Plen
Ședința Camerei Deputaților din 17 decembrie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.182/27-12-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 17-12-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 17 decembrie 2002

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8,20.

Lucrările au fost conduse de domnii Corneliu Ciontu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistați de domnii Constantin Niță și Nicolae Leonăchescu, secretari.

   

Domnul Corneliu Ciontu:

Începem ședința dedicată intervențiilor.

 
  Damian Brudașca - intervenție intitulată Lupta pentru bogățiile Apusenilor;

Domnul Brudașca.

   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Am intitulat intervenția mea de astăzi: "Lupta pentru bogățiile Apusenilor".

Luni, 10 decembrie a.c., pe ordinea de zi a Camerei Deputaților a fost înscrisă debaterea moțiunea simple "Roșia Montană", inițiată de Partidul România Mare.

Cum era de așteptat, actuala Putere direct interesată și cointeresată de această scandaloasă afacere care nu numai că spoliază rezervele de aur și argint, dar și distruge, odată cu însemnate urme ale etnogenezei și identității culturale a poporului român, și mediul ambiant al Apusenilor, ca urmare a metodei barbare și criminale de folosire a unor mari cantități de cianuri, a făcut tot ce i-a stat în putință pentru respingerea ei. La comandă, aliații UDMR n-au crâcnit în front și au achiesat la argumentele suspecte ale ministrului Dan Ioan Popescu, deși au recunoscut și arătat că în numeroase țări din lume, inclusiv în SUA, se interzice, prin lege, folosirea cianurilor în exploatările miniere de orice fel.

Deoarece începuturile afacerii au fost posibile grație șpăgilor nerușinate plătite de așa-zisul întreprinzător extern, în realitate un individ condamnat în Australia pentru trafic de droguri și alte activități ilicite, șpăgi date unor demnitari din fosta guvernare CDR - UDMR, atât PD cât și PNL au votat împotriva moțiunii. De ce? Foarte simplu. Pentru a nu se face dezvăluiri cu privire la comisioanele încasate de foștii miniștri PD-iști și PNL-iști și a nu fi nevoiți să le restituie. Un alt argument confirmat prin pozițiile adoptate în cadrul dezbaterilor este acela că pentru cele două partide nu contează deloc soarta oamenilor, ci interesele și profiturile liderilor lor. Ce contrează distrugerea florei și faunei și poluarea întregii zone pentru zeci de ani?

Moțiunea "Roșia Montană" a fost impusă de strigătul disperat după ajutor al unei părți însemnate a populației din zonă. Pentru aceasta și nu numai pentru ea a devenit și mai clar acum că singura forță politică dispusă și capabilă să-i reprezinte, susțină și apere interesele este Partidul România Mare.

Votul negativ din Camera Deputaților nu a fost dat Partidului România Mare, ci moților, abandonați și trădați încă o dată de partide ca PSD, UDMR, PD și PNL. Dimpotrivă, moțiunea inițiată de PRM, indiferent de votul final, a fost o reușită remarcabilă. Conținutul ei a fost însușit și susținut de reprezentanții mișcării "Greenpace". În felul acesta, Partidul România Mare a fost perceput nu după etichetele mârșave puse de diversionișii ministrului Vasile Dâncu, ci ca o forță politică responsabilă în slujba oamenilor. Avem convingerea că relatările presei internaționale atât pe marginea moțiunii, cât și a întregii situații de la Roșia Montană sunt un succes extern deosebit pentru partidul nostru. Factorii politici responsabili și mass media de peste hotare au primit astfel confirmarea că Partidul România Mare are capacitatea să-și asume guvernarea țării întrucât veghează la respectarea legii, luptă pentru eradicarea corupției, se opune jefuirii patrimoniului național și distrugerii tezaurului său cultural-istoric și, nu în ultimul rând, manifestă receptivitate și solicitudine față de problemele care-i preocupă pe oameni.

Așadar, au eșuat încă o dată lamentabil planurile urmărite sistematic de propaganda PSD-UDMR, de compromitere și marginalizare a PRM, căci ceea ce ei doriseră a fi un eșec a devenit o reușită certă, atât pe plan intern, cât și extern.

Un argument în plus în sensul celor de mai sus este acela că însuși ministrul Popescu a fost nevoit să recunoască faptul că, în derularea proiectului, s-a încălcat legea, că n-au fost obținute toate avizele și autorizațiile necesare. Mai mult, același demnitar a dat asigurări că, pentru a elimina neajunsurile, abuzurile și ilegalitățile săvârșite până în prezent, Guvernul va elabora și înainta Parlamentului un proiect de lege consacrat situației de la Roșia Montană. O asemena declarație este, de fapt, mai importantă decât votul PSD. Totuși, ea subliniază și dezvăluie caracterul duplicitar și deruta în care se află actuala Putere. După părerea noastră, deși a criticat și critică mereu "greaua moștenire" a guvernării CDR-UDMR, guvernul PSD-UDMR este incapabil să-i elimine efectele, să-i sancționeze greșelile, să dezvăluie opiniei publice abuzurile și ilegalitățile săvârșite. Noi credem că Guvernul a procedat ca atare dând gir moral acestei fraude de mari proporții, doar pentru că el însuși s-a lăsat mânjit și mituit de comisioanele dubiosului întreprinzător sau poate decizia este una prudentă, menită a evita ca foștii demnitari CDR-UDMR să dea în vileag și alte afaceri necurate ale actualei puteri. Mai mult, o asemenea declarație confirmă că moțiunea inițiată de Partidul România Mare s-a justificat. În realitate, acest lucru l-am și urmărit: să atragem atenția că la Roșia Montană există probleme grave, care nu pot fi trecute cu vederea și că, pentru rezolvarea lor, este nevoie de implicarea Guvernului.

Rămâne de văzut dacă și când, puterea își va onora promisiunea făcută. Sperăm că populația țării, în general, și moții Apusenilor, în special, s-au mai convins și cu acest prilej că pentru toți, singura salvare e România Mare, partid pentru care își exprimă opțiunea din ce în ce mai mulți cetățeni.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Ștefan Baban - declarație politică cu titlul Integrarea europeană și costurile ei;

Domnul deputat Ștefan Baban. Urmează domnul Emil Rus. Aceasta este și ordinea în care v-ați înscris, deci fără să știu.

   

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Donilor colegi,

Integrarea europeană și costurile ei.

Potrivit previziunilor băncii centrale, chiar dacă va adera la Uniunea Europeană în anul 2007, România va fi pregătită să intre în Uniunea Monetară Europeană cel mai devreme în apropierea anului 2015. Țara noastră va trebui să parcurgă în cei șapte-opt ani mai multe etape ale reformelor economice, astfel încât trecerea la moneda unică să înregistreze un cât mai mic șoc la nivelul populației, cea mai mare capcană din acest punct de vedere fiind tendința ascendentă a șomajului.

Una dintre cele mai importante condiții care ar trebui îndeplinite până în 2011 este aceea a monedei naționale, care, începând din momentul de față, ar trebui să suporte procesul de apreciere continuă în raport cu dolarul. Pentru ca leul să capete putere și să recupereze ceva teren în fața dolarului, banca centrală a intervenit chiar în ultimele luni pe piață. De altfel, în câțiva ani trebuie să se ajungă în situația ca moneda americană să fie stabilizată pe undeva în jurul unui curs de 30.000 lei, asta în condițiile în care, în prezent, cursul mediu de schimb arată o valoare mult mai mare de 33.500 lei.

Aprecierea reală a leului nu înseamnă însă numai și numai victorii în plan economic. O valoare mai mare a monedei naționale înseamnă în primul rând modificări în ceea ce privește comerțul exterior, care, încet dar sigur va fi afectat. Deși în prezent acest sector se poate lăuda cu ceva succese, exportatorii vor deveni din ce în ce mai puțin competitivi pe piețele externe. Acest lucru va fi cauzat în primul rând de creșterea procesului de producție din țară și de încasările în dolari, cu mult mai mici decât în prezent.

Însă marele efect care va deriva din regresul exportului românesc va fi acela al șomajului. Creșterea acestuia va veni să compenseze pierderea competiției pe piața externă. Potrivit estimărilor BNR-ului, șomajul va ajunge în anul 2010 la o rată de 18% din populația activă a țării. Odată ce cursul leului va reuși să fie stabilizat în raport cu euro, rata șomajului va avea condițiile necesare de a scădea în procente, principala bază fiind creșterea productivității interne.

În ceea ce privește rata inflației, aceasta va fi, în 2005, de 8% iar în perioada 2010 - 2015 va trebui să coboare treptat, până la un nivel de 3,5%. Lucrul acesta poate fi posibil printr-o politică eficientă și corectă a cursului de schimb, realizabil printr-un control mai puțin strict vizavi de unele operațiuni bancare efectuate, cum ar fi creditele pe termen scurt acordate de nerezidenți rezidenților, împrumuturile cu caracter personal acordate de nerezidenți rezidenților etc.

În aceste condiții este timpul ca după victoria înregistrată la summit-ul de la Praga, România să înceapă bătălia pentru integrarea europeană și monetară, indiferent de riscurile la care se supune.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Emil Rus - referire la oamenii cinstiți din Partidul Social Democrat;

Dau cuvântul domnului Emil Rus. Urmează domnul deputat Iosif Armaș.

   

Domnul Emil Rus:

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule președinte,

Declarația mea politică se referă la oamenii cinstiți din Partidul Social Democrat. Nu mai departe de luni, 9 decembrie a.c., pe ordinea de zi a ședinței Camerelor reunite ale Parlamentului României s-a aflat alegerea președintelui Consiliului Național al Audiovizualului și propunerea Comisiilor de cultură ale Senatului și Camerei Deputaților s-a oprit asupra persoanei domnului Ralu Filip, contestată de unii și susținută de majoritate.

Înainte de a se proceda la votul parlamentarilor, conform prevederilor Regulamentului Camerelor reunite, s-a dat cuvântul reprezentanților grupărilor parlamentare. Ralu Filip a fost contestat fățiș, în numele Partidul România Mare, de către domnul deputat Vlad Hogea care arăta, pe bună dreptate, că acesta este un om fără o pregătire în acest sens, că și-a însușit banii de la Televiziunea Română pentru activități pe care nu le-a prestat, că a uzat ca ziarist de influența sa și a obținut bani pentru înfierea copiilor români în străinătate și alte asemenea fapte care nu-i îngăduie să dețină o demnitate publică de asemenea rang, pentru că nu are nici o pregătire necesară, pe de o parte, și nici calitatea morală, pe de alta.

Eu nu zic că nu s-au plătit și polițe, dar personalitatea domnului Ralu Filip are multe umbre.

Întrebarea firească este următoarea: într-un partid atât de mare ca PSD-ul, cu scoruri în sondaje de 70 - 80%, dacă ne luăm după activitatea propagandistică a laboratoarelor maestrului ministru Dâncu, nu s-a găsit un om cinstit pentru această demnitate? Oare nu s-a mai angajat și se mai angajează încă domnul prim-ministru să lupte împotriva corupției? Oare președintele țării nu s.-a dovedit destul de hotărât în combaterea corupției? Nu a decorat domnia sa în serii lungi atâtea personalități merituoase, deși pământul s-a cutremurat? Și, totuși, în acest partid atât de mare, cel mai mare de la cel comunist încoace, nu s-a aflat un om cinstit, harnic, principial, hotărât, pregătit pentru această demnitate? O să ajungem, ca în fotbal, să solicităm arbitri străini, garanți ai corectitudinii.

Oare în mersul acesta democratic al românilor, nu s-au schimbat valorile, în sensul că ceea ce este fals este luat drept adevărat și invers?

Dumneavoastră, cei de la putere, credeți că poate fi prostită o lume de niște unelte precum Gușe, Crețu, Dâncu, Radu Filip, Șeulean și alții ca ei? Nu credeți că veți ajunge vremea când lucrurile se vor schimba, pentru că într-o veritabilă democrație trebuie să te aștepți și la așa ceva.

Și atunci, ce vor face acești inși? Sigur, nu se vor retrage și nu-și vor pune cenușă pe cap, ci mai degrabă vor încerca să intre în grațiile noii puteri, numai că ușile s-ar putea să fie ferecate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Iosif Armaș - mesaj de suflet cu prilejul sărbătorilor de iarnă;

Domnul deputat Iosif Armaș. Urmează domnul Iulian Mincu.

   

Domnul Iosif Armaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Permiteți-mi să adresez tuturor românilor un mesaj înaintea sărbătorilor de iarnă. Peste numai o săptămână vom sărbători din nou Crăciunul, dar Crăciunul acesta n-a mai fost. Ființa noastră nu poate intra în timpul sacru al sărbătorilor nașterii Domnului decât o singură dată, mereu o singură dată. Din această cauză, Crăciunul este irepetabil. Tot ce precede și succede marii sărbători nu se repetă în fiecare an, ci se întâmplă întâia oară de fiecare dată.

Marile sărbători sunt înconjurate de o aură care le precede și le urmează, delimitând un spațiu și un timp în care lumina lor se face simțită, prevestindu-le venirea și prelungindu-le amintirea.

Crăciunul este o asemenea sărbătoare, o închidere și o deschidere a unui ciclu sfânt care marchează nu numai lumea omului, ci și ordinea cosmică. De aceea, nașterea Domnului a fost vestită de steaua care i-a călăuzit pe regii magi, așa cum Crăciunul este precedat de solstițiul de iarnă, moment în care soarele se oprește din drumul său, așteptând miracolul, așa cum și steaua s-a oprit deasupra Betleemului.

Tot cosmosul stă parcă pe loc, în uimirea misterului care se împlinește înainte de a-și se lua mersul devenirii sale! Oprirea este însoțită de o deschidere a cerului prin care harul ajunge până la noi. Așa s-au petrecut lucrurile la nașterea Domnului, când s-au auzit îngerii cântând: "Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bunăvoire".

O veche legendă românească spune că în timpul nopții de Crăciun, munții se deschid și înăuntrul lor se zăresc comori. Trebuie să ai, însă, o floare albastră cu care poți pătrunde înăuntru și poți ieși fără să fii pedepsit.

Sub steaua călătorului eminescian, prin albul zăpezilor, cerul arde luminos, Preacurata-l naște pe Cristos, străluminând înaltul cu ecoul îndepărtat al datinilor noastre veșnice. "Colinde, colinde,/E vremea colindelor, / Căci gheața se întinde/ Asemenea oglinzilor/ Și tremură brazii, mișcând rămurelele/ Căci noaptea de azi îi când scânteie, când stele/ Se bucur copiii, copiii și fetele/ De dragul Mariei își piaptănă pletele/ De dragul Mariei și a Mântuitorului/ Lucește pe ceruri o stea călătorului". Scria în urmă cu mai bine de 100 de ani marele nostru poet Mihai Eminescu.

Crăciun Fericit și La mulți ani vă doresc tuturor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Iulian Mincu - declarație politică ce se referă la haosul și lipsurile financiare din asistența medicală;

Are cuvântul domnul deputat Iulian Mincu. Va urma domnul deputat Becsek Garda Dezideriu.

   

Domnul Iulian Mincu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică se referă la haosul și lipsurile financiare din asistența medicală.

Și în acest an, fondurile dedicate sănătății și șomajului au continuat să acopere găurile din sistemul național de pensii, ca și în anul 2001. Și aceasta, în condițiile în care zeci de spitale se scaldă în datorii către furnizorii de medicamente și utilități, iar reformele au rămas în starea latentă a ideilor de pe hârtie.

Astfel, fondul de asigurări de sănătate a avut în 2002 un excedent bugetar de 3800 de miliarde pe primele zece luni, iar la șomaj volumul banilor necheltuiți a fost de 5.391 de miliarde.

Deși datoriile serviciilor sanitare depășesc 7.000 de miliarde până în luna octombrie 2002, la bugetul reactualizat nu au fost acordați decât 300 de miliade lei. Așa se explică că în prezent datoriile către farmacii se ridică la suma de 2.766,6 miliarde lei.

Din datoriile de 250 miliarde lei acumulate de farmaciile din Capitală, spre exemplu, pentru plata medicamentelor gratuite și compensate, conform contractelor, la 20 noiembrie 2002 s-au plătit doar 27 miliarde lei. Rămâne de văzut dacă suma primită va mulțumi farmaciile. Zece unități farmaceutice și-au întrerupt deja activitatea.

La Craiova, Spitalul clinic nr. 1 se află în imposibilitatea de a efectua dializa bolnavilor cu insuficiență renală, din cauza lipsei de bani pentru procurarea medicamentelor necesare. Bolnavii sunt trimiși la București. Și în județul Suceava se prezintă la fel situația nefavorabilă pentru bolnavi.

La spitalul din Dumbrăveni, din fondul de 120 de milioane lunar, cu ziua de spitalizare de 180.000 de lei nu s-a dat nici un sfert. Bolnavii sunt hrăniți zilnic cu paste făinoase și orez, așteptându-se de la săteni să doneze cartofi spitalului, la cererea directorilor.

Deficiențele de tratament, explorări medicale și de laborator sunt sub orice limită! Același lucru și la Vicovul de Sus, tot în regiunea Suceava, unde pe lângă lipsa de medicamente și mâncare, frigul din saloane este similar cu cel de afară. Același lucru se poate spune și despre spitalul din Galați, Vaslui, Tulcea și multe altele.

Rezultatul: asistăm la deteriorarea gravă a indicilor de morbiditate și mortalitate. Mortalitatea generală este pe semestrul II 2002 de 12,2% față de semestrul I 2001, 11,8%.

Natalitatea coboară la 9,9% la mie. În semestrul I 2001, la 9,98, în semestrul II 2002. Mortalitatea infantilă în semestrul I 2002 este, de asemenea, mai crescută decât în 2001.

Valorile sunt mult mai mari în mediul rural decât în mediul urban, martor al deficiențelor medicale din rețeaua sanitară rurală. Și, totuși, banii strânși din cotizația populației ar putea contribui la ameliorarea stării de sănătate a populației.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Becsek-Garda Dezideriu-Coloman - semnalarea unui caz defectuos în procesul de retrocedare a terenurilor agricole și a celor forestiere;

Dau cuvântul domnului deputat Becsek-Garda Dezideriu. Va urma domnul deputat Wittstock.

   

Domnul Becsek-Garda Dezideriu-Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În ultima perioadă, la prima vedere, Guvernul face eforturi deosebite pentru accelerarea procesului de retrocedare a terenurilor agricole și a celor forestiere. La nivelul prefecturilor și al primăriilor, însă, această activitate se concretizează ori prin batjocorirea cetățeanului, cu atribuirea unor terenuri de cea mai slabă calitate, în locul unor ogoare fertile, sau prin deposedarea moștenitorilor legali de imobilele ce le revin conform legilor de retrocedare.

Cazurile cele mai semnificative au loc în orașul Gheorgheni, unde secretarul și primarul, sprijinit de prefectură, creează o stare de nemulțumire generală în rândurile cetățenilor. Pentru a fi mai explicit, aș cita din memoriul domnului Meze Ion din Gheorgheni, în vârstă de 76 de ani: "Soția mea, Meze Elisabeta a moștenit de la bunicul ei un teren agricol arabil de 0,46 hectare. În anul 1992 cu acest teren am intrat în Asociația agricolă Herla, ca și ceilalți cetățeni. După 6 ani, această asociație s-a dizolvat. Terenurile acestei asociații au fost predate primăriei orașului Gheorgheni, pentru reparcelare între membrii acestei asociații.

Am solicitat să ne dea înapoi terenul, timp de 4 ani de zile. Ni s-a promis de nenumărate ori rezolvarea problemei, dar acestea erau numai minciuni.

Soția mea în anul acesta a decedat, dar la acest deces a contribuit și conducerea orașului, cu nerezolvarea cererii noastre, cu minciuni, cu tragerea timpului.

Vă amintesc numai două cazuri dintre cele numeroase care mă supără foarte mult: domnul Nagy Ștefan, secretarul orașului, în luna aprilie 2002 a trimis la noi un angajat al primăriei. Nu știu ce funcție avea, dar știu numele: Mezei Emeric, care era trimis cu două tabele în care era trecut numele soției și mărimea terenului de 0,37 hectare, în loc de 0,46.

Nu era trecut locul, parcela unde se află terenul. Trimisul primăriei afirma că domnul secretar Nagy Ștefan l-a trimis ca să iscălim aceste tabele pentru că în ziua ce urmează trebuie să le ducă la prefectură pentru aprobare și apoi va fi măsurat terenul pentru noi, în locul Mocsar, unde primăria are 50 ha teren bun și din acel teren o să primim și noi.

Când soția s-a prezentat la domnul secretar, ca să se intereseze despre data când vom fi puși în posesia terenului mai sus amintit, secretarul a negat totul, afirmând că el nu a trimis pe nimeni și nici nu s-a spus nimic despre punerea în posesie. Ne-a înșelat, ne-a păcălit pe noi.

Al doilea caz s-a întâmplat cu domnul primar Pál arpád care în săptămâna în care soția mea s-a îmbolnăvit i s-a promis din partea primarului că o să fim înscriși într-o altă asociație cu acel teren. Primarul a cerut să meargă soția mea vineri dimineață la primărie, că până atunci se va rezolva cererea noastră.

Miercuri soția mea a ajuns în comă, iar în locul ei eu m-am prezentat la primărie, dar pe domnul primar n-am reușit să-l găsesc.

După ce a decedat soția, prefectura ne-a trimis titlul de proprietate pentru acest teren.

Comisia locală de fond funciar nici după aceasta nu a vrut să ne arate parcela amintită. Când m-am interesat despre parcela din zonă, din Mocsar, mi-a spus că acum nu se poate trece acolo, că terenul este ud. Totuși, eram curios unde este terenul.

Am depus un memoriu la domnul subprefect Dezsi Zoltán, care m-a anunțat să mă prezint cu mașina și cu bețe la primărie, marți dimineață.

Când m-am prezentat, la biroul amintit, funcționarul primăriei mă întreba: de ce am venit la ora 9,00, el mă aștepta la 10,00. Acum nu am timp! Veniți primăvara, acum mă duc în altă parte!

La insistențele mele a venit un coleg al lui cu care m-am dus la locul unde vroiau ei să măsoare terenul în discuție. Era un teren nelucrat ani de zile, plin de buruieni înalte și cu gropi, un teren părăgănit.

După ce m-am întors acasă, văzând batjocorirea mea, i-am trimis înapoi la prefectura județului Harghita titlul meu de proprietate.

Prefectura mi-a trimis înapoi actul de proprietate, cu observația că terenul a fost reparcelat corect, între membrii asociației. Aceasta nu este adevărat! Noi am avut un teren de calitate, lângă drumul național spre Valea Strâmbă.

Stimați colegi,

Așa își bat joc de cetățeni, în loc să le retrocedeze terenul unde au avut strămoșii lor, li se dă niște terenuri agricole cu care nu au ce facă.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Eberhard-Wolfgang Wittstock - prezentarea punctului de vedere al comunităților germană și evanghelică în legătură cu Muzeul Brukenthal;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Wolfgang Wittstock și va urma domnul Ionel Marineci.

   

Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Se cunoaște faptul că, în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000, aprobată prin Legea nr. 501/2002, imobilele care au aparținut cultelor religioase din România și au fost preluate în mod abuziv de statul român, în perioada 6 marite 1945 - 22 decembrie 1989, se retrocedează foștilor proprietari. Având în vedere că am onoarea să reprezint minoritatea germană în Parlamentul României și că, din punct de vedere confesional, aparțin Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană din România, care face parte din familia bisericilor luterane, doresc, în cele ce urmează, să prezint punctul de vedere al celor două comunități, cea germană și cea evanghelică, în legătură cu un imobil-simbol al acestora: Muzeul Brukenthal din Sibiu, primul muzeu public din sud-estul Europei, care, până la naționalizarea survenită în anul 1948, a funcționat ca muzeu al comunității săsești din Transilvania.

Cu câteva zile în urmă, la Sibiu, reprezentanți de frunte ai Bisericii Evanghelice C.A. din România și ai formului Democrat al Germanilor din România au susținut o conferință de presă în cadrul căreia a fost făcută publică intenția de a solicita restituirea Muzeului Brukenthal. Cu această ocazie a fost difuzată o declarație de presă, din care voi cita în cele ce urmează: "Biserica Evanghelică C.A. din România, și anume Comunitatea Evanghelică C.A. Sibiu, în calitate de proprietar și Consistoriul Superior al Bisericii Evanghelice C.A., în calitate de for tutelar, am solicitat, în baza dispozițiilor Legii nr. 501/2002, restituirea Muzeului Brukenthal, îmrepună cu inventarul mobil trecut în mod ilegal și abuziv în anul 1948 în proprietatea statului comunist.

Potrivit testamentului baronului Samuel von Brukenthal din 3 ianuarie 1802, al codicilului lăsat de baronul Josef von Brukenthal și al statutului testamentar al acestui ultim descendent în linie dreaptă, din 3 decembire 1867, în anul 1878 atât muzeul cât și colecțiile au revenit sub formă de donațiuni Parohiei Evanghelice C.A. Sibiu și au fost administrate de către biserică în favoarea Gimnaziului Evanghelic Brukenthal timp de 60 de ani până la preluarea lor de către Statul Român împreună cu Gimnaziul Evanghelic Brukenthal.

Biserica Evanghelică, în calitate de moștenitor, este legată și obligată, totodată, de prevederile testamentare să respecte și să îndeplinească ultima voință a testatorilor. În acest sens, dorim cu fermitate ca, în condițiile testamentare mai sus-menționate, să se asigure integritatea și întregirea colecțiilor originale prin restituirea atât a obiectelor și colecțiilor proprii, donate de Brukenthal sau achiziționate până la naționalizare, cât și a celor avute în păstrare cu titlul de custodie, pentru care nu a încetat nicicând răspunderea și responsabilitatea muzeului.

Declarăm cu toată răspunderea - fiind în asentimentul întregii minorități germane din România - că Muzeul Brukenthal va rămâne și pe viitor "Muzeul Național Brukenthal", o instituție de cultură publică, unde va funcționa și în continuare instituția actuală ca persoană juridică proprie, sub autoritatea Ministerului Culturii și Cultelor, urmând ca în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 501 din acest an să încheiem un contract de închiriere cu conducerea muzeului, în care chiria va fi simbolică.

Biserica Evanghelică C.A. a fost de-a lungul secolelor un promotor și sprijinitor permanent al culturii și științei. Continuând această tradiție, dorim ca Muzeul Brukenthal să fie inclus din nou în circuitul european, prin deschidere și competitivitate, prin forme și metode moderne și viabile de colaborare, de management și marketing, prin mijlocirea de contacte și investiții, prin completarea și îmbogățirea colecțiilor.

Este dezideratul nostru, la aniversarea, în anul 2003, a 200 de ani de la moartea Baronului Samuel von Brukenthal, să readucem primul muzeu public din sud-estul Europei în concertul marilor muzee din Europa și din lume, o lucrare anevoioasă și de durată, dar o datorie de onoare față de înaintașii și urmașii noștri.

În sfârșit, credem că măsurile enunțate mai sus vor fi benefice urbei noastre, adică Sibiului, și culturii României în ansamblul ei."

Această declarație de presă a fost dată la Sibiu, la 13 decembrie 2002. Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Ionel Marineci - intervenție ce are ca subiect stadiul reformei în domeniul protecției copilului;

Îi dau cuvântul domnului deputat Ionel Marineci, va urma domnul Nicolae Leonăchescu.

   

Domnul Ionel Marineci:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Intervenția mea de astăzi face referire la stadiul reformei în domeniul protecției copilului și i-am pus titlul, inspirat din Raportul Comisiei Europene pe 2001 cu privire la acest domeniu, în care se spune că: "reforma în domeniul protecției copilului se află în stadiu avansat".

Asigurarea și respectarea drepturilor copilului și plasarea acestora într-o zonă de interes special a constituit, în anii 2001-2002, o prioritate națională pentru Guvernul României. Eforturile susținute intreprinse atât la nivel central cât și la nivel local au făcut din anii aceștia momentul de schimbare radicală a politicii de protecție a copilului aflat în dificultate și a adopției.

Având ca elemente principale de reper pentru intervenție Programul de guvernare și Strategia guvernamentală în domeniul protecției copilului în dificultate, Guvernul PSD a demonstrat prin măsuri legislative, administrative și financiare angajamentul politic ferm de a rezolva problema copiilor instituționalizați. Aceste rezultate sunt consecința concentrării intervențiilor în domeniu, pe următoarele arii prioritare: dezinstituționalizarea copiilor aflați în sistemul rezidențial și prevenirea instituționalizării, integrarea copiilor cu deficiențe în învățământul de masă, reintegrarea copiilor străzii, îmbunătățirea și armonizarea legislației din domeniu.

Putem spune că Guvernul a reușit. A fost transmis societății civile, organelor administrației publice locale și centrale, precum și instituțiilor și organizațiilor internaționale un pachet legislativ, care are ca prevedere expresă scoaterea copilului din familie numai în situații excepționale, expres prevăzute de lege, dar în nici un caz până la împlinirea vârstei de 2 ani.

Spuneam că Guvernul a reușit să pornească reforma în domeniu și am să vă exemplific prin: numărul de copii instituționalizați, care a scăzut de la 57 de mii la 43 de mii; restructurarea celor 47 de instituții de tip vechi; numărul de asistenți maternali profesioniști a crescut de la 3.200 la 8.600; a crescut gradul de implicare al comunității locale, a crescut gradul de transparență a activității de protecție a copilului, au fost elaborate sau se află în curs de elaborare proiecte de acte normative, în vederea completării și armonizării cadrului legislativ actual.

Zilele trecute, așa cum vă spuneam, a fost supus dezbaterii publice un pachet legislativ în domeniul protecției copilului, care se constituie într-o prioritate națională, el fiind un angajament ferm al Guvernului României, reprezintă totodată un criteriu politic în procesul de aderare a României la Uniunea Europeană și, de asemenea, un capitol în cadrul procesului de aderare a României la NATO. Pachetul legislativ, alcătuit din Legea protecției drepturilor copilului, Legea adopției și cele două legi de funcționare ale organelor centrale, respectiv Autoritatea națională de protecție a drepturilor copilului și Oficiul român de adopții, definesc un sistem legislativ unitar și integrat, contribuind la întărirea capacității instituționale a structurilor centrale responsabile și stimulează sistemul național de pregătire a cadrelor de specialitate în domeniu.

Prioritățile în domeniul protecției copilului, în acest pachet legislativ, cuprind: prevenirea abandonului, diversificarea serviciilor comunitare și închiderea instituțiilor rezidențiale, abordarea problematicii copilului în spiritul Convenției ONU, armonizarea-corelarea proceselor de reformă și parteneriatul cu societățile civile.

Felicit Guvernul României pentru această inițiativă și vă invit să vă aplecați cu atenție în studiul acestui pachet legislativ, pentru a-l susține în adoptarea de către Parlament. Vă mulțumesc.

 
  Nicolae Leonăchescu - intervenție cu titlul Groparii democrației;

Domnul Corneliu Ciontu:

Îi dau cuvântul domnului Nicolae Leonăchescu, va urma domnul Ion Bozgă.

Domnii deputați Emil Rădulescu și Eugen Nicolaescu vor depune la secretariat declarațiile politice.

   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Onorat auditoriu,

"Groparii democrației" este titlul intervenției mele.

Mi-a fost dat să cunosc foarte bine realitățile din orașul Topoloveni, județul Argeș. Statutul de parlamentar mi-a oferit ocazia să cunosc oameni din diferite straturi sociale, să aflu nemulțumirile și speranțele locuitorilor și să analizez modul de soluționare a cererilor acestora de către administrația locală.

Orașul Topoloveni are și o istorie aparte, cu accente dramatice după cel de al doilea război mondial. Revoluția din decembrie 1989 nu a vindecat rănile trecutului, speranțele oamenilor s-au spulberat, societatea este atomizată.

Nu căutați în Topoloveni mugurii democrației, așa ceva nu există! Un primar primitiv a îngropat democrația și a instaurat teroarea. El nu stimulează schimbul de idei, ci profesează reducerea la tăcere.

Nu veți găsi în Topoloveni decât un singur sediu de partid, cel al Partidului Social Democrat, care l-a propulsat primar. Celorlalte partide li se refuză sistematic repartizarea unor sedii și, de aceea, viața politică din Topoloveni are o singură culoare - aceea a terorii partidului unic.

La fiecare solicitare, primarul rânjește, desprins de realități: "Ce o să-mi faceți? Vă îngrop în bani pe toți! N-aveți voi oamenii pe care îi am eu!"

La Oficiul poștal din Topoloveni, salariații refuză cererea unor orășeni de a face abonamente la săptămânalul "România Mare". Au fost amenințați, se zice, de primarul din Topoloveni că vor fi pedepsiți.

În mandatul trecut, 1996-2000, poștașii din Topoloveni au refuzat să primească și să expedieze telegrame adresate liderului Partidului România Mare, senatorului Corneliu Vadim Tudor. Nu conta structura puterii, primarul era același...

Organizația Partidului România Mare din Topoloveni s-a întărit. Ședința din 15 decembrie 2002 s-a ținut, însă, în ilegalitate, la Leordeni, pentru că în orașul Topoloveni primarul nu respectă nici o lege, își bagă zvonacii în aceste ședințe, îi asmute, îi obligă la acte antidemocratice. Cum se formulează o critică la adresa primarului din Topoloveni, începe vânătoarea împotriva celui care a îndrăznit așa ceva.

Presiunea psihologică, amenințările, disprețul față de interlocutor, batjocorirea grobiană a celor săraci, neacordarea unor drepturi legale, excluderea de la ajutorul social, tonul arogant și sfidător, atitudinea de mancurt etc., toate acestea fac parte din panoplia acestui primar. Un intelectual de elită din Topoloveni, Iacob Cârciumărescu, a scris admirabile pagini de istorie despre localitatea aceasta. Primarul nu l-a băgat în seamă și nu l-a ajutat în nobilul său act de cultură. Ba, mai mult, nu i-a dat dreptul care i se cuvenea din pământul familiei sale. A murit, bietul om, în disprețul primitivului primar, care nu înțelege să sprijine actul de cultură.

La căminul cultural, activitățile de gen sunt file de istorie din alte epoci.

Primarul din Topoloveni refuză să primească multe cereri ale celor care l-au votat, ba, mai mult, recurge și la amenințări.

Multe ar fi de spus despre primarul din Topoloveni și suficiența stilului de om al trecutului care blochează evoluțiile spre progres în mentalități. Cum îl cheamă? Nu merită să-i pronunțăm numele! Rețineți doar că este un gropar al democrației, care nu a auzit de dreptul al libera gândire și exprimare!

Ca groparul din Topoloveni sunt mulți primari, care nu s-au debarasat de stilul inchizitorial de muncă practicat de unii lucrători ai regimului totalitar comunist. Nu departe, într-un alt orășel al județului, un alt gropar al democrației terorizează alegătorii, care, democratic, l-au instalat în jilțul primăriei.

Groparii democrației au uitat că în campania electorală au promis să conducă împreună cu alegătorii. Au învățat să terorizeze, să amenințe, să mituiască, să ducă portbagaje întregi cu peșcheșuri mai marilor lor; au învățat ce este privatizarea în folos personal și folosirea banului public pentru ei și ai lor. Groparii democrației au făcut purificarea politică în localitățile pe care le administrează sub încurajatoarea umbrelă a șefilor lor, au creat o lume cu o singură culoare, de entropie zero, de care fug atât vârstnicii cât și tinerii.

Pentru asta au făcut tinerii revoluția? Pentru groparii democrației sărăcește populația? Până când?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Ion Bozgă - referire la inițiativele și realizările Guvernului României în domeniul sanitar-veterinar;

Dau cuvântul domnului deputat Ion Bozgă, va urma domnul Gheorghe Dinu.

   

Domnul Ion Bozgă:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Declarația mea politică se referă la o parte din inițiativele și realizările Guvernului României în domeniul sanitar-veterinar.

În anul 2002, Guvernul României, prin Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, a luat o serie întreagă de măsuri, cuprinse în Planul strategic național sanitar-veterinar. O serie de măsuri se referă la supravegherea efectivelor de animale și păsări prin examene clinice și de laborator, inclusiv examenul pentru depistarea trichinelozei la porcinele sacrificate în gospodăria populației cu ocazia sărbătorilor de iarnă, care se efectuează în mod gratuit, intră în categoria examenelor de supraveghere.

Există și măsuri de profilaxie generală, însă cele mai importante sunt cele de profilaxie specială, care se realizează prin vaccinarea de două ori pe an la animale și păsări. Aceste acțiuni se realizează de către medicii veterinari concesionari, sub coordonarea direcțiilor sanitar-veterinare județene.

Trebuie menționat că toate aceste acțiuni sunt subvenționate de statul român. În anul 2002, 550 de miliarde de lei a fost suma cu care Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor a subvenționat acțiunile sanitar-veterinare pe teritoriul României. Din această sumă, au fost dotate și laboratoarele sanitar-veterinare județene cu aparatură de diagnostic ultraperformantă, agreată de specialiștii Uniunii Europene.

În București, în cadrul Institutului național de diagnostic pentru animale, s-a creat o secție unicat în Europa de Est pentru diagnosticarea encefalopatiei spongiforme bovine, așa-zisa "boală a vacii nebune". În același timp, în 10 județe din România au fost create mici laboratoare cu aparatură ultraperformantă.

În anul 2002, Guvernul României a emis Ordonanța de urgență nr. 168, care, ulterior, a devenit lege, cu completările și modificările ulterioare, prin care aloca, tinerilor și fermierilor din România care doreau să crească animale și păsări, spații din zootehnie dezafectate, în mod gratuit. Au fost acordate un număr de 796 de asemenea spații.

Prin ordine ale ministrului agriculturii au fost alocate aproape 1.000 de miliarde de lei pentru procurarea de utilaje agricole și utilaje în zootehnie.

Acestea sunt numai o parte din realizările Guvernului României în domeniul sanitar-veterinar, pentru care îl felicit și vă mulțumesc.

 
  Gheorghe Dinu - intervenție cu titlul Parlamentul creează și aprobă legi dar nimeni nu le respectă;

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului deputat Gheorghe Dinu, va urma doamna deputat Maria Lazăr.

   

Domnul Gheorghe Dinu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați domni deputați,

Declarația mea politică se referă la faptul că, iată, Parlamentul creează și aprobă legi dar nimeni nu le respectă. Și am să iau numai o falie, respectiv, cea legată de protecția mediului.

Mă adresez domnilor guvernanți în legătură cu două atribute ale Ministerelor Administrației Publice și Mediului, respectiv, cum se păstrează curățenia pe domeniul public și rolul administrației publice locale în urmărirea și sancționarea contravențiilor legate de protecția mediului înconjurător, îndeosebi pe domeniul public, dar nu numai.

Se știe că Valea Prahovei este zona cu cel mai mare aflux de turiști, dar și de călători, care acced către sau dinspre Capitala țării. La o banală călătorie cu trenul, te izbește discrepanța între salbele de vile sau case de vacanțe ce au apărut în zonă, nota-bene, și starea jalnică de curățenie a mediului înconjurător, cu multă mizerie, cu foarte multe gunoaie, copaci căzuți în râul Prahova sau pe lângă râu.

Toate aceste aspecte reflectă indolența autorităților administrației publice locale, dar și a inspectorilor de mediu în păstrarea și protejarea mediului. E greu de explicat, decât prin marea doză de indolență a celor răspunzători de acest fenomen, cum, în urma adoptării Legii nr. 515/2002 pentru aprobarea Ordonanței nr. 21/2002 privind gospodărirea localităților urbane și rurale și a Legii mediului, prin care s-a înființat Poliția de mediu și s-au dat competențe primarilor sau inspectorilor de mediu în probleme de verificare, somare și sancționare a agenților economici sau a "persoanelor private care încalcă aceste legi, că, totuși, pe teren se mai găsesc încă multe aspecte de acest gen și, încă, în zone foarte mult circulate. Oare ce o fi acolo unde nu se vede?

Care or fi oare motivele pentru care nu s-a întreprins nimic de către Compania națională "Apele române", instituție bugetară, dar și de Regia "Romsilva", tot bugetară, pentru scoaterea copacilor din râul Prahova, doborâți de furtunile din anii trecuți sau din primăvara acestui an? Ce se așteaptă, domnilor miniștri, ca o viitură să antreneze acești copaci, împiedicând scurgerea apelor, și, astfel, să avem terenuri și case inundate, sau, mai grav, să se dărâme culeele podurilor?

Tot prin lege, s-a realizat protecția socială a persoanelor cu venituri mici, sub venitul minim garantat, în schimbul prestării către comunitate a unor zile de muncă. De ce acești oameni nu sunt organizați și pentru salubrizarea domeniilor publice, măcar o dată pe lună, astfel ca să nu te mai izbească mizeria la tot pasul?

Dacă inspectorii din primării nu-și fac datoria, dacă primarii nu-și fac datoria legală, dacă inspectorii de mediu, și ei, la rândul lor, se complac în astfel de situații, atunci, ministerele cu atribuții în problemele semnalate, oare, nu au nici o răspundere? Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Maria Lazăr - despre nominalizarea României pentru aderarea în 2007 la Uniunea Europeană, realizare a Guvernului PSD;

Dau cuvântul doamnei deputat Maria Lazăr, va urma domnul Dumitru Bălăeț.

   

Doamna Maria Lazăr:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sfârșitul anului 2002 reprezintă pentru România înfăptuirea unor obiective fundamentale: admiterea în NATO și nominalizarea, pentru aderarea în 2007, la Uniunea Europeană. Consiliul Uniunii, întrunit săptămâna trecută la Copenhaga, a hotărât cea mai amplă extindere a Uniunii Europene, punând bazele unei Europe unite, prin admiterea a încă zece state și nominalizarea a două, între care România și Bulgaria, pentru aderarea în 2007.

Am venit la tribuna Parlamentului pentru a-mi exprima deplina satisfacție că, la numai 2 ani de la preluarea puterii, Guvernul PSD a reușit să scoată țara din conul de umbră în care a fost plasată de guvernarea precedentă, creând un climat de stabilitate și credibilitate în plan intern și internațional. Meritul nominalizării României pentru anul 2007 revine actualei puteri, care a făcut eforturi deosebite pentru recuperarea handicapului înregistrat în anii 1997-2000, reușind ca în această perioadă să încheie un număr de 15 capitole din Programul de aderare. Momentul Copenhaga înseamnă pentru noi asumarea mai multor responsabilități, dar și recunoașterea din partea organsimelor europene a progreselor înregistrate de țara noastră în drumul ei spre aderare.

Apreciind rezultatele, subliniind anumite restanțe, Consiliul Europei a hotărât la acest summit un pachet de măsuri pentru sprijinirea țării noastre în această perioadă de preaderare, prin acordarea unei asistențe sporite și a unor fonduri financiare nerambursabile consistente. Foarte importante sunt promisiunile ferme făcute cu acest prilej în ceea ce privește România și Bulgaria, care, sprijinite și încurajate, vor beneficia de un tratament al negocierilor pe aceleași baze și aceleași principii ca și în cazul statelor care vor adera începând cu 2004.

Față de un asemenea tratament favorabil, mi se par deplasate și răutăcioase anumite declarații făcute de unii lideri politici din partidele de opoziție, în special Partidul Național Liberal, care vede momentul Copenhaga ca un insucces, anul 2007 fiind apreciat prea îndepărtat. Domnii la care m-am referit uită că acest termen a fost determinat de iresponsabilitatea de care au dat dovadă în guvernarea precedentă privind pregătirea aderării țării, plasând România la coada clasamentului.

Dincolo de răutățile și invidiile politice, hotărârea Consiliului Europei de la Copenhaga reprezintă un moment istoric pentru noi, românii, ce va deschide alte orizonturi și căi, mult mai sigure, în evoluția noastră viitoare. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Dumitru Bălăeț - intervenție referitoare la încălcarea flagrantă a drepturilor cetățenești de către actuala putere;

Dau cuvântul domnului deputat Dumitru Bălăeț, urmează domnul Florin Iordache.

   

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Stimați colegi deputați,

Asistăm, din păcate, la un proces de degradare continuă a vieții, la încălcarea flagrantă a drepturilor cetățenești de către actuala putere. Iată, spre exemplu, frumoasele comune Chirnogi și Căscioarele din dreapta Argeșului, așezate pe prispele însorite ale Dunării, care sunt în momentul actual zguduite de întâmplări neobișnuite nici pe vremea turcilor.

Nu se știe prin ce manopere, vestitul IAS Chirnogi, cu o suprafață de peste 14 mii de ha și active: mașini agricole, clădiri, instalații de mii de miliarde, a intrat pe mâna a doi arabi, pe o sumă modică, vorbesc oamenii, numai de aproximativ 8-9 miliarde de lei, valoarea doar a două-trei din cele 10 mașini de recoltat "Gloria" pe care le poseda IAS-ul respectiv.

Abia instalați în fruntea fostului IAS Chirnogi - acum denumit "Agro Chirnogi", noii proprietari, însoțiți de niște incredibile cozi de topor, au și trecut la un regim de teroare împotriva locuitorilor din cele două comune. Acestora li se interzice să treacă pe drumurile din perimetrul fostului fostului IAS spre țărmul Dunării, unde au terenuri, fac piscicultură sau exploatează lemn de luncă, acestea fiind chiar sursele lor de existență. de la perceperea de taxe pentru tranzitarea pe aceste drumuri, noii stăpâni au trecut la amenințări și bătăi.

Astfel, un muncitor din Chirnogi, pe nume Dobre Nicolae, pentru că a trecut cu tractorul pe un asemenea drum, a fost bătut cumplit, acum, bietul Dobre se află în spital, spun oamenii, iar copilașii lui e posibil să rămână orfani. O întâmplare asemănătoare, dar nu chiar mai rea, era să i se producă și preotului Traian Nicolae din Chirnogi, oamenii din cele două comune au fost cutremurați auzind-o.

Noi l-am căutat pe preot peste câteva zile, să aflăm chiar de la dânsul cele petrecute. L-am găsit în costum de zidar, lucrând la înălțarea propriei locuințe. Preotul se întorcea cu mașina, cu niște prieteni, de la pescuit, de pe o baltă de lângă Dunăre. A fost întâmpinat cu pistolul, s-au tras focuri de armă asupra lui și asupra colegilor săi!

"A doua zi", completează preotul Traian Nicolae, "m-am dus la poliție, cu dosarul de arestare al arabului pentru uz de armă. Dar în loc să-l găsesc acolo, arestat, am fost luat tot eu la întrebări și reținut, iar peste câteva zile am aflat că dosarul întocmit de mine a fost făcut pierdut". Alte cozi de topor...

Dar coada de topor cea mare, spun oamenii din Chirnogi, este Chioca Gheorghe, devenit director al Agro Chirnogi, pus în slujba noilor proprietari. La sfatul și cu sprijinul lui, aceștia au trecut la înlăturarea personalului de conducere din fostul IAS. Vreo 7-8 ingineri dintre cei mai buni au fost deja dați afară și înlocuiți cu arabi. Ceva asemănător i s-a întâmplat și doctorului Mihăilescu, legat trup și suflet de ferma de oi și de vaci, pe care el a creat-o și a condus-o mulți ani în mod strălucit. Acum a fost înlocuit cu un cioban!

Mai mult, noii proprietari, care au în concesiune și pământul de la IAS Chirnogi, influențează autoritățile, pentru a nu reconstitui, conform Legii nr. 18 și a Legii nr. 1/2000, izlazul comunal Căscioarele, în suprafață de 696 ha izlaz, încorporat abuziv la Agro Chirnogi.

Oamenii din Chirnogi și Căscioarele vorbesc tot mai mult de existența unui substrat de influență venit de sus, dinspre vârfurile puterii actuale din România. Altfel, nu-și explică obrăznicia cu care se comportă față de ei noii proprietari de la Agro Chirnogi și cozile lor de topor, faptul că li se iau, prin tot felul de tertipuri, drepturile care li se cuvin asupra pământului lor. Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Florin Iordache - Despre programul guvernamental cu cele 400 de săli de sport inițiat de Guvernul Adrian Năstase;

Îl invit pe domnul deputat Florin Iordache, va urma domnul Mircea Ifrim.

   

Domnul Eugen Pleșa (din sală):

Și după aceea urmez eu!

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Dacă o să mai aibă timp Eugen Pleșa...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea de astăzi se referă la programul guvernamental cu cele 400 de săli de sport inițiat de Guvernul Adrian Năstase.

Parte integrantă a programului de guvernare pentru perioada anilor 2000-2004, construirea celor 400 de săli de sport în întreg teritoriul țării constituie și pentru consiliile locale municipale și orășenești din județul Olt un obiectiv urmărit cu atenție și seriozitate. Așa se explică și faptul că din acest program vast, costisitor, dar benefic pentru tineret în mod deosebit, în municipiul Caracal a fost dată în folosință o sală de sport la Școala generală nr. 7, o bijuterie în materie și care poate găzdui în condiții excelente orele de educație fizică și sport ale celor peste 1200 de elevi, dar și întreceri oficiale de baschet, volei, tenis de masă, tenis de câmp și, nu în ultimul rând, manifestări cultural-artistice pentru elevii din localitate. Urmează ca în perioada imediat următoare, Inspectoratul școlar Olt, cu sprijinul Ministerul Educației și Cercetării și al factorilor locali, să se ocupe de dotarea acestei săli de sport cu aparatura necesară optimizării procesului de instruire sportivă a elevilor.

Un al doilea obiectiv al Programului "Săli de sport" al Guvernului Adrian Năstase este și Sala polivalentă de la Liceul "Mihai Viteazul", construcție cu 500 de locuri și terenuri de baschet, hambal, volei, dar care poate găzdui și întreceri de gimnastică, lupte, precum și manifestări cultural-artistice. Ritmul lucrărilor este unul susținut și sunt certe speranțe că în aprilie 2003 și acest obiectiv să fie dat în folosință.

Menționez că sprijinul eficient și permanent al MLPTL-ului a dat rezultate foarte bune, iar calitatea lucrărilor este și ea la nivelul exigențelor și cerințelor actuale. Consider că nominalizarea municipiului Slatina cu 3 săli de sport, precum și a orașelor Balș, Drăgănești, Piatra Olt, Corabia și Scornicești este o măsură bună, cunoscând tradiția și rezultatele obținute în decursul anilor de elevii sportivi din aceste localități. Trebuie doar ca și Ministerul Educației și Cercetării și organismele sale din teritoriu să se intereseze mai mult și din timp de dotarea acestor obiective, dar și de felul în care vor fi întreținute și, mai ales, exploatate. Vă mulțumesc.

 
  Mircea Ifrim - declarație prin care se socilită Guvernului ca Institutul de Fiziologie să își respecte statutul, iar Institutul de Geriatrie să poată funcționa în sistemul Ministerului Sănătății;

Domnul Corneliu Ciontu:

Îi dau cuvântul domnului deputat Mircea Ifrim, va urma domnul Cristian Sandache.

   

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În declarația mea actuală doresc să atrag atenția asupra unei situații de gravitate extremă pentru sistemul de sănătate: "Cine nu are trecut nu poate avea prezent și cu atât mai puțin viitor".

Medicina românească are o tradiție care i-a asigurat a fi cunoscută în întreaga lume. Aș dori să subliniez că aveam câteva institute de cercetare, a căror faimă era știută în întreaga lume.

Astfel, Institutul de fiziologie, înființat în 1911 de către profesorul Paulescu, cel care a descoperit insulina și i s-a recunoscut, după atâția ani, această prioritate, și, în continuare, condus de profesorul Danielopolu, din nefericire, a fost desființat printr-o hotărâre de Guvern, în sfârșitul lunii octombrie. Acest institut are contracte de cercetare cu institute din întreaga lume, are schimburi de publicații și un corp valoros, de 140 de cercetători științifici.

De asemenea, Institutul de Geriatrie, fondat de Ana Aslan, elevă a marelui savant Parhon, care, prin contribuțiile lor, s-au făcut cunoscuți în întreaga lume - endocrinologia românească fiind cea care a pus temeliile acestei științe la nivel mondial, în 1909, prin "Tratatul de endocrinologie" scris de Parhon și Golstein, tradiție continuată de Ana Aslan, care a descoperit preparatul "Gerovital", cunoscut în toată lumea, pentru efectele lui benefice în gerontologie. Acest al doilea institut, de geriatrie, trece în patrimoniul Protocolului de stat, lucru inadmisibil și în contradicție cu legislația sanitară, care, cu claritate, stipulează faptul că instituțiile medicale trebuie să stea în sistemul de sănătate.

Doresc să atrag atenția asupra acestor fapte, întrucât nu este prea târziu ca o asemenea hotărâre, complet neavenită, de a desființa un institut cu tradiție de aproape 100 de ani, de a scoate din patrimoniul sănătății un institut cunoscut în toată lumea, poate fi stopată.

Aș dori să spun că Institutul de Seruri și Vaccinuri Cantacuzino a fost la un pas de a fi tot în această manieră distrus și privatizat ca și Institutul Pasteur, dar, printr-o intervenție făcută la timp, de asemenea, în plenul Parlamentului și cu sprijinul Președinției României, am reușit să stopăm acest lucru, Institutul Cantacuzino fiind actualmente institut de cercetare-dezvoltare.

Fac această declarație punând în atenția Guvernului și a forurilor de drept luarea unor măsuri urgente pentru ca Institutul de Fiziologie să își recapete statutul și locul, iar Institutul de Geriatrie să poată funcționa în continuare în sistemul Ministerului Sănătății.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Cristian Sandache - declarație intitulată Un altfel de patriotism;

Dau cuvântul domnului deputat Cristian Sandache. Va urma domnul Radu Ciuceanu.

   

Domnul Cristian Sandache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Intervenția mea de astăzi se intitulează "Un altfel de patriotism".

Unul dintre cei mai mari ierarhi din istoria Bisericii românești, mitropolitul transilvănean Andrei Șaguna, a lansat o maximă pe care anumiți oameni politici din perioada interbelică o socoteau fără sens. "Fă și taci!" glăsuia cugetarea lui Șaguna, și găsim într-adevăr în substanța ei un descurajant avertisment dat sforarilor de profesie, demagogilor, tuturor acelora care nu fac altceva decât să se bată cu pumnii în piept, înfrățindu-se cu poporul ori de câte ori calculul electoral le dictează atitudinile.

Maxima mitropolitului Șaguna este valabilă și astăzi. Vedem, bunăoară, personaje ale politichiei noastre emanând râuri de cerneală și sumedenii de discursuri în care se constată toate tarele posibile și imposibile. Se fac descrieri cutremurătoare ale sărăciei și nedreptății, sunt mângâiați pe frunte copiii și bătrânii, iar cei vinovați sunt însemnați cu fierul roșul al mâniei. Când este vorba de soluții concrete, acești teretori neobosiți recurg fie la metafore, fie la teorii, fie la evitarea cu dibăcie a problemelor.

Guvernul Adrian Năstase, prin întrega sa conduită, caută să impună o nouă mentalitate actului politico-administrativ, pornind de la cultivarea rigorii și a lucidității operaționale, în total dezacord cu pseudo-patriotismul demagogic populist.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Radu Ciuceanu - prezentarea concluziilor Comisiei pentru cercetarea abuzurilor în cazul falimentului BIR;

Dau cuvântul domnului deputat Radu Ciuceanu. Va urma domnul Eugen Pleșa.

   

Domnul Radu Ciuceanu:

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Multe și mari sunt blestemățiile în această țară.

După cum cunoașteți, în urmă cu mai bine de o lună, Parlamentul a respins abia după trei ani Ordonanța de urgență a Guvernului nr.186 din 1999, actul normativ criminal, zic eu, elaborat, semnat într-o singură zi și publicat în Monitorul Oficial în aceeași zi fatidică de 19 noiembrie 1999, prin care au fost distruse mai multe bănci românești de către un grup mafiot organizat, cu ramificații în Banca Națională a României, în rândul unor magistrați, toți aflându-se sub bagheta diriguitoare a unei așa-zise firme de lichidatori, în fond ciocli ai băncilor noastre, respectiv reconversia și valorificarea activelor, având ca patroni doi celebri avocați, aș zice eu.

Cunoașteți desigur, de asemenea, faptul că, timp de aproape doi ani, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții a avut, în virtutea competențelor și atribuțiilor sale, ca preocupare efectuarea de cercetări și verificări la repetatele sesizări ale acționarilor Băncii Internaționale a Religiilor, și nu numai, a modului în care a fost declanșat falimentul la aceste bănci și a modului în care se efectuează lichidarea acestora.

În toată această perioadă, membrii comisiei noastre, cu excepția unui singur coleg, din păcate, și experții noștri au efectuat operațiuni de cercetare, de verificare aprofundată a tuturor aspectelor, au solicitat expertize de specialitate, ajungând fără echivoc la concluzia certă că falimentul acestor bănci a fost organizat și premeditat, spus într-un mod mai elegant, de către un grup de interese, în realitate fiind vorba de o adevărată bandă de răufăcători.

Vă amintiți că în vara acestui an, în baza unor probe și dovezi indubitabile, comisia noastră a prezentat concluziile în acest caz, concluzii prin care s-a demonstrat tristul adevăr, realitatea crudă a ceea ce a însemnat practica numitului act normativ - este vorba de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.186 din 1999, redactat și adoptat la cererea numitului grup de interese, constituind umbrela proteguitoare a legii pentru prăduirea fondurilor unor bănci românești.

Actul normativ incriminat și respins pe bună dreptate de Parlament, din nefericire, și accentuez, numai după trei ani, și de ce numai după trei ani?, care a produs în acest timp efecte deosebit de păgubitoare pentru câteva bănci românești, act normativ emis în mod special pentru a da posibilitatea unui adevărat jaf al fondurilor unor astfel de bănci, a constituit imediat în anul 2000 obiectul mai multor interpelări ale unor colegi ai noștri.

Este greu de înțeles motivul pentru care nu s-a grăbit procedura de analiză a acestei ordonanțe de urgență, pentru a se stopa cel puțin prăduirea, distrugerea, în fond, a acestor bănci.

Vă reamintesc aici faptul că grupul de interese foarte bine cunoscut nu a avut în vedere decât imensele profituri, procentul de 10% rezultat din lichidarea acestor active și creanțe de mii de miliarde însumând sute de miliarde obținute fără nici o investiție. Bună afacere, aș zice eu.

Aceasta a fost, practic, esența afacerii falimentului băncilor românești.

Dacă mai aveți în vedere și faptul că aceeași firmă de reconversie și valorificare a activelor este prezentă în lichidarea tuturor acestor bănci, cei câțiva avocați care, în loc să-și vadă de avocatură, prăduiesc în continuare și fără rușine bănci românești, veți realiza substratul interesului unui grup aparținând, din nefericire, unui partid care, în istorie, a creat chiar sistemul bancar românesc.

Este acum de notorietate faptul că aceste bănci au fost falimentate în mod intenționat din interese politice și pecuniare, cu participarea chiar a unor persoane din conducerea Băncii Naționale a României, prin elaborarea de reglementări bineînțeles tot sub umbrela legii - a se vedea Ordonanța de urgență Guvernului nr.186 din 1999, organizându-se adevărat scenarii, așa cum s-a petrecut cu BIR, prin intermediul cărora au declanșat mai ușor procedura de faliment, ca, apoi, grupul păsărilor de pradă, acționând ca societate de lichidare, să le jefuiască cât mai operativ și cât mai benefic pentru el.

Vreau să vă precizez, domnilor deputați, că membrii comisiei noastre au analizat cu toată seriozitatea și cu toată răspunderea tot ce s-a petrecut în această bancă.

Pentru a se acoperi și a putea jefui nestingheriți, așa-zișii lichidatori, din nefericire, de conivență cu anumite persoane din Banca Națională, au lansat presiuni care să inducă opiniei publice fapte ce s-ar fi petrecut în BIR de-a dreptul incredibile. În această acțiune au fost din nefericire implicați și unii funcționari guvernamentali care au lansat ipoteza spălării de bani, de traficare de droguri etc.

Ei bine, afirm aici că, pe baza verificărilor efectuate de către organele competente în materie, nimic din toate acestea nu au avut o bază reală, constatându-se numai faptul că toate aceste informații de presă au fost plătite din fondurile acestei bănci, aceasta este culmea!, ca publicitate sau anunțuri, pentru a compromite pe aceia care au avut curajul să demaște impostura și jaful efectuat de grupul de interese menționat.

Iată că, de curând, un eveniment - arestarea unui funcționar guvernamental - vine să demonstreze faptul că grupul menționat reușise după alegerile din anul 2000 să obțină o nouă umbrelă la noua Putere, controlând o întreagă secție comercială a Tribunalului București și, culmea!, după arestare, se confirmă faptul că hotărârile în cazul falimentului BIR și în alte dosare de faliment erau luate într-un apartament dintr-un bloc din centrul Bucureștiului, iar unele deliberări în dosar aveau loc la faimoasa "Cafe Ole" din piața Amzei.

Dar nu putem să nu recunoaștem faptul că noi, chiar comisia noastră, nu a avut eșecuri în activitatea de cercetare și de verificare a acestui caz. Cum am putea, de exemplu, să nu ne reproșăm faptul că chiar noi, în baza atribuțiunilor noastre, informam cu toată bunacredință toate organele competente ale statului, de la cel mai înalt nivel, atrăgând atenția asupra realității, pe măsură ce dovezile și probele noastre erau pertinente și verificate? Oare de unde puteam noi cunoaște faptul că tocmai unii dintre cei pe care noi îi informam, și mă refer aici la cei doi secretari de stat din Ministerul Justiției, erau ei înșiși implicați în rețeau mafiei falimentare bancare?

Desigur, pentru noi este încă de neînțeles, după ce Parchetul Național Anticorupție arestează în condiții de flagrant pe unul dintre pilonii principali ai acestei mafii, și nu singurul, zic eu, după aceasta, implicat în lichidarea, a se înțelege în distrugerea BIR-ului, după ce se cunoaște cu certitudine faptul că acest consilier guvernamental controla un important număr de magistrați cărora le dicta efectiv hotărârile, după ce se știe că respectivul patrona chiolhanuri cu magistrați la una din vilele sale de la Snagov, deci nimeni nu mai poate înțelege pentru care motiv nu se întreprind încă măsuri energice, radicale, pentru a se putea pune capăt, în fine, întregii acestei crime în fond organizate. Cum, de asemenea, nu poate fi de înțeles faptul că parteneri ai respectivului escroc sau șefi ai săi și persoane ce i-au favorizat sau au participat efectiv la operațiunea "Distrugeți băncile românești" mai au încă posibilitatea să continue jaful.

Sutele de miliarde jefuite de așa-zisa firmă de lichidare, constituind infracțiuni, în baza Legii nr.78 din 2000 privind faptele de corupție, nu este oare suficient pentru acești adevărați infractori, ca să fie opriți din jaful lor?

Mai mulți acționari ai BIR-ului ne-au informat încă din cursul acestei veri că se vor adresa Curții Europene de Justiție de la Strasbourg pentru a solicita despăgubiri statului român pentru soluțiile juridice date în susținerea jefuirii băncilor românești, și au fost opriți de noi și determinați, la recomandarea noastră, să renunțe la această idee, pentru a preveni plata unor daune de către țara noastră. Mai mult decât atât, un eventual proces de la Strasbourg care ar duce la situația paradoxală în care instituții ale statului român, fiind vorba chiar de către comisia noastră, prin concluziile date publicității, Ministerului Public, Parchetului General, prin faptul că a declanșat un recurs în anulare bine motivat de faptul că în dosarul BIR s-au dat hotărâri netemeinice și vădit nelegale, ar antrena aceste instituții alături de BIR împotriva statului român.

De curând, mai mulți acționari ai BIR-ului, după arestarea lui Fănel Păvălache, care, după puterile sale, avea posibilitatea să rezolve cazul BIR contra unei sume insignifiante pentru el de numai 4 milioane de dolari, și după ce acționarii acestei bănci au constatat că așa-zișii lichidatori, a se înțelege adevărați jefuitori, continuă să prăduiască în liniște, ne-au informat că, trecând peste avizul nostru, s-au adresat totuși și Curții de la Strasbourg, solicitând daune statului român de peste 100 de milioane de dolari.

Am ținut să fac această declarație în plenul Camerei pentru a vă informa de rezultatul cercetărilor în acest caz și a vă preciza că vom sprijini întru-totul Parchetul Național Anticorupție în procedura de devoalare și sancționare a acelora care au distrus băncile românești în scopul jefuirii acestora.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Eugen Lucian Pleșa - scurt comentariu în ideea că uneori, istoria se repetă; - protest față de o nouă discriminare a PRM;

Domnul Eugen Pleșa. Va urma ultimul înscris, domnul deputat Dorin Popescu.

Deja am depășit timpul, deci vă rog să concentrați declarațiile.

   

Domnul Eugen Lucian Pleșa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Veți vedea model de declarație politică. De fapt, am scris două teme scurte și concise.

1) La 21 decembrie 1989, Nicolae Ceaușescu, bazându-se pe sprijinul larg al maselor populare, a organizat o mare adunare în Piața Palatului. A plecat de acolo cu elicopterul, iar locul a devenit Piața Revoluției.

În zilele noastre, domnul Adrian Năstase, singur sau sfătuit ca bietul Ceaușescu, are mare încredere că, atât NATO, Praga, cât și Copenhaga, l-au aureolat cu marea dragoste a poporului, cu acel larg sprijin din partea populației. Uneori, istoria se repetă, iar narcisismul este ca băutura - trebuie consumată cu măsură, ca să nu te compromită.

Planurile premierului ar putea provoca multe nemulțumiri mocnite, și nu știu dacă pe Palatul Victoria aterizează elicopterul. La tinerețea sa, mai are timp să construiască, iar răbdarea poate fi o virtute.

2) În actul politic, discriminările evidențiază coaliții.

Luni seară, adică luni, 16 decembrie, la TVR1 s-a consumat o emisiune dezbatere fără nici un reprezentant al Partidului România Mare. Consider aceasta o ofensă gravă pentru mine și câteva milioane de concetățeni.

A exclude Partidul România Mare din fenomenul politic este ca și cum ai decupa România din harta Europei.

Bunul plac al unor indivizi nu poate administra viața întregii populații. De aceea, protestez și cer sancționarea redactorului, a producătorului emisiunii, cât și a actualului președinte al TVR1, adresându-mă Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă din Camera Deputaților și CNA.

În rest, sărbători fericite și "La mulți ani!" tuturor celor din România. Cu respect.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Dorin Grigore Popescu - formularea concluziilor obligatorii pentru România în urma deciziei de extindere a UE de la Copenhaga;

Ultimul vorbitor, domnul deputat Dorin Popescu.

   

Domnul Dorin Grigore Popescu:

Domnule președinte,

"S-a născut o nouă Europă", și-a încheiat premierul danez Anders Fogh Rassmussen, președintele în exercițiu al Uniunii Europene, discursul, în apauzele celor prezenți, la sfârșitul săptămânii trecute, la Copenhaga, la Summitul Consiliului European, unde România și Bulgaria au obținut confirmarea din partea Uniunii Europene că vor putea adera la 1 ianuarie 2007, cu condiția să fie pregătite la această dată.

Consiliul European de la Copenhaga a marcat un moment istoric pentru români. Liderii statelor membre ale Uniunii Europene și-au reafirmat voința ca România să devină în anul 2007 membru cu drepturi depline al Uniunii Europene și au oferit României și Bulgariei câte un road map clar pentru perioada următoare.

Aceeași euforie am simțit-o după momentul Helsinki, la 13 decembrie 1999, atunci când România a fost invitată să înceapă negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Consiliul European a decis atunci începerea negocierilor de aderare la Uniune cu o nouă serie de șase state, România aflându-se în fruntea seriei, care mai includea Bulgaria, Letonia, Lituania, Malta și Slovacia. Atunci se considera că începe o etapă decisivă în construirea noii Europe.

Guvernul de atunci al României considera că decizia adoptată la Helsinki reprezenta un prim pas în dobândirea calității de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene și conștientiza realizarea acestui deziderat ca un efort continuu și complex, susținut de toate forțele politice din țară.

Acum, succesul obținut de România la Copenhaga este prezentat ca un rezultat al politicii Guvernului Năstase.

Întregul spectru politic românesc, trecut prin alternanța la guvernare, a contribuit la schimbarea imaginii României. Parlamentarii români au fost invitați altături de parlamentari ai statelor membre la Strasbourg și, nu în ultimul rând, este vorba de contribuția liderilor liberali europeni.

Parlamentul European a insistat ca, la Consiliul Europen de la Copenhaga, România și Bulgaria să primească anul 2007 ca dată țintă pentru integrarea lor în Uniunea Europeană, a declarat vineri seara, într-o conferință de presă, președintele Parlamentului European Pat Cox. Pat Cox a întreprins două vizite în toamna aceasta în cele două țări, ocazie cu care a subliniat că va ajuta cele două țări să devină mai bine orientate și le va ajuta să-și mobilizeze mai bine resursele.

La Helsinki, președintele PDSR-ului de atunci, Ion Iliescu, a declarat că este foarte important modul în care România va ști să valorifice această șansă pentru relansarea economică. Preciza că începerea negocierilor nu înseamnă concretizarea perspectivei integrării țării noastre în Uniunea Europeană.

Revenind la momentul Copenhaga, România și Bulgaria vor fi viitorii membri UE, iar europenii trebuie să-și sporească eforturile pentru a ajuta aceste state "să respecte data țintă 2007 decisă de guvernele lor", a declarat Romano Prodi. "Europenii trebuie să discute și să decidă ei înșiși unde se situează frontierele Europei. Nu trebuie să acceptăm ca granițele Uniunii să fie impuse din exterior".

Guvernul trebuie să fie conștient că anul 2007 va deveni anul în care ne vom alătura marii familii europene doar dacă și pe plan intern vom realiza reformele necesare care să ne ajute să îndeplinim criteriile de aderare. Pentru acesta, este necesar un efort al întregii comunități naționale, pentru a demonstra capabilitatea României de a accelera procesul de pregătire pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Evoluțiile economice din ultima perioadă ne fac să fim optimiști că în cursul anului 2003 vom obține calificativul de economie de piață funcțională, pe fondul unei creșteri economice susținute, a reducerii inflației, a scăderii deficitului bugetar, a accelerării privatizării și a reducerii arieratelor din economie, lucruri care sunt numai niște deziderate ale Guvernului condus de Adrian Năstase.

Foaia de parcurs adoptată de către Consiliul European, care cuprinde obiective pe termen scurt (2003), mediu (2004, 2005) și lung (2006), ne va ajuta să structurăm pregătirea și eforturile în negocierile de aderare.

"În efortul intern de pregătire pentru aderare nu suntem singuri, ci avem alături Uniunea Europeană", declara premierul. Este vorba de sprijinul financiar pe care Uniunea Europeană îl oferă României pentru realizarea unor proiecte care vor impulsiona pregătirea pentru aderare atât din punct de vedere al criteriilor economice, cât și al celor administrative. Necesitățile României sunt mai mari, dar, cu un bun management al resurselor interne și externe, sperăm să realizăm toate programele convenite cu Uniunea Europeană.

"De astăzi, trebuie să ne mobilizăm cu toții, de la Guvern, Parlament, până la fiecare cetățean, pentru a dovedi că poporul român are resursele necesare, este capabil să facă față acestei mari provocări a istoriei: integrarea în Uniunea Europeană în 2007, care este atât în interesul cetățenilor români, cât și al celor europeni."

Conștientizăm noi oare ce înseamnă acest efort pentru România? Vezi cazul Poloniei, care a negociat cu Uniunea Europeană în domeniul financiar, obținând fonduri suplimentare.

Ion Iliescu a spus că Polonia dorește să supună referendumului decizia de a adera la Uniunea Europeană, iar rezultatul votului era pus sub semnul întrebării dacă acest stat nu ar fi obținut o serie de avantaje la Copenhaga.

"Mulțumim statelor membre, instituțiilor europene care au susținut deciziile Consiliului European de la Copenhaga, ONG-urilor, mass-media și tuturor cetățenilor europeni, dovedind astfel că sunt alături de România, au încredere în noi și în potențialul nostru." Încă o dată remarcăm lipsa partidelor politice din înșiruirea premierului Năstase, ca și contributori la acest moment festiv pentru România, România partidului unic.

În Ungaria, Opoziția de dreapta a formulat o serie de critici - "Suntem fericiți că Summitul de la Copenhaga a încheiat procesul de negociere, care devenise neplăcut chiar pentru Ungaria", se arată într-un comunicat al Partidului Tinerilor Democrați (FIDESZ) al fostului premier Viktor Orban.

"Viitorul va spune dacă această zi este o sărbătoare pentru Ungaria sau pentru Uniunea Europeană", continuă FIDESZ, care critică Guvernul pentru "lipsa de fermitate în timpul negocierilor". Orban a acuzat Executivul că reprezintă interesele Uniunii, și nu pe cele ale Ungariei.

Ungaria este țara în care se înregistrează cea mai mare susținere populară pentru extindere, cu 71% din opinii favorabile. Un referendum național asupra aderării e prevăzut pentru 12 aprilie 2003.

Chiar și Bulgaria recompensează "eforturile făcute de toți bulgarii", spicuim din declarația viceministrului Afacerilor Externe Petko Draganov, iar vicepreședintele Parlamentului, Assen Agov, deputat al Opoziției conservatoare, a subliniat că "Eforturile și ambiția Bulgariei de a adera la Uniunea Europeană în 2007 sunt recunoscute, fără ca țara să fi obținut ca dată de aderare 1 ianuarie 2007". "Nu există angajamente din partea organismelor de la Bruxelles că Bulgaria va fi admisă la o dată concretă".

PNL-ul apreciază că integrarea în Uniunea Europeană nu va fi posibilă decât în condițiile în care România va îndeplini toate obiectivele incluse în foaia de parcurs, rapoartele de țară din ultimii doi ani arătând că România mai are încă multe de făcut pentru a atinge standardele impuse de Uniunea Europeană. Adică România este singura țară din toate statele aspirante la aderare care nu are încă o economie de piață funcțională, nu îndeplinește în totalitate criteriul politic și a dovedit că nu are capacitatea administrativă de a adopta acqus-ul comunitar.

PNL va sprijini orice tip de acțiune menită să asigure integrarea României în Uniunea Europeană, monitorizând în paralel cu forurile europene îndeplinirea de către actualul Guvern a criteriilor cuprinse în foaia de parcurs fixată la Copenhaga.

Partidul Național Liberal salută angajamentul liderilor europeni reuniți la Copenhaga de a sprijini România să adere la Uniunea Europeană. "România a ajuns în acest punct datorită efoturilor depuse deopotrivă de societate și de clasa politică românească".

Decizia de la Copenhaga reprezintă însă numai continuarea unei curse în care România va trebui să demonstreze în fiecare zi că este un competitor de succes.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Vă mulțumesc și dumneavoastră.

Fiind ultima ședință pentru declarații politice, dați-mi voie să vă urez și eu "Sărbători fericite!", "La mulți ani!", și să dea Domnul ca anul 2003 să aducă mai multă toleranță în viața politică românească.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

(Următoarele declarații au fost consemnate conform materialelor depuse la secretariatul de ședință.)

 
  Gheorghe Eugen Nicolaescu - solicitare liberală adresată Guvernului de a-și defini prioritățile pentru 2003;

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Iată că nu s-au stins bine ecourile Reuniunii de la Copenhaga, că cel mai mediatizat om din România, premierul Adrian Năstase, lansează din nou subiectul alegerilor anticipate. Însă, acesta nu este pus pe tapetul dezbaterii publice, prin intermediul căreia cât mai mulți dintre cetățeni să poată să își exprime părerea asupra acestui subiect, ci este abordat în aceeași manieră ciudată a insinuărilor și a argumentelor fără substanță.

Mai nou, tema convingerii președintelui Iliescu de oportunitatea organizării alegerilor anticipate pare să țină capul de afiș al strategiilor și preocupărilor guvernamentale.

Dar în această perioadă în care majoritatea românilor se zbat în dilema între a plăti facturile la întreținere și energie electrică sau a pune ceva pe masa de Crăciun pentru copii, nimănui nu pare să îi pese de greutățile prin care trec oamenii din această țară. Discuția despre organizarea alegerilor anticipate este "tichia de mărgăritar" așezată pe capul unei populații tot mai sărăcite.

Vă întrebăm, domnule premier: sloganul partidului pe care îl conduceți - "Alături de oameni, împreună cu ei" - a rămas doar o formulă stilistică prin care actualii guvernanți și-au asigurat ocuparea fotoliilor călduroase de la Palatul Victoria? Promisiunile de îmbunătățire a vieții rămân priorități ale Guvernului Năstase, așa cum ați declarat pe perioada campaniei electroale de la sfârștiul anului 2000? Mai reprezintă PSD pe cei mulți și problemele lor?

Credem că aceste întrebări vor rămâne fără răspuns, cetățenii României primind în schimb doar ironia unui guvern care s-a îndepărtat din ce în ce mai mult de o populație tot mai săracă și disprețul unui partid pentru care protecția socială este doar o siglă fără acoperire.

Partidul Național Liberal cere Guvernului României să își definească prioritățile pentru anul 2003 și să precizeze cât din eforturile sale vor fi dedicate pentru creșterea nivelului de trai al cetățenilor României și cât se va irosi în tentativa de a provoca organizarea alegerilor anticipate, într-o Românie care numai de asta nu are nevoie.

  Grigore Emil Rădulescu - comentariu legat de noul Cod al Muncii.

Domnul Grigore Emil Rădulescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Din luna ianuarie, anul viitor intră în vigoare noul Cod al Muncii.

Între 1,5-2 milioane de colaboratori vor rămâne fără baze de angajare. Convenția civilă, forma cea mai ieftină de angajare, va dispărea odată cu adoptarea noului Cod al Muncii. În plus, plata unor salarii bunicele pe cartea de muncă s-a scumpit în ultima lună, prin creșterea contribuției la asigurările sociale (mult discutata în ultima vreme Ordonanță de urgență a Guvernului nr.147/2002).

Codul Muncii seamănă cu o instalație de Crăciun pusă pe un brad căruia i-au căzut toate acele. Fondul de garantare a salariaților, creșterea bazei de calcul a CAS și desființarea convențiilor civile au uscat trunchiul pe care ar trebui să lumineze mai nou poleitul Cod al Muncii.

Față de cel din 1972, noul proiect aduce reglementări moderne, adaptate la piața europeană, care protejează salariații și le dau o mai mare siguranță la locul de muncă. Se pune însă problema care salariați. Numărul lor a scăzut semnificativ în ultimii ani la 4,5 milioane, față de 5,6 milioane de pensionari. Mai mult decât atât, sumele înscrise în cărțile de muncă au scăzut progresiv.

Contractele de muncă au fost în ultimul timp tot mai mult înlocuite cu formele alternative: de la plata din dividendele patronului la crearea de firme, contracte de drepturi de autor, și, până mai ieri posibile, cunoscutele colaborări. În locul acestora, se prefigurează o posibilă soluție prin practicarea contractelor cu timp parțial, singurele în cazul cărora taxele sunt mai mici.

Conceput în favoarea angajaților, Codul Muncii a fost primit cu un nod în gât deopotrivă de către aceștia și de către patroni. Și unii și alții realizează că, dacă patronilor le va fi greu, nici salariaților nu poate să le fie prea bine.

Fondul de garantare a salariilor prevăzut de Codul Muncii va obliga companiile să anunțe o sumă echivalentă cu triplul fondului de salarii într-un cont al statului.

Oriunde în statele occidentale, firmele constituie un fond propriu pentru situații de criză. La noi, acest fond se dorește centralizat, pentru ca o singură instituție a statului să controleze acești bani. În felul acesta, companiile bun platnice sunt puse să plătească borcanele sparte de cele falimentare. Companiile profitabile sunt sacrificate pentru a acoperi restanțele din economie.

Codul Muncii constituie, în schimb, forme noi ale contractului de muncă - pe durată determinată (până la 18 luni), de muncă temporară (maximum 12 luni), și contractul cu timp parțial (minimum 2 ore/zi), în cazul căruia contribuțiile sunt reduse.

În funcție de mărirea salariilor, se desprind următoarele concluzii: 1) acordarea de salarii mari a devenit o practică prohibită în România; 2) pentru salariații cu venituri medii, înființarea unei microîntreprinderi este dificilă; 3) noul Cod al Muncii acordă mai mult protecție salariaților cu venituri la minima rezistență; 4) pentru prima dată, se introduce munca sezonieră prestată numai prin agent de muncă temporară.

Guvernul și-a asumat răspunderea pe Codul Muncii, însă s-a ascuns de votul Parlamentului, dar și al opiniei publice, atunci când au crescut taxele.

Aprobarea componenței nominale a comisiei de mediere pentru soluționarea texterlor adoptate în redactări diferite de cele două Camere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.24/2001 privind impunerea microîntreprinderilor.  

După pauză, lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Laszlo Borbely și Nicolae Leonăchescu, secretari.

   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Permiteți-mi să declar deschisă partea a doua a ședinței de astăzi și să vă anunț prezența. Din cei 344 de deputați, sunt înregistrați prezenți 268. 76 sunt absenți. 26 participă la alte acțiuni parlamentare.

Dați-mi voie să supun votului dumneavoastră constituirea Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.24/2001 privind impunerea microîntreprinderilor. Sunt propuși următorii colegi: Bleotu Vasile, Grigoraș Neculai, Gubandru Aurel, Selagea Constantin - Grupul parlamentar al PSD, Ionescu Daniel și Baban Ștefan - Grupul parlamentar al PRM, Videanu Adriean - Grupul parlamentar al PD.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Reluăm dezbaterile la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.81/2000. Am înțeles că s-a ajuns la art.62. La pct.10 din raportul comisiei, am înțeles că la lit.c) sunt obiecții la amendamentul comisiei.

Este cineva din partea Comisiei pentru industrii și servicii? Nu. Vă rog să anunțați Comisia pentru industrii și servicii să vină în sală.

Următorul punct este tot la Comisia pentru industrii și servicii.

 
Dezbateri asupra Propunerii legislative privind exercitarea profesiunii de biochimist, biolog, chimist, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Național al Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor din sistemul sanitar din România (restituită comisiei).  

Trecem la Propunerea legislativă privind exercitarea profesiunii de biochimist, biolog, chimist. Suntem în continuarea dezbaterilor. Ministerul nu are probleme aici. Comisia pentru sănătate și familie.

   

Domnul Mircea Ifrim:

Privind Propunerea legislativă referitoare la exercitarea profesiunii de biochimist, biolog, chimist, înființarea și funcționarea Colegiului Național al Biochimiștilor din sistemul sanitar din România, comisia a analizat această propunere legislativă.

Propunerea legislativă reglementează situația acestei categorii de specialiști care își desfășoară activitatea foarte legat de tot sistemul sanitar. De asemenea, a ținut cont de reglementările europene în acest domeniu, și vă supunem spre aprobare. Vă rog să votați forma adoptată de comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte, v-aș ruga să ne lămuriți. A mai fost o dată pe ordinea de zi. Ce s-a întâmplat? Au avut loc dezbaterile generale sau nu?

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Da, au avut loc dezbateri generale. A fost pe ordinea de zi, însă, pentru o discuție care a avut loc referitoare la nomenclatura acestuia, s-a dat spre a se face un raport suplimentar la comisie.

Am înaintat raportul suplimentar care menține primul raport al comisiei.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea ministerului, doamna ministru Luminița Gheorghiu.

 
   

Doamna Luminița Gheorghiu:

Domnule președinte,

Stimați parlamentari,

Obiecțiunea noastră se referă la titulatură. Nu suntem de acord cu sintagma "colegiu". Să fie "ordin". Această este o chestiune punctuală. "Colegiu" este o sintagmă care aparține numai Colegiului medicilor din România, care reglementează toată activitatea medicală. Vreau să vă spun că în ultimul timp s-a ajuns să se adopte câte un act normativ pentru fiecare specialitate din medicină.

Deci, nu suntem de acord cu titulatura de "colegiu". Dorim schimbarea în "ordin".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul președinte al Comisiei pentru sănătate și familie.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

A avut loc o discuție în comisie în legătură cu această propunere. Comisia pentru sănătate și familie este de acord cu propunerea Ministerului Sănătății.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Deci se propune înlocuirea "Colegiului" cu "Ordinul".

Vă rog.

 
   

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Așa cum a sesizat și doamna, este aberant ceea ce facem noi. Noi facem câte o lege și câte un colegiu pentru fiecare meserie în țara aceasta. Orice absolvent care are o diplomă pentru domeniul respectiv în orice țară din lume poate să practice meseria respectivă.

La noi, s-a ajuns ca aceste Colegii să dicteze. Nu mai poți să intri în farmacii, în notariat, nu mai poți să faci nimic dacă nu ai avizul acestor colegii. Ele sunt niște ONG-uri și au niște drepturi care exced orice reglementare din orice țară europeană.

Noi vrem să intrăm în Comunitatea Europeană. Păi, dacă facem așa ceva și blocăm profesiile liberale, nu știu.

Am văzut acum că a venit o lege pentru detectivi particulari. A venit una pentru ingineri. A venit una pentru psihologi. Deci, în România vom avea numai colegii și legi pentru toate meseriile. Eu vă spun că așa ceva nu am văzut nicăieri în lume, și cred că este aberant.

Propunerea legislativă trebuia să vină și la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport măcar pentru aviz, dar nu a venit.

Eu cred că legea aceasta nu trebuie aprobată.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, eu am înțeles că au avut loc dezbaterile generale. Trecusem acum la titlul legii.

 
   

Domnul Niculae Napoleon Antonescu (din sală):

Îmi cer scuze, dar am fost plecat în străinătate când au avut loc discuțiile.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Bun. Deci dumneavoastră redeschideți discuția oportunității asupra acestei legi.

 
   

Domnul Niculae Napoleon Antonescu (din sală):

Exact.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna Paula Ivănescu. Poftiți.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Îmi fac datoria față de colegii aflați astăzi la dezbateri să reamintesc faptul că, în cadrul lucrărilor de la Comisia pentru muncă și protecție socială, unde am fost învestiți numai cu avizare, s-a dat aviz negativ. Nu mai repet argumentele care au fost susținute data trecută, numai că vreau să reamintesc colegilor că nu este normal, iar Comisia pentru muncă și protecție socială a dat aviz negativ, ea fiind cea care gestionează într-un fel toate aceste organizații profesionale care nu trebuie să aibă legi separate.

De aceea, domnule președinte, pentru că ne aflăm la titlul legii, de fapt la începutul legii, vă propun să supuneți aprobării respingerea acestei legi.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte al comisiei.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu aș dori să subliniez că dezbaterile generale au avut loc și că, într-adevăr, avizul Comisiei pentru muncă și protecție socială a fost negativ, dar cu argumente care, sigur, cu competența corpului medical care a alcătuit această lege, nu sunt valide. Argumentul împotriva legii a fost că noi creăm diferite asociații profesionale. În acel moment, s-a făcut paralelă între Ordinul Cavalerilor de Malta și Ordinul biologilor. Sunt probleme care cred că nu suferă discuții.

Ce vrem să vă spunem, stimați colegi, este faptul că în Comunitatea Europeană există aceste reglementări, respectiv există Colegiului medicilor, există Colegiul farmaciștilor, există acest Ordin al biologilor și biochimiștilor. Este o categorie profesională care își desfășoară activitatea în cadrul sistemului sanitar, și este necesar să existe asemenea reglementări precum avem Colegiul medicilor, care discută și stabilește o serie de lucruri.

Vreau să vă spun că în Comunitatea Europeană, la ora actuală, se discută problema echivalării unor prestări de servicii. Ei bine, partenerii luați în discuție pentru medici de Comunitatea Europeană sunt Ministerul Sănătății și Colegiul medicilor. Același lucru se întâmplă cu biologii și biochimiștii.

Vreau să vă spunem, și vă rugăm să ne credeți că în Comisia pentru sănătate și familie am dezbătut pe larg aceste lucruri. Ne-am documentat. Vă putem pune la dispoziție o documentație, în care dumneavoastră veți vedea că, în Uniunea Europeană, există un asemenea ordin al biochimiștilor și biologilor.

Ministerul Sănătății a fost de acord și punctul de vedere al Guvernului este favorabil, tocmai pentru faptul că aceste lucruri există.

Noi ne-am documentat foarte temeinic și, totuși, vă rugăm foarte mult ca să ne permiteți să ne exercităm competența de medici. Precum noi nu știm în alte domenii atât de bine, lăsați-ne ca, în acest domeniu, să reglementăm lucrurile prin prisma cerințelor și a reglementărilor medicale.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Este adevărat că este vorba de o problemă medicală aici, dar statutul unei profesii este, în egală măsură, de competența Comisiei pentru muncă.

Eu vă întreb dacă există condiții să continuăm lucrările în plen atâta timp cât, între cele două comisii, există o gravă contradicție.

Domnul Valentin Iliescu.

 
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Aș dori, tocmai pentru că, iată, reluăm discuția, după cel puțin trei săptămâni de la precedenta discutare în Cameră a acestui proiect de lege, să vă reamintesc câteva lucruri care s-au spus atunci. Vă aduc aminte că, în numele comisiei, colegul nostru, domnul vicepreședinte Dumitru Buzatu, a menționat că, față de această inițiativă legislativă, Comisia pentru muncă și protecție socială și-a exprimat punctul de vedere de respingere, punct de vedere pe care colegii de la Comisia de sănătate nu l-au luat în considerare, urmând, și eu așa am înțeles, că dânșii ar fi trebuit să ia în discuție avizul nostru și, pe baza acestui aviz, să vină cu un raport suplimentar.

Mă raliez colegilor care au formulat puncte de vedere, consider că este oportună o asemenea propunere legislativă și considerăm că nu s-a epuizat, în ședința precedentă, dezbaterea generală. Repet: ea s-a stopat, undeva, la jumătate și s-a solicitat reluarea ei, la momentul în care Comisia de sănătate va veni cu un nou raport care să țină cont de aspectele prezentate de Comisia de muncă, motiv pentru care vă rog să nu considerați dezbaterile generale încheiate și să ne exprimăm asupra oportunității acestei legi. Repet: Comisia de muncă consideră că este un lucru absolut inutil prevederile acestei propuneri legislative, motiv pentru care, sincer, nu suntem de acord cu ea.

Comisia de muncă își menține punctul de vedere, de respingere a acestei inițiative legislative.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Eu nu cred că trebuie să compromitem ziua de astăzi, destinată dezbaterii mai multor legi, cu discuții contradictorii care nu se vor sfârși nici într-un ceas.

Poftiți, doamnă Paula Ivănescu.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Pentru că suntem în pragul unor sărbători creștinești, eu vă propun o soluție de amânare a discuției acestei legi în februarie, după o întâlnire în plenul celor două comisii, Comisia de muncă și Comisia de sănătate.

Cred că este mai corect așa decât să ne facem, să zicem ambiția, să transmitem, din partea Comisiei de sănătate, ne menținem raportul inițial, nici măcar să nu discute, măcar cu un reprezentant al comisiei noastre.

Deci, domnule președinte, vă rog frumos să luați act de propunerea de a trimite înapoi legea și să fie discutată numai după întâlnirea dintre cele două comisii.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, stimată colegă.

 
   

Doamna Constanța Popa:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi deputați,

Este, pentru mine, foarte ciudat că un proiect de lege tehnic a stârnit atât de multe pasiuni în Parlamentul României, pentru că ceea ce se dorește, prin această propunere legislativă, nu este altceva decât un drept prevăzut în Constituție, și anume dreptul la asociere și este un triumvirat.

Pentru cei care nu cunosc, vă reamintesc: în lumea medicală, există laborator, medicul care este clinicianul care pune diagnosticul și dă tratament și farmacia. Până acum, era acoperit domeniul medical. Există Colegiul Medicilor, care este cel mai îndreptățit, evident, în lumea medicală și pune diagnostic și dă tratament, diagnostic pe care-l pune pe baza analizelor oferite de către laboratorul de analize medicale, în care ponderea de 85% este alcătuită din biologi, chimiști și biochimiști și tratament pe care i-l dăm pacientului, farmacia, unde lucrează un farmacist. Nu înțelegem de ce am fost de acord cu o organizație profesională a farmaciștilor, organizație profesională a medicilor și sunt atâtea pasiuni la o organizație profesională a personalului cu studii superioare din laboratorul medical. Și, sub aceste profesii, există, evident, profesia de asistent medical, care lucrează în toate cele trei compartimente, profesie care, de asemenea, are o asociație care a trecut prin Parlamentul României.

În ceea ce privește obiecția principală a Comisiei pentru muncă și protecție socială, în raportul pe care comisia l-a înaintat plenului de astăzi, se precizează foarte clar faptul că punctul de vedere al comisiei nu a ajuns la Comisia de sănătate și familie, decât după discutarea ei în plenul Camerei Deputaților. Deci nu a ajuns la comisie, nu a fost trimis la comisie. Deci cum se putea ține cont de un raport care nu a ajuns la comisie?

Vă reamintesc, de asemenea, domnilor și doamnelor colegi din Comisia pentru muncă și protecție socială, că, anterior punctului de vedere al Comisiei pentru muncă și protecție socială, s-a primit de la Guvern, cu o dată, vă repet, anterioară acestui punct de vedere, s-a primit de la Guvern un aviz favorabil, cu recomandarea de a se respecta anumite obiecții, observații, pe care Guvernul le-a formulat și avem și un punct de vedere favorabil, de la Guvern, anterior comisiei.

Nu contează nici unul din argumentele pe care dumneavoastră ".. Vreți, aveți, punctual, niște observații, una dintre ele se referă la faptul că această profesie nu încheie contracte directe cu furnizorii de servicii de sănătate. În raportul pe care comisia îl prezintă astăzi...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimată colegă,

Nu facem, totuși, dezbateri de fond, v-aș ruga foarte mult.

 
   

Doamna Constanța Popa:

Vroiam, numai, să răspund obiecțiilor colegilor de la Comisia pentru muncă și protecție socială, deoarece dânșii, ca principal argument folosit, este faptul că nu se încheie contracte. Or, Ordonanța nr.250 din 20 noiembrie 2002, precizează clar că se încheie contracte de servicii între Casa de Asigurări și serviciile conexe actului medical, iar Ordonanța nr.83, devenită Legea nr.598/2001, de asemenea precizează că se încheie contracte cu acești furnizori.

În ceea ce privește exceptarea unor categorii care prestează activități conexe actului medical, printre care și psihologii, prezint plenului Camerei Deputaților faptul că, de exemplu, profesia de psiholog este reglementată de un act special, care a trecut de Senat și probabil va ajunge în Camera Deputaților, și este vorba de Colegiul Psihologilor din România, înființat pe aceleași coordonate pe care, și noi am prezentat în propunerea legislativă, înființarea acestui colegiu. Deci suntem deschiși oricărei discuții pe care o putem avea cu membrii Comisiei pentru muncă și protecție socială, însă fiecare din argumentele aduse și-au găsit o explicație în raportul pe care comisia l-a întocmit.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Am o rugăminte. S-a ridicat o problemă de procedură. Eu nu înțeleg să epuizăm toată ziua de astăzi cu dispute de orgolii.

Supun votului dumneavoastră propunerea de restituire a proiectului la comisie.

Cine este pentru?

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Suntem de acord.

 
   

Domnul Napoleon Niculae Antonescu (din sală):

Trebuie respins!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc foarte mult.

Împotrivă?

Abțineri?

Deci se restituie proiectul la comisie și aș ruga Comisia pentru sănătate să aibă, totuși, nu numai declarații de înclinație spre dialog, pentru că, totuși, organizarea unei profesii este și de competența Comisiei pentru muncă.

Vă rog.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Eu aș vrea să ridic o problemă de procedură.

De la bun început, cu propunerea am fost de acord ca s-o discutăm în plen, dar trebuie să se țină cont de un fapt: avizul Comisiei de muncă nu a ajuns și, deci, practic, obiecțiile s-au ridicat în plen. S-a făcut, după aceea, raport suplimentar, arătându-se, punct cu punct, ce consideră Comisia de sănătate.

Suntem de acord pentru o nouă discuție, în plenul celor două comisii, în viitoarea sesiune, dar, ca și procedură, nu Comisia de sănătate este cea care are vreo culpă în desfășurarea acestui proiect.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Tot cu privire la asta? Domnule coleg, uitați-vă câte puncte mai sunt pe ordinea de zi. Am rugămintea să aveți atâta răbdare și să renunțați la orgoliile profesionale. (I se adresează domnului deputat Dumitru Buzatu)

După ce am hotărât trimiterea la comisie, spuneți-mi, și mie, care mai e oportunitatea intervenției.

 
   

Domnul Dumitru Buzatu (din sală):

Eu sunt de acord, dar domnul președinte tot după ce am hotărât! Deci, dacă tratamentul e... (Se referă la domnul președinte Mircea Ifrim)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Toți care mai vreți să vorbiți vă rog să poftiți la microfon și să epuizați disputele dintre dumneavoastră.

Mai vrea cineva să intervină?

Poftiți, domnule Năstase. Dar v-aș ruga să și explicați plenului care mai este rațiunea intervenției, în afară de faptul de a vă manifesta dorința de a...

 
   

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Activitatea noastră se vrea una profesională, în acest Parlament. Atunci, nu știu de ce o serie de persoane din acest Parlament își permit, fără să cunoască specificul activității din sănătate, să vină să susțină niște aberații. Toată lumea se pricepe la sport, la fotbal și la sănătate.

Dați-mi voie să vă spun că aici e o problemă de specialitate, o problemă de profesionalism, nu ceea ce se invocă aici, că se vrea să se câștige bani sau alte lucruri.

 
   

Domnul Napoleon Niculae Antonescu (din sală):

Asta se vrea!

 
   

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Nu, nu este adevărat! Este cu totul altceva. Cred că trebuie să respectăm profesionalismul Comisiei de sănătate și, ca atare, să respectăm această hotărâre a comisiei.

 
   

Domnul Radu-Liviu Bara (din sală):

Nu le mai dați cuvântul, domnule președinte! Au interese personale.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

E gradul de înțelegere al colegilor noștri, dacă doresc să se audă, eu le dau posibilitatea.

 
   

Domnul Napoleon Niculae Antonescu:

Domnule Bara, doar un minut.

Doamna a spus niște lucruri neadevărate. Constituția dă dreptul la asociere, dar nu trebuie să se facă o lege pentru fiecare asociație profesională. Puteți să faceți 20 de asociații ale chimiștilor, biochimiștilor și ce vreți dumneavoastră, dar nu trebuie să se facă o lege pentru fiecare meserie.

Aceste colegii au ajuns o frână, în România, în integrarea tineretului care absolvă universitățile, pentru că trebuie să dea bani grei, ca să intre în x, sau y, sau z domeniu. Și știți bine acest lucru. Și asta se urmărește prin aceste colegii. Aceste colegii sunt niște ONG-uri și ele nu trebuie să aibă drepturi de decizie în privința practicii sau nepracticii unei meserii.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 81/2000 privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere, înmatriculate, în normele tehnice privind siguranța circulației rutiere, protecția mediului și folosința conform destinației, prin inspecția tehnică periodică (amânarea votului final).  

Domnul Valer Dorneanu:

Reluăm discuțiile la proiectul de la punctul 23. Eram la punctul 10 din raport.

Am înțeles, domnule vicepreședinte Bivolaru, că, la punctul c) de la art.6, alin.2, s-a ridicat o obiecție. Care este?

   

Domnul Ioan Bivolaru:

La punctul c), s-au ridicat obiecții în legătură cu cei doi termeni care considerăm, pe undeva, că nu sunt prea fericit exprimați, și anume "neavizată" și "neagreată". În consecință, am propune, într-adevăr, să reformulăm textul și să spunem că această utilizare, în activitatea de inspecție tehnică periodică, de aparatură fără aviz metrologic sau fără agreare de către RAR. Acesta ar fi un text care ar renunța la aceste două reformulări, aceste două negații, "neavizată" și "neagreată".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord?

Domnul Leonăchescu.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am spus, și ieri, că "agrearea aparaturii" este un termen care nu poate fi acceptat. Aparatura, în coordonatele ei funcționale, metrologice, este atestată, verificată, etalonată de institutul de specialitate.

Vă imaginați ce înseamnă să păstrăm "neagreate" sau "fără agrearea RAR-ului" în acest proiect de lege? Ar însemna că orice director care vine la conducerea RAR-ului să-și impună punctul de vedere. Or, aici, sunt norme stricte în domeniul utilizării și etalonării aparaturii respective. Noi nu putem lăsa norme tehnice la buna inspirație a unei conduceri a RAR-ului. De aceea opinez pentru eliminarea ultimei părți care vizează "agrearea", care este un termen subiectiv.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule Bivolaru, dar v-aș ruga să vă referiți și la conotația de subiectivitate pe care o dă termenul "agrearea " de către instituția RAR-ul, care și-a acumulat destule competențe până acum. Dă naștere la subiectivism.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

În ce privește definiția "agreării", asta înseamnă validarea funcționalității aparatului pentru îndeplinirea de către acesta a scopului tehnic impus sau cerut printr-o anumită reglementare. E nevoie de această "agreere". Noi am introdus "agreerea" în foarte multe domenii de activitate în care există o autoritate care, dintr-o multitudine de dotări, sau de aparate sau de procedee, și procedeele se agrează, domnule președinte, alege, pentru domeniul respectiv, ceea ce corespunde funcționalității sau procesului respectiv.

În cazul Registrului Auto Român, pot să vă spun că întreaga aparatură existentă și care se pune în comerț, care are, poate, multiple funcționalități sau, în anumite domenii cu funcținalități restrânse, Registrul Auto Român trebuie să își pună punctul de vedere în ceea ce privește această corespondență cu gradul de funcționalitate.

V-aș da un simplu exemplu. Se știe că există o inspecție tehnică privind mediul în care se face analiza gazelor de eșapament. Sunt analizoare de gaze puse în circulație și în comerț, foarte multe tipuri. Deocamdată, din punctul de vedere al legii și al ITP-ului, pe noi nu ne interesează decât acele analizoare de gaze care, de exemplu, stabilesc concentrațiile de CO și de azot. Deci, deocamdată, acestea sunt aparatele agreate de Registrul Auto. Fiind agreate, atunci este o măsură de protecție pentru agenții economici care fac ITP-ul, de a nu cumpăra sau de a nu li se băga pe gât diverse aparate care, efectiv, nu corespund funcționalității respective și ei agreează anumite aparate, deci Registrul Auto care funcționează exact în domeniul care e. Când o să introducem, eu știu, prin lege, că se dorește să verificăm și alte concentrații de noxe, sigur că atunci vor fi agreate și alte aparate. V-am dat numai un simplu exemplu. Și pe standul de frână este la fel, o astfel de agreere, numai a unor anumitor standuri de frână care corespund condițiilor tehnice impuse de către aceste RMTR-uri, adică reglementări ale Registrului Auto Român.

Agreerea am introdus-o și în alte legi, domnule președinte, la Legea privind activitatea nucleară. De asemenea, Autoritatea Nucleară - CNCAN-ul agrează anumite aparaturi, și nu toate care se pun în comerț.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Aș ruga, totuși, reprezentantul inițiatorului să se pronunțe cu privire la această controversă. Deci este nevoie de două operațiuni: "avizare" și "agreare".

 
   

Domnul Tudor Florescu (secretar de stat, MLPTL):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă îmi permiteți, în plus față de ce a spus domnul deputat Bivolaru, nu văd ce alte argumente tehnice pot să aduc asupra necesității agreării acestei aparaturi de către Registrul Auto Român. Este un procedeu care, în momentul de față, funcționează și considerăm că este necesar să funcționeze în continuare, fiind vorba că Registrul Auto Român este autoritatea în domeniu a Ministerului Transporturilor și, prin această autoritate, agreeză ministerul, cu delegare de atribuțiuni, acea aparatură care poate fi folosită în efectuarea inspecțiilor tehnice periodice.

Nu este o noutate, din acest punct de vedere, nu numai pentru ministerul nostru. Domnul deputat a exemplificat și alte autorități care agreează aparatura care se folosește în procesul respectiv.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Supun, atunci, lit.c) votului dumneavoastră, în formula pe care v-o propune, de ultimă oră, domnul deputat Bivolaru, "și agreată de inițiator".

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? (Discută cu domnul senator Nicolae Leonăchescu)

Stimați colegi,

V-aș ruga, totuși, să fiți atenți, pentru că nu ați votat toți și să nu apară impresia că am trecut, în mod neregulamentar, de modul de soluționare corect.

Deci, încă o dată, la lit.c), ați ascultat reformularea textului, propusă de către domnul deputat Bivolaru, pentru a evita repetiția "neavizată" și "neagreată". Ați ascultat și argumentele domniei sale, și ale domnului Leonăchescu, și ale inițiatorului.

Cine este pentru formularea propusă de domnul Bivolaru pentru lit.c)? Vă rog să vă pronunțați toți. 50 de voturi pentru.

Împotrivă? 7 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Deci, cu 50 voturi pentru, 7 voturi împotrivă, și foarte multe abțineri de la lucrări, s-a adoptat punctul c), în formularea propusă de domnul Bivolaru.

La punctele d) - i), de la alin.1, dacă mai sunt obiecții?

Domnul Bivolaru.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

S-a propus, de către corpul tehnic, și este corect această reformulare, cu lit.e), să renunțăm la sintagma "de către o stație" și, atunci, să rămână textul "efectuarea inspecției tehnice periodice pentru vehicule rutiere din categoria celor pentru care respectiva stație de inspecție tehnică nu este autorizată" și, deci, de reintrodus această sintagmă "stație de inspecție tehnică", text final, pentru acuratețea textului.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mai citiți textul pe care-l propuneți.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Deci textul final să rămână: "efectuarea inspecției tehnice periodice pentru vehicule rutiere din categoria celor pentru care respectiva stație de inspecție tehnică nu este autorizată".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Se elimină sintagma "de către...".

Supun votului dumneavoastră această reformulare a lit.e).

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 1 abținere.

De la lit.f) la i). Mai aveți?

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

A fost o propunere, ieri, din partea domnului deputat Brudașca, la lit.i), de realizare a unui acord final, ceea ce înseamnă că, în finalul textului, la lit.e), trebuie să sune așa: "În certificatul de înmatriculare a acesteia, după caz".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului această corectură.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Stimați colegi,

V-aș ruga să lăsăm corpului tehnic inițiativa de a pune acordurile corecte, pentru că, dacă noi ne pierdem, la fiecare literă și la fiecare alineat, timpul cu așa ceva... Comisia, împreună cu corpul tehnic, să pună acordurile corecte și virgulele, unde este cazul.

La alin.2, dacă sunt obiecțiuni?

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Nu sunt. La alin.3.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Alineatul 3.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

O inversare: "prin derogare de la prevederile Ordonanței nr.44, aprobată prin Legea nr.105/2000". Această inversare este necesară.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră această reformulare.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alineatele 4, 5, 6 și 7.

La care din ele, domnule deputat? (Se adresează domnului deputat Mircea Toader) Și la 4?

 
   

Domnul Damian Brudașca (din sală):

Eu am la alin.4.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule Damian Brudașca.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Până corpul tehnic, așa cum cerea domnul președinte, se va ocupa de prezentarea unor texte corecte, dați-mi voie să vă propun, la alin.4, să înlocuim sintagma "în funcție de" cu sintagma, mai corectă și mai exactă, "în raport cu gravitatea faptelor".

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu această precizare corectă?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Stimați colegi,

Am o rugăminte: cine mai are chestiuni de acest gen semnalați-le comisiei, nu aparatului tehnic, dacă nu aveți încredere că, la finalizarea proiectului, își vor face datoria ca lumea, pentru că nu se poate să ne pierdem timpul cu corecturi la ceea ce trebuia să facă aparatul până acum. Deci semnalați direct corpului tehnic, pentru că în mod firesc este să folosească acordul cuvenit și modul de formulare a frazei potrivit.

Poftiți.

 
   

Domnul Mircea Nicu Toader:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu este vorba de o modificare de text, este vorba, la alin.6, să fie un alineat nou, 61, eventual, fiindcă, așa cum este formulat, "împotriva sancțiunilor prevăzute", deci contravențiile, "pot depune contestații", dar aceste contestații, la rândul lor, nu pot fi niciodată atacate. Și mi se pare corect ca să fie adăugat un alineat nou: "Rezultatul contestației poate fi atacat la instanța competentă, în termen de 15 zile de la comunicare", altfel nu-și mai are rostul această formulare a alin.6.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Vom supune votului propunerea colegului nostru, după ce, întâi, o să lămurim situația alin.5, unde domnul Leonăchescu are o obiecție.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

La acest proiect de lege se lucrează din anul 2000, cel puțin, și personalul tehnic a avut ocazia să aducă toate corecțiile de rigoare. Iată că, la alin.5, e o redactare care nu convine limbii române: "În cazul comiterii faptelor prevăzute în alin.1, lit.b), pe lângă amenda contravențională prevăzută la alin.2, RAR va dispune anularea autorizației stației de inspecție din...". Să nu cumva să ia personalul tehnic această dublare a cuvântului "anularea" drept literă de lege tehnică. Este o prostie. Trebuie înlăturată.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu cred că trebuie să mai facem comentarii pentru înlăturarea acestei repetiții, într-adevăr, supărătoare.

Mă uitam dacă este șefa Departamentului legislativ, să ajute mai mult comisia, pentru întocmirea corectă a rapoartelor.

La alin. 6, domnule Bivolaru, vă rog să vă pronunțați. Deci, la alin. 5, se înlătură repetiția supărătoare.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Da. Domnule președinte, la alin.5, o problemă de principiu. Suntem de acord cu această organizare a colectivului tehnic care să se implice între momentul în care a fost predat raportul către Biroul permanent și difuzarea acestui raport către Cameră cu aceste corecturi. Sunt de acord că peste tot se fac greșeli la această repetare a termenului de anulare, putem să facem și anchetă să vedem cui i se datorează.

În ce privește propunerea făcută de colegul nostru în legătură cu introducerea acestui text suplimentar de atacare a contestației este corectă această observație, a fost o scăpare. Vedeți acest text de pe coloana 2 este textul amendat care a fost convenit și la sugestia inițiatorului și a scăpat și inițiatorului, dar și nouă ne-a scăpat din vedere această problemă a contestației și trebuie să o introducem, printr-un alineat nou, 61, așa cum a fost pronunțat textul de către colegul nostru.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul propus de Partidul Democrat și însușit de comisie.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?.

Abțineri?

Unanimitate.

Se introduce deci, alin.61.

La alin.7 nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Supun, din nou, votului dumneavoastră art.62, pentru că s-au făcut foarte multe formulări.

Cine este pentru formularea rezultată din adoptarea amendamentelor? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.7 urmăriți amendamentul 11. Nu sunt obiecțiuni. Adoptat amendamentul 11, se modifică în mod corespunzător art.7.

Aici ne referim și la 71 și la 72.

Art.8, urmăriți amendamentul 12. Nu sunt obiecțiuni. Adoptat în unanimitate.

După art.I, comisia ne propune, prin amendamentul 13, un articol 2. Domnul ministru Gaspar. (Domnul ministru Gaspar merge la prezidiu.) Deci, nu în "termen de", ci "la 60 de zile" intră în vigoare la art.II. A reținut corpul tehnic. Mulțumesc, domnule ministru.

Art.III. Deci, la III este vorba de republicare, tot staffului tehnic mă adresez. Cu această precizare s-a adoptat și art.III.

Vă rog să constatați că am parcurs, în fine, textul acestui proiect de lege, urmează să-l supunem votului final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind efectuarea inspecției tehnico-periodice a remorcilor pavilion apicol (amânarea votului final).  

Următorul punct de pe ordinea de zi: propunerea legislativă privind efectuarea inspecției tehnico-periodice a remorcilor pavilion apicol. Inițiatorul a vorbit ieri. Poftiți domnul...

   

Domnul Octavian Sadici:

Propunerea noastră legislativă a fost rezolvată în proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.81/2000, la art.2, lit.l) și este menționat în raportul întocmit de comisie.

În această situație, suntem de acord cu proiectul de lege în care ne regăsim și acceptăm respingerea inițiativei. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Deci, vom supune propunerea de respingere votului final de astăzi, motivele sunt evidente.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.161/2002 pentru modificarea art.14 din Ordonanța Guvernului nr.125/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale a Medicamentului (amânarea votului final).  

La pct.26, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.161/2002 pentru modificarea art.14 din Ordonanța Guvernului nr.125 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale a Medicamentului. Suntem în procedură de urgență. Comisia de sănătate, rog să propuneți timpii de dezbatere.

   

Domnul Mircea Ifrim:

Fiind în procedură de urgență, propunem 10 minute, câte 1 minut de fiecare luare de cuvânt.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu această propunere? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dacă dorește cineva să intervină la discuții prealabile? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege și a ordonanței.

La titlul proiectului de lege dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic al ordonanței de urgență. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Vom supune votului final acest proiect în ședința de vot final.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege pentru modificarea alin.(6) al art.9 din Legea nr.74/1995 privind exercitarea profesiunii de medic, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor din România, republicată (restituit comisiei).  

proiectul de Lege pentru modificarea alin.6 al art.9 din Legea 74/1995 privind exercitarea profesiunii de medic, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor din România, lege asupra căreia urmează o nouă dezbatere. Nu sunt probleme prealabile. Doamna ministru? Nu.

Cine este inițiatorul proiectului?

   

Domnul Mircea Ifrim (din loja inițiatorului):

Domnul deputat Napoleon Pop.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să prezentați raportul. Deci, inițiator a fost un coleg senator. Comisia pentru probleme de sănătate și familie va prezenta raportul.

 
   

Domnul Ovidiu Brânzan:

Comisia de sănătate a luat în discuție propunerea legislativă. Au fost unele probleme pe această temă, pentru a nu se crea unele inechități, acordând unor medici care au suferit din considerente politice într-o anumită perioadă, anumite drepturi mai mari decât ale colegilor lor, însă comisia a ajuns la concluzia că este vorba de un număr foarte restrâns de persoane și tocmai pentru a nu crea inechități, pentru a nu intra în conflict cu Comisia de muncă, care este aici prezentă și se pregătește să intervină, am ajuns la următoarea formulare la următorul raport care noi îl considerăm echitabil. Acei medici care au fost obligați ca din cauza persecuțiilor politice să își întrerupă activitatea, pe o anumită perioadă, un număr de ani sau să-și întrerupă studiile un număr de ani, să fie compensați prin posibilitatea de a-și exercita profesiunea suplimentar cu numărul de ani cât au fost nevoiți să-și întrerupă activitatea. Aceasta este formula, aceasta este ideea în care Comisia de sănătate a încheiat raportul. În acest fel nu se mai creează, considerăm noi, inechități. Dacă un om a stat 5 ani în închisoare, haideți să-l lăsăm 5 ani să lucreze. Sperăm că și Comisia de muncă să agreeze într-un fel această variantă.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna președintă a Comisiei pentru muncă tocmai și-a manifestat dorința de a interveni. Aveți cuvântul, doamna deputat.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Comisia de muncă consideră că, chiar dacă Senatul a respins această propunere legislativă, întoarsă spre rediscutare în Camera Deputaților, pe fond ar fi trebuit sesizată Comisia de muncă, întrucât este un singur articol care, nu numai că se referă la o reparație, la o problemă de protecție socială, dar se referă la o problemă privind cadrul general al pensionării. Din acest punct de vedere, vreau să vă spun că este incorectă legislativ această propunere legislativă, întrucât actuala Lege a pensiilor prevede ca stagii asimilate stagiilor în care se contribuie atât pentru perioada de facultate, cât și mai ales pentru perioada de detenție. Deci, această perioadă de detenție a fost luată în seamă în cadrul Legii 19 privind sistemul public de pensii și este tratată ca atare; acei oameni care au suferit profesional li se ia în considerare stagii de cotizare acele perioade în care au suferit prigoană politică sau detenție. Acest lucru nu s-a întâmplat la nici o altă categorie, cum ne-am propus cu toții să nu facem discriminări, vă rog și de această dată să ne gândim la cadrul general, deci, în numele Comisiei de muncă vă propun, să facem exact ca și Senatul, să respingem această propunere. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Márton Árpad.

 
   

Domnul Márton Árpad Ferenc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Susținerea doamnei președintă ar fi justificată dacă ne-am afla într-o situație generală, dar în Legea pensionării, cadrul general, toate prevederile se referă la posibilitatea de a se pensiona cineva și pensionându-se ar primi o pensie echitabilă, iar ceea ce se cere aici este posibilitatea de a mai lucra, nu de a fi pensionat cât mai repede. Deci, este o situație cu totul alta și cred că trebuie să-i acordăm această șansă o perioadă de vreme cât timp a fost blocată activitatea profesionară a acestor persoane din considerente politice.

Deci, încă o dată vă spun; majoritatea medicilor ar dori să mai lucreze. Legislația care o avem le interzice. Cei care au suferit o condamnare le-au mai fost răpiți câțiva ani de activitate.

Această lege propune să li se acorde încă o perioadă de activitate, deci nu se vine cu mila la un sac mare de bani din care să primească niște pensii normale, ci vor să activeze, să lucreze, să contribuie în continuare la acest sac mare de bani, deci problema însăși este alta decât dumneavoastră ați sugerat aici, sau cel puțin cum s-ar înțelege din legea-cadru general de pensionare.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte Ifrim.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Mulțumesc, domnule președinte.

În spiritul colaborării pe care am instituit-o, v-aș propune să retrimitem legea pentru a o discuta împreună în Comisia de sănătate și în Comisia de muncă.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Față de faptul că, într-adevăr, problema pusă în discuție face obiect de preocupare și a Comisiei pentru muncă, iar comisia s-a exprimat, prin glasul doamnei președintă, în sens negativ, cred că propunerea Comisiei pentru sănătate este corectă. O supun totuși votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?.

Abțineri?

Unanimitate.

Deci se restituie proiectul la comisie pentru a fi consultată și Comisia pentru muncă.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind manipularea cadavrelor umane și prelevarea organelor și țesuturilor de la cadavre în vederea transplantului (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă privind manipularea cadavrelor umane și prelevarea organelor și țesuturilor de la cadavre în vederea transplantului. Domnul președinte Ifrim.

   

Domnul Mircea Ifrim:

Prin această lege se reglementează manipularea cadavrelor și prelevarea organelor și țesuturilor de la cadavru. Este o lege care vine să reglementeze un domeniu care nu era reglementat, respectiv aceste cadavre se manipulau, însă nu aveau bază legală și, în același timp, suntem în situația în care s-au oprit transplantele de cornee, corneea prelevându-se de la cadavru tocmai datorită lipsei unei asemenea legislații.

Legea este în acord cu reglementările europene, avem avizul Guvernului și vă rugăm să aprobați această lege.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

dumneavoastră ați vorbit în numele inițiatorilor. Din partea comisiei.

 
   

Domnul Mircea Ifrim (din loja inițiatorului):

Am vorbit și din partea comisiei.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Bun, sărim această etapă atunci. Doamna ministru Luminița Gheorghiu.

 
   

Doamna Luminița Gheorghiu (secretar de stat, Ministerul Sănătății și Familiei):

Domnule președinte,

Stimați parlamentari,

Prin această propunere legislativă se asigură cadrul legal pentru desfășurarea unor activități premergătoare transplantului de țesuturi și organe umane, respectiv prelevarea acestora de la unele persoane decedate din punct de vedere medical.

De asemenea, se asigură și se reglementează condițiile legale și etice de efectuare a autopsiei și de preluare a cadavrelor de către instituțiile de învățământ superior medical în scop didactic și științific, precum și crearea unui sistem de bănci, de țesuturi și organe pentru conservarea acestora și a unui sistem informaționalj în domeniu.

Se cunoaște și cunoaștem cu toții și din mass-media faptul că medicii români efectuează transplanturi reușite, apreciate în străinătate, dar ne trebuie și cadrul legal pentru a urma normele europene care sunt pe această linie.

Suntem de acord cu susținerea acestei propuneri. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu. Trecem la dezbaterea proiectului pe texte.

La titlul proiectului dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Titlul cap.I. Nu aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.1. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

La art.2 vă rog să urmăriți amendamentul 4. Dacă aveți obiecțiuni? Poftiți. Domnul ministru Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În punctul de vedere exprimat de Guvern, noi am făcut două observații de principiu asupra cărora comisia urma să se pronunțe, pentru că ele trebuiesc introduse, dacă sunt acceptate, în cuprinsul întregului act normativ.

La art.2 se vorbește despre spitalele, catedrele de anatomie și de anatomie patologică ale instituțiilor de învățământ superior medical uman de stat sau private, acreditate sau autorizate care organizează serviciile de cadavre.

Noi am propus ca sintagma "servicii de cadavre" să fie înlocuită cu aceea de "servicii pentru explorarea cadavrelor", mi se pare un termen mai apropiat de ceea ce se întâmplă și nu să denumim "servicii de cadavre". Aceasta a fost prima observație.

A doua observație, care este în concordanță și cu legislația internă și cu cea comunitară, este ca sintagma "necropsie" să fie înlocuită cu aceea de "autopsie". Deci sunt două propuneri care au fost de principiu în punctul de vedere al Guvernului și aș ruga ca, totuși, comisia să se pronunțe, dacă nu s-a pronunțat cu prilejul întocmirii raportului, cel puțin, acum în plen, asupra acestor observații de principiu.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul profesor Ifrim, domnul președinte al Comisiei pentru sănătate.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Suntem de acord cu cele două obiecții. Într-adevăr, am discutat mult dacă să le numim "servicii de cadavre". Noi am lăsat formularea "servicii de cadavre", fiind o cutumă care se utilizează de peste 80 de ani în România, dar cred că cele două obiecții de principiu sunt pertinente și suntem de acord cu ele.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Da, stimați colegi, supun art.2, mai exact supun votului amendamentul 4 cu privire la art.2, astfel cum a fost reformulat în prezent prin înlocuirea denumirii "serviciilor de cadavre" și prin înlocuirea cuvântului "necropsie" cu "autopsie".

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu 2 voturi împotrivă și o abținere s-a adoptat amendamentul 4, reformulat potrivit propunerii Guvernului, astăzi, cu privire la art.2.

La art.3 urmăriți amendamentul 5. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 5? Domnule președinte Ifrim, modificarea denumirii acestui serviciu și a termenului "necropsie" cu "autopsie" urmează să fie realizată la toate textele care există, să nu le mai punem în discuție acum. Să rețină și staff-ul dumneavoastră tehnic.

Deci, cu privire la art.3, la amendamentul 5 dacă sunt obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate amendamentul, se modifică art.3 în mod corespunzător.

La art.4 urmăriți amendamentul 6. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul 6, se modifică art.4.

Art.5 dacă aveți obiecțiuni? Nu, votat în formularea inițiatorului.

La art.6 urmăriți amendamentul 8. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul 8, se modifică în mod corespunzător art.6.

Art.7, urmăriți amendamentul 9. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul, modificat art.7.

Titlul cap.II. Nu sunt obiecțiuni. Votat în formularea inițiatorului.

La art.8 urmăriți amendamentul 11. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate, modificat art.8.

Art.9, urmăriți amendamentul 12. Nu sunt obiecțiuni. Votat amendamentul, modificat art.9.

Art.10, urmăriți amendamentul 13. Nu sunt obiecțiuni. Adoptat amendamentul 13. Art.10 se modifică în mod corespunzător, inclusiv prin păstrarea textelor la alin.2 și lit.f) din actuala formulare.

Art.11, urmăriți amendamentul 14. Adoptat amendamentul 14, se modifică art.11.

Titlul cap.III. La titlul cap.III urmăriți amendamentul 15. La amendamentul 15 urmează și aici să se înlocuiască denumirea "serviciilor de cadavre". Dacă nu sunt alte obiecțiuni, admis amendamentul 15 cu această precizare.

Art.12, urmăriți amendamentul 16. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul, modificat art.12.

Art.13, urmăriți amendamentul 17. Admis amendamentul, modificat textul.

Art.14, urmăriți amendamentul 18. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul, modificat textul.

Art.15, urmăriți amendamentul 19. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul, modificat art.15.

Art.16, amendamentul 20. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul, modificat art.16.

Titlul cap.IV. Dacă aveți obiecțiuni? Rămâne nemodificat.

Art.17, urmăriți amendamentul 22. Admis amendamentul, modificat textul.

Art.18, amendamentul 23. Admis amendamentul, modificat art.18.

Titlul cap.IV. Nu sunt obiecțiuni. Rămâne nemodificat.

Art.19, urmăriți amendamentul 25. Admis amendamentul, modificat art.19.

Art.20. Dacă aveți obiecțiuni? Rămâne în formularea inițiatorului, neexistând obiecțiuni.

Art.21, urmăriți amendamentul 27. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul, se modifică art.21.

Art.22, 23, 24, alin.1, 2 până la aceste texte, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votate în formularea inițiatorului.

La art.24 urmăriți însă alin.3 unde comisia ne propune, prin amendamentul 30, modificarea acestuia. Nu aveți obiecțiuni la amendament. Admis și se modifică alin.3 de la art.24 în mod corespunzător, celelalte rămânând nemodificate.

Art.25, urmăriți amendamentul 31. Admis amendamentul, modificat art.25. Prin amendamentul 32, comisia propune două noi articole, 26 și 27. Le aveți la amendamentul 32. Nu aveți obiecțiuni, admis amendamentul, se introduc cele două texte.

Cap.VI, urmăriți amendamentul 33, admis amendamentul, se modifică titlul cap.VI.

Art.26 și 27, comisia propune eliminarea lor prin amendamentul 34. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul, se elimină cele două texte.

Art.28, urmăriți amendamentul 35. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul 35. Domnule ministru Gaspar, vă rog să urmăriți la amendamentul 35. Aici este bine "în termen de 30 de zile" și nu la "60 de zile vor supune aprobării", pentru că normele vor fi, dar înăuntrul acestui termen. Este corect, da?

Deci, art.28 rămâne ca în formularea amendamentului 35.

La art.29 dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți obiecțiuni, deci este admisă formularea textului în compunerea prezentată de inițiator.

Am parcurs textul acestui proiect de lege, îl vom supune votului final astăzi, este vorba de o lege cu caracter organic.

 
Propunerea legislativă privind formarea profesională și pregătirea continuă a medicilor și farmaciștilor (amânarea dezbaterilor).  

La pct.29 propunerea legislativă privind formarea profesională și pregătirea continuă a medicilor și farmaciștilor. Doamna ministru Gheorghiu are o intervenție de procedură. Poftiți.

   

Doamna Luminița Gheorghiu:

Domnule președinte,

Stimați parlamentari,

Rugămintea noastră este de a amâna această discuție, deoarece încă sunt puncte divergente între Ministerul Sănătății și Familiei și Comisia de sănătate. Și aceasta trebuie corelat chiar cu o ultimă întâlnire a rectorilor din toată țara, de sâmbătă, și nu a fost timpul fizic pentru a ne corela și cu acest punct de vedere. Și faptul că doamna ministru nu este în țară, solicităm o amânare a discuției pe acest proiect. Mulțumim.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Da, domnule profesor, aveți cuvântul. Domnul profesor Ifrim.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

sunt de acord cu propunerea doamnei Luminița Gheorghiu, însă aș vrea să informez colegii asupra faptului că această lege este o lege care a fost dezbătută, a revenit la comisie, au fost consultați toți rectorii, s-a făcut raport suplimentar și sunt de acord ca să o mai discutăm și să o mai amânăm și acum, dar problema în care suntem în divergență, și v-o supunem și atenției dumneavoastră, este următoarea: tinerii care intră în învățământul superior medical preparator, prin cutumă, până în urmă cu 2 ani, intrau în rezidențiat. Dacă ești profesor de obstretică și ginecologie ai dreptul să-ți iei prin concurs un preparator care să-și facă specialitatea. Această contradicție este cea care ne face să întârziem cu această lege și vom discuta din nou și vom veni cu ea, însă, deja de 5 luni de zile, facem acest tur-retur. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, stimate coleg. ceea ce ne-a solicitat doamna ministru Gheorghiu este doar amânarea proiectului și nu restituirea lui la comisie pentru a da posibilitate doamnei ministru Bartoș să fie prezentă la dezbateri.

Cine este pentru amânare? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/2002 privind organizarea și funcționarea societăților comerciale de turism balnear și de recuperare (amânarea votului final).  

La pct.30, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.152/2002 privind organizarea și funcționarea societăților comerciale de turism balnear de recuperare. Suntem în procedură de urgență. Domnul vicepreședinte Bivolaru, aveți cuvântul să propuneți termenul de dezbatere.

   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte, 15 minute, câte 1 minut și jumătate de fiecare intervenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord, stimați colegi?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dacă dorește domnul ministru, eventual să facă o scurtă prezentare. Poftiți.

Inițiatorul de la Ministerul Turismului. Suntem în procedură de urgență, domnule ministru. Deci, foarte pe scurt, ca să ne introduceți în temă.

 
   

Domnul Nicu Rădulescu (secretar de stat, Ministerul Turismului):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Această Ordonanță de urgență a Guvernului a fost inițiată de către Ministerul Turismului și Ministerul Sănătății și Familiei. Ea a făcut obiectul unor discuții și dezbateri cu specialiștii din cele două ministere și acest obiect de reglementare, al proiectului de lege supus aprobării, constituie crearea unui cadru juridic care să permită motivarea investitorilor, în vederea modernizării tuturor structurilor turistice, inclusiv a bazelor de tratament ca parte integrantă a societăților de turism balnear.

Evident că în România, legislația în vigoare nu permitea societăților de turism balnear să-și angajeze personal medical și nici să încheie contracte cu casele de asigurări de sănătate, ultimele reglementări în materie conducând la imposibilitatea realizării obiectelor de activitate, principale de activitate de către aceste societăți.

Evident că prin această ordonanță de urgență a Guvernului, atât Ministerul Turismului, cât și Ministerul Sănătății și Familiei au urmărit rezolvarea unor probleme legate, în primul rând, de motivarea investitorilor în turismul balnear. Din calculele pe care le-am făcut rezultă că prin angajarea medicilor la societățile de turism balnear cheltuielile bugetare ar scădea cu circa 6 miliarde lei anual. Evident că și motivarea medicilor crește, pentru că și salariile lor vor crește substanțial și, în acest sens, obiectul principal al acestei legi și ordonanțe îl constituie crearea unui cadru propice pentru a armoniza legislația în materia turismului balnear cu normele și legislația europeană în vigoare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia pentru sănătate și familie? Domnul Ifrim.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru sănătate și familie ar fi trebuit să avizeze în fond această lege. Noi am rămas să dăm un aviz. Vrem să vă supunem atenției dumneavoastră o problemă de principiu. Comisia pentru sănătate și familie nu poate fi de acord ca societățile de turism balnear să angajeze medici și să facă contracte directe cu casele de asigurări de sănătate.

Prin aceasta se contravine atât Legii nr.343/2002 privind stațiunile balneare, de asemenea, Legii nr.629/2001 privind organizarea și funcționarea cabinetelor medicale și altor legi care reglementează sistemul de sănătate.

Noi am făcut câteva amendamente în care se respectă în continuare legislația sanitară, urmând ca personalul medical să poată încheia contracte cu societățile de turism, așa cum se face în prezent. Vom susține și la amendamente. Aceste amendamente au fost respinse de Comisia pentru industrii și servicii. Noi avem aviz negativ dacă nu se respectă aceste amendamente și socotim că se produc grave perturbații în sistemul de sănătate și nu putem să fim de acord cu ordonanța în această manieră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Vă amintesc că suntem în procedură de urgență. Deci v-aș ruga să vă rezervați restul intervențiilor asupra textelor pe care le supunem dezbaterii. Am adoptat un timp de dezbatere. Deja am epuizat jumătate din el prin intervenții ale inițiatorilor.

La titlul legii, dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La articolul unic al proiectului de lege, dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 2? Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței.

Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

La art.1, urmăriți amendamentul nr.4.

Nu sunt obiecțiuni.

Admis amendamentul nr.4, inclusiv art.1, în compunerea din amendamentul nr.4.

La art.2, dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut.

Poftiți, domnule Burdașca. Vă supărați prea repede, domnule Brudașca, pentru că nu v-am observat.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Nu mă supăr, admir posibilitatea ce ne este oferită de a ne spune cuvântul asupra unor legi.

Dar să revin la art.1 alin.3, unde, până când stafful tehnic o să dea texte corespunzătoare, permiteți-mi să o fac eu.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

La alin.b), alin.c) și alin.d), aș dori ca toate aceste sintagme să fie articulate, la fel ca și la pct.a), respectiv: "unitățile sanitare", "cabinetele medicale", "unitățile sanitare de profil". Există o logică pentru că nu spunem "institut național", ci spunem "institutul național". Și trebuie să există o uniformitate, întrucât toate aceste alineate au valoare egală.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dar nu cred că se impun dezbateri pe tema acestor propuneri evidente.

supun votului, încă o dată, amendamentul nr.4, cu privire la art.1, cu aceste corecturi formulate de domnul Damian Brudașca.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.2, dacă aveți obiecțiuni? Comisia n-a avut, nici dumneavoastră.

Votat în unanimitate.

La art. 3, comisia propune ca lit.b) să fie modificată potrivit amendamentului nr.6 de la pag.7. Dacă aveți obiecțiuni?

Poftiți, domnule președinte al Comisiei pentru sănătate și familie.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

La art.3, Comisia pentru sănătate și familie a propus reformularea art.3. Este exact principiul de care vorbim. Deci, nu angajează ea, societatea balneară turistică, medici și nu încheie contracte de sănătate.

Acest amendament al art.3, ca să nu mai repet, l-am supus noi. Și, de asemenea, la paragraful 3 art.2, sunt cele două amendamente de principii, fără de care Comisia pentru sănătate și familie, vă rugăm să țineți cont de faptul că dă aviz negativ acestei ordonanțe.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Márton și apoi comisia.

 
   

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Poate nu întâmplător vin la acest microfon, provenind dintr-o zonă, cam aceeași, de fapt aceeași zonă, același județ ca și domnul ministru care a susținut aici legea, care este foarte interesată de acest proiect de lege. Zona unde stăm noi ar trebui să aibă niște surse financiare tocmai din această activitate balneară care, din păcate, a fost stopată în ultima perioadă, existând o confuzie legislativă totală și nu funcționează în parametrii cei mai buni.

Ca atare, noi credem că această comisie a găsit o formulă normală, aplicabilă, așteptată și e bine să aprobăm cât mai repede această ordonanță, pentru a avea o legislație stabilă, să se poată investi în acest turism de care depinde viața mai multor județe.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bivolaru.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Comisia pentru industrii și servicii, în special, de data aceasta în calitate de comisie pentru servicii, și-a propus să analizeze toate reglementările în vigoare, cele pe care le-a enumerat aici domnul deputat președinte al comisiei de sănătate și s-a ținut cont și de toate amendamentele venite pe linia de aviz a acestei Comisii de sănătate.

Sigur că a trebuit să găsim o formulă care nu împietează și nu încalcă sub nici o formă reglementările pe care domnul președinte al Comisiei de sănătate le-a enunțat aici.

Această dezbatere în comisie s-a făcut și în prezența reprezentantului comisiei respective. Și, dacă dumnealui, acest reprezentant al Comisiei de sănătate, nu a reușit să ne convingă pe noi, se pare că noi am reușit să convingem acest reprezentant - că legea își are rostul ei și reglementările respective își au rostul. Pentru că există o zonă din această activitate care a rămas descoperită și, efectiv, Comisia pentru sănătate nu a venit cu nici un fel de propunere concretă pentru a suplini lipsa de reglementare a acestei zone. Singurul care a propus ceva a fost Ministerul Turismului.

În condițiile acestea, noi nu acceptăm amendamentele acestei comisii, acele care nu au fost acceptate, că o serie de amendamente au fost acceptate, pentru că aceste susțineri, efectiv, nu sunt, aș putea să spun, coerente față de reglementările existente până în prezent.

În condițiile acestea, art.3 pe care vi-l propunem, trebuie să rămână așa cum este stabilit de comisie împreună cu inițiatorii.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Damian Brudașca.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Dacă s-ar fi făcut dezbateri generale, ceea ce urmează să spun aș fi spus atunci.

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Eu vorbesc și în numele colegilor de la Partidul România Mare. Susținem punctul de vedere exprimat de președintele Comisiei pentru sănătate și familie, având în vedere faptul că, prin acest articol, nu se încearcă decât preluarea controlului de către Ministerul Turismului asupra acestei mine de aur pe care o reprezintă stațiunile balneare de sănătate și de tratament.

Aș vrea să precizez că există foarte mulți medici care au fost de-a dreptul speriați de această găselniță legislativă a Guvernului și ne-au solicitat, prin memorii pe care le-au adresat cabinetelor noastre parlamentare, să ne opunem categoric acestui art.3, care nu va aduce decât posibilitatea de a fi reziliate contracte cu acei medici indezirabili și să dea posibilitatea Ministerului Turismului să facă legea în acest domeniu.

Prin urmare, considerăm cu totul și cu totul întemeiat punctul de vedere exprimat de domnul academician Ifrim și-l vom susține în momentul supunerii sale la vot.

Aș vrea să-mi permiteți, dacă tot sunt la microfon, să atrag atenția, în formularea actuală, la art.3 alin.a), existența unei cacofonii - "structura de primire turistică cu"; eu aș înlocui această formulă "cu" - "având funcțiuni de"; deci "cu" cu acest gerunziu "având funcțiuni".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte, v-aș ruga, totuși, să fiți concis, pentru că ați motivat și verbal și în scris. Este motivată ...

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voi fi foarte concis și nu voi mai lua cuvântul. Este pentru ultima oară.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

În ce privește cele spuse de distinsul președinte al Comisiei de industrii și servicii, doresc să spun că reprezentantul nostru la dezbateri a fost convins prin votul Comisiei de industrii și servicii, și nu prin argumente.

Doresc să subliniez încă o dată: aici s-a votat Legea nr.343/2002 pentru Ordonanța Guvernului nr.109/2000 privind stațiunile balneare. Prin acea lege am pus ordine în sistemul de turism, reușeam să recăpătăm și o serie de patrimonii și acest sistem de medicină balneară, care este parte componentă a sistemului medical își păstra profesionalitatea.

Prin ceea ce se face acum trece acest sistem într-o subordine care nu mai este a sistemului de sănătate, nu va mai aparține Ministerului Sănătății și sistemului de sănătate și este de-a dreptul straniu să încheie un sistem de turism contracte cu case de asigurări de sănătate și să iasă din acest sistem.

Subliniez: avizul nostru este negativ, iar prin această ordonanță nu facem altceva decât să lăsăm acest sistem de medicină balneară la mâna unor privatizări intempestive care au fost și fără controlul și rigoarea pe care trebuie să le aibă un sistem medical, iar experiența din toate celelalte țări arată că ceea ce pledează Comisia de sănătate este o realitate. Nu s-a ținut cont de absolut nici un amendament de fond al Comisiei de sănătate și am mandatul de a spune că avizul este negativ.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea inițiatorului?

Vă rog să vă pronunțați strict cu privire la amendamentul nr.4 al Comisiei de sănătate, cel cu privire la art.3.

 
   

Domnul Nicu Rădulescu:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Repet, aceste articole au fost dezbătute cu reprezentanți ai Ministerului Turismului și ai Ministerului Sănătății și Familiei și am avut în vedere faptul că în toată legislația europeană produsul turistic este un produs turistic integrat în sistemul balnear. Respectiv, avem cazare, avem alimentație pentru turism și avem tratament balnear. Ruperea actului medical de ruperea actului turistic înseamnă o gravă problemă de management și urgența și iminența acestei situații o cere, în primul rând contractele noastre externe cu marile case de asigurări de sănătate și, evident, investitorii din turism. Pentru că societățile de turism balnear nu sunt ale Ministerului Turismului, și nici ale Ministerului Sănătății și Familiei. Ele sunt în proprietatea unor investitori care, în situația în care gândim acest produs integrat, ei vor fi motivați să investească.

Deci, la ora actuală, angajarea medicilor nu este un act imperativ în această ordonanță. Pur și simplu societățile pot să-și angajeze medici, sau pot să angajeze diferite societăți. Deci, nu este un act imperativ; pe de o parte. Pe de altă parte, profesia de medic este o profesie liberală, ca și cea de inginer și de arhitect și am face o discriminare a profesiilor dacă pur și simplu am putea angaja ingineri sau arhitecți la societăți și n-am putea angaja medici.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul președinte Bivolaru. Poftiți.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Stimați colegi,

Aici este o problemă de principiu și să realizăm o tranșare, să nu spunem decât a intereselor benefice, ca să nu enunțăm despre alte interese, în zona acestor stațiuni balneo.

Sigur, există Ministerul Turismului care deține în aceste stațiuni active. Ministerul Turismului, în activele respective, așa este consacrată activitatea respectivă, desfășoară și activitate ținând de bazele de tratament, care sunt în proprietatea Ministerului Turismului. Noi nu ne legăm în această lege de ceea ce ține în mod direct de Ministerul Sănătății și Familiei, de exemplu.

Am tranșat aceste probleme ridicate, toate obiecțiunile ridicate de principiu din partea Comisiei de sănătate și familie în art.4, dacă o să aveți amabilitatea să-l priviți, unde am stabilit că toate aceste activități specifice actului medical de tratament și recuperare se autorizează sub egida Ministerului Sănătății și Familiei, și nimic altceva.

Deci, din acest punct de vedere, toată problema este tranșată de către Comisia de industrii și servicii, în acel articol ținându-se cont de toate doleanțele Comisiei de sănătate și familie, care le-a considerat pertinente pe acest domeniu.

În rest, domnule președinte, între art.3 alin.1, admis de comisie, și art.3 alin.1 propus de Comisia de sănătate și familie, pe fond nu este nici un fel de diferență și nu înțeleg de unde rezidă, de exemplu, noțiunea de respingere.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Ați auzit toate argumentele. Pentru că din partea comisiei se propune păstrarea actualului alin.1 și există un amendament respins de Comisia de industrii și servicii, amendamentul nr.3 de la pag.12, supun votului dumneavoastră amendamentul propus de domnul academician Ifrim, împreună cu ceilalți colegi din Comisia de sănătate și familie.

Cine este pentru? 19 voturi pentru amendamentul Comisiei de sănătate și familie.

Împotrivă? 81 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Cu 81 de voturi împotrivă, 19 pentru amendamentul nr.4 de la pag.12 din raport a fost respins.

Supun votului dumneavoastră art.3 alin.1 în formularea prezentată de Guvern, mai puțin lit.b). Deci, urmăriți, vă rog, amendamentul nr.6.

Comisia propune păstrarea actualului art.3, cu lit.a) nemodificată și cu lit.b) modificată.

De asemenea, comisia propune adăugarea unui alineat - alin.2.

Deci, cine este pentru formularea art.3, potrivit amendamentului nr.6? Cine este pentru? 81 de voturi pentru.

Împotrivă? 9 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu 81 de voturi pentru, 9 împotrivă și nici o abținere, s-a adoptat formularea art.3 potrivit amendamentului nr.6.

La art.4, vă rog să urmăriți amendamentul nr.7.

Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul nr.7 al Comisiei de industrii și servicii, se modifică art.4 în mod corespunzător.

Art.5. Nu are obiecțiuni comisia.

Dacă aveți dumneavoastră? Nici dumneavoastră.

Votat în formularea Guvernului.

Am parcurs textele proiectului de lege, urmează să supunem votului final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind modificarea și completarea Legii nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale (amânarea votului final).  

Trecem la următorul proiect, proiect care se referă la modificarea și completarea Legii nr.87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale.

Din partea inițiatorului, cine prezintă proiectul?

Poftiți, doamnă ministru.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci este prezentă.

   

Doamna Maria Manolescu (secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Ca urmare a creșterii alarmante a cazurilor de încălcare a normelor financiar-fiscale și pe fondul aplicării greoaie a unor prevederi ale Legii nr.87/1994, s-a impus modificarea și completarea unor dispoziții ale legii, astfel încât aceasta să devină un instrument mai puternic de descurajare a sustragerilor de la plata obligațiilor fiscale.

Prin aceste modificări se urmărește controlul evaziunii fiscale, readucerea în bugetul statului a unei părți însemnate din sumele sustrase și asigurarea încasării la timp și într-o proporție mai mare a veniturilor bugetare.

Comisia de specialitate a Camerei Deputaților a întocmit raport de adoptare cu amendamente care sunt acceptate de Ministerul Finanțelor Publice, motiv pentru care propune și susține adoptarea actului normativ în forma rezultată din raport.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Grigoraș, din partea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a examinat Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, a întocmit raport favorabil, a acceptat o serie de amendamente care sunt în anexă, s-au avut în vedere avizele de la Comisia juridică, de disciplină și imunități, respectiv Consiliul Legislativ și propunem plenului Camerei Deputaților dezbaterea și adoptarea în forma prezentată, cu amendamentele din anexă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe texte.

La titlu, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în formularea inițiatorului.

Preambulul articolului unic.

Nu aveți obiecțiuni.

Votat în formularea inițiatorului.

La pct.1, vă rog să urmăriți amendamentul nr.1.

Dacă aveți obiecțiuni?

Admis amendamentul nr.1 din raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci; modificat pct.1 cu privire la articol, în mod corespunzător.

La pct.2 din proiectul de lege, urmăriți amendamentul nr.2.

Nu aveți obiecțiuni. Admis amendamentul nr.2, se modifică pct.2 în mod corespunzător.

Pct.3. Comisia nu a avut obiecțiuni. Nici dumneavoastră.

Votat în formularea inițiatorului.

La pct.4. Urmăriți amendamentul nr.3.

Nu aveți obiecțiuni.

Admis amendamentul nr.3, modificat pct.4 cu privire la art.4.

Pct.5. Urmăriți amendamentul nr.4.

Nu aveți obiecțiuni.

Admis amendamentul nr.4, se modifică pct.5 cu privire la art.9, în mod corespunzător.

La pct.6, cu privire la art.10, urmăriți amendamentul nr.5.

Nu aveți obiecțiuni.

Admis amendamentul nr.5, se modifică art.6 cu privire la art.10.

Pct.7. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Pct.8 și pct.9. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Pct.10 și pct.11. Nu aveți obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

La pct.12, urmăriți amendamentul nr.6.

Nu aveți obiecțiuni.

Admis amendamentul, se modifică pct.12 cu privire la art.20.

Pct.13 și pct.14. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate, în formularea inițiatorului.

Art.II. Nu aveți obiecțiuni.

Votat în unanimitate, în formularea inițiatorului.

Am parcurs textele proiectului de lege.

Urmează să-l supunem astăzi votului final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.61/2002 privind colectarea creanțelor bugetare (amânarea votului final).  

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.61/2002 privind colectarea creanțelor bugetare.

Rog inițiatorul să prezinte.

Doamna ministru Manolescu. Aveți cuvântul.

   

Doamna Maria Manolescu:

Vă mulțumesc.

Noul act normativ privind colectarea creanțelor bugetare are ca obiective principale dezvoltarea capacității de colectare a veniturilor bugetare, disciplinarea fiscală a contribuabililor și creșterea gradului de conformare voluntară a acestora în achitarea obligațiilor bugetare, precum și diminuarea volumului important de arierate bugetare, obiective care au consecințe directe asupra echilibrului bugetar, precum și asupra politicii financiare.

În elaborarea actului normativ am urmărit, cu prioritate, unificarea tuturor prevederilor legale existente în materie, într-un singur act normativ, corelarea dispozițiilor acestui act normativ cu alte reglementări legale adoptate până în prezent.

Totodată, reglementarea vine cu elemente de noutate în ceea ce privește termenele de plată a creanțelor bugetare stabilite de organele de control, în funcție de data comunicării documentelor.

Pentru egalitate de tratament s-a prevăzut acordarea unei dobânzi pentru sumele ce urmează a fi restituite sau rambursate contribuabililor potrivit legii.

De asemenea, s-a prevăzut posibilitatea înființării măsurilor asiguratorii de către creditorii bugetari.

Comisia de specialitate a întocmit raport de adoptare, cu unele amendamente acceptate de către Ministerul Finanțelor Publice, care propune și susține adoptarea actului normativ în forma care rezultă din raport.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, doamnă ministru.

Domnul deputat Grigoraș, din partea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

În urma examinării Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.61/2002 privind colectarea creanțelor bugetare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a hotărât, cu unanimitate de voturi, ca acest proiect de lege să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei, cu amendamentele prezentate în anexă.

S-au avut în vedere avizele primite de la Comisia juridică, de disciplină și imunități, Consiliul Legislativ și respectiv Consiliul Economic și Social.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc. Dacă dorește cineva să intervină la dezbaterile generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului pe texte. Vă rog să urmăriți în parelel proiectul de lege adoptat de Senat, ordonanța și raportul comisiei.

La titlul proiectului de lege, nu aveți obiecțiuni, votat în unanimitate.

La preambulul articolului unic nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

La pct.1, 2, 3, 4, 5, 6 și 7 dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate, în formularea Senatului.

Cu privire la pct.8, urmăriți, vă rog, amendamentul 1. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 1 care se referă la modificarea art.19 alin.1. Nu sunt obiecțiuni, admis pct.1 din raport.

Prin amendamentul 2, comisia propune un nou alineat la art.19. Dacă aveți obiecțiuni la pct.2 din raport. Nu aveți, votat în unanimitate.

Amendamentul 3, tot cu privire la art.19. Nu aveți obiecțiuni, votat în unanimitate.

Revenim la proiectul de lege, la pct.9 din proiectul de lege cu privire la art.24 alin.2. Vă rog să urmăriți amendamentul 4. Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt. Admis amendamentul 4, deci art.24 alin.2 de la pct.9 din proiectul de lege se modifică în mod corespunzător.

Prin pct.5 din raportul comisiei se propune modificarea art.36. Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art.38, urmăriți pct.10 din proiectul de lege al Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt. Admis pct.10 în formularea Senatului.

Prin amendamentul 6 comisia propune modificarea art.39. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul 6 și se modifică art.39 în mod corespunzător.

La pct.11 din proiectul de lege adoptat de Senat, dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în formularea Senatului.

Pct.12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, dacă până la aceste puncte din proiectul de lege adoptat de Senat aveți obiecțiuni? Nu sunt. Votate în formularea Senatului.

Cu privire la art.116, vă rog să observați că prin amendamentul 8 din raportul comisiei de buget se propune un alineat nou. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 7? Nu sunt. Admis amendamentul și se adaugă la art.116 un alineat nou, 7.

În continuare urmărim proiectul de lege adoptat de Senat cu privire la art.126. Deci pct.27, 28 dacă aveți obiecțiuni? Nu. Adoptat 27, 28 în formularea Senatului.

După pct.28, vă rog să urmăriți amendamentul 8 al comisiei din raport. Comisia propune modificarea art.133 alin.1. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul 8 și se modifică art.133 alin.1.

În continuare, vă supun atenției și dezbaterii pct.29, 30, 31, 32, 33, 34, 35 și 36 din proiectul de lege adoptat de Senat. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Adoptat în formularea Senatului.

Prin amendamentul 9 comisia ne mai propune și modificarea art.169. Dacă aveți obiecțiuni? Adoptat amendamentul și se modifică art.169 din proiectul de lege.

Am parcurs textele proiectului de lege și ale raportului comisiei, urmează să vă supun dezbaterii în continuare ordonanța. Aș vrea să vă atrag atenția că pentru a face corelările între textele ordonanței și cele care au fost modificate deja de Senat, modificări care au fost adoptate și de dumneavoastră, la aceste modificări adăugându-se și propunerile de modificare formulate de comisia noastră, urmează ca textele ordonanței pe care le noi acum le adoptăm, să le adoptăm și cu modificarea din cuprinsul legii adoptate de Senat și din raportul comisiei de fond.

La titlul ordonanței dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul I. Nu sunt obiecțiuni, votat în unanimitate.

La art. 1, 2, 3, 4 din Capitolul I, dacă aveți obiecțiuni? Nu, votate toate în formularea inițiatorului.

Titlul Capitolului II. Nu sunt obiecțiuni. Votat în formularea Guvernului.

Art.5 și 6 dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt. Votat în formularea Guvernului.

Art.7 din ordonanță, am adoptat deja modificări efectuate de Senat. Dacă aveți obiecțiuni la art.7, astfel cum a rezultat din modificările aduse de Senat și de propriul nostru raport. Nu aveți, votat în unanimitate.

Art.8, de asemenea, au fost formulate modificările făcute de Senat. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Titlul Capitolului IV. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art.9. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art.10 am operat modificări împreună cu Senatul. Dacă aveți obiecțiuni la textul rezultat? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.11. Votat în unanimitate, în formularea rezultat din voturile noastre anterioare.

Titlul Capitolului V. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.12. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art.13, 14, 15, 16. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votate în formularea rezultată din intervențiile din Senat și la comisia noastră.

Secțiunea II. Nu sunt obiecțiuni.

Art.17, 18. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în formularea inițiatorului.

Secțiunea III. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.19 alin.1 urmăriți amendamentul pe care l-am votat.

Textul va avea alcătuirea rezultată din votarea amendamentelor noastre și la alin.2 la fel.

La alin.3 dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul II. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.20, 21. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Titlul Capitolului II. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Art.22, 23. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Art.24, alin.1 nu sunt obiecțiuni.

La art.24 alin.2 am votat deja amendamentul 4, deci acestea se modificări în mod corespunzător.

Capitolul III din titlul II. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Art.25, 26, 27. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Capitolul IV. Art.28, 29. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Capitolul V. Art.30. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Titlul III. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Art.31, 32, 33, 34, 35. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Art.36, am votat amendamentul 5, în consecință, acestea se modifică în mod corespunzător.

Art.37 și 38. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Art.39 am votat amendamentul 6, deci acestea se modifică în mod corespunzător.

Titlul IV și Capitolul I. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Art.40, 41, 42, 43, 44, 45, 46. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Art.47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Art.61. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Capitolul II. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Art.62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Art.70. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Art.71, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 78. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Art.79, 80, 81, 82, 83, 84, 85, 86, 87. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Art.88, 89, 90, 91, 92. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Titlul Capitolului III. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Art.93, 94, 95, 96, 97, 98, 99 până la art. 102.

De la art.103 la art.110. De la art.111 la art. 115. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

La art.116 până la alin.6? Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Dar prin amendamentul 7 noi am adoptat deja un alineat nou - 7, care se adaugă la textul 116.

Art.117 până la art.123. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Titlul V. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

De la art.124 până la art.130. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Titlul VI. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

De la art.131 la art.132. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Titlul Capitolului II. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

La art.133 alin.1 am adoptat amendamentul 8, în consecință, alin.1 s-a modificat.

Alin.2, dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt.

Art.134. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Capitolul III. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Art.135-136. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Capitolul IV. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

De la art.137 la art.143. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Titlul VII. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

De art.144 la art.146. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Titlul VIII. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

De la art.147 la art.150. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Titlul IX. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

De la art.151 la art.153. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Titlul X. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

De la art.154 până la art.168. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Art.169, vă rog să aveți în vedere că prin amendamentul 9 am modificat acest text. În consecință, nu-l mai supun votului dumneavoastră.

Art.170. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Am parcurs și textele ordonanței de urgență, repet ceea ce am spus și inițial, textele din ordonanță care au fost modificate prin proiectul de lege al Senatului, proiect de lege adoptat de noi, urmează să fie incluse în ordonanță, așa cum noi împreună cu Senatul le-am votat. Vom supune proiectul votului final la sfârșitul acestei zile.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.148/2002 pentru asigurarea condițiilor de finanțare a organizării și desfășurării activităților legate de procesul de privatizare derulate prin Ministerul Lucrărilor publice, Transporturilor și Locuinței (amânarea votului final).  

Următorul proiect de la pct.33 privește aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2002 pentru asigurarea condițiilor de finanțare a organizării și desfășurării activităților legate de procesul de privatizare derulate prin Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței. Comisia pentru buget-finanțe, bănci să propună timpii de dezbatere.

Domnul deputat Grigoraș.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Comisia pentru buget-finanțe, bănci propune pentru dezbaterea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2002 timp total 5 minute, 1 minut pentru fiecare intervenție. Există și două amendamente reținute.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu acești timpi de dezbatere? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dacă dorește cineva să intervină cu o precizare prealabilă? Nu.

Titlul proiectului de lege. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La art.unic semnalez comisiei necesitatea de a fi completat cu precizarea: "Se aprobă ordonanța cu următoarele modificări..." pentru că aveți două amendamente. De acord, stimați colegi, da? Vă mulțumesc.

Art.unic va fi aprobat cu precizarea rezultată din votarea amendamentelor.

Titlul ordonanței de urgență. Votat în unanimitate.

La art.1 alin.1 urmăriți amendamentul 1. Votat amendamentul și modificat alin.1 în mod corespunzător.

Alin.2. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în formularea Guvernului.

Art.2 din ordonanță. Urmăriți amendamentul 2. Admis amendamentul 2 și se modifică în mod corespunzător art.2.

Am parcurs proiectul de lege și textele ordonanței de urgență. Vom supune proiectul votului dumneavoastră final la ședința de astăzi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 126/2002 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/1999 privind repartizarea profitului Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (amânarea votului final).  

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 126/2002 pentru modificarea Orgonanței de urgență a Guvernului nr.91/1999 privind repartizarea profitului R.A. "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat". Comisia pentru buget-finanțe, bănci să propună timpii de dezbatere și aici aflându-ne în procedură de urgență.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Comisia pentru buget-finanțe, bănci a examinat proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 126/2002, a fost de acord cu forma prezentată de Senat, propunem dezbaterii și adoptării plenului Camerei această formă și credem că sunt suficiente 10 minute pentru dezbatere per total și 1 minut pentru fiecare intervenție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu această propunere? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege și a ordonanței.

Titlul proiectului de lege. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în formularea Senatului.

Preambulul art.I. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în formularea inițiatorului.

Pct.1, 2, 3 din proiectul de lege adoptat de Senat. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în formularea inițiatorului.

Art.II. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Art.III. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în formularea Guvernului.

Titlul ordonanței de urgență urmează a fi modificat cum a propus, și am votat și noi prin proiectul de lege, Senatul.

De asemenea la partea introductivă a art.I din ordonanță am votat modificările corespunzătoare.

La art.I din ordonanță nu sunt obiecțiuni, votat în formularea Guvernului.

La art.II din ordonanță, urmăriți pct.3 din proiectul de lege. Noi l-am votat deja împreună cu Senatul, deci se modifică în mod corespunzător.

Art.II din ordonanță. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Am parcurs și proiectul de lege și textele ordonanței de urgență. Vom supun proiectul de lege votului final în ședința de astăzi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind înființarea Universității Europene Drăgan din Lugoj (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind înființarea Universității Europene "Drăgan" din Lugoj.

Din partea inițiatorului? Comisia pentru învățământ, știință tineret și sport, domnule profesor Stanciu?

Domnule profesor Stanciu? Dumneavoastră participați la ședința de astăzi sau numai ați venit în trecere pe aici?

   

Domnul Anghel Stanciu:

În trecere...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Treceți atunci la microfon și susțineți, vă rog, proiectul de Lege cu privire la Universitatea Europeană "Drăgan". Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Venim astăzi în fața dumneavoastră prezentând un raport favorabil asupra proiectului de Lege privind înființarea Universității Europene "Drăgan" din Lugoj, jud. Timiș, trimis comisiei pentru examinarea în fond cu adresa nr.256 din 5 iunie 2000. La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere și avizele primite de la următoarele comisii: Comisia pentru buget-finanțe, bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități. De asemenea, comisia a avut în vedere și avizul Consiliului Legislativ.

Vă rugăm să aprobați în forma prezentată de comisie, cu un anumit amendament la anexă, pe care o să-l prezinte distinsul nostru secretar, prof.univ.dr.ing. Petru Andea.

Vreau să subliniez, domnule președinte, în măsura în care îmi permiteți, un aspect. Este singura universitate privată care a demarat cu fondurile fundației respective, adică ale Fundației Europene "Drăgan", urmând deci calea firească și normală.

În momentul de față, noi sperăm că Lugojul - centru de cultură important al Transilvaniei se va îmbogăți cu această universitate căreia îi urăm, acum în preajma sărbătorilor, cât mai mulți ani.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Domnule profesor Andea, interveniți acum sau la fiecare amendament?

 
   

Domnul Petru Andea:

La anexe, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

La anexe.

Mai dorește cineva să participe la dezbateri generale? Nu. Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlu nu sunt obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art.1, vă rog să urmăriți amendamentul 2. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Admis amendamentul și se modifică articolul în mod corespunzător.

Art.2. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate în formularea inițiatorului.

Art.3. Urmăriți amendamentul 4. Nu aveți obiecțiuni la amendamentul 4. Deci se modifică în mod corespunzător art.3.

Art.4. Urmăriți amendamentul 5. Comisia propune abrogarea. Nu aveți obiecțiuni. Se admite amendamentul și se abrogă textul.

Prin amendamentul 6 comisia propune un alt articol 4. Dacă aveți obiecțiuni. Nu sunt. Nu sunt. Admis amendamentul 6 și se introduce un art.4 într-o altă formulare și în alt text, bineînțeles.

Art.5, urmăriți, vă rog amendamentul 7. Nu aveți obiecțiuni. Este admis amenmdamentul 7 și se modifică art.5 în mod corespunzător.

La art.6, dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt. Se admite textul inițial, dar se renumerotează, potrivit pct.8 din raport.

După art.7 prin renumerotare, comisia propune un amendament 9, un articol nou 8. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Admis amendamentul și se introduce art.8.

La anexă am înțeles că domnul profesor Andea are un amendament. Vă rog să vi-l susțineți.

 
   

Domnul Petru Andea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Exprimându-mi satisfacția că Lugojul, capitala spirituală a Banatului, are începând probabil de astăzi prin votul dumneavoastră o universitate, și este singura universitate din Lugoj, doresc doar să fac mențiunea că la anexa propusă ca patrimoniu al universității, din preaplinul, ca să zic așa, universității, s-a strecurat o greșeală în sensul că una din clădiri care este prevăzută cu contract de închiriere nu poate să facă parte din patrimoniu și, în consecință, propun doar corectarea anexei în sensul că acea clădire din Brașov să fie scoasă din anexă, întrucât este deținută cu titlul de închiriere și nu cu titlul de proprietate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă există obiecțiuni la această propunere? Domnule Niