Plen
Ședința Camerei Deputaților din 3 octombrie 1996
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1996 > 03-10-1996 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 3 octombrie 1996

Completarea ordinii de zi:

Ședința a început la ora 9,43.

Lucrările au fost conduse de domnul Adrian Năstase, președintele Camerei Deputaților, asistat de doamna Afrăsinei Viorica și domnul Raymond Luca , secretari.

 

Domnul Adrian Năstase:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că din totalul celor 341 de deputați și-au înregistrat prezența 219. Sunt absenți 122. Cvorumul prevăzut de art. 129 din Regulament este întrunit.

După cum am stabilit în ședința din ziua de luni, 30 septembrie, astăzi urmează să supunem votului plenului Camerei introducerea pe ordinea de zi a următoarelor proiecte de lege:

- proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului cu privire la relațiile de prietenie, bună vecinătate și cooperare între România și Republica Federală Iugoslavia, semnat la Belgrad la 16 mai 1996;

- proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului de înțelegere, cooperare și bună vecintate între România și Republica Ungară, semnat la Timișoara la data de 16 septembrie 1996, precum și stabilirea ordinii de zi pentru ședința de astăzi a Camerei.

Stimați colegi,

Începem cu domnul Gavra.

Aveți cuvântul. O chestiune de procedură.

 
 

Domnul Ion Diaconescu (din sală):

La ordinea de zi...

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Îl rog pe domnul Diaconescu, tot la ordinea de zi.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

În legătură cu ordinea de zi.

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Am ascultat aseară prin posturile de radio și televiziune că Guvernul a dat o ordonanță de urgență prin care aduce unele modificări asupra procedurii de votare. Dat fiind că aceasta este ultima reuniune a noastră înainte de alegeri, socot că este absolut necesar ca acea ordonanță de urgență să fie luată în discuție astăzi și votată. N-ar avea nici un sens să o amânăm după alegeri. Este o ordonanță care aduce unele modificări la procedura de votare, la Legea electorală și, în consecință, obligatoriu, astăzi o luăm în discuție.

Cer să fie pusă pe ordinea de zi.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Gavra.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte, este bine să nu mai anticipați că vedeți că n-am fost primul, că sunt al doilea, să nu mai faceți greșeli din acest punct de vedere.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule Gavra, vă rog să vă referiți strict și numai în măsura...

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Mă refer la ceea ce ați spus dumneavoastră despre mine pentru că am dreptul...

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, numai în măsura în care eu vă dau cuvântul și numai pentru chestiunile pentru care vă dau cuvântul. Fără comentarii suplimentare.

Vă rog foarte mult!

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte,

Conform articolului....

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Deci, pe o chestiune de procedură, exclusiv această chestiune....

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Exact, exact.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog foarte mult să luați cuvântul.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

În primul rând vă rog să nu vă enervați și să nu accelerați ritmul.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, nu mă enervez.

Vă rog să luați cuvântul exclusiv pentru chestiunile pentru care vă dau eu cuvântul.

Puteți continua.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte,

Vin cu aceeași susținere a domnului deputat Diaconescu, șeful Grupului parlamentar al Partidului Național Țărănesc-Creștin Democrat, de introducere pe ordinea de zi, tot în regim de urgență, așa cum este și titlul acelui proiect de lege numit Ordonanță de urgență a Guvernului, a acelei ordonanțe întrucât ea se referă la un capitol foarte apropiat al domeniului politic din România, și anume alegerile parlamentare și prezidențiale.

Pentru a nu fi acuzat de falsuri și fraude în campania electorală, este nevoie ca ceea ce a hotărât Guvernul în ultimă instanță, încălcând de fapt o altă hotărâre în care spunea că se vor distribui cărțile de alegător, să fie discutat de către plenul Camerei Deputaților și, bineînțeles, de către plenul Senatului, pentru că nimeni nu-și poate permite să se joace cu alegerile în România.

În timpul sesiunii parlamentare se elaborează ordonanțe de urgență privind alegerile. Noi avem două proiecte de legi cu care am fost de acord să le readucem în actualitate din 1992. Sunt singurele care ne spun și rostesc foarte clar cum au loc alegerile în România.

Deci propun și susțin de fapt propunerea domnului deputat Diaconescu, ca punctul 1 al ordinii de zi astăzi să fie discutarea, dezbaterea și să vedem, adoptarea sau respingerea, acestei ordonanțe. Pentru că nu ne prezentăm la vot mai rău decât până acum, și cu buletine, și cu cărți de alegător sau "și cu altceva". Cine dorește să înșele electoratul să facă altceva, dar nu prin ordonanță de urgență.

Noi trebuie să ne pronunțăm, pentru că suntem participanți direcți la aceste alegeri, asupra acelei ordonanțe.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Am înțeles. Deci, numai chestiunea de procedură. Da? Am înțeles.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

În al doilea rând, domnule președinte, dumneavoastră ați propus astăzi o ordine de zi. Vă rog foarte frumos și încă o dată să respectați Regulamentul Camerei Deputaților.

Vă citesc din ziua de luni discursul dumneavoastră pentru că este o eroare regulamentară pe care trebuie să o dezbatem astăzi.

Ați spus următorul lucru, la un moment dat: "Urmează ca joi dimineața, atunci când facem ordinea de zi pentru ziua de joi, să stabilim care va fi ordinea." Vă mulțumesc că ați sugerat în consecință: "În funcție de un criteriu sau altul, cred că este aproape irelevant". Ce anume? Nu știm. Mai departe. "Supun la vot și această propunere, deci, ca și Tratatul cu privire la relațiile de prietenie, bună vecinătate, cooperare cu Iugoslavia să fie dezbătut în procedură accelerată - cum spuneți dumneavoastră, aceasta nu există - "intensivă" aș spune în ziua de joi. Nu știu "intensivă" e ziua de joi sau "dezbaterea".

Și eu v-am spus că nu este decât procedură de urgență.

Deci, domnule președinte, așa cum v-am cerut eu la începutul dezbaterilor de luni, dumneavoastră în final ați onorat solicitarea mea și vă mulțumesc foarte mult, ați aprobat cu acordul Camerei Deputaților atunci dezbaterea în procedură de urgență a Tratatului - cum se cheamă el corect - de înțelegere, colaborare și bună vecinătate dintre România și Republica Iugoslavia. Este singurul lucru, tratat și aprobat în regim de urgență în cursul zilei de luni. Și vă dau un exemplu pentru a nu introduce pe ordinea de zi ceea ce nu este regulamentar.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Deci, care este chestiunea de procedură?

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Chestiunea aceasta este că...

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Anume?

 
 

Domnul Ioan Gavra:

... nu este corectă. Deci nu se poate dezbate astăzi Tratatul de colaborare...

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Am reținut. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Nu, nu, nu. Nu-mi mulțumiți, că eu încă nu v-am spus despre ce este vorba...

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Nu, deci vă rog foarte mult chestiunea de procedură.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte,

Vă rog frumos! Cu mine nu se discută așa, vedeți! (Râsete).

Dumneavoastră nu mă intrerupeți la chestiuni de procedură, că am dreptul să vorbesc. Deci, vă rog frumos! Dumneavoastră să respectați Regulamentul, să conduceti lucrările Camerei Deputaților, nu altceva.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

În ordine, deci, vă rog...

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Vă rog să nu comentați ceea ce spun eu! Vă rog frumos.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat,

Impertinența dumneavoastră va deveni proverbială și va rămâne...

 
 

Domnul Ioan Gavra:

A dumneavoastră este ieșită din comun și nu vă permit eu!

 
 

Domnul Adrian Năstase:

E în ordine! Continuați.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Punctul nr. 2 care s-a aprobat. În primul rând, dumneavoastră n-ați anunțat, conform art. 85, în plenul Camerei Deputaților, inițiativele legislative sau proiectele de legi care au venit la Camera Deputaților, așa cum scrie în art. 85 și ați trecut direct la o propunere a Biroului pentru 4 proiecte de legi care să fie tratate în regim de urgență și vi le citesc toate, ca să fie lucrurile foarte clare ce facem astăzi, pentru că astăzi nu putem să încălcăm în ultima zi festivă, cu flori aici, chiar astăzi să încălcăm tot ce este Regulament al Camerei Deputaților.

Și, ați spus la punctul 1, ați cerut dumneavoastră în numele Biroului Permanent: "Proiectul de lege privind acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli pentru suprafețele agricole calamitate în anul agricol ‘96..." și așa mai departe. S-a votat.

Al doilea, a două completare vizează, spuneți dumneavoastră, "Proiectul de Lege pentru ratificara Tratatului cu privire la relația de prietenie, de bună vecinătate și cooperare între România și Republica Federală Iugoslavia, semnat la Belgrad la 16 mai 1996". Acesta este punctul pe care l-ați supus dumneavoastră votului.

A urmat intervenția domnului Tabără care v-a solicitat să introducem și altceva, respectiv proiectul rectificativ și alte chestiuni, după care discuția, apelul pe care l-ați făcut dumneavoastră pentru prezență, că v-a solicitat cvorumul, și a continuat dezbaterea.

Dumneavoastră ați încălcat a două oară Regulamentul când ați supus la vot nominal, fără să cereți acordul grupurilor parlamentare procedura de vot: deschisă, nominală sau secretă. Și domnul deputat Răsvan Dobrescu v-a întrebat din bancă:"Explicați ce supunem la vot". Că, într-adevăr, nu se știa ce. Și dumneavoastră spuneți:"Votul se va exprima în legătură cu includerea pe ordinea de zi a acestui punct" - adică a punctului cu Iugoslavia - că la acela eram.

Eu v-am spus că nu este corect. Dumneavoastră ați continuat și i-ați spus domnului deputat Raymond Luca, secretar de serviciu, să citească apelul. Și, pentru ce s-a citit apelul, s-a cerut vot nominal de către dumneavoastră? Pentru introducerea pe ordinea de zi a acestui proiect de lege, deci, și nu pentru procedură de urgență așa cum ați rostit dumneavoastră. Ați cerut Camerei introducerea pe ordinea de zi și nu altceva.

Mai departe. Ați ajuns la punctele următoare, 3 și 4, în sfârșit, după votul nominal, cu 187, și ați spus:"Între timp vă rog să fiți de acord, deci, după pct. 2 cu Iugoslavia, să introducem pe ordinea de zi a acestei săptămâni raportul de mediere la Legea cu privire la acte de stare civilă". S-a aprobat.

Și, ultimul punct, 4, că despre 4 era vorba, sper că știm să numărăm până la 4, a fost:"De asemenea, supun votului, proiectul de hotărâre privind bugetul de venituri și cheltuieli al Camerei Deputaților" și lumea, adică sala a fost de acord.

Despre acest lucru este vorba în cursul zilei de joi, ca aprobare de introducere pe ordinea de zi a Camerei Deputaților.

Dumneavoastră n-ați prezentat inițiativele legislative, conform art. 85, care se referă la art. 80 alin. 2, care spune foarte clar că după 10 zile se introduc pe ordinea de zi rapoartele care vin la comisie.

Deci, dumneavoastră trebuia să spuneți că se trimit la comisii acele inițiative pentru sesizare în fond sau pentru avize.

Dumneavoastră faceți a patra greșeală și spuneți următorul lucru: "Trecem mai departe, dacă domnul Gavra este de acord și nu are nici o observație, vă propun să acceptați introducerea pe ordinea de zi a Camerei a altor inițiative..." și le enumerați pe toate. Greșit. Nu aveați voie, nu se introduc pe ordinea de zi, ci se trimit la comisii.

Deci, totul a fost în afara Regulamentului.

În final, totuși, dumneavoastră mai spuneți o chestiune: "Să se aprobe procedura de urgență". S-a aprobat după discuții prelungite această procedură. În cursul zilei de luni, domnule președinte, luați stenograma că eu o am aici, nu s-a vorbit nimic, nici măcar de introducerea pe ordinea de zi, nicidecum de procedură de urgență la proiectul de Tratat romano-maghiar.

Vă rog foarte frumos să respectați ceea ce a hotărât Camera Deputaților în cursul zilei de luni. Este vorba la pct. 2 de ratificarea, în procedură de urgență, a Tratatului romano-iugoslav. Dacă doriți, însă, dumneavoastră, v-am spus atunci, nu mă opun, dar respectați Regulamentul - și din păcate cineva a spus altceva, dar nu este interesant decât Regulamentul și legile țării - dumneavoastră, dacă începeți procedura astăzi la acel tratat, vă rog să consultați art. 102-104 și, așa cum este acolo, în acord cu ele, să faceți dumneavoastră, ca președinte de ședință, ceea ce trebuie să faceți.

Altfel, dumneavoastră continuați eroarea regulamentară, încălcarea Regulamentului și nu cred că al treilea om din statul român, care sunteți, deocamdată, până la alegeri, poate să-și permită asemenea lucruri. Sigur că mai este o competență prezidențială, care se încalcă, un garant al Constituției, care o încalcă, e treba domniei sale și a Parlamentului ca să pună în discuție acest lucru. Eu, însă, vă spun că nu voi participa, și nici grupul parlamentar, la ilegalitățile pe care dumneavoastră le săvârșiți în Camera Deputaților. Este ultima zi. De aceea i-ați spus festivă la ultima zi? Ca să inaugurăm ceea ce nu știu cui îi place, și cu flori...! Bugetul Camerei Deputaților are asemenea chestiuni pentru flori?! (Vociferări, agitație) .

Deci vă rog să respectați.... Vă rog să nu vă alarmați, că dumneavoastră sunteți numai 16 pe liste, din cei câți sunteți în sală. Vă rog, fiți liniștiți, că partidul v-a acordat încrederea pe care ați demonstrat-o, probabil, 4 ani de zile. 88 nu mai sunteți aici.

Vă mulțumesc frumos. Mașina de vot este în funcțiune!

Vă mulțumesc frumos.

Eu vă rog, domnule președinte, să nu încălcați Regulamentul pentru că altfel să știți că ne adresăm și altcuiva! (Vociferări, agitație). Nu aveți acest drept!

Ne adresăm președintelui Iliescu, poate că ia niște măsuri conform competențelor sale constituționale.

Vă mulțumesc frumos. Luați stenograma și nu induceți în eroare Camera Deputaților. Dacă n-ați avut timp, vă rog faceți pauză pentru acest lucru.

Vă mulțumesc frumos.

 
 

Domnul Anton Mangiurea (din sală):

Să trecem și la treabă. Ajunge atâta vorbărie.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Dan Marțian.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Mă simt obligat să intervin, pentru că am impresie că o anumita intenție pe care o exprimă domnul Gavra încearcă să fie acoperită cu anumite trimiteri la proceduri, la Regulament și, în general, la normele de desfășurare a activității în Camera Deputaților.

După câte ne aducem aminte cu toții, în cursul zilei de luni s-a discutat o problemă, aceea a includerii pe ordinea de zi în cursul acestei săptămâni a punctului referitor la ratificarea Tratatului dintre România și Ungaria. În legătură cu această chestiune, în partea inițială a dezbaterii de luni, din Cameră, au existat unele abordări și au apărut unele deosebiri de interpretare.

În cele din urmă, pe fondul luării în considerare a diferitelor puncte de vedere și contribuții la dezbatere, am decis un lucru, și anume să se aprobe procedura de urgență pentru ratificarea Tratatului dintre România și Ungaria.

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Fals.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Nu, domnule Gavra, nu este fals.

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Citiți stenograma...

 
 

Domnul Marțian Dan:

Eu nu citesc aici stenogramele, pentru a nu lungi discuția, dar lucrurile se prezintă în termenii pe care i-am spus, și repet, dacă este nevoie. La începutul dezbaterii de luni au fost câteva probleme. Și, dacă vreți, dacă noi trebuia să decidem luni în legătură doar cu amorsarea, declanșarea mai exact a procedurii de urgență sau și în legătură cu înscrierea pe ordinea de zi pentru ședința de joi. După câte vă aduceți aminte, inclusiv în urma intervenției dumneavoastră, noi am decis luni un singur lucru: să aprobăm procedură de urgență pentru ratificarea Tratatului dintre România și Ungaria.

În virtutea acestei prevederi care a fost aprobată regulamentar - și cred că dumneavoastră vedeți și această secvență a stenogramei, nu numai anumite părți selective ale ei -, comisia sesizată în fond, anume Comisia pentru politică externă, a primit însărcinarea ca în decurs de 48 de ore să elaboreze raportul.

S-a căzut atunci de acord, în conformitate cu prevederea art. 104 din Regulament, ca în momentul în care comisia își va fi finalizat lucrările să se ia în discuție includerea în ordinea de zi și dezbatere cu prioritate, conform procedurii de urgență. Or, știți foarte bine că, potrivit reglementărilor noastre, comisia trebuia în decurs de 48 de ore să elaboreze raportul și, de asemenea, în cel mult 3 zile de la aprobare se poate include pe ordinea de zi.

Deci, din punct de vedere al parcurgerii primei etape a procedurii, și anume acordarea timpului de 48 de ore pentru ca deputații și grupurile parlamentare să poată prezenta amendamente, dacă au, la proiectul de lege respectiv, comisia își putea imediat ce au trecut aceste 48 de ore să-și finalizeze lucrările, să ne prezinte punctul ei de vedere materializat într-un raport.

Acest lucru s-a petrecut în dimineața acestei zile. În consecință, am îndeplinit această exigență regulamentară și putem trece la următoarea fază a procedurii de urgență, înscrierea cu prioritate pe ordinea de zi în vederea dezbaterii proiectului de lege, ceea ce este foarte exact stipulat la art. 104. Art. 104 trebuie citit în corelație cu ultimul alineat al art. 103.

Prin urmare, suntem în prezența întrunirii tuturor exigențelor regulamentare cu privire la înscrierea pe ordinea de zi cu prioritate a dezbaterii tratatului, lucru care sper să se reflecte în votul pe care îl vom exprima și nu cred că din acest punct de vedere mai are rost să reiterăm toate acele controverse și dispute care s-au produs în cursul dezbaterilor de luni.

În legătură cu cealaltă problemă, ordonanța de urgență, știm foarte bine că, în conformitate cu prevederile constituționale, Guvernul are îndreptățirea în cazuri excepționale să emită ordonanțe de urgență. Ordonanța de urgență se depune la Parlament imediat. Dacă el nu se găsește în sesiune, este convocat. Prin urmare, este o anumită problemă reglementată în termenii pe care, foarte succint, i-am reprodus mai sus. Iată, Parlamentul se găsește în sesiune. Nu știu dacă proiectul de Lege privind discutarea și ratificarea ordonanței de urgență a fost depus la Cameră sau la Senat...

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Nu, la Senat este depus...

 
 

Domnul Marțian Dan:

La Senat. În aceste împrejurări a intrat în procedura de dezbatere, de pregătire a premiselor pentru dezbatere și eu sunt convins că este o problemă care se poate soluționa.

Din acest punct de vedere socot că sunt întrunite condițiile pentru a trece la examinarea tratatelor dintre România și Republica Federativă Iugoslavia, dintre România și Ungaria.

Eu aș face, din acest punct de vedere, un apel, să nu cheltuiem prea mult timp cu problemele de procedură și de exegetică a Regulamentului, pentru că mie mi se pare că ele sunt clare și, dacă ne-am cantona în continuare în această zonă, probabil că unii ar fi tentați să creadă că facem această chestiune pentru a trage de timp și a compromite ratificarea.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Rădulescu-Zoner.

 
 

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor,

Nu am venit aici nici să obstrucționez discutarea și aprobarea proiectului de Lege privind ratificarea Tratatului cu Ungaria. Dimpotrivă. Cred că acest lucru trebuie neapărat făcut astăzi, dar în ceea ce privește propunerea pe care o susțin, a domnului președinte Ion Diaconescu, eu vă întreb: se discută la Senat și în Cameră când se discută, domnule președinte? Când? Tot astăzi? Normal ar fi să se treacă, să ajungem la o discuție, pentru că de ce în ultimul moment și în ultima zi, sau mai bine zis, în ajunul ultimei ședințe a Parlamentului a venit Guvernul cu această ordonanță prin care orice copil poate vedea că oricine poate vota de două ori. Odată cu cartea de alegător și a doua oară se duce în altă parte și votează cu buletinul ca fiind în deplasare, susținând că n-are carte de alegător.

Nu se poate așa ceva, doamnelor și domnilor!

Prin urmare, dacă încă o dată rog ca să se treacă acest punct pe ordinea de zi stăm aici până seara și votăm, după ce a fost trecut acest proiect de lege prin Senat. Altfel, inaugurarea acestei săli va fi marcată de începutul unor incorectitudini, în alegerile ce se apropie, în noiembrie.

În noiembrie au fost și în ‘46. Atunci au fost alte mijloace de falsificare a voturilor. Acum avem alte... folosim iar alte mijloace. Buna credință - și nu o pun la îndoială - poate fi verificată doar în caz în care Parlamentul, până la alegeri, și Camera Deputaților, respectiv, deci, Parlamentul, Senatul și Camera Deputaților vor vota dau vor modifica acest proiect de lege privind ordonanța.

Domnul prim ministru este aici și este incalificabil ce a făcut. Putea să o dea acum o săptămâna. De ce n-a dat-o?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Ca să oprim aceaste chestiune, să o clarificăm, aceasta a ordonanței de urgență, cred că ar fi bine ca domnul prim-ministru să dea câteva explicații. Sub aspect strict procedural, în mod clar, textul a fost depus la Senat. Deci, în măsura în care procedura aceasta poate să fie avansată, se poate, dacă este necesar, cele două Birouri pot să solicite realizarea unei întâlniri, chiar o prelungire a sesiunii, în definitiv, sau mai bine-zis o întrunire a Camerei sau a Camerelor și în zilele următoare, deci această problemă nu se pune, dar să vedem care este, de fapt, explicația, și să ne dea informațiile potrivite domnul prim-ministru.

Îl invit la microfon.

 
 

Domnul Paul Aurelian Alecu (din sală):

Se poate o întrebare?

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Da, sigur. O clipă, domnule prim-ministru.

Vă rog, domnule deputat. Dar, vă rog să încheiem această chestiune pentru că din punctul de vedere al procedurii noastre, pe ordinea de zi, acum, astăzi, aici, nu se poate introduce această problemă, pentru că proiectul de lege a fost trimis la Senat.

 
 

Domnul Paul Aurelian Alecu:

Eu, ca de obicei, voi fi foarte scurt, domnule președinte. Oricum vă mulțumesc pentru faptul că mi-ați dat cuvântul, mai ales înaintea domnului prim-ministru Nicolae Văcăroiu, și întrebarea mea este următoarea: având în vedere bogata experiență a dumneavoastră, a partidului PDSR, a forțelor care au condus România și a domnului prim-ministru Nicolae Văcăroiu, care vreme de 4 ani de zile s-a confruntat cu toate realitățile din România, inclusiv cu cele 6-7-8 procedee de votare care au avut loc în România din 1989 până acum, de unde i-a venit ideea asta grozavă să adauge "buletin și carte de alegător".

Dacă domnia sa spunea simplu: "Nu am reușit ceea ce am promis că vom face, să dăm cărțile de alegător, votăm și pe 3 noiembrie tot cu buletinul, cum am votat 6 ani..." nimeni nu zicea că cineva pregătește o uriașă fraudă electorală de vreo 2 milioane de voturi. Dar, în această situație, acum, când oricine se poate prezenta cu două documente, să se ducă să voteze, nimeni nu poate demonstra că nu există intenția clară de a apare 1 sau 2 milioane de voturi în plus.

Dacă Guvernul venea și spunea:"N-am fost în stare, recunoastem..." - îi felicitam pentru puterea de a recunoaște că n-au făcut ceva și hai să mai votăm o dată cu buletinul, că oricum, buletinul ăla al românului, sau omul pe care îl reprezintă buletinul respectiv, a mai înțeles ceva în 6 ani de zile.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Înțeleg că și domnul Adrian Severin. Tot în chestiunea aceasta, da?

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Adrian Severin:

Domnilor colegi,

Voi fi extrem de scurt și fac o propunere foarte concretă. Cred că în legătură cu această ordonanță ar fi bine să decidem astăzi o prelungire de sesiune și o întâlnire a noastră, să zicem miercurea care vine, la orele prânzului, ca să permitem deputaților să vină cu un avion de dimineață și să se poată întoarce cu cel de după amiază în circumscripțiile lor. Intre timp vom avea, în aceste zile, am avea timpul să citim ordonanța și, eventual, colegii din comisii să o studieze și să ne facă un mic raport, și în felul acesta am termina această discuție extrem de prelungită într-o chestiune indubitabil foarte importantă, în care procedura legislativă a pornit deja, înțeleg, la Senat, și care, la un moment dat, va trebui să se încheie la Cameră.

Deci, propunerea cred că a fost reținută ca atare, să ne întâlnim, de pildă, miercurea care vine, să spunem la ora 11,00 și în două ceasuri putem să terminăm întreaga poveste.

Dacă domnul președinte Năstase sau Biroul Permanent are o propunere de dată mai bună, evident că această propunere va putea fi urmată.

În ceea ce privește problema tratatului cred, domnule președinte, că lucrurile și, deci, discuția noastră au fost foarte clare luni, indiferent de, poate, unele inexactități și ambiguități de exprimare, care au fost reținute în stenogramă, noi știm exact ce am votat, nu este nici un dubiu. Dacă aceste inexactități s-au produs, ele pot fi, desigur, corectate și vă propun să trecem la votul prealabil și la dezbaterea propriu-zisă.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Mi-e teamă că vom epuiza orele pe care le mai avem de petrecut aici, până la prânz, cu aceste declarații generale. Va trebui, totuși, să luăm niște decizii.

Rog pe domnul deputat Cunescu să ia cuvântul, iar după aceea vom lua decizii în această chestiune.

 
 

Domnul Sergiu Cunescu:

Eu continui numai propunera pe care a făcut-o domnul Adrian Severin, dar simplificând-o. Părerea mea este că această chestiune a cărților de alegător este foarte gravă. Ea poate duce la erori, zic numai erori, nu folosesc alt cuvânt mai realist, și nu este necesar României în acest moment, după o succesiune de acte care sunt compromițătoare la adresa democrației române. Nu vreau să le menționez. Știți că sunt în actualitate profundă.

Și, atunci, ca să evităm acest lucru, propun ca Guvernul să-și retragă ordonanța și să dea un comunicat ferm că de data aceasta se va vota numai cu buletinele de identitate. Lucrul se simplifică, nu mai sunt dezbateri pentru că altfel putem ajunge la o dezbatere politică extraordinar de acidă și, bineînțeles, ne vom folosi argumentele.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul prim-ministru.

Aveți cuvântul, domnule prim-ministru.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Dacă îmi permiteți, foarte pe scurt. În primul rând, că n-am dorit să vă punem pe dumneavoastră într-o situație limită legat de această problemă a modului de derulare a votului în data de 3 noiembrie.

Cunoașteți că avem constituite Secretariatul tehnic, Biroul Electoral Central, au fost analize repetate, s-a declanșat procedura de difuzare a cărților de alegători, imediat după alegerile locale. Din păcate, pot să vă spun că nu toată lumea, conform obligațiilor din lege, a răspuns la apel. Este un prim aspect și, mai mult decât atât, Guvernul a făcut un pas înainte, deși nu era obligația lui prin lege, și a adus o serie de imprimante, deci dotare tehnică pentru a accelera procesul.

Difuzarea cărților de alegători continuă, însă ea nu este întreruptă de această ordonanță. Analizele repetate efectuate la nivelul Secretariatului tehnic și împreună cu Biroul Electoral Central și cu Administrația Publică locală au scos însă în evidență o serie de aspecte noi. În primul rând, faptul că în țară, mai ales începând cu anul 1996, a început o deplasare foarte puternică a forței de muncă dintr-o zonă în alta. Dacă înainte aveam pe lună în jur de 40-50.000, deci deplasări de la domiciliu, la ora actuală acestea depășesc aproape cifra de 100.000 de persoane pe lună - persoane cu drept de vot.

În al doila rând, din discuțiile care au avut loc și pe diferite zone cu cetățenii s-au ridicat numeroase întrebări: cum domnilor, dacă eu nu-mi găsesc cartea de alegător în dimineața aia, mi-ați dat-o cu două luni înainte, și vin la dumneavoastră cu un act care are forță mai mare, care însemnă actul de identitate, și mă prezint la secția de votare, nu-mi dați voie să votez? Și multe alte probleme ridicate, nu de către Guvern, țin să vă spun, ci în urma analizelor efectuate.

Tocmai pentru a elimina, însă, în totalitate, orice posibilitate de fraudă s-a prevăzut...

 
 

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

Așa cum apare acum, aici!

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog să nu interveniți din sală!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, dacă îmi permiteți numai două minute.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Da, puteți continua!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-au prevăzut în ordonanță două soluții, dar soluțiile prevăd, în mod obligatoriu, ștampila de vot pe actul de identitate.

Cu alte cuvinte, prezentarea la secția de votare cu cartea de alegător și cu buletinul, actul de identitate, poate să fie pașaport sau buletin, deci prezentarea înseamnă exercitarea dreptului de vot cu punerea ștampilei, atât pe cartea de alegător, cât și pe actul de identitate.

Vreau să rețineți. În momentul în care, din diferite motive, un cetățean se prezintă la secția de votare numai cu actul de identitate, ștampila se pune pe actul de identitate. Deci nu există nici un fel de posibilitate, așa cum afirma cineva de aici, de a se duce cu actul de identitate într-un loc și cu buletinul în altă parte. (Discuții, gălăgie în sală).

Dacă îmi permiteți, numai două minute!

Legat de cartea de alegător, vreau să vă spun, cartea de alegător era prevăzută să aibă o forță în momentul în care aveam la îndemână Legea evidenței populației, care presupunea o codificare numerică și inscripționarea acesteia pe cartea de alegător.

De asemenea, a avut în vedere faptul că se vor lua măsuri după aprobarea Legii evidenței populației pentru schimbarea actului de identitate pe formula unei cartele, care nu mai asigura un spațiu corespunzător pentru a se pune ștampila de votare.

Deci, preocuparea noastră a fost axată... Se poate discuta inclusiv această variantă care o spuneți dumneavoastră, eu n-o contest.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă mulțumesc, domnule prim-ministru! Vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi,

Chestiunea este foarte clară. Deci, procedura a fost pornită la Senat, sunt convins, colegii dumneavoastră vor ridica astăzi, la Senat, aceeași problemă, va trebui accelerată procedura respectivă, să așteptăm și vă propun ca Senatul să termine dezbaterea acestor probleme; noi nu le putem discuta acum pe chestiuni de procedură atâta vreme cât nu le-am introdus pe ordinea de zi. N-avem cum să introducem! Iertați-mă, nu mai discutăm această problemă!

 
 

Domnul Aurelian Paul Alecu (din sală):

Nu a răspuns la întrebare!

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Au fost suficiente întrebări.

Problemele vor fi discutate la Senat. Acum nu facem o dezbatere pe această temă.

Deci, încă odată, chestiunea este la Senat, ea va fi discutată acolo, va fi introdusă pe ordinea de zi acolo și cred că este foarte important și foarte util ca noi săptămâna viitoare, așa cum s-a sugerat, să luăm în discuție, după ce Senatul va finaliza acest proiect de lege și să-i dăm atunci conținutul pe care-l vom considera potrivit.

 
 

Domnul Aurelian Paul Alecu (din sală):

Dar, dacă deputații dumneavoastră nu vin și nu se asigură cvorumul, ce facem?!

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Această problemă nu poate fi discutată astăzi, e o chestiune de procedură în legătură cu ordinea de zi. Ea va fi discutată la Senat, deci nu poate fi discutată astăzi, aici.

Trecem la discutarea celorlalte aspecte care sunt legate de introducerea pe ordinea de zi a celor două proiecte.

Deci, în legătură cu această chestiune, am precizat-o, am dat informațiile necesare. Colegii dumneavoastră de la Senat vor face observațiile necesare în legătură cu procedura de urmat. Ceea ce pot să vă spun, și mi se pare absolut corect...

 
 

Domnul Barbu Pițigoi (din sală):

Deci s-a dat o ordonanță și Parlamentul funcționează!

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog să citiți Constituția și veți vedea că ordonanțele acestea pot fi date în condiții constituționale. Dar ceea ce este normal, este ca ele să fie discutate.

Această problemă, repet, nu poate fi discutată astăzi, aici, pentru că nu avem un proiect de lege în fața noastră despre care să se poată discuta că va fi introdus pe ordinea de zi a Camerei. El a fost trimis la Senat, va fi discutat la Senat...

Vă rog, domnule deputat, nu v-am dat cuvântul (domnul deputat Gavaliugov). Vă rog, e-n ordine, această chestiune am rezolvat-o. Trecem la celelalte probleme de pe ordinea de zi.

 
 

Domnul Corneliu Dorin Gavaliugov:

Este o rușine ce se întâmplă azi, în ultima zi!

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Deci, eu vă rog foarte mult că această problemă, eu vă promit, va fi examinată de către Biroul permanent și săptămâna viitoare va fi introdusă pe ordina de zi a ședinței, astfel încât...

 
 

Domnul Corneliu Dorin Gavaliugov:

Domnule președinte,

Există o soluție pe care o avem la îndemână. Putem lua o hotărâre, să ne constituim în sesiune extraordinară, la trei zile după adoptarea în Senat a Ordonanței de urgență. Este o soluție foarte constructivă, domnule președinte, și vă rog s-o luați în considerație.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat,

Noi suntem în sesiune, nu trebuie să ne constituim în sesiune extraordinară!

Senatul a hotărât să discute această chestiune marți, deci vă comunic că Senatul a hotărât să o discute marți. În momentul în care această ordonanță, acest proiect de lege va ajunge la noi, el va fi pus pe ordinea de zi și Camera va fi convocată în plen pentru a rezolva această problemă.

Deci, trecem la cealaltă problemă...

Este o chestiune de procedură înțeleg. Da, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Având în vedere cerințele de introducere pe ordine de zi a unei legi noi, inclusiv a ordonanței, vă cer un răgaz de 15 minute pentru consultarea în grupurile parlamentare.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Țurlea.

Vă rog foarte mult să nu părăsiți sala! Vă rog să rămâneți în sală!

 
 

Domnul Petre Țurlea:

V-aș ruga să mă ascultați numai un minut.

Ca veteran al acestei Camere, vreau să vă spun că am avut plăcuta surpriză să văd că din 1990 până astăzi, Camera și-a respectat propriile hotărâri.

Vă rog - o chestiune de procedură - să avem și în continuare aceeași atitudine față de propriile hotărâri.

Acum trei săptămâni, președintele Camerei Deputaților, fiind în acel moment președinte de ședință, domnul Adrian Năstase, colegul nostru, domnul Mircea Crețu de la P.U.N.R., a propus ca să luăm în discuție Tratatul cu Ungaria în momentul când vom avea fiecare stenograma dezbaterilor din Parlamentul maghiar pe această problemă. Domnul Adrian Năstase, președintele nostru și Camera în totalitate a hotărât că așa vom face. Noi nu avem stenograma respectivă. Deci ar fi cu totul de neacceptat ca la sfârșitul chiar al acestei legislaturi să ne încălcăm propria noastră hotărâre.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Gavra.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Pe lângă faptul că noi putem cere astăzi, indiferent dacă am adoptat sau nu ordinea de zi, trecerea pe ordinea de zi a acestei ordonanțe, este total regulamentară. Cerem Guvernului și Senatului s-o trateze în regim de urgență și să ajungă la Camera Deputaților. Deci, putem lua asemenea hotărâre, să vină astăzi la Camera Deputaților această ordonanță, vorbind domnul președinte cu președintele Senatului. Se poate, că a fost practică, domnule, la dumneavoastră până acum.

În al doilea rând, la chestiuni de procedură, domnule președinte.

Îi mulțumesc domnului vicepreședinte Dan Marțian pentru reiterarea Regulamentului, îl rog numai să-l respecte. Deci, în cursul zilei de luni, n-a fost vorba, aveți pauză 15 minute, citiți stenograma, n-a vorba și nu s-a adoptat procedură de urgență la Tratatul româno-maghiar. Citiți: 1, 2, 3, 4, sunt numai 4 și la 2 este vorba de Tratatul româno-iugoslav.

Domnule vicepreședinte, vă rog să fiți moral cu dumneavoastră, cu Regulamentul și cu P.D.S.R.-ul și cu domnul Iliescu. Vă rog! Eu sunt moral. Citiți stenograma. Nu s-a adoptat procedura de urgență. Vă rog foarte frumos să respectați Regulamentul și pe domnul președinte, să consulte stenograma și să aplice propriile hotărâri ale Camerei, pe care domnia-sa le-a solicitat. Altfel, se întâmplă cu totul altceva și, din păcate, cum spunea domnul deputat Gavaliugov, în ultima zi a Parlamentului, aici sunt lucruri inimaginabile... Pentru domnul Adrian Severin, să știți că încălcarea Regulamentului nu este o inexactitate, domnule deputat, încălcarea Regulamentului este cu totul altceva. La Consiliul Europei se poate și așa ceva!

Vă mulțumesc frumos!

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Doar o clipă, dacă îmi permiteți.

Deci, încă odată, pentru a rezolva chestiunea ordonanței de urgență. Preocuparea în legătură cu această chestiune este absolut legitimă și sunt absolut de acord că săptămâna viitoare va trebui să avem o ședință în plen ca să discutăm, în urma aprobării de către Senat a formei pe care dânșii o vor considera potrivită, această ordonanță. Nu consider că putem să luăm acum o hotărâre prin care să obligăm Senatul să ne trimită astăzi proiectul de lege, din moment ce dânșii și-au stabilit pentru marți. Dar consider, în același timp, că de îndată ce dânșii au aprobat proiectul de lege sau s-au pronunțat în legătură cu el, săptămâna viitoare va fi convocată Camera în plen pentru a discuta această chestiune. Este absolut normal și acest lucru se va întâmpla, conform prevederilor regulamentare și conform procedurilor constituționale.

În ceea ce privește cealaltă chestiune, sigur, stimați colegi, până la urmă noi va trebui să ajungem la momentul în care ne vom pronunța în legătură cu acest tratat și bănuiesc că acesta este momentul în care fiecare va trebui să gândească care este soluția pe care o decide. S-au încercat o mulțime de subterfugii procedurale, sigur ele să impresioneze, eventual. Eu vreau să vă repet un anumit lucru. Luni, în cadrul ședinței de Birou Permanent, s-a luat o decizie majoritară, cu un singur vot împotrivă, votul domnului Gavra, ca Tratatul cu Ungaria să fie supus pentru procedură de urgență planului Camerei. Deci, aceasta a fost propunerea Biroului și această propunere eu am adus-o în discuție.

 
 

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

Nu ! De ce mințiți Camera, citiți stenograma!

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog să luați loc!

(Gălăgie în sală)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vreau să vă spun că urmare discuțiilor care au avut loc în legătură cu procedura de urgență, deși s-a încercat introducerea pe ordinea de zi marți sau miercuri, în urma intervențiilor domnului Gavra s-a acceptat intervalul de 48 de ore pentru depunerea amendamentelor. S-au făcut mențiunile necesare. Votul a fost exprimat în acest sens, chiar dacă, sub aspectul exprimărilor, putem să găsim în stenogramă diverse chestiuni pe care le putem discuta, sensul a fost foarte clar și el a apărut foarte clar și prin precizarea pe care am făcut-o în legătură cu introducerea pe ordinea de zi, conform art.104, deci urmând ca această chestiune să figureze pe ordinea de zi de astăzi. Prin faptul că am pus pe ordinea de zi de astăzi, conform art.104 și am precizat acest lucru după vot, rezulta foarte clar că problema pe care o discutam era aceea a realizării procedurii de urgență.

În plus, în momentul în care am continuat cu informarea cu actele normative pe ordinea de zi, în momentul în care am ajuns la Tratatul cu Ungaria, am menționat faptul că s-a aprobat înainte procedura de urgență și nimeni n-a intervenit pentru a contesta acest anunț pe care l-am făcut atunci, în cadrul ședinței. Această parte din stenogramă, domnul deputat Gavra nu a menționat-o.

Deci, din toate aceste elemente, din sensul discuțiilor pe care le-am avut rezultă foarte clar că procedura de urgență a fost antamată, ea a fost realizată prin intermediul amendamentelor depuse și prin raportul care a fost depus și urmează ca dumneavoastră să vă pronunțați acum asupra acestei chestiuni. Și, în definitiv, dumneavoastră, care ați ascultat aceste probleme procedurale până acum, veți decide în plenul Camerei cine are dreptate și veți decide dacă acceptând sau neacceptând introducerea pe ordinea de zi, până la urmă veți da curs unei interpretări sau alteia.

De aceea, supun votului dumneavoastră mai întâi introducerea pe ordinea de zi a ratificării Tratatului cu Iugoslavia.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? 3 abțineri.

Cu 3 abțineri, acest punct a fost acceptat pentru a fi introdus pe ordinea de zi de astăzi.

Supun votului dumneavoastră introducerea pe ordinea de zi a punctului referitor la ratificarea Tratatului cu Ungaria.

Cine este pentru? Vă rog să numărați!

Stimați colegi, vă rog să acceptați să mai ridicați odată mâna să vină domnul deputat care nu este încă obișnuit cu numărarea în noul sistem să vadă câți au votat pentru.

Împotrivă? Vă rog să numărați!

Abțineri? Vă rog să numărați!

Rezultatul votului este următorul: 167 de voturi pentru, 18 împotrivă și 14 abțineri.

Cu majoritate de voturi s-a acceptat introducerea pe ordinea de zi, în procedură de urgență, a acestui punct.

Începem cu Tratatul cu Iugoslavia.

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Pauză 15 minute. Ați uitat de ea!

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Vă propun să facem o pauză de 15 minute, la rugămintea Grupului parlamentar al P.U.N.R.

Doar o clipă! Domnul deputat Tabără. Vă rog!

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

În continuarea a ceea ce s-a întâmplat lunea trecută și astăzi, vreau să vă spun că este o încălcare. Eu nu mai cer la această dată întreruperea ședinței. Trebuia să mi se dea atunci când am solicitat-o. Este din nou o încălcare a Regulamentului Camerei Deputaților.

Domnule președinte,

Rămânem și continuăm lucrările, pentru că am solicitat chestiunea pentru o problemă deosebit de importantă, care era discutarea ordonanței propuse de Grupul parlamentar al P.N.Ț.C.D.-ului.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Deci, rămânem în sală. Vă mulțumesc!

 
Dezbateri: proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului cu privire la relațiile de prietenie, bună vecinătate și cooperare între România și Republica Federală Iugoslavia, semnat la Belgrad la 16 mai 1996

Stimați colegi,

Incepem cu Tratatul cu Iugoslavia. Rog Comisia de politică externă să ia loc în banca rezervată comisiilor. Între timp are cuvântul domnul deputat Țurlea.

 

Domnul Petre Țurlea:

Mulțumesc, domnule președinte!

Doamnelor și domnilor colegi,

Ne aflăm, deci, în fața discuției a două tratate foarte importante. Tratatele acestea sunt extrem de importante, sunt doi dintre vecinii noștri cu importanță foarte mare.

Dacă aplicăm strict Regulamentul acesta al Camerei Deputaților ar însemna că 57 de deputați din această Cameră, care sunt actualmente independenți, suntem cam aproximativ 3 milioane de voturi din această țară, n-o să aibă voie să-și expună la dezbaterea generală.

De aceea, vă rog să acceptați, domnule președinte, ca și independenții să poată să ia parte la această dezbatere generală, evident într-o limită rezonabilă de timp.

Din sală:

Nu sunt dezbateri generale.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Vreau să vă informez că , din păcate, în procedura de urgență nu există dezbatere generală. Eu am ridicat această chestiune atunci când am discutat luni aceaste probleme și atunci am făcut o sugestie pe care o mențin și astăzi. Și anume, ținând seama de faptul că nu avem posibilitatea, conform procedurii prevăzute de art.104 și 105, să facem dezbateri generale, cred că înainte de vot pot fi acceptate explicații din partea grupurilor parlamentare și aș considera că unul dintre reprezentanții grupului de independenți, deși chestiunea aceasta este destul de relativă, pentru că fiecare dintre independenți poate să aibă un punct de vedere într-un sens sau într-altul, dar ca să nu pară că există o discriminare, sau doi dintre ei eventul, să ia cuvântul poate exprimând cele două puncte de vedere; cred că vor fi două curente și atunci poate că doi dintre cei care sunt în grupul de independenți.

De aceea, vă consult dacă sunteți de acord ca înainte de vot, câte un reprezentant din partea grupurilor parlamentare, într-un timp foarte scurt, deci aproximativ 3 minute, și acest lucru să fie avut în vedere, aș spune, și de comisie, atunci când va face propunerile referitoare la timpul maxim pentru dezbatere, deci la Tratatul cu Ungaria mă refer, să se poată face aceste intervenții, spuneam, de explicare de vot, într-un interval de 2-3 minute.

Vă consult dacă sunteți de acord cu această propunere.

Da, vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Ion Dobrescu:

În numele deputaților independenți, vă rog să ne acordați iar cele 20 de secunde de individ, urmând ca să cumulez un vorbitor până la maximum 3 minute, pentru că nu vor fi numai două curente și nu vor fi numai doi exponenți. Va trebui să vorbim. Noi, de exemplu, Grupul P.N.L., care suntem independenți acum, suntem 10 oameni și nu putem fi reprezentați bine de ceilalți 3, deci care vor lua cuvântul fără aprobarea noastră.

Vă rog foarte mult să ne dați 20 de secunde și noi 10 inși vom face câte minute ne revin.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Nu. Eu vă propun să facem altfel.

Vă rog, domnule Tabără, și după aceea voi ruga comisia să ne facă o propunere privind timpul maxim pentru dezbaterea acestui proiect și după aceea în intervalul timpului respectiv, durata maximă pe care comisia o va propune, vom putea să împărțim timpul corespunzător cu unele principii pe care le veți stabili.

Vă rog! Domnul deputat Tabără.

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

În primul rând, cred că este o inegalitate să dăm timp doar de-a discuta votul numai după Tratatul româno-ungar, eu zic că trebuie să fie, dacă cineva dorește, și după votul pentru Tratatul româno-iugoslav.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Eu vă rog să vedem care este procedura și s-o respectăm ca atare. Poate că dumneavoastră aveți dreptate, poate c-ar trebui să nu acceptăm explicații de vot în nici un caz, dar eu, sigur, înțeleg care este rostul acestor chestiuni, însă aș vrea să vă rog să înțelegeți că suntem în procedură de urgență și că aici nu există dezbateri generale. Dacă vrem să transformăm procedura de urgență într-o procedură normală și o procedură de dezbatere politică putem s-o facem, dar ceea ce s-a cerut până acum din partea Grupului P.U.N.R. a fost în permanență să se respecte regulile pentru procedura de urgență ori acum se cere ca aceste reguli să nu mai fie respectate. Eu v-aș ruga să fim consecvenți cu ceea ce am decis și să respectăm procedura de urgență.

Vă rog să mergeți la microfon pentru a prezenta punctul de vedere al comisiei.

 
 

Domnul Vasile Popovici:

Comisia vă roagă, domnule președinte, să distribuiți înaintea fiecărei discuții, deci la fiecare proiect de lege, fiindcă sunt două proiecte de lege și nu discutăm tratatele, asta ar trebui să o specificați de fiecare dată, să distribuiți un sfert de oră, deci 15 minute pentru grupurile parlamentare și pentru toată lumea, în general.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

15 minute pentru fiecare grup?

 
 

Domnul Vasile Popovici (din bancă):

Nu, în ansamblu.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Cred că este foarte puțin.

Domnul deputat Sălcudeanu.

 
 

Domnul Petre Sălcudeanu:

Domnule președinte,

Nu puteți oferi unora ceea ce nu le oferiți și celorlalți.

Eu spun că dumneavoastră sunteți obligat să respectați ceea ce am votat noi aici - procedura de urgență.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Da.

Stimați colegi,

Eu cred că domnul deputat Sălcudeanu are dreptate și din acest punct de vedere trebuie să respectăm strict Regulamentul. La art.105 se spune următorul lucru: "La discutarea fiecărui articol pot lua cuvântul pentru a-și exprima punctul de vedere, în limita unei perioade de timp stabilită de Cameră, reprezentantul Guvernului, inițiatorul, autorii amendamentelor depuse la comisia sesizată în fond și câte un deputat desemnat de fiecare grup parlamentar. În timpul dezbaterilor nu pot fi prezentate amendamente."

Deci, în lolcul acelor declarații înainte de vot, la articolul unic, care este articolul referitor la tratat, reprezentanții grupurilor parlamentare, și numai aceștia, își pot prezenta punctul de vedere, într-un interval care să fie stabilit de comisie și înțeleg că acesta este de ...

 
 

Domnul Vasile Popovici (din banca comisiei):

15 minute.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

30 de minute cred că ar fi rezonabil.

Supun votului durata de 30 de minute.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă rog să numărați. 4 voturi împotrivă.

Abțineri? 13 voturi.

Cu majoritate de voturi, această durată a fost acceptată.

Începem discutarea proiectului de Lege pentru ratificarea Tratatului cu privire la relația de prietenie, bună vecinătate și cooperare între România și Republica Federală Iugoslavia.

Aveți raportul comisiei, urmează să trecem la dezbaterea pe articole.

Titlul legii, dacă sunt observații? Dacă nu, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere titlul legii a fost aprobat.

Articolul unic. Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Dacă nu, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? 2 abțineri.

Cu două abțineri articolul unic a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră și rog să fie chemați toți colegii de pe sală...

Din sală:

Ați cam răgușit, domnule președinte. S-au dat ieri medicamente pentru gât.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Asta este, din păcate. S-au dat medicamente pentru gât.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu două abțineri proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbateri: proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului de înțelegere, cooperare și bună vecinătate între România și Republica Ungară, semnat la Timișoara la data de 16 septembrie 1996

Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi: proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului de înțelegere, cooperare și bună vecinătate între România și Republica Ungară, semnat la Timișoara la data de 16 septembrie 1996.

Începem cu titlul legii. Dacă sunt observații în ceea ce privește titlul legii? Da, vă rog, domnule deputat Tabără.

 

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

S-a propus aici pentru analiza raportului 30 de minute. Rugăm să fie date aceste 30 de minute pentru analiza acestui raport.

A doua problemă - acest raport trebuia să fie prezentat aseară la ora 18.00 și el se prezintă astăzi. Deci, este o încălcare de procedură, dar măcar acuma dați aceste 30 de minute pentru analiza acestui raport, pentru că nu ne jucăm și nu avem în față un document oarecare, peste care să trecem așa cum s-a trecut peste multe legi acuma la sfârșit de sesiune parlamentară.

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

...Nu a fost depus conform Regulamentului, ci aici, în sală.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Procedura a fost respectată.

Domnule Gavra, dacă mai interveniți o singură dată în acest fel, voi invita chestorii să vă scoată din sală.

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Încercați și asta! (Rumoare, aplauze)

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Procedură. Vă rog să specificați cum ați respectat procedura și în cât timp se distribuie rapoartele comisiilor deputaților și unde? Acesta este Regulamentul, în cât timp și unde, nu cum vreți dumneavoastră... (Rumoare)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Treceți în bancă! (Vociferări)

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Sigur, totalitarism!

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Deci, regulamentul este foarte clar: timp de 48 de ore există posibilitatea depunerii unor amendamente. Deci, vă rog să vedeți încă o dată art.103, primul alineat.

 
 

Domnul Marțian Dan (din bancă):

...al doilea...

 
 

Domnul Adrian Năstase:

S-a insistat asupra acestei chestiuni și s-a depus un amendament care va deveni celebru.

Se cere eliminarea articolului unic, când este foarte clar că, de fapt, votul privind ratificarea se dă asupra legii în ansamblu, dar nu are importanță. Lucrurile acestea vor rămâne în cărțile de școală și vor arăta înțelepciunea parlamentarilor.

 
 

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

Vă rog să nu comentați!

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Nu comentez. Iertați-mă pentru această paranteză.

Deci, a fost nevoie de două zile pentru a se depune acest amendament celebru.

Art.103 spune că, după exercitarea eventuală a acestui drept, după cele 48 de ore regulamentare, comisia este obligată să depună raportul în cel mult trei zile de la sesizare. Comisia s-a întrunit... sau trebuia să se întrunească aseară, o parte dintre colegi nu au venit, trebuie spus acest lucru, și s-a stabilit o altă oră pentru întrunirea comisiei, astăzi de dimineață la ora 8.00

Comisia s-a întrunit, cu majoritate a adoptat raportul pe care îl aveți distribuit.

Art.104 spune următorul lucru: "Camera Deputaților, după primirea raportului comisiei sesizate în fond, - ceea ce s-a întâmplat, pentru că acest raport a fost primit - înscrie cu prioritate pe ordinea de zi proiectul de lege sau propunerea legislativă și trece la dezbaterea pe articole", ceea ce am făcut și ceea ce vom face. Deci, am trecut pe ordinea de zi și trecem la dezbaterea pe articole.

Procedura este respectată și deci, trecem la discutarea titlului legii. Dacă sunt observații privind titlul legii? Dacă nu, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 13 voturi împotrivă.

Abțineri? 13 abțineri.

Cu 13 voturi împotrivă și 13 abțineri a fost aprobat titlul legii.

Trecem la articolul unic și... Da, vă rog domnule Țurlea. Da, da, vă rog, aveți cuvântul, pe chestiuni de procedură?

 
 

Domnul Petre Țurlea (venind spre tribună):

Nu, discuții pe marginea articolului.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Pe marginea articolului nu pot lua cuvântul decât reprezentanții grupurilor parlamentare.

 
 

Domnul Petre Țurlea (din bancă):

Atunci pe marginea raportului.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Nici pe marginea raportului.

Colegii de la PUNR au insistat în nenumărate rânduri să respect regulamentul și cred că au dreptate. Îmi pare rău, acesta este regulamentul și voi încerca ...(Vociferări) Regret.

Deci, în legătură cu articolul unic există un amendament.

În primul rând, luările de cuvânt din partea grupurilor parlamentare sau poate eventual, dacă se dorește, reiterarea amendamentului, dacă nu, începem cu discuțiile din partea grupurilor. Domnul deputat Diaconescu.

Rog grupurile parlamentare să se înscrie la domnul deputat Raymond Luca, pentru aceste intervenții. Vă rog însă foarte mult, să rețineți că timpul total alocat pentru aceste intervenții este de 30 de minute.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Tratatul de înțelegere, cooperare și bună vecinătate între România și Republica Ungaria, a cărei ratificare ni se cere să o aprobăm, reprezintă un eveniment de importanță majoră în viața celor două țări. De fapt, cred că este pentru prima oară în istoria de o mie de ani de conviețuire a celor două popoare când se încheie un asemenea tratat prin liber consimțământ, toate celelalte tratate din trecut fiind consecințe a unor războaie sau a unor dictate internaționale.

Prin el se arată clar că există perfectă compatibilitate între tot ceea ce privește caracterul unitar și național al statului român și drepturile tuturor minorităților naționale la păstrarea identității lor etnice, drepturi consfințite prin toate tratatele internaționale la care și țara noastră este parte.

Acest punct de vedere a fost stabilit încă din 1918 prin Declarația de la Alba Iulia, și partidul nostru a militat permanent, cu hotărâre în acest spirit. De altfel, în concepția noastră, politica externă a țării nu este apanajul unui partid politic, ci aparține țării întregi.

Tratatul reprezintă un pas înainte în direcția integrării europene, proces de largă deschidere, peste actualele frontiere promovând apropierea între popoare, iar apariția unor noi frontiere prin autonomii teritoriale pe principii etnice în interiorul statelor existente ar reprezenta o abatere de la mersul normal al istoriei.

Desigur, tratatul nu poate mulțumi pe toată lumea dintr-o țară sau cealaltă, dar este cel mai bun lucru ce se putea face în condițiunile existente. Dar pentru ca el să dea roadele așteptate va trebui schimbat actualul climat existent între cele două popoare, va trebui stabilit un climat de încredere reciprocă prin aplicarea cu strictețe și bună credință a tuturor prevederilor lui și, fără să ne uităm istoria, să privim spre viitor, spre o Europă nouă, cămin comun al tuturor popoarelor ce conviețuiesc în ea.

Pentru motivele arătate mai sus, Grupul parlamentar PNȚCD+PER va vota ratificarea acestui Tratat și va depune toate eforturile ca el să reprezinte un pas înainte pe calea reconcilierii româno-maghiare. (Aplauze)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

În continuare domnul deputat Dan Marțian.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați invitați,

Ziua de 16 septembrie 1996 va rămâne, sperăm, o dată importantă în istoria noastră și în istoria comună a României și Ungariei. Ea marchează începutul unor noi relații politice, economice și de securitate între două țări apropiate nu numai geografic, dar și printr-o îndelungată coexistență, prin împărtășirea, nu de puține ori, a aceluiași destin.

Semnarea Tratatului de înțelegere, cooperare și bună vecinătate între România și Ungaria are importante consecințe politice, naționale și regionale. El este mărturia voinței noastre politice de a reclădi pe principii și valori noi colaborarea cu țările vecine. Așa cum a fost gândit și construit, Tratatul are marele merit de a materializa eforturile de surmontare a divergențelor istorice și a mentalităților suscitate de ele în timp, care au avut implicații complexe și de durată asupra raporturilor româno-ungare. El este expresia depășirii unui anumit prag psihologic, întreținut de cantonarea primordială în trecut și de subaprecierea unor potențialități noi pe care le oferă prezentul în contextul marilor schimbări din Europa ultimilor 7 ani.

Tratatul pune pe baze noi relațiile bilaterale, în spiritul înțelegerii și cooperării dintre cele două state și în conformitate cu standardele actuale ale politicii internaționale.

