Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of February 14, 2007
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.10/23-02-2007

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
20-09-2022
19-09-2022
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2007 > 14-02-2007 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of February 14, 2007

  Aprobarea ordinii de zi cu modificări.

Lucrările au fost conduse de domnul Alexandru Pereș, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii Eugen Nicolicea, vicepreședinte al Camerei Deputaților, Ilie Sârbu, secretar al Senatului, precum și Gheorghe Albu, secretar al Camerei Deputaților.

(Din sală lipsesc reprezentanții Grupurilor parlamentare ale PSD, PRM și PC.)

 

Domnul Alexandru Pereș:

Doamnelor și domnilor parlamentari domnul președinte al României, domnul Traian Băsescu. (Aplauze)

(Domnul președinte al României intră în sala de ședință. Este întâmpinat cu aplauze puternice. Întreaga asistență se ridică în picioare.)

Declar deschisă ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților. Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului vă propun pentru această ședință comună următoarea ordine de zi: mesajul președintelui României adresat Parlamentului pe probleme actuale legate de politica internă a României și la punctul doi cererea Comisiei parlamentare de anchetă pentru investigări și clarificări referitoare la conturile lui Nicolae Ceaușescu și cererea Comisiei parlamentare de anchetă pentru investigări și clarificări referitoare la activitatea I. C. "Dunărea" privind prelungirea termenului de depunere a rapoartelor până la data de 26 decembrie 2007.

Dacă există obiecțiuni? Da, domnul deputat, vă rog.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnule președinte al ședinței de astăzi,

La ordinea de zi mai există o cerere a Grupului parlamentar PSD prin care mandatul de europarlamentar al domnului Titus Corlățean este solicitat de către Grupul PSD ca să fie ocupat de către domnul deputat Vasile Pușcaș și vă rog ca acest punct să fie introdus pe ordinea de zi la punctul 3. De asemenea, vreau să semnalez un incident de procedură și acela constă în faptul că nu putem vota ordinea de zi, pentru că nu există cvorum și vă propun următorul lucru: să ascultăm mesajul președintelui, pentru care nu cred că trebuie să există cvorum, întrucât nu votăm, iar liderii grupurilor parlamentare să semnaleze colegilor ca la punctele 2 și 3, unde este nevoie de vot, să facă un efort și să asigure prezența necesară. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Vă propun atunci să fiți de acord cu introducerea la punctul 3 al ordinii de zi a acestei propuneri privind modificarea ... O să vin cu precizări mai târziu.

 
Mesajul Președintelui României adresat Parlamentului pe probleme actuale legate de politica internă a României.

Dau cuvântul domnul președinte al României, domnului Traian Băsescu să prezinte mesajul său adresat Parlamentului României. Aveți cuvântul, domnule președinte.

 

Domnul Traian Băsescu - Președintele României:

Stimate domnule președinte de ședință,

Stimați membri ai Parlamentului,

Doamnelor și domnilor,

Întotdeauna am considerat că relația mea cu Parlamentul este una instituțională și, din punctul meu de vedere, am considerat-o corectă. Stau mărturie sutele de acte normative transmise spre promulgare, precum și cooperarea bună, atunci când solicitând reexaminarea unor legi, Parlamentul a fost receptiv, analizând cu deschidere propunerile președintelui.

Am luat notă de solicitarea pe care Birourile permanente ale celor două Camere reunite mi-au transmis-o prin presă. Cred, totuși, că ați exagerat și ați fost excesivi în interpretare. Eu nu m-am referit la Parlament, ci la "politicieni care fac legi pentru infractori". Și acest lucru nu ține doar de politicienii aflați în Parlament, ține și de politicienii aflați în consiliile locale, în guverne. Boala este extinsă în tot sistemul nostru politic și administrativ, iar cele peste o sută de interpelări ale parlamentarilor din tot spectrul politic pe tema corupției se constituie și ele într-o mărturie solidă. Nu am să intru în detalii. Vă voi da doar câteva exemple pentru a vă convinge că de multe ori și Parlamentul a fost atras în aceste realități ale corupției, deși cea mai mare parte a parlamentarilor nu a avut nici informațiile necesare, dar nici voința de a se documenta pentru a vota în cunoștință de cauză. Din 2000 până în 2007 s-au emis frecvent ordonanțe prin care agenții economici sunt scutiți sau amânați de plata obligațiilor către stat. Niciodată nu a existat o explicație de ce pentru unele societăți s-au aplicat aceste scutiri, iar pentru altele nu.

Anul acesta a fost o puternică dezbatere privind privatizarea PETROM, aprobată prin lege de Parlamentul României. Este inacceptabil faptul că parlamentari care votează nu știu conținutul legii de privatizare, nici detaliile acestei privatizări.

O altă lege inițiată de un parlamentar pentru grațierea a circa 5.000 de infractori, o altă lege inițiată de alți trei parlamentari pentru modificarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție și a celor conexe acesteia. Am returnat Parlamentului această lege, pentru că dezincrimina utilizarea pentru altă destinație a creditelor angajate și, în același timp, dezincrimina nerespectarea normelor bancare.

Această lege ar fi anulat, practic, cercetările penale privind 80 de persoane trimise în judecată și ar fi anulat pentru totdeauna responsabilitatea celor peste 300 de firme și persoane fizice care au luat credite de la BANCOREX și Banca Agricolă și nu le-au mai returnat. Am convingerea că Parlamentul va răspunde pozitiv observațiilor pe care le-am făcut la trimiterea pentru reexaminarea legii. Un alt exemplu, și el a fost mult discutat în aceste zile, legea trimite înapoi la reexaminare, semnată de 7 parlamentari, din care se creau facilități fiscale producătorilor de bere autohtoni, iar seria acestor exemple este lungă și sunt convins că realizând-o puteți evalua foarte bine că afirmația nu a avut nimic incorect, mai ales că ea este susținută de peste o sută de interpelări și declarații ale parlamentarilor legată de corupție din 2005 și până acum.

Prin aceste exemplificări este evident că astfel de acte sunt transpartinice și beneficiază de susținerea întregului spectru politic de cele mai multe ori. Veți vedea la inițiatori că toate partidele sunt reprezentate.

Vorbind despre un sistem mascat de corupție, aș merge mai departe pronunțând numele aproape magic - RAPPS, regia care pune la dispoziția demnitarilor locuințe de serviciu. Puțini părăsesc aceste locuințe după ce pleacă din funcția publică. Cei mai mulți continuând să beneficieze de tratament special, nelegal, ceea ce-i face dependenți de Guvern, chiar dacă ei sunt în opoziție.

O altă modalitate prin care se manifestă corupția este transmiterea informațiilor de interes public, în mod preferențial, respectiv, către protejații din imediata apropiere a oamenilor politici. În actuala situație, aceștia vor fi beneficiarii fondurilor de la Uniunea Europeană. Mergeți în comunele din circumscripțiile dumneavoastră și vedeți câți primari, câți cetățeni cunosc la această oră modalitatea și condițiile de accesare a fondurilor europene.

În lipsa informării se prefigurează, aș spune, accesarea acestor fonduri de către clientela politică. Cu siguranță, există o stare de nervozitate pentru o parte din oamenii politici, deoarece nu mai funcționează telefonul către procurori și judecători.

În ultimii doi ani, foști și actuali baroni locali, foști și actuali miniștri, foști și actuali parlamentari, foști și actuali consilieri locali au început să răspundă în fața legii. Aș spune că justiția a început să funcționeze, ceea ce creează un disconfort major celor care au făcut din politică doar un vehicul pentru îmbogățire.

Aș mai menționa legătura strânsă între unii oameni de afaceri și parte din oamenii politici, tandem prin care s-a reușit un transfer de putere politică dinspre politicieni spre respectivii oameni de afaceri. Sunt aceiași oameni de afaceri pe care-i găsim la putere continuu prin influența pe care au dobândi-o asupra oamenilor politici la vârf. În plus, oamenii de afaceri sunt aceia care declanșează și opresc vaste campanii de presă. Din acest punct de vedere este esențial ca politicienii să se decupleze din acest tandem și să lucreze pentru interesul general și nu pentru interesele acestei clientele.

Este un lucru esențial, atât pentru fiecare român, cât și pentru cea mai mare parte a oamenilor de afaceri, care muncind cinstit, înțelegând corect competiția, își asumă riscurile unei economii de piață, creând, în același timp, prosperitate. Această comunitate cinstită a oamenilor de afaceri este cea care are nevoie să fie stimulată, să se asocieze pentru a face față competiției cu marile trusturi europene. Comunitatea oamenilor de afaceri nu trebuie să aibă grija competiției neloiale, a influențelor politice autohtone, care pot distruge investiții și efort făcut ani în șir. Deși prognozele pentru anul 2007 sunt pozitive, arătând că România va avea o creștere economică cu cel puțin 6% și o inflație în scădere la circa 4%, trebuie să ne îngrijoreze faptul că tendința pozitivă a economiei noastre nu este suficientă pentru realizarea convergenței, deci de apropiere de dezvoltare economică la nivelul țărilor din Uniunea Europeană.

În același timp, o mare problemă care se prefigurează nu este legată atât de succesul integrării noastre, cât de felul cât acest succes va fi distribuit în societatea românească și în măsura în care fiecare cetățean va vedea o îmbunătățire în viața sa personală.

Este esențial ca românii să aibă sentimentul și convingerea că în fața evoluțiilor viitoare șansele sunt egale și că șansele bunăstării nu le au doar cei care sunt lipiți de politicieni, ci o are fiecare dintre românii capabili să-și valorifice șansa. Încrederea mai mare a românilor în instituțiile Uniunii Europene trebuie să ne dea de gândit. Românii nu au încredere, în general, în instituțiile politice românești, iar acesta este semnalul clar că trebuie să facem o schimbare profundă în clasa politică.

Încă de la începutul mandatului m-am consultat cu partidele, stabilind că se vor forma comisii pentru analizarea modificărilor care trebuie aduse Constituției, în așa fel încât sistemul politic românesc să devină mai flexibil, capabil să răspundă exigențelor populației și adaptat nevoilor de funcționare în interiorul Uniunii Europene. Din păcate, partidele parlamentare nu au pus în aplicare angajamentul de a forma Comisia pentru revizuirea Constituției, cum nu s-au făcut nici progrese în ceea ce privește introducerea unui sistem de vot care să ducă la reformarea reală a clasei politice. Din acest punct de vedere, posibilitatea Președintelui de a împinge reformele constituționale și politice sunt limitate la prevederile din Constituție. Voi face, însă, ceea ce pot să fac, și anume, voi declanșa un referendum, prin care să solicit românilor să opteze pentru introducerea votului uninominal. (Aplauze)

Sper, în același timp, că Parlamentul României va declanșa procedurile, atât de necesare, pentru modificarea Constituției.

Este evident că societatea românească evoluează, dar nu putem spune același lucru despre clasa politică. În ultimii ani, România a intrat într-un proces accelerat de modernizare în aproape toate domeniile, proces impus de necesitatea alinierii la standardele Uniunii Europene, însă, în domeniul politicii nu există acquis comunitar, nu există reglementări care să stabilească nivelul necesar de moralitate în viața politică, nu există nici măsuri care să oblige clasa politică la o reprezentare autentică a intereselor comunităților locale, iar România a atins un punct critic, de la care reforma clasei politice devine crucială pentru sănătatea vieți publice și eficiența instituțiilor statului.

Înnoirea parțială nu înseamnă neapărat reformarea clasei politice. Societatea românească a făcut progrese remarcabile în ultimii 17 ani în toate domeniile, mai puțin, însă, în ceea ce privește reforma clasei politice. Aș spune că există o diferență importantă între înnoire și reformare.

Anul 2004 a fost un an important în ceea ce privește înnoirea parțială a clasei politice. Partidele parlamentare s-au prezentat în alegeri cu mulți tineri pe listele electorale. Deși acest lucru a fost unanim apreciat, am continuat să asistăm la surprize mai puțin plăcute, văzând politicieni tineri anchetați sub suspiciunea de corupție.

Un astfel de caz a fost posibil și este oricând posibil și pentru că, în ciuda unei înnoiri parțiale, mult așteptata reformă a clasei politice nu s-a produs.

Am văzut politicieni judecați pentru corupție, dar rare ori am văzut demisii. Perpetuarea acestei stări de fapt nu ar fi fost posibilă în cazul în care respectivul politician ar fi fost ales în mod direct de către cetățeni.

În continuare, la 17 ani de la căderea comunismului, politicienii români dau seamă, în primul rând, șefilor de partid și deloc sau aproape deloc comunităților care-i votează. Practica ascunderii în spatele listelor de partid, a migrației dintr-un județ în altul, în speranța că anonimatul va proteja din nou interesele încă un ciclu electoral. Au fost, în acești 17 ani, modalități de a evita responsabilitatea directă în fața cetățenilor.

Uneori chiar și politicienii tineri, în absența unui vot direct, riscă să devină copii fidele ale mentorilor politici. Există cazuri în care, chiar tineri politicieni contribuie la blocarea reformei clasei politice.

În prezent, asistăm la victoria interesului de partid asupra interesului public, iar acest lucru trebuie privit cu îngrijorare, cu atât mai mult cu cât așteptările de la clasa politică românească sunt altele în prezent decât erau acum câteva luni.

Am intrat într-un sistem cu reguli noi și cred că și clasa politică românească trebuie să-și dorească să evolueze în fața națiunii după reguli noi de nivel european.

Am văzut coaliții transpartinice împotriva reformei și împotriva dorinței opiniei publice.

Am văzut cum în actualul sistem electoral se poate guverna fără sprijinul opiniei publice.

Am văzut cum în actualul sistem electoral sunt mai importante controlul asupra pârghiilor statului și înțelegerile de culise decât sprijinul opiniei publice și dorința acesteia de reformă.

Deseori aceste coaliții transpartinice se bazează pe înțelegeri la vârf, în spatele ușilor închise, în care politicienii, fără un sprijin real în rândul electoratului, protejează alți politicieni, asemenea lor, politicieni care-și permit cu aroganță să încerce în mod repetat să influențeze justiția și pentru motivul că nu au ajuns niciodată să dea socoteală direct cetățenilor, ci doar sponsorilor și prietenilor lor. Complicitățile transpartinice din actuala viața politică românească au dus la comportamente politice în disprețul total al opiniei publice. Coalițiile transpartinice au ajuns să fie angrenate uneori în proiecte aberante, fără nici o legătură cu realitatea, cum ar fi inventarea cu orice preț de conflicte politice sau în atacarea proiectelor de reformă instituțională, în scopul protejării propriilor interese.

Votul uninominal va inversa raporturile de putere în cadrul partidelor, ajungându-se la situația în care conducerea partidului va depinde de sprijinul parlamentarilor, nu parlamentarii de sprijinul conducerii.

Votul uninominal va inversa raporturile de putere în cadrul politicii românești printr-un transfer de putere de la conducerea partidelor către electoratul de la nivel local, care-l votează pe parlamentar.

În lipsa unei măsuri imediate de reformare a clasei politice, există riscul pierderii totale a încrederii în clasa politică, precum și riscul unui vot de blam generalizat la adresa politicienilor români.

Trebuie schimbată percepția că, în ciuda procesului accelerat de reformare a României, politicienii încearcă să se sustragă acestui proces. Singura soluție pentru corectarea acestei percepții este introducerea votului uninominal pentru Parlamentul României.

Stimați parlamentari,

În baza articolului 90 din Constituția României și a articolelor 11 și 12 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, precum și a Deciziei Curții Constituționale nr. 567 din 2006, vă consult, repet, termenul constituțional este "vă consult" cu privire la organizarea unui referendum legat de introducerea votului uninominal la Senat și Camera Deputaților începând cu următoarele alegeri parlamentare.

Vă mulțumesc. Din acest moment, procedura de lansare a referendumului a fost îndeplinită. Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumim, domnule președinte.

Sigur, sunt două subiecte interesante. (aplauze)

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Până când domnul președinte de ședință îl însoțește pe domnul Președinte al României, și până când se va asigura cvorumul de lucru, luăm o pauză de 5 minute.

 
  Aprobarea ordinii de zi cu modificări.

- PAUZĂ -

   

(Ședința a fost reluată la ora 17,45)

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă consult dacă sunt obiecțiuni în legătură cu ordinea de zi, inclusiv completarea pe care domnul vicepreședinte Nicolicea ne-a adus-o la cunoștință.

Nu sunt.

Vă rog să vă exprimați prin vot, prin ridicare de mâini.

Cu 259 de voturi pentru și o abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

 
Aprobarea cererii Comisiei parlamentare de anchetă pentru investigări și clarificări referitoare la conturile lui Nicolae Ceaușescu și cererea Comisiei parlamentare de anchetă pentru investigări și clarificări referitoare la activitatea I. C. Dunărea privind prelungirea termenului de depunere a rapoartelor până la data de 26 decembrie 2007.

La punctul 2 de pe ordinea de zi - Cererea Comisiei parlamentare de anchetă pentru investigări și clarificări referitoare la conturile lui Nicolae Ceaușescu și cererea Comisiei parlamentare de anchetă pentru investigări și clarificări referitoare la activitatea I.C.E. Dunărea, privind prelungirea termenului de depunere a rapoartelor până la data de 26 decembrie 2007.

Comisiile solicită ca termenul de depunere a rapoartelor, stabilit prin Hotărîrile Parlamentului nr.39/2006 și nr.40/2006, să fie prelungit până la data de 26 decembrie 2007, având în vedere volumul mare de lucru pentru investigări, clarificări și finalizarea rapoartelor.

Dacă sunt comentarii?

Nu sunt.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 260 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și o abținere, s-a stabilit prelungirea termenului până la data de 26 decembrie 2007.

Aprobarea modificării Anexei la Hotărârea Parlamentului nr.43/2006 privind desemnarea unor deputați și senatori în calitate de membru al Parlamentului European (la propunerea Grupului parlamentar PSD, a fost înlocuit domnul deputat Titus Corlățean cu domnul deputat Vasile Pușcaș)

La punctul 3 de pe ordinea de zi - Modificarea Anexei la Hotărârea Parlamentului nr.43/2006 privind desemnarea unor deputați și senatori în calitate de membru al Parlamentului European.

Grupul parlamentar al PSD propune înlocuirea domnului deputat Titus Corlățean cu domnul deputat Vasile Pușcaș, în calitate de membru al Parlamentului European.

Dacă sunt obiecțiuni?

Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră această modificare.

Cu 262 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și nici o abținere, s-a aprobat această înlocuire.

Domnul senator Funar, pe procedură. Vă rog.

Aprobarea ordinii de zi cu modificări.

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Foarte puțini, câți sunteți în sală, rog să rețineți faptul că am urmărit cu mult interes ceea ce s-a petrecut după ora 17,00, am constatat că, până una-alta, nu s-a aprobat nici ordine de zi.

Președintele României a vorbit în fața unei săli aproape goale și, ca atare, nu este respectat art.90 din Constituția României. Parlamentul nu a fost consultat, pentru că nu a fost aprobată nici o ordine de zi, înainte de intervenția domnului președinte Traian Băsescu.

Vă mulțumesc.

 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Ordinea de zi a fost aprobată după prezentarea mesajului de către președintele României.

Domnul vicepreședinte Nicolicea, vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Supun colegilor un incident de procedură.

Astăzi, colegii care au participat la ședință au venit să asculte mesajul președintelui României.

La final, am constatat că, de fapt, era o consultare cu privire la inițierea unui referendum.

Rog Biroul permanent să clarifice care a fost scopul acestei vizite, pentru că dacă este un mesaj înseamnă că nu s-a început procedura de a produce un referendum, iar dacă a fost o încercare de pornire a unei proceduri a referendumului, înseamnă că nu am ascultat un mesaj.

Deci, rog Birourile permanente, printr-o scrisoare politicoasă adresată președintelui, să clarifice această situație pentru ca, ulterior, actele pe care le producem să nu fie eronate din start.

Vă mulțumesc. (Aplauze în sală)

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Fiind epuizată ordinea de zi, declar închisă ședința comună, de astăzi, a Senatului și Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
 

(Ședința s-a încheiat la ora 17,55)

 
     

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania sunday, 25 september 2022, 18:25
Telephone: +40213160300, +40214141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro