Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 2 mai 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.63/11-05-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 02-05-2007 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 2 mai 2007

  Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.

Ședința a început la ora 15.55.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul senator Doru Ioan Tărăcilă, președintele interimar al Senatului, domnul deputat Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, asistați de domnul senator Mihai Ungheanu, secretar al Senatului, și domnul deputat Ștefan Valeriu Zgonea, secretar al Camerei Deputaților.

 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Declar deschisă ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului și vă informez că, din totalul de 465 deputați și senatori, și-au înregistrat prezența 254, iar 211 sunt absenți.

Cvorumul legal de lucru este îndeplinit.

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au adoptat Proiectul ordinii de zi și Proiectul programului de lucru pentru ședința comună de astăzi a Camerei Deputaților și Senatului, în forma în care au fost distribuite senatorilor și deputaților.

Sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi?

Dacă nu sunt comentarii, supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Cine este pentru?

Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă?

Se abține cineva?

Cu unanimitate de voturi, ordinea de zi a fost aprobată.

În ceea ce privește programul de lucru, vă propunem să lucrăm până vor fi soluționate problemele înscrise pe ordinea de zi.

Sunt observații la programul de lucru?

Dacă nu sunt observații, vă rog să vă pronunțați prin vot.

Cine este pentru?

Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă ?

Se abține cineva?

Cu unanimitate de voturi, programul de lucru a fost aprobat.

 
Depunerea jurământului de către domnul senator Cristian Diaconescu, ales prin Hotărârea Parlamentului României nr.27/24.04.2007, în calitate de membru al Comisiei speciale a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra Serviciului de Informații Externe.

La primul punct din ordinea de zi avem depunerea jurământului de către domnul senator Cristian Diaconescu, ales prin Hotărârea Parlamentului României nr.27/24.04.2007, în calitate de membru al Comisiei speciale a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra Serviciului de Informații Externe.

Vă rog să-mi permiteți să reamintesc procedura depunerii jurământului.

Domnul senator Cristian Diaconescu, de la tribuna Parlamentului, cu mâna pe Biblie și Constituție, va da citire jurământului, după care îl va semna și depune la președinții de ședință.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Cristian Diaconescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

"Eu, Cristian Diaconescu, membru al Comisiei parlamentare speciale pentru controlul activității Serviciului de Informații Externe, jur să apăr interesele României și să respect Constituția și legile țării.

Jur că, atât pe timpul mandatului, cât și după încetarea acestuia, voi păstra secretul asupra documentelor datelor și informațiilor considerate ca atare de lege, de care voi lua cunoștință în exercitarea atribuțiilor.

Jur pe propria răspundere că nu am colaborat cu structurile fostei Securități și că nu fac parte din cadrul Serviciului de Informații Externe sau ale altor servicii secrete de informații".

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Prezentarea de către primul-ministru a propunerii privind aprobarea de către Parlament a intrării și staționării forțelor Statelor Unite ale Americii pe teritoriul României.

La punctul 2 al ordinii de zi figurează Scrisoarea Președintelui interimar al României privind aprobarea de către Parlament a intrării și staționării forțelor Statelor Unite ale Americii pe teritoriul României.

Reamintesc faptul că aprobarea intrării și staționării trupelor SUA pe teritoriul României are ca temei dispozițiile art.118 alin.5 din Constituția României, republicată, ale art.5 din Legea apărării naționale a României nr.45/1994, modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.13/2000, aprobată cu modificări prin Legea nr.398/2001, precum și dispozițiile art.2 din Acordul dintre România și Statele Unite ale Americii privind activitățile forțelor Statelor Unite staționate pe teritoriul României, semnat la București, la 6 decembrie 2005, ratificat prin Legea nr.268/2006.

Vă rog să-mi permiteți să ofer cuvântul domnului Călin Popescu Tăriceanu, prim-ministru al României, pentru prezentarea propunerii privind aprobarea de către Parlament a intrării și staționării forțelor Statelor Unite ale Americii pe teritoriul României.

Aveți cuvântul, domnule prim-ministru.

 

Domnul Călin Popescu Tăriceanu - prim-ministru:

Domnilor președinți ai Camerelor legiuitoare,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Îmi amintesc cum, cu multă vreme în urmă, bunicul meu îmi povestea despre momentul 1945, imediat după încheierea războiului. Și el, și prietenii lui, și toții românii, toată suflarea românească, nutreau o singură speranță. Ca trupele americane să vină să elibereze România de prezența comunistă.

În 1945, trebuie subliniat, însă, că România era în poziția statului victimă, victimă a comunismului care căuta sprijinul unei mari puteri.

Bunicii noștri, părinții noștri au nutrit multă vreme această speranță și ea s-a realizat mult mai târziu. Au trecut 60 de ani de la momentul 1945. Atunci, ca și acum, când ne referim la Statele Unite ale Americii, ne gândim la libertate, la democrație, la prosperitate, la forța pusă în slujba binelui. S-a schimbat însă ceva. Așa cum spuneam, dacă în 1945 România se uita la Statele Unite din postura de victimă a comunismului, acum suntem în postura de parteneri. Vreau să subliniez acest cuvânt, și anume, parteneri. Suntem parteneri în lupta contra terorismului, parteneri în structuri internaționale, cum este NATO. Cele două armate au o colaborare excelentă în Afganistan, de exemplu, sub umbrela NATO. Astfel de colaborări în diverse teatre de operațiuni au darul de a consolida alianța dintre noi și chiar de a forma prin intermediul soldaților noștri o camaraderie specială.

Mă aflu astăzi în fața dumneavoastră, pentru a vă solicita un vot firesc care nu face decât să confirme încă o dată parteneriatul pe care-l avem cu Statele Unite.

Au trecut deja doi ani de la semnarea Acordului dintre România și Statele Unite ale Americii privind activitățile forțelor armate ale Statelor Unite staționate pe teritoriul României.

În prezent, suntem în plin proces de implementare a prevederilor acestui acord care intensifică parteneriatul strategic dintre România și Statele Unite.

Ca parte a demersului de implementare, astăzi, veți exprima votul dumneavoastră pentru adoptarea hotărârii privind aprobarea intrării forțelor Statelor Unite ale Americii pe teritoriul României, în vederea desfășurării activităților stabilite prin acordul dintre cele două țări la care am făcut referire anterior.

Este un act juridic necesar pentru asigurarea cadrului optim de legalitate cu privire la prezența militarilor americani în bazele militare românești. Mai mult decât atât, adoptarea acestei hotărâri va reconfirma caracterul privilegiat al relațiilor de parteneriat cu Statele Unite ale Americii.

Încheierea în anul 2005 a Acordului de acces al trupelor SUA la bazele românești a constituit o decizie politică de importanță majoră și a furnizat un impuls semnificativ pentru dezvoltarea relațiilor bilaterale cu Statele Unite ale Americii.

De asemenea, prezența pe teritoriul României a trupelor americane va contribui decisiv la extinderea securității și la proiectarea stabilității spre Orientul Mijlociu, ca parte componentă a efortului global de combatere a terorismului. În virtutea acestor obiective de securitate, România contribuie inclusiv prin adoptarea acestei hotărâri la contracararea terorismului internațional.

Votul dumneavoastră de astăzi va reprezenta o etapă importantă și esențială în procesul de implementare a prevederilor acordului din 2005. Este o dovadă a consecvenței noastre în relația cu Statele Unite ale Americii și în ceea ce privește politica externă și de securitate a României.

Din motivele menționate anterior, consider că adoptarea hotărârii este o cerință imperios necesară și vă solicit un vot pozitiv.

Vă asigur că textul prezentat dumneavoastră este în deplin acord cu solicitărilor partenerilor americani și îndeplinește toate criteriile de legalitate conform cadrului juridic național.

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumim, domnule prim-ministru.

 
Dezbaterea și adoptarea Hotărârii privind aprobarea intrării și staționării forțelor Statelor Unite ale Americii pe teritoriul României în vederea desfășurării activităților stabilite prin Acordul dintre România și Statele Unite ale Americii privind activitățile forțelor Statelor Unite staționate pe teritoriul României, semnat la București, la 5 decembrie 2005, ratificat prin Legea nr.268/2006.

Stimați colegi, urmează dezbateri din partea grupurilor parlamentare din Camera Deputaților și Senat.

Birourile permanente reunite ale celor două Camere propun câte cinci minute pentru fiecare grup parlamentar.

Dacă nu sunt observații în legătură cu acest timp, vă rog să ne pronunțăm prin vot.

Cine este pentru?

Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Nici un vot.

Se abține cineva?

Cu unanimitate de voturi această propunere a Birourilor permanente a fost acceptată de către plenul Parlamentului.

Ofer cuvântul în continuare reprezentanților grupurilor parlamentare.

Invit la tribuna Parlamentului pe domnul senator Cristian Diaconescu, din partea Grupurilor parlamentare al Partidului Social Democrat.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Cristian Diaconescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule prim-ministru,

Domnule ministru,

Stimate colege, stimați colegi,

Grupurile parlamentare ale Partidului Social Democrat vor vota în favoarea aprobării intrării în vigoare a acestui acord, acord stabilit între autoritățile române și americane privind staționarea pe teritoriul României a forțelor militare ale Statelor Unite și folosirea facilităților corespunzătoare acestui demers.

Aș vrea să vă spunem de la bun început faptul că, pe de o parte, acest acord respectă standardele și criteriile pe care România le are în vigoare în cadrul parteneriatului strategic stabilit cu Statele Unite. Într-adevăr, România este aliata Statelor Unite, și nu un simplu partener, și, din acest punct de vedere, țării noastre îi revin o serie de responsabilități, dar și drepturi, în raporturile de parteneriat strategic în domenii de securitate și stabilitate împreună cu partea americană, față de care, înțelegem, și în această formulă, să ne îndeplinim obligațiile.

Pe de altă parte, acest acord reprezintă un element important în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor și responsabilităților pe care România și le asumă în plenul combaterii terorismului, a luptei pentru un sistem de securitate și stabilitate regională în jurul României pe care să ne bazăm și care să asigure garanțiile de securitate necesară pentru țara noastră.

De asemenea, vrem să subliniem faptul că acest acord nu afectează interesele de securitate ale niciunui alt stat și din acest punct de vedere adresăm rugămintea Guvernului României să asigure transparența necesară în legătură cu notificările privind dislocările de forțe străine pe teritoriul României atât conform Tratatului privind forțele armate convenționale, cât și conform Acordurilor de la Viena privind măsuri de securitate și stabilitate în Europa. Sunt, de asemenea, angajamente internaționale din care fac parte atât state membre NATO, cât și state din afara Tratatului de la Varșovia, și asigurarea notificărilor necesare în legătură cu activitățile militare care se desfășoară pe teritoriul țării noastre reprezintă nu numai o obligație, ci și un mod prin care România asigură informarea necesară partenerilor noștri, vecinilor României.

Repetăm, acest acord nu afectează interesele nimănui și reprezintă un aport important la ceea ce înseamnă securitatea și stabilitatea regională, dar și globală.

Deci, încă o dată, domnule președinte, Grupurile Partidului Social Democrat vor vota în favoarea aprobării acestui acord.

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumim, domnule senator.

Invit la tribuna Parlamentului pe doamna senator Norica Nicolai, Grupurile parlamentare ale Partidului Național Liberal.

Aveți cuvântul, doamna senator.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Semnarea în decembrie 2005 a Acordului între Statele Unite și România cu privire la forțele armate aparținând Statelor Unite staționate pe teritoriul României a însemnat un pas semnificativ în vizibilitatea și în evoluția relațiilor transatlantice și în vizibilitatea României în contextul geopolitic de strategie de securitate la Marea Neagră și în zona Balcanilor.

Acordul a fost intens și serios negociat de România, el este corespunzător standardelor internaționale în materie, reprezintă un aspect al acquis-ului democratic pus în concordanță cu standardele NATO, nu va influența în nici un fel politicile de bună vecinătate ale României cu celelalte state limitrofe frontierelor noastre, a fost pus în acord și este atent monitorizat din punctul de vedere al compatibilității cu Tratatul privind armamentul convențional.

Astăzi, ni se cere, în baza prerogativelor legale, să aprobăm staționarea unui număr de 3.000 de membri ai armatei americane pe teritoriul nostru și o suplimentare, în condițiile legii, de până la 500 de persoane.

Această situație constituie o situație de consolidare, așa cum spuneam inițial, a relațiilor dintre România și Statele Unite și nu numai, pentru că prezența trupelor americane pe teritoriul nostru va reprezenta un factor de stabilitate și un factor de asigurare a necesităților de securitate a României.

Grupurile parlamentare ale Partidului Național Liberal vor vota acest memorandum. (aplauze)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, doamna senator.

Invit la tribuna Parlamentului pe domnul deputat Cristian Rădulescu, Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Este o încărcătură istorică în acest moment și în acest document care este în fața dumneavoastră pentru aprobare și citesc doar atât: "Se solicită aprobarea Parlamentului României pentru intrarea și staționarea forțelor Statelor Unite ale Americii pe teritoriul României". Acum 20 de ani era un vis și nici măcar nu aveam curajul să visăm la așa ceva, la o asemenea formulare, darămite la o asemenea realitate.

Sigur, momentul de astăzi este rezultatul unei evoluții istorice, unui efort colectiv, unei voințe politice manifestată în decursul anilor, finalizată cu semnarea Acordului dintre România și Statele Unite ale Americii, în decembrie 2005, și unei ratificări, mai târziu cu șase luni de zile, prin Legea nr.268/2006.

Remarca pe care aș vrea să o fac, după ce anunț că și Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat, bineînțeles că vor vota pentru acest document, pentru această aprobare, este că, iată, această notificare, această cerere către Parlamentul României este făcută de președintele interimar al României, domnul Nicolae Văcăroiu, în urma unui memorandum semnat, venind de la Teodor Meleșcanu, ministrul apărării, semnat de mai mulți miniștri. Puteau să fie alte semnături, dar printr-o conjunctură politică semnăturile sunt acestea, nu acest lucru contează, ceea ce contează este că, dincolo de patimile politice, sunt interesele suverane ale României și angajamentele suverane ale României care trebuie respectate în orice condiții, pentru a fi un partener stabil, credibil și predictibil.

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Invit la tribuna Parlamentului pe domnul deputat Lucian Bolcaș, Grupurile parlamentare ale Partidului România Mare.

Aveți cuvântul, domnule vicepreședinte.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Dați-mi voie, în primul rând, să apreciez, împreună cu toți colegii mei, atmosfera de normalitate constituțională în care se desfășoară aceste lucrări.

Scrisoarea Președintelui interimar al României se încadrează, într-adevăr, în normativele constituționale și este bine că este supusă dezbaterii noastre.

Trecând de la ideea unui moment istoric la ideea unui moment important, vreau să vă spun că ne aflăm în prezența unui moment de mare responsabilitate pentru noi, cei care votăm. Nu contestăm virtuțile democratice ale marii Americi și nu contestăm forța sa militară, dar ne punem problema existenței României în cadrul Uniunii Europene. Mi se pare absolut anacronic ca, în acest an, 2007, o țară membră a Uniunii Europene să ceară prezența unor trupe străine pe teritoriul său. Mi se pare, în același timp, foarte riscantă această poziție în raport de siguranța, de securitatea națională a României și securitatea statelor Uniunii Europene din care facem parte.

Este foarte grav dacă trebuie să ne gândim că România poate deveni astfel un stat tampon între două mari puteri nucleare, suportând consecințele unei politici pe care ea nu o duce.

Ne-am referit aici la temeiul pe baza căruia s-a făcut această cerere. Este vorba de celebrul acord votat prin Legea nr.268/2006. Dacă ne aplecăm cu atenție asupra acestui acord, vom vedea că pericolele care stau în fața judecății noastre sunt deosebit de mari. Scrisoarea solicită staționarea a 3.000 de soldați, efectiv militar care poate să fie suplimentat la cerere cu încă 500 de către președinte pe baza și în timpul existenței acestui acord, iar acordul este încheiat pentru o perioadă de zece ani - gândiți-vă, zece ani de staționare a trupelor - și poate să fie prelungit tacit până la denunțarea expresă de către una dintre părți. Este o mare responsabilitate. În același timp, este o mare responsabilitate dacă ne gândim și la modul în care a fost încheiat acest acord. El a fost încheiat într-un moment în care România nu-și asumase împreună cu celelalte state europene responsabilitatea unei unități europene.

Este un acord care a fost criticat de la tribuna Senatului prin raportul prezentat de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională de atunci, de către domnul senator George Maior, care spunea că - și vă rețin una dintre observații, dacă nu critici - "nu cuprinde obligativitatea părții americane privind consultări la nivel politic și militar cu autoritățile din România, în eventualitatea planificării unor operațiuni militare de pe teritoriul românesc, orientate către state terțe".

Este, iarăși, un mare pericol potențial care se deschide în fața României, care va avea prezentă pe teritoriul său o armată de 3.000 de oameni și o tehnică militară foarte avansată.

Partidul România Mare este un partid creștin, pacifist, un partid național. Fără urmă de populism, vom spune că un asemenea acord înseamnă o gravă responsabilitate și față de cetățenii noștri, în raport de imunitatea de care se bucură acești soldați și vă reamintesc tragedia de toți deplânsă a muzicianului Teo Peter și lipsa de responsabilitate a făptașului. Sunt probleme care ne frământă.

Dacă domnul prim-ministru a început cu o amintire din 1945, foarte corectă, o să-mi permit și eu să-mi reamintesc de un roman al regretatului scriitor Titus Popovici al cărui erou, în 1945, era întrebat: Ce steag vrei să fluture la București? Cel sovietic sau cel american? Iar acest erou, în naivitatea lui, a răspuns: Cel românesc.

Vă rog să mă credeți că împărtășesc această naivitate.

Am trăit în 1945, copil fiind, staționarea trupelor sovietice, dar am și avut bucuria să văd plecarea lor, fiind, de data aceasta, elev de liceu și înțelegând mai multe. Nu staționarea unor trupe, ci existența numai unor trupe românești în România ne garantează nouă securitatea, ne garantează nouă integrarea corectă într-un concert european pe care nu l-am consultat cu privire la oportunitatea încheierii unui asemenea acord.

Păstrându-ne respectul față de marea forță a Statelor Unite ale Americii și a rolului pe care îl joacă pe plan mondial, păstrându-ne respectul pentru forța vecinilor noștri, dar fiind foarte conștienți de responsabilitățile ce ne incumbă față de țara noastră și față de Uniunea Europeană, noi, Grupurile parlamentare ale Partidului România Mare, ne vom abține de la vot. (aplauze)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Consult Grupurile parlamentare ale UDMR dacă doresc să intervină.

Domnul deputat Toro Tibor.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Toro Tibor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule prim-ministru,

Stimate domnule ministru,

Stimați colegi senatori și deputați,

Relația dintre România și Statele Unite ale Americii, relație privilegiată, parteneriatul strategic cu Statele Unite, este un pilon important al strategiei naționale de securitate, respectiv un pilon important al strategiei naționale de apărare.

Din păcate, Parlamentul României încă nu a avut ocazia să aibă în această legislatură o dezbatere asupra acestor două documente importante, strategia națională de apărare a fost aprobată doar de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, dar nu a fost prezentată Parlamentului, iar strategia națională de apărare, deocamdată, este în pregătire, raportul asupra acestui document, în comisiile reunite ale Senatului și Camerei Deputaților.

Noi presupunem că acest document, pe care trebuie să-l aprobăm acum, face parte integrantă din aceste strategii, relația noastră de parteneriat strategic cu Statele Unite este importantă pentru securitatea națională a României, tot atât de important cât este o participare activă în structurile Uniunii Europene de elaborare a unei politici mai marcante europene de securitate și apărare.

Din aceste motive, Grupurile parlamentare ale UDMR vor vota pentru această solicitare a președintelui interimar.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumim, domnule deputat pentru intervenție.

Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Conservator, îl invit la tribună pe domnul deputat Petru Călianu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Petru Călian:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Garantarea securității naționale, iar mai nou lupta împotriva terorismului sunt probleme extrem de importante care, în mod automat, sunt prevăzute și în Constituție, Legea fundamentală a statului.

Fiecare stat are obligația să-și asigure garantarea securității naționale, în primul rând. Sigur că, variantele în privința garantării securității naționale nu sunt multe. Prin semnarea Acordului dintre România și Statele Unite ale Americii, 29 iunie 2006, statul român și-a ales direcția prin care să-și asigure securitatea națională. Indiferent de varianta pe care o alegeam atunci, cu siguranță existau riscuri, însă considerăm că prin semnarea acestui acord și prin hotărârea care va fi votată astăzi, pe cale de consecință, am ales o variantă foarte bună, variantă care implică, în opinia noastră, mai puține riscuri și mai multă putere.

Este o zi festivă, este o zi solemnă, pentru că, pe fond, noi nu facem altceva decât să validăm ceea ce s-a hotărât la 29 iunie 2006, prin votarea Legii nr.268.

România are nevoie de siguranță, când discutăm despre securitatea națională, România este tratată ca și un partener al Statelor Unite ale Americii, România are obligații care rezultă din semnarea acestui acord și toate acestea trebuie duse la îndeplinire.

Așadar, considerăm că este necesar ca să votăm cu toții astăzi această hotărâre și cu siguranță că Grupurile reunite ale Partidului Conservator vor vota această hotărâre, ținând cont de argumentele pe care le-am adus, în sinteză, în fața dumneavoastră.

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Majoritatea reprezentanților grupurilor parlamentare s-au exprimat în plenul celor două Camere, nu s-a înscris nici un coleg parlamentar care este independent.

Mai dorește să ia cuvântul domnul senator Adrian Păunescu.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Adrian Păunescu:

Domnilor președinți,

Domnilor parlamentari,

Într-adevăr, nu poate fi luată în ușor și nu poate fi luată ușor această decizie care, în numele Poporului Român, va fi votată astăzi de Parlamentul Poporului Român.

De aceea, eu cred că ar trebui să subliniem și câteva obligații ale noastre, dar și câteva obligații ale celor care ne devin - și pe această cale - parteneri oficiali, în chestiunea atât de delicată a venirii și staționării trupelor americane în România.

Domnul prim-ministru a vorbit aici, pe bună dreptate, despre așteptarea străveche a românilor ("Vin americanii!"), așteptare care nu a avut, din păcate, finalitate, atunci, în momentul în care era atâta nevoie să fim liberi și să intrăm în circuitele civilizației, cu urgența de care toate aceste țări din Estul Europei aveau nevoie, americanii nevenind, decenii și decenii.

Dar momentul este altul și nu aș zice, ca premierul, că doar terorismul ar fi un motiv, pentru ca noi să fim parteneri cu americanii, pe teritoriul României. Terorismul este una dintre sursele de neliniște, una dintre sursele de replică, mai sunt și alte numeroase provocări, la care - acceptând, aprobând, salutând această prezență -, avem dreptul să credem că vom da, de acum încolo, o replică pe măsură, tuturor provocărilor, fără să rămânem singuri. Singurătatea în Estul Europei, pentru noi, ar fi într-adevăr catastrofală. Noi nu putem fi, astăzi, Elveția Răsăritului.

Dar nu s-a vorbit (și aș vrea eu să subliniez) despre nevoia de a da o replică permanentă și de a descuraja hegemonismul, de a descuraja agresivitatea pe față sau disimulată, din jurul granițelor noastre. Nu aș vrea, pe de altă parte, să uităm că bazele statului național român nu sunt, în acest timp, ferite de atacuri nedrepte și primejdioase.

De aceea, noi privim această clipă, istorică într-adevăr, ca pe un început de descurajare a tuturor forțelor întunericului, a tuturor forțelor destabilizării noastre, a tuturor celor ce doresc dezastrul.

Iată, noi vrem aici, prin acest acord, mai multă liniște, și nu mai multă neliniște, mai multă stabilitate, și nu mai multă instabilitate, mai multă independență și suveranitate națională, în interiorul Europei, în care trăim și ai cărei membri legitimi suntem. Și mai multă pace în zonă. Și o Românie normală, demnă, bogată!

Sunt semnale că, nu în toate capitalele răsăritene și europene, reacția față de ceea ce vom hotărî noi astăzi este pozitivă. Sunt și voci care acuză tocmai faptul pe care noi îl discutăm și probabil îl vom aproba azi.

Și, ca ele să fie niște voci fără confirmare în realitate, noi trebuie să avem și drepturi, nu numai obligații, față de cei care vin alături de noi în această țară. Și ei să aibă, neapărat, și obligații. Ca buni parteneri. Noi nu putem rămâne singuri în fața fărădelegilor de la Canalul Bîstroe și de tip Bîstroe. Există, sigur, forțe cinice care-și permit să facă, în același timp, curte și Kievului și Bucureștilor, dar pe noi ne interesează să fim apărați mai bine, mai folositor pentru noi în această clipă, în raport cu orice amenințare.

Oșteni români luptă pe fronturi îndepărtate. Să încercăm să nu primim umil această prezență americană, ci s-o fructificăm în beneficiul independenței, demnității, sensibilității naționale! Și să fim, într-adevăr, parteneri, și nu oameni de serviciu, pe scara de serviciu, a Europei. Este un punct strategic important România. Trebuie să avem și pretenții, în numele ei.

De aceea, salut voința Parlamentului și chiar și încercarea Guvernului, de a nu livra România primului impuls, dar trebuie puțin mai mult, trebuie ca, în politica externă, să ne bazăm și pe acest acord, care trebuie să descurajeze toate pretențiile absurde la adresa unor părți din Țara Românească, țara de azi și țara de ieri. Noi suntem așa cum suntem, îi privim pe partenerii noștri așa cum sunt ei, îi luăm ca atare și rugăm să fim luați ca atare.

Voi vota alături de colegii mei această alternativă. Nu cred, însă, că ea trebuie să fie o alternativă mută și umilă. Cred că trebuie să ne comportăm cu pragmatism și demnitate. Exemplul Poloniei și altor țări, care nu se lasă ușor supuse de evenimente, e viu.

Eu nu vreau să facem ceea ce face Polonia, vreau să facem ce este în interesul României să facem. Repet, nu cred că singurătatea României în Estul Europei ar folosi României. Dar, în același timp, cred că multiplicarea factorilor de risc trebuie să însemne și multiplicarea posibilităților de replică. Așa traduc eu acest vot.

De aceea, partenerilor noștri trebuie să le spunem acum, cu demnitate și dragoste, după ce i-am așteptat, prin părinții noștri, de decenii și decenii, unii dintre părinții noștri putrezind în pușcării așteptându-i, că suntem o țară de-sine-stătătoare, care primește, nu niște trupe de ocupație, cum lideri din Occident au permis să ne ocupe trupele sovietice, până către 1960, și cum a fost mai peste tot, prin acest tragic Est al Europei, ci își primește prietenii și partenerii, își primește forțele de încurajare a demnității, normalității și dezvoltării.

(Aplauze)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumim domnule senator.

Stimați colegi,

Practic, intervențiile au fost epuizate. Declar închise dezbaterile generale.

Vă consult dacă aveți observații asupra titlului hotărârii?

Hotărâre privind aprobarea intrării și staționării forțelor Statelor Unite ale Americii pe teritoriul României în vederea desfășurării activităților stabilite prin "Acordul dintre România și Statele Unite ale Americii privind activitățile forțelor Statelor Unite staționate pe teritoriul României", semnat la București, la 6 decembrie 2005, ratificat prin Legea nr. 268/2006.

Vă consult dacă aveți observații? Nu sunt observații.

Vă rog să ne pronunțăm prin vot asupra titlului hotărârii.

Cine este pentru?

Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă?

Un vot împotrivă.

Cine se abține?

Sunt 257 voturi pentru, 1 vot împotrivă și 25 abțineri (24 din sală plus 1 vot de la prezidiu).

Din sală: Doi nu au votat, nu au ridicat mâna.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Solicit să se renumere abținerile.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Este o chestiune de procedură, să renumărăm voturile de abținere.

Cine se abține? Vă rog.

27 de abțineri. Aveați dreptate.

Vă mulțumesc.

Titlul hotărârii este adoptat.

Preambulul hotărârii "În temeiul prevederilor art. 118 alin. (5) din Constituția României, republicată și ale art. 5 din Legea nr. 45/1994 privind apărarea națională a României cu modificările și completările ulterioare și ale art. 2 din Acordul dintre România și Statele Unite ale Americii privind activitățile forțelor Statelor Unite staționate pe teritoriul României, semnat la București, la 6 decembrie 2005, ratificat prin Legea nr. 268/2006".

Art. 1 alin. (1) - Se aprobă intrarea și staționarea forțelor Statelor Unite pe teritoriul României, pentru întreaga perioadă de aplicabilitate a Acordului dintre România și Statele Unite ale Americii privind activitățile forțelor Statelor Unite staționate pe teritoriul României, semnat la București la 6 decembrie 2005.

Alin. (2) - Numărul maxim al membrilor forțelor Statelor Unite ce se pot afla, la un moment dat, pe teritoriul României, nu poate depăși 3.000.

Vă consult dacă aveți observații legate de alin. (1).

Vă rog, domnule deputat Marcu Tudor, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc domnule președinte.

Vreau să amintesc celor care... ba nu, că era în legislatura trecută, în orice caz, celor care sunt acum aici că, cu ocazia festivității pe care am avut-o și în prezența unor oaspeți străini, de seamă, din cadrul forțelor Pactului Atlanticului de Nord, eu am luat cuvântul aici și am spus că sunt în stare pentru aprobarea intrării României în cadrul trupelor forțelor Pactului Atlanticului de Nord, NATO, aș fi în stare să merg în coate și în genunchi până în Alaska, din dorința că, poate astfel, aduc un plus de acceptabilitate pentru intrarea noastră acolo. Cineva din delegația americană, dar nu cred că în momentul acela, mi-a replicat, altădată. A zis, "da, dar ar trebui să țineți cont că nu se poate trece în coate și în genunchi oceanul".

Ce vreau să spun cu asta? Dorința noastră de a intra în NATO a fost tot timpul prioritară unor altor activități pe care le-am desfășurat pe parcursul celor 17 ani de când am intrat în normalitatea democratică a vieții sociale și nu numai. (Discuții în sală)

Vă grăbiți? 10 ani trebuie să vă grăbiți. Acordul este pe 10 ani, așa că stați 10 ani și ascultați-mă. Aceasta este chestiunea, 10 ani.

Domnule Sergiu Andon, spuneți o groază de prostii aici și noi vă ascultăm. Lăsați-mă să spun și eu una.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Dacă-mi dați dreptate, atunci lăsați-mă să vorbesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să reveniți la art. 1.

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Ce vreau eu să spun? Toată dorința noastră de a participa în cadrul acestor activități se subordonează unor amendamente față de care trebuie să ținem cont.

Iată, unul dintre ele: nu venim noi cu precădere, în permanență, să întâmpinăm eventualele dorințe ale partenerilor noștri americani și exclusiv americani, din cele 27 de țări membre ale NATO și să facem ceea ce alții nu doresc să facă. Adică să spunem "Nu cumva aveți nevoie să vă ajutăm și nu știu unde? Nu cumva mă primiți și nu știu unde?". Pentru că nu suntem singuri în cadrul acestei alianțe și vă informez că în cadrul acestei alianțe nu toată lumea cade de acord, tot timpul, cu ceea ce spun americanii.

În cele 27 de țări, sunt în permanență și note critice. Fiecare țară își are parcursul ei. Are grijă și de partenerii ei europeni și de interesele ei.

De aceea, eu susțin că dorința noastră permanentă de a vedea, pe undeva, ce nevoie mai au americanii ca să le vin în ajutor și să spun "nu cumva mă vreți și pe mine să vă satisfac acea nevoie?"

Alin. (1) - s-a invocat, aici, faptul că aceasta ne ajută la lupta împotriva terorismului. Arătați-mi și mie, undeva, pe pământul acesta, când astfel de acțiuni militare au diminuat terorismul și atunci eu tac.

Alt alin. (1), al grăbitului nostru decan, de 10 ani, acest pact este făcut pe durata a 10 ani. Nouă nu ni se spune, aici, noi votăm fără să știm multe lucruri care sunt prevăzute în acest acord, dar nouă nu ni se dau spre studiu. Unul dintre aceste lucruri, cu care nu sunt de acord, este durata de 10 ani, fără nici o motivație, fără nici o obligație, fără nici o posibilitate de a nu fi de acord pe parcursul celor 10 ani cu ceva anume. (Discuții în sală)

Duceți-vă domnule afară și lăsați-ne un pic să ne spunem și noi păsul într-o asemenea mare responsabilitate, pe parcursul următorilor 10 ani. Apropo, nici nu știu cum vă cheamă, domnule, sunteți colegul meu sau sunteți ziarist? Dacă nu vă cunosc, stați afară. Dacă v-aș fi cunoscut, v-aș fi ascultat măcar o dată spunând ceva, aici. Dacă nu spuneți nimic, lăsați-mă să spun eu și în locul dumneavoastră.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să nu dialogați cu sala, vă rog.

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Gata, lăsați-mă, că termin. Nu mă lasă niște oameni care nu înțeleg nici măcar ce fac aici.

Deci, noi, pe parcursul celor 10 ani, nu avem nicio posibilitate să intervenim într-un fel sau altul în derularea acestui pact. Normal, am participat, ca și dumneavoastră de altfel, la atâtea acorduri, atâtea pacte, în care nu se punea pe 100 de ani ceva, că nu este viabil, nu este realist, nu este corect, ci acordul se reînnoia periodic, eventual la fiecare an.

Nu era mai bine să zicem și noi, chiar acum, în timp ce votăm noi aici, "acest acord este făcut de principiu pe perioada a 10 ani, dar se reînnoiește de comun acord, în fiecare an" sau pur și simplu, "îmi permit, fără nici o justificare, să-l reziliez" sau alte astfel de amendamente, care să-mi fi adus și mie dreptul ca, în cazul în care se supără toată Uniunea Europeană pe intervenția mea, exclusivă în această direcție, alături de Statele Unite, să pot să am și eu o portiță de ieșire. Păi, cum să am dacă eu m-am legat de mâini și de picioare 10 ani? Nu zic, că nu o fi bine, poate este, dar ce știu eu ce se va ivi pe parcursul celor 10 ani.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să limitați expunerea.

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Ce știu eu ce condiții se vor crea pentru următoarea perioadă de după 10 ani?

În aceste condiții, eu nu sunt de acord cu această expunere exclusivă, că acordul nu este prevăzut aici, dar este prevăzut în detalii, că este pe perioada a 10 ani, ci doresc să se introducă o posibilitate de a se reînnoi în fiecare an.

Din sală: Se poate modifica.

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Lăsați că știu ce zice, că pot să-l dezmint, dar eu dacă îl reînnoiesc, îmi fixez și niște condiții.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Domnule președinte, lăsați-mă să explic cuiva, care are impresia că a citit mai mult ca mine despre NATO.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să-i explicați după ședință.

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Nu ați citit mai mult ca mine despre NATO. Atunci când zic, că pot rezilia un contract este una și când zic că îl pot renegocia în condiții noi, favorabile cine știe căror situații ivite ulterior este cu totul altceva. Asta doresc eu. Dacă mă lăsați, eu vă explicam, dar am crezut că ați înțeles. Probabil că mă fac greu explicit. Bine.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc pentru intervenție, domnule deputat.

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Eu sunt de acord să introducem în acel acord posibilitatea rediscutării anuale sau după alte perioade, dacă vreți, a condițiilor în care s-a încheiat acest acord.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc domnule deputat.

Regret că nu pot supune votului propunerea pe care ați făcut-o.

Reamintesc colegilor senatori și deputați că acordul despre care discutăm a fost ratificat prin Legea 268/2006 și deci, dacă avem o problemă, sigur că putem să facem o propunere legislativă de modificare a acelei legi.

Vă consult, dacă aveți intervenții pe alin. (2)?

Nu sunt intervenții.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra art. 1.

Cine este pentru?

Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă?

Un vot împotrivă.

Cine se abține?

Vă mulțumesc.

Art. 1 a fost adoptat cu 256 voturi pentru, 1 vot împotrivă și 27 abțineri.

Art. 2 - La solicitarea părții americane, Președintele României, la propunerea primului ministru, poate decide suplimentarea cu până la 500 a numărului de persoane aprobat de către Parlament, pentru o perioadă care să nu depășească 90 de zile.

Vă consult dacă aveți intervenții?

Vă rog, domnule deputat, Petru Călian.

 
 

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aici apare o mică problemă. Această solicitare nu există. Întrebarea mea ar fi de ce cu 500 și de ce limitat doar pe 90 de zile, de ce nu pe 45 de zile, 60 și așa mai departe? Nu am găsit, nici în legile care fac referire la acord sau la acest memorandum, nimic legat de această chestiune.

Aș solicita un răspuns, dacă se poate.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Alte intervenții? Nu.

Îl invit pe domnul ministru Teodor Meleșcanu, fiind prezent, dacă dorește să ofere răspuns domnului deputat Petru Călian.

 
 

Domnul Teodor Meleșcanu - ministrul apărării:

Bună ziua!

Vă mulțumesc tuturor.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Este vorba de suplimentarea cu până la 500 de persoane. Vă rog, domnule ministru.

 
 

Domnul Teodor Meleșcanu:

Acordul prevede limite foarte clare pentru numărul total de militari americani, care pot, într-o anumită perioadă de timp, să existe în facilitățile respective.

S-a considerat că în cazuri excepționale de criză, dacă se întâmplă așa ceva, să se poată depăși acest plafon, dar totuși într-o anumită limită, adică plafonul să fie respectat și depășirea maximă să fie și ca număr, și ca timp, cât se socotește că ar putea să dureze o criză. Deci este un fel de posibilitate de a suplimenta numărul, pe o perioadă limitată de timp, fără a aduce atingere limitei generale, care este prevăzută în acord.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc domnule senator.

Vă mulțumesc domnule ministru.

Nemaifiind alte intervenții, supun votului dumneavoastră art. 2. Vă rog să votați.

Cine este pentru art. 2?

Mulțumesc.

Cine este împotrivă?

Mulțumesc.

Cine se abține?

Din sală: 28.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

29. Vă mulțumesc.

Art. 2 este adoptat cu 255 voturi pentru, 1 vot împotrivă și 29 de abțineri.

Supun votului dumneavoastră hotărârea în ansamblu.

Cine este pentru?

Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă?

Mulțumesc.

Cine se abține?

Vă mulțumesc.

Hotărârea este adoptată cu 257 voturi pentru, 1 vot împotrivă și 29 de abțineri.

A solicitat cuvântul, în finalul ședinței noastre, domnul prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu. Aveți cuvântul, domnule prim-ministru.

 
 

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Doresc să vă mulțumesc pentru votul pozitiv exprimat, astăzi, de dumneavoastră. Sunt convins că hotărârea adoptată va contribui la consolidarea relațiilor speciale, dezvoltate și atestate prin parteneriatul strategic, intensificat cu Statele Unite ale Americii, care funcționează la parametrii maximi de un deceniu.

Efectele benefice ale deciziei din Parlamentul României vor deveni vizibile încă din perioada imediat următoare și vor fi confirmate și pe termen lung.

Doresc să fac o mențiune referitoare la unele observații, care au fost făcute, aici, de la tribună, de către unii dintre vorbitorii care au luat cuvântul. Doresc să precizez foarte clar: activitățile desfășurate de forțele Statelor Unite, pe și de pe teritoriul României, vor fi rezultatul consultărilor și deciziilor comune. Această poziție este menționată într-o serie de declarații ale oficialilor americani.

Prin urmare, forțele Statelor Unite ale Americii nu vor întreprinde unilateral activități pe și de pe teritoriul României. Cu certitudine, relația militară privilegiată cu autoritățile de la Washington va determina aprofundarea cooperării bilaterale, pe toate planurile și va genera o încredere sporită a mediului de afaceri. Implicațiile adoptării acestei hotărâri se vor manifesta în același timp prin dezvoltarea dialogului politic la cel mai înalt nivel între guvernele celor două state, dar și în context european, prin afirmarea României ca un important actor cu rol activ în aprofundarea și dinamizarea relației transatlantice.

Principalul mesaj politic pe care vreau să-l transmit la final este, de fapt, următorul: diplomația românească va continua să fie orientată spre o complementaritate a eforturilor depuse în relațiile cu Statele Unite și cu partenerii noștri europeni.

După cum am afirmat și în cuvântul anterior, decizia dumneavoastră de astăzi a conferit deplină legitimitate și a furnizat, practic, cadrul necesar demarării unor acțiuni de maximă importanță pentru relațiile noastre cu Statele Unite.

Vă mulțumesc încă o dată. (Aplauze)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumim, domnule prim-ministru.

Stimați colegi, ordinea de zi a fost epuizată. Dați-mi voie să declar închisă ședința celor două Camere ale Parlamentului.

Mulțumesc pentru participare.

 
 

Ședința s-a încheiat la ora 16,50.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 18 august 2022, 12:49
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro