii politice, cum ar fi domnul Corneliu Vadim Tudor sau domnul Emil Boc, şi nu în ultimul rând de preşedintele României, cu privire la implicarea mafiei şi a cercurilor de interese ascunse în decizia politică. Acum, stimaţi colegi, sigur că intervenţia mea, ca ales al unui judeţ, are foarte puţină importanţă faţă de puterea cercurilor care de fapt conduc România. Şi, din această cauză, nu mizez pe un rezultat direct al intervenţiei mele, însă, cred că toţi ar trebui să nu mai acceptăm aceste rapoarte spuse cu voce joasă, şi care de fapt nu fac decât să acopere o realitate pe care o simţim toţi, dar în faţa cărora nu avem decât curajul să tăcem. Vă mulţumesc.
	Doamna Norica Nicolai: Doresc să vă atrag atenţia că plenul Camerelor reunite este sesizat cu dezbaterea raportului de activitate pe 2005. Ca atare, chestiunile pe care domniile voastre le-aţi ridicat exced posibilităţii de dezbatere în acest cadru. Fără îndoială, preocupările dumneavoastră sunt justificate. Vor face obiectul unor discuţii în comisia de specialitate. În conformitate cu regulile parlamentare, Camerele reunite iau act de prezentarea şi de dezbaterea acestui raport.