Tratatul răspunde intereselor și exigențelor naționale politice și de securitate ale celor două părți.

În pofida acelora care îi minimalizează sau îi exagerează impactul se poate afirma că Tratatul nu are nici învingători, nici învinși. El s-a născut și finalizat în spiritul egalității și al cooperării între parteneri. Cei care au încercat să folosească semnarea acestui document ca prilej pentru noi tensiuni între români și maghiari uită, în mod voit, esențialul: principiile politicii deschise, lipsite de prejudecăți, adeziunea la valorile democrației și civilizației moderne europene, pe care este edificat Tratatul.

Prin prevederile sale, el demonstrează cum se pot depăși diferendele din zonă și crea o regiune de stabilitate politică și economică, atât de necesară pentru integrarea celor două state în contextul european.

Articolul 3 al Tratatului menționează cu claritate că dialogul și compromisiul politic, calea pașnică de soluționare a problemelor sunt singurele alternative pentru o politică constructivă și viabilă în zonă.

De asemenea, documentul supus astăzi ratificării răspunde imperativelor de securitate ale țărilor semnatare.

Articolul 4 consacră recunoașterea frontierelor și integritatea teritorială a fiecărei părți. "PărțileContractante, în conformitate cu principiile și normele dreptului internațional, precum și cu principiile Actului Final de la Helsinki, reconfirmă că vor respecta inviolabilitatea frontierei lor comune și integritatea teritorială a celeilalte Părți. Ele reafirmă, de asemenea că nu au pretenții teritoriale una față de cealaltăși că nu vor ridica astfel de pretenții nici în viitor." Mai mult decât atât, garanțiile de securitate sunt întărite prin aceea că cele două țări se angajează să nu permită unei terțe părți să folosească teritoriul lor pentru comiterea unor activități îndreptate împotriva integrității teritoriale sau independenței politice a celeilalte părți.

Deosebit de important este faptul că, în spiritul Constituției României și al reglementărilor intenaționale în domeniu, Tratatul recunoaște și încurajează drepturile minorităților naționale la afirmarea identității lor proprii. Subliniem că printr-un efort politic comun s-a reușit depășirea unor deosebiri de vederi, s-au clarificat acele formulări din Recomandarea 1201 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei care ar fi putut crea ambiguități și ar fi putut duce la interpretări susceptibile să genereze animozități în climatul politic bilateral.

Încurajând cooperarea bilaterală și colaborarea politică în plan internațional, Tratatul deschide noi oportunități politicii noastre externe, orientată spre integrarea europeană și aderarea la structurile de securitate euro-atlantice. Afirmarea voinței politice comune a celor două părți, de a milita împreună pentru realizarea acestor obiective majore de politică externă, arată preocuparea lor de a fructifica cu maximum de rezultate contextul actual al restructurării spațiului european.

De asemenea, trebuie menționat căTratatul a fost elaborat în conformitate cu prevederile în materie ale organismelor europene și internaționale și cu legislația internă a fiecărei Părți.

Un alt element, nu lipsit de importanță, este, așa cum arată sondajele de opinie, percepția favorabilă pe care o au cei mai mulți cetățeni români asupra Tratatului. La aceasta se adaugă reacția deosebit de pozitivă a liderilor politici din Franța, Statele Unite ale Americii, Germania și din organismele europene. Toate aceste aspecte, prezentate aici doar succint, relevă capacitatea de a da răspuns adecvat unei probleme politice majore sensibile pe măsura așteptării celor mai mulți dintre locuitorii acestei țări și a partenerilor noștri în relațiile internaționale.

Înclinăm să credem că Tratatul bilateral dintre România și Ungaria are virtuțile necesare pentru a se constitui ca un document de referință în eforturile de reconstruire a unor relații stabile și durabile de cooperare și înțelegere între țări vecine.

Acestea sunt considerentele de fond pentru care membrii Grupului parlamentar al PDSR vor vota pentru ratificarea Tratatului de înțelegere, cooperare și bună vecinătate între România și Ungaria. (Aplauze)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Costică Ciurtin, din partea Grupului parlamentar al PUNR. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Costică Ciurtin:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Este un moment crucial în istoria relațiilor dintre cele două țări și popoare - român și maghiar. S-a ajuns la semnarea unui Tratat de cooperare, de bună înțelegere și vecinătate între cele două state a căror istorie zbuciumată le-a făcut să fie departe unul de altul.

Suntem însă confruntați cu o serie de aspecte ale cuprinsului Tratatului care ne indignează. Totuși, vreau să afirm faptul că Partidul Unității Naționale Române s-a pronunțat și se pronunță pentru normalizarea relațiilor dintre România și Ungaria, exprimându-și dorința sinceră de a se realiza un spațiu al încrederii și respectului reciproc în această zonă a Europei.

Partidul Unității Naționale Române a susținut și susține conștient și în mod responsabil, atât în plan politic, cât și legislativ și guvernamental, intrarea României în structurile economice și de securitate euro-atlantice, fiind convins ca aceasta reprezintă singura alternativă credibilă pentru țara noastră acum și în viitor.

Partidul Unității Naționale Române a salutat inițiativa președintelui Ion Iliescu privind reconcilierea istorică dintre România și Ungaria, fiind convins că se va ajunge la eliminarea tensiunilor dintre cele două țări. Din păcate, însă, acest demers nu a fost finalizat decât parțial.

Partidul Unității Naționale Române s-a exprimt și se exprimă ferm împotriva introducerii Recomandării 1201 în anexa la Tratat, eludându-se Convenția-cadru a Consiliului Europei, singurul document ratificat de Parlamentul României, și conferindu-i-se acestei recomandări puteri de act juridic între cele două părți.

În preambulul Tratatului, la alin.4 se vorbește textual despre "minoritățile naționale" în loc de sintagma "persoane aparținând minorităților naționale", așa cum termenul este cuprins în toate documentele internaționale, inclusiv în tratatele Ungariei, spre exemplu, cu Slovacia.

Suntem, de asemenea, nemulțumiți de faptul că în art.4 se spune: "Părțile contractante...ș.a.m.d. reconfirmă că vor respecta inviolabilitatea frontierelor lor comune și integritatea teritorială a celeilalte părți". Deliberat se omite suveranitatea națională, încălcându-se art.1 și 2 din Constituția României, și avem în vedere faptul că toate tratatele internaționale de după 1990 stipulează această prevedere. În acest sens, consemnăm tratatele dintre Germania și Franța, precum și tratatele României încheiate cu terțe state după 1990.

Interesant este că acest principiu este cuprins și în Convenția-cadru la art.21, care, însă, în mod conștient sau deliberat, a fost omis a fi cuprins în Tratatul de bază, pentru că, așa cum știți dumneavoastră, dreptul internațional stipulează afirmând despre suveranitate, citez: "dreptul unei țări de a-și exercita (impune) autoritatea statului în interior fără imixtiune externă". Prin urmare, așa cum ne lămurește Ministerul Afacerilor Externe că, el este cuprins în art.15, paragraful 12, această suveranitate nu trebuie dedusă, ea trebuie stipulată în Tratat. Prin urmare, noi nu mergem a deduce din conținutul unui articol sau altul ceea ce interesează un popor și o țară, așa cum spuneau alții cu o sută de ani înainte: o națiune se afirmă, nu se discută.

Dar, domnilor, ceea ce ne îngrijorează mai mult este art.15, al cărui conținut lasă prin ambiguitatea formulărilor cuprinse în el, interpretarea la latitudinea fiecăruia. Eu nu aș vrea să insist asupra conținutului acestui articol, dar sunt de notorietate unele prevederi ale acestuia, pentru că, de exemplu, la pct.2 al art.15 se stipulează clar că persoanele aparținând minorității maghiare au dreptul exercitat în mod individual sau împreună, ceea ce însemnează colectiv, cu alți membri ai grupului lor de a își exprima... și continuă citatul.

Acest pasaj este cuprins sub altă formă și în Convenția-cadru de care Ministerul Afacerilor Externe nu a ținut cont și el este precizat și în raportul explicativ al titlului 1, art.l, pct.31 al aceleiași Convenție-cadru și în care se spune: nu se are în vedere recunoașterea de drepturi colective minorităților naționale. Se pune întrebarea: de ce a acceptat partea română această redactare frauduloasă, când aveam un act juridic - Convenția-cadru?

Punctul 3 al aceluiași art.15 stipulează pentru noi, în mod absolut și imperativ: "părțile vor lua măsurile necesare pentru ca aceste persoane să poată învăța limba lor maternă". Este bine, dar pe ce cheltuială se face această...? "Dreptul de a primi educație în limba maternă se va aplica fără a aduce vreo atingere învățării limbii oficiale ori predării în această limbă", este art.14, paragraful 2 al acestei Convenții-cadru, de care Ministerul de Externe nu s-a prevalat.

În al doilea rând, educația prin limba maternă maghiară nu implică nici o obligație financiară din partea părții române - vezi art.13, paragraful 2 și art.14, paragraful 1 ș.a.m.d.

Tot la pct.3 al art.15 se spune: aceste persoane au dreptul de a folosi numele și prenumele lor în limba lor maternă. În Convenția-cadru la art.11, pct.1 se stipulează citez: "părțile pot folosi alfabetul limbilor oficiale, în speță limba română pentru scrierea numelui unei persoane aparținând unei minorități naționale în forma sa fonetică". De ce nu s-a folosit această formă în conținutul Tratatului. Nu mai avem ministru de externe? Este adevărat, el este managerul electoral. Întrebarea trebuie adresată însă domnului Iliescu, el răspunde, conform Constituției și a articolului 91 din aceasta.

Mergem mai departe, la pct.9, art.15 din Tratat: "părțile contractante... se spune mai departe, se vor abține de la orice politică ori practică, având drept scop asimilarea împotriva voinței lor, a persoanelor aparținând minorităților naționale și vor proteja aceste persoane". Dar, în art.5, pct.2 și pct.45 din raportul explicativ al Convenției-cadru se precizează în mod clar: "aceasta nu interzice asimilarea voluntară", închei citatul. De ce nu s-a introdus această formulare în conținutul Tratatului? Și aceasta cu atât mai mult cu cât știm cu toții că avem multe familii mixte cărora li s-ar fi creat un alt statut. Prin conținutul ei, cuprins în Tratat, această omisiune, face ca toți românii de naționalitate maghiară să fie lăsați în mod forțat UDMR-ului. Pentru ce domnule Iliescu?

Tot pct.9, art.15: "ele, părțile se vor abține de la măsuri care să modifice proporțiile populației din zonele locuite de minoritarii maghiari". Bine, dar ia să vedem ce spune art.25 din Constituția României și vă citez: se menționează că: "fiecărui cetățean îi este asigurat dreptul de a-și stabili domiciliul sau reședința în orice localitate din țară". Adică cum domnilor? Am ajuns ca, în propria noastră țară, să nu avem voie să ne stabilim domiciliul în județele Harghita și Covasna? Guvernul nostru nu vrea să știe, iar, dacă-mi permiteți, Budapesta va oferi soluțiile necesare.

Toate acestea, coroborate cu art.20 din Constituție, paragraful 2 fac nulă orice posibilitate de interpretare a Recomandării 1201, așa cum ea este stipulată în anexă. Și pentru ca dumneavoastră să fiți, în sfârșit, convinși de ceea ce Partidul Unității Naționale Române a susținut de când s-a înființat, iată vă dau dovada acțiunilor forțelor UDMR din Covasna și Harghita, care deja au început, este organul de presă al PDSR-ului în aceste județe, au început deja bilingvismul, iar în tribunalele din județele Covasna și Harghita se vorbește deja ungurește.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul în continuare domnul deputat Ioan Mureșan de la PRM, va urma domnul deputat Victor Boștinaru de la PD. Domnule deputat aveți cuvântul.

 
 

Domnul Ioan Mureșan:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Domnilor invitați,

Doamnelor și domnilor deputați,

Încheierea tratatelor de bună vecinătate cu țările din jurul nostru este un lucru util și extrem de necesar. Este ca o gospodărie tânără, înconjurată de vecini buni, care, ajutându-se reciproc, permit tinerei gospodării să se consolideze și să prospere. Așa ar trebui privită ratificarea acestui tratat, cu atât mai mult cu cît, ținând cont de antecedentele istorice, un tratat cu vecina noastră din vest, Ungaria, era extrem de necesar și binevenit.

Am fi putut trece la un proces de conciliere istorică, acum, când suntem în pragul făuririi unei Europe unite. Noi românii, însă, trebuie să fim foarte atenți. Noi suntem un popor bun și iertător, dar nu trebuie să uităm niciodată îndemnul unui fruntaș al Partidului Național Român, care, adresându-se tineretului, generațiilor viitoare, spunea că nu avem voie să uităm, în veci, că, veacuri de-a rândul, apele transilvane au fost umflate în matcă cu lacrimile vărsate de români în lupta lor pentru libertate națională și dreptate socială. Deci noi putem ierta, dar nu putem uita acest lucru.

În tratatul supus spre ratificare sunt câteva elemente care împiedică Grupul parlamentar România Mare să participe la vot, așa cum noi am fi dorit, din toată inima.

Partidul România Mare, credincios programului său, nu poate fi de acord cu referirea din anexă la Recomandarea 1201. Noi nu admitem nici un fel de dictat, nici un fel de recomandare cu aluzie la știrbirea independenței și suveranității României, indiferent din ce cancelarie ar veni. Nouă ni se pare că suntem prea monitorizați, România, în această perioadă. Noi dorim o Românie demnă, egală în drepturi cu toate națiunile lumii. Ne temem că azi admitem o referire la o recomandare și mâine ne trezim cu o enclavă etnică în mijlocul țării, că așa a hotărât cineva undeva.

În al doilea rând, noi considerăm momentul ales pentru încheierea și ratificarea tratatului că nu este cel mai potrivit. Am așteptat o mie de ani să avem un tratat cu Ungaria, care să fie respectat și nu mai putem aștepta două luni. Acțiunea este prea importantă pentru a fi folosită ca propagandă electorală. Noi credem că ratificarea acestui tratat putea să aibă loc după alegeri.

În al treilea rând, procedura de urgență nu ni se pare potrivită. Noi credem că o procedură normală, cu ascultarea ardelenilor, ar fi dus la încheierea acestui tratat ancorat în realitățile Ardealului. Păcat că mulți dintre noi nu cunosc aceste realități.

Pentru aceste motive, deși dorim sincer un tratat ferm și cinstit cu țara vecină, care să ne permită amândurora integrarea în structurile euro-atlantice, grupul nostru parlamentar nu va participa, în cea mai mare parte, la vot. Cei ce vor fi prezenți în sală vor vota propriei lor conștiințe.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

În continuare, domnul deputat Victor Boștinaru, din partea Grupul parlamentar PD. Va urma domnul deputat Iuliu Vida, din partea Grupul parlamentar UDMR.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Victor Boștinaru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Distinși colegi,

Ratificarea acestui tratat este un act responsabil, o dovadă de rațiune și suntem convinși că el va contribui, de o manieră majoră, la stabilitatea regiunii, la reconcilierea și parteneriatul istoric între România și Ungaria, la integrarea celor două țări în structurile euroatlantice.

Partidul Democrat, care a susținut de la început soluțiile care se regăsesc astăzi în tratat și care nu a fost niciodată în favoarea drepturilor colective și a autonomiei pe criterii etnice, este, între partidele parlamentare, printre cele care au contribuit poate cel mai mult la soluția interpretării riguroase a Recomandării 1201, inclusiv prin prestigiul nostru și al colegilor noștri de partid, în plan internațional.

În fond, ca și Ministerul Afacerilor Externe, istoria ne dă azi dreptate și aceasta contează cel mai mult, dincolo de cei doi ani de mistificări și propagandă din România. Ne întrebăm doar dacă bunacredința actualului partid de guvernământ oferă garanții când, pe de o parte, declară că susține ratificarea Tratatului cu Ungaria, iar, pe de altă parte, manipulează opinia publică de o manieră abjectă, inclusiv prin prezentarea voit inexactă a poziției unora dintre colegii noștri care au contribuit decisiv la conturarea soluțiilor pe care astăzi le votăm.

Tratatele pot fi semnate, rămâne doar ca voința politică a partidelor să pună în operă litera și spiritul lor.

Partidul Democrat, Grupul parlamentar va vota în favoarea acestui tratat, gândindu-se la trecut și privind, mai ales, către viitor.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

În continuare, domnul deputat Iuliu Vida. Va urma domnul deputat Vasile Popovici, din partea Grupului parlamentar al PL’93 și PAC.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Iuliu Vida:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cu permisiunea dumneavoastră, voi prezenta punctul de vedere al Grupului parlamentar al Uniunii Democrate Maghiară din România, cu privire la tratatul de bază prezentat spre ratificare.

UDMR-ul, reprezentantul legitim al comunității naționale maghiare din România, a considerat că Tratatul de bază româno-ungar poate constitui un mijloc important în procesul reglementării relațiilor dintre cele două țări. Tototdată, ne-am fi așteptat ca aceasta să contribuie, în mod esențial, la rezolvarea problemelor comunității maghiare din țara noastră.

Apreciem strădania celor două țări de a accelera integrarea euro-atlantică și de a elimina obstacolele din calea acestui proces, însă tratatul poate constitui un instrument pentru atingerea acestui obiectiv doar în cazul în care nu rămâne la nivelul unei declarații de intenție.

Am luat act de faptul că guvernele celor două țări au negociat și au semnat tratatul de bază. După opinia noastră, textul convenit cuprinde unele prevederi pozitive care, în cazul aplicării corespunzătoare, cu bună credință, pot constitui un pas înainte în soluționarea problemei minorităților naționale.

În același timp, în mai multe domenii, textul tratatului nu satisface pretențiile legitime ale comunității maghiare din România. Apreciem pozitiv cuprinderea în tratat a Recomandării 1201 a Consiliului Europei, document care a devenit o obligație cu putere juridică pentru părțile semnatare.

(Aplauze din partea unde se află PRM)

Mulțumesc pentru acceptul dumneavoastră!

Considerăm că interpretarea restrictivă a Recomandării 1201 este inacceptabilă și inadmisibilă, datorită faptului că, la admiterea țării noastre ca membru cu drepturi depline în Consiliul Europei, Guvernul României și-a însumat, fără echivoc, obligația de a respecta prevederile Recomandării.

Reafirmăm că instituționalizarea exercitării diferitelor forme ale drepturilor colective este indispensabilă pentru soluționarea situației comunității maghiare din România.

Dintre soluțiile pozitive cuprinse în tratat, remarcăm asigurarea învățământului în limba maternă, la toate nivelele și formele, inclusiv posibilitatea înființării unor instituții superioare de stat, permiterea expunerii de inscripții bilingve cuprinzând denumirile tradiționale locale ale străzilor și localităților și sunt și alte reglementări asemănătoare cu privire la denumirile topografice etc.

Considerăm că prevederile referitoare la folosirea limbii materne în relațiile cu autoritățile locale administrative și judiciare nu sunt clar formulate, dând posibilitate la interpretări unilaterale și restrictive, așa cum s-a întâmplat, de exemplu, chiar în Camera Deputaților, când s-a adoptat Legea organizării judecătorești, Legea administrației publice locale ș.a.

Constatăm, cu regret, faptul că părțile semnatare nu au luat în considerare Avizul nr.176/1993 al Consiliului Europei, care cuprinde obligațiile României, ca membru cu drepturi depline, și nu a ținut cont nici de interesele vitale ale comunității maghiare. Cel mai elocvent exemplu este refuzul de a include în tratat obligativitatea retrocedării bunurilor bisericești și comunitare.

Garanțiile privind aplicarea tratatului de bază nu sunt clar formulate, motiv pentru care există riscul ca mecanismul de control să fie ineficient.

Omiterea prevederilor sus-menționate situează tratatul sub nivelul cerințelor Consiliului Europei în domeniul drepturilor minorităților naționale.

Declarăm că UDMR-ul susține consecvent elementele primordiale ale programului său: statul de drept, economia socială de piață, integrarea europeană și euro-atlantică, asigurarea securității și menținerea stabilității interne și regionale, precum și rezolvarea problemelor minorităților, în conformitate cu practica pozitivă europeană în domeniile învățământului, culturii, folosirii limbii materne.

Aceste obiective sunt realizabile doar prin crearea și transpunerea în practică a diferitelor forme de autonomie, după cum ne-am pronunțat, în repetate rânduri, în declarațiile noastre politice.

Având în vedere cele arătate mai sus, considerăm că tratatul, în forma sa prezentată spre ratificare, nu se situează la nivelul așteptărilor noastre.

Ca atare, acesta poate constitui doar un prim pas într-un proces care să ducă, în viitorul apropiat, la schimbări reale și benefice în situația comunității maghiare din România.

În consecință, grupul nostru va exprima o poziție politică corespunzătoare.

Vă mulțumesc pentru atenție.

(Rumoare)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Vasile Popovici, din partea Grupului PL’93 și PAC.

 
 

Domnul Vasile Popovici:

Stimați colegi,

Aș dori să-mi pot permite să exprim, aici, un punct de vedere echilibrat, vorbind despre avantajele semnării tratului și, eventual, așa, pentru ca să-mi construiesc frumos expunerea, să vorbesc și despre dezavantaje. Constat, însă, că nu pot vedea decât avantaje și cred că aici exprim punctul de vedere al întregului grup.

Marele avantaj al acestui tratat este că garantează frontiera de vest a României și, mai mult, trebuie să observăm circumstanța în care se produce garantarea acestei frontiere, este pe timp de pace. Este pentru prima dată când cele două state vecine semnează un tratat în deplină libertate, suveranitate, independență și cad de acord asupra stabilității frontierei. De asemenea, între avantajele majore ale acestui tratat, este contribuția pe care România și Ungaria o aduc, în acest moment, stabilității în zona central-europeană.

Semnând acest tratat, România dovedește comunității internaționale că este capabilă să fie o țară stabilă, capabilă să se înțeleagă cu toți vecinii săi.

În fine, ca punct important, ca avantaj important pe care semnarea acestui tratat îl aduce, este faptul că, în felul acesta, noi facem un pas important pentru integrarea în structurile europene și euro-atlantice, în special pentru integrarea în NATO.

Evident că acest tratat reprezintă o lovitură grea ce se dă de către Parlamentul României și de către statul român, dacă doriți, extremiștilor.

Mulți s-au întrebat cine sunt extremiștii dintre noi. Aveți acum turnesolul: votul pe care îl vom da acestui tratat îi va desemna cu precizie.

Țin să apreciez felul în care a procedat Ministerul Afacerilor Externe, consultând partidele, pe parcursul celor 4 - 5 ani de când se poartă negocieri.

Nu doresc să insist acum, pentru ca să nu întunec momentul și să nu dau apă la moară celor dintre noi care nu doresc să se ratifice, în acest moment, tratatul, amintind cum s-a ajuns la acea anexă din tratat prin care nu se recunosc drepturile colective și nu se recunoaște dreptul la autonomie regională pe criterii etnice - acesta este un punct extraordinar câștigat de România în negocieri - și nu doresc să apăs și să îndrept discuția în această direcție. Țin să spun, însă, că semnarea acestui tratat și înțelegerea pe care semnarea o deschide cu Ungaria este extrem de importantă, fiindcă, dacă ne uităm pe hartă - și politică externă nu se poate face decât uitându-te pe hartă - observăm că, în acest moment, Ungaria este singurul nostru coridor viabil spre Europa. Și de aceea mi se pare important să construim, prin acest tratat, o relație durabilă cu Ungaria și să punem în practică toate mecanismele necesare pe care tratatul le deschide, în anii care vin, pentru ca această relație să fie una care să dureze.

Cred că este și în interesul UDMR-ului ca acest tratat să fie ratificat de către Parlament, fiindcă el oferă garanțiile suficiente pentru ca toate țelurile pe care UDMR-ul și le declară prin statut să fie realizate.

Grupul nostru parlamentar susține, cu toată deschiderea și sinceritatea, ratificarea de către Parlament a acestui tratat și vom vota cu toții pentru.

(Aplauze)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul secretar de stat Marcel Dinu.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Marcel Dinu:

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor deputați,

Onorată asistență,

Eu aș vrea să mă refer, în câteva cuvinte, la unele din punctele de vedere exprimate aici în legătură cu conținutul tratatului și care, pentru mai buna înțelegere, ar trebui să fie mai bine clarificate.

Au fost câteva puncte de vedere divergente cu privire la Recomandarea 1201 și la interpretarea comună dată acestei recomandări.

Vreau să precizez că această interpretare comună, care se referă la faptul că recomandarea nu înseamnă drepturi colective și nici nu oferă vreo obligație, vreun statut special de autonomie teritorială pe criterii etnice, a fost cheia de boltă a construcției tratatului, a fost punctul care ne-a permis încheierea negocierilor. A fost un punct de vedere pe care l-am avut pe tot parcursul negocierilor, care ne-a făcut, pentru că nu a fost acceptat, să nu semnăm tratatul în preajma Conferinței de stabilitate de la Paris, din martie 1995, când știți foarte bine că Slovacia semnase Tratatul cu Ungaria. Deci, până în momentul în care nu am venit asupra acestei chestiuni cu o formulă acceptabilă, nu am putut realiza progresul respectiv.

Punctul de vedere exprimat de distinsul reprezentant al UDMR-ului, împotriva acestei interpretări comune româno-ungare, cred că dovedește greutatea specifică politică a acestei interpretări.

În legătură cu art.15, aș invita atenția dumneavoastră asupra primului paragraf, care este esențial și care pune Convenția-cadru ca și cuvânt de ordine în ceea ce privește respectarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale. Tot ce a fost citit aici din Convenția-cadru și care nu este reluat în tratat, oricum, trebuie respectat, pentru că această convenție a devenit, în urma ratificării de către Parlamentul României, și un document de drept intern.

Toate prevederile art.15 sunt preluări din texte existente, fie din Constituția noastră, fie din Convenția-cadru, nu sunt chestiuni noi.

În legătură cu reconcilierea istorică, pentru că s-a apreciat că această inițiativă pozitivă nu ar fi fost continuată, vreau să vă informez că, în viitorul apropiat, se vor termina negocierile asupra Declarației politice privind reconcilierea și asupra Acordului de reconciliere istorică și parteneriat dintre România și Ungaria, ceea ce va face ca această inițiativă valoroasă să cunoască un nou impuls.

În legătură cu problemele legate de suveranitatea națională, eu cred că lucrurile sunt puse puțin dintr-un unghi care nu este neapărat al Dreptului internațional. În Dreptul internațional, ceea ce se referă la suveranitate este vorba de principiul egalității suverane a statelor și acesta se regăsește în conținutul tratatului, atunci când invocăm Actul final de la Helsinki și alte documente internaționale. Suveranitatea națională a României nu este obiect de negociere, nici cu Ungaria, nici cu un alt stat și nu avea ce căuta, ca atare, în acest document.

În legătură cu problema ridicată de distinsul reprezentant al UDMR-ului, privind retrocedarea averilor bisericești, nu era locul în Tratatul cu Ungaria să fie această chestiune prezentată, întrucât nu este un contencios sau o problemă a relației dintre România și Ungaria. Nu Ungaria a fost proprietara acestor averi.

Acestea erau câteva chestiuni pe care am ținut să le precizez, pentru ca să nu existe dubii în problemele respective. Aș vrea numai să adaug că semnarea Tratatului dintre România și Ungaria s-a bucurat de o extraordinar de bună primire, că, deja, unele efecte se simt, se văd, pe planul eforturilor noastre privind integrarea în structurile euro-atlantice, deja apar idei că România ar trebui să fie inclusă în primul grup, în primul val sau în orice altceva o fi primul. De asemenea, sunt și niște reverberații foarte pozitive, pe plan economic, România este văzută, mai mult ca înainte, ca o zonă de stabilitate și securitate, ceea ce face să crească interesul investitorilor străini, al partenerilor din străinătate în relațiile economice cu noi.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

(Aplauze)

Rog chestorii să invite în sală toți colegii, pentru a trece la votul asupra art.1.

Da, domnule deputat Tabără.

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

O chestiune de procedură, domnule președinte...

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Da, vă rog.

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Vă rog ca înaintea votului final să se facă verificarea cvorumului.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Da, da. Vă mulțumesc.

(Domnul președinte Adrian Năstase acționează soneria)

Da, poftim?

 
 

Domnul Vasile Popovici:

În numele Grupului nostru parlamentar, solicităm vot nominal, pentru ca să rămână, pentru următorii ani, cum s-a votat în Parlamentul României această chestiune importantă.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Deocamdată discutăm despre art.1. Nu am pus, încă, în discuție votul final.

Deci rog chestorii și secretarii să meargă să-i anunțe pe colegii care sunt pe hol.

Îi rog pe secretarii de ședință să verifice dacă există cvorum.

Îi rog pe toți colegii să ia loc în sală, să ia loc în bănci.

Sunt în sală 187 de deputați.

Supun votului dumneavoastră articolul unic al legii.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. Vă rog să mergeți în sală și să numărați.

Împotrivă? Vă rog să numărați.

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Anunțați-l!

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă anunț rezultatul votului. Fiți fără grijă.

Abțineri? Vă rog să numărați.

Rezultatul votului este următorul: 146 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 25 de abțineri .

Cu majoritate de voturi, articolul unic a fost adoptat.

Pentru votul final asupra legii, s-a făcut propunerea unui vot nominal.

Cine este de acord cu această propunere? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Înțeleg că se dorește un vot deschis.

Haideți, totuși, să numărăm într-un sens sau altul.

Pentru vot deschis. Cine este pentru votul deschis? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Deci, pentru vot deschis, să mai rugăm o dată, dacă mai este cineva pe sală, să vină.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă rog să numărați.

Împotrivă?

Abțineri? Vă rog să numărați.

Rezultatul votului este următorul: 159 de voturi pentru, un vot împotrivă și 27 de abțineri .

Cu majoritate de voturi, proiectul de lege a fost adoptat. (Aplauze)

Da. Domnul deputat Tabără.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte, nu am să fac nici o declarație. Mențin acel punct de vedere de luni. L-am reexprimat astăzi, îl reexprim și de această dată, de la această tribună, nu s-a respectat Regulamentul. V-am cerut verificarea cvorumului înainte de votul final. Și el nu s-a făcut.

A două problemă. După primul vot al articolului unic ...

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Iertați-mă, sunteți în eroare.

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Nu s-a verificat.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Cei doi secretari au verificat...

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Cvorumul nu a fost anunțat, domnule președinte. Deci nu a fost anunțat și vă cer să-l verificați.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Iertați-mă, el a fost .... Am spus că sunt în sală ....

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte, o chestiune de procedură.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Deci, în momenul în care un grup parlamentar, prin șeful său de grup, cere verificarea cvorumului, conform Regulamentului, pe care vă rog să-l citiți o dată, măcar, dumneavoastră trebuie să verificați prin secretari și să anunțați prezența în sală, după care să treceți la vot. N-ați făcut acest lucru. (Rumoare; vociferări)

După fiecare vot exprimat, trebuie să anunțați rezultatul, nu în final. Deci nu în final.

Vă felicit pentru încălcarea Regulamentului și pentru ratificarea cu încălcarea Regulamentului acest tratat. Sunteți campioni la acest capitol. Felicitări.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc pentru această intervenție. Sper să fie ultima dumneavoastră intervenție în acest Parlament. (Râsete; aplauze)

Stimați colegi, am anunțat la un moment dat, au fost 92. Deci cei doi secretari au numărat voturile, 93 de o parte și 95 de cealaltă parte. Au fost, deci, 187 de voturi și acest lucru a fost deja anunțat.

Îi dau cuvântul domnului prim-ministru, pentru câteva cuvinte înainte de final.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Deci, eu sper că dumneavoastră .... (Domnul președinte de ședință întrerupe microfonul)

(Rumoare; vociferări)

Are cuvântul domnul prim-ministru.

Aveți cuvântul, domnule prim-ministru.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Dacă-mi permiteți, numai câteva cuvinte.

Iată, acum, după o perioadă lungă, de circa 3-4 ani de zile de negocieri, am ajuns la final, prin ratificarea de către Senat și de către Camera Deputaților a Tratatului de înțelegere, cooperare și bună vecinătate între România și Republica Ungară.

Eu îl consider un eveniment deosebit, posibil de realizat numai datorită poziției constructive a partidelor politice în decursul celor 2-3 ani. Țin să repet aici, am avut întâlniri periodice și la nivelul Ministerului Afacerilor Externe, la nivel de Guvern, la nivel de Președinție. Au fost o serie de observații, propuneri, multe dintre ele au fost avute în vedere în procesul de negocieri.

Eu vă mulțumesc pentru acest sprijin constructiv. Considerăm că este un moment deosebit de important, care dă o perspectivă nouă României legat de obiectivele sale de integrare europeană și euro-atlantică. De asemenea, țin să apreciez și să vă mulțumesc, în numele meu și al Guvernului, pentru operativitatea cu care a fost aprobat de către dumneavoastră acest Tratat, ca și celelalte care au fost obiectul discuției astăzi.

Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

 
Legi depuse pentru sesizarea Curții Constituționale:

Stimați colegi, în conformitate cu prevederile art.17, alin.2 și 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a depus la Secretarul General al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

    • proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului cu privire la relația de prietenie, bună vecinătate și cooperare între România și Republica Federală Iugoslavia, semnat la Belgrad la 16 mai 1996;
    • proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului de înțelegere, cooperare și bună vecinătate între România și Republica Ungară, semnat la Timișoara la data de 16 septembrie 1996.

Fiind adoptate în procedură de urgență, termenul de sesizare este de două zile.

Stimați colegi, cu aceasta, ședința noastră de astăzi se încheie.

Sunteți invitați la parter, unde vom inaugura Muzeul Parlamentului și unde veți putea primi, dacă doriți, o lucrare pe care am elaborat-o și care prezintă ce anume a făcut Camera Deputaților în acești 4 ani.

Ne vom revedea săptămâna viitoare, în plen, așa cum ne-am înțeles.

Voci din sală:

Când, miercuri?

 

Domnul Adrian Năstase:

Va trebui să vedem, în funcție de felul în care se vor desfășura lucrările la Senat.

La începutul săptămânii vă vom anunța. Dânșii lucrează marți și miercuri. Să ne consultăm la nivelul Biroului permanent și să vedem dacă este bine să ne întrunim miercuri sau joi. Deci, un funcție de felul în care vor evolua lucrurile la Senat.

Acum, încă o dată vreau să mulțumesc celor care au participat la această dezbatere importantă și să vă invit la momentul următor al programului nostru, la parter, la deschiderea Muzeului Parlamentului.

Vă mulțumesc.

Ședința s-a încheiat la ora 12,00.

 
   

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 27 ianuarie 2022, 19:55
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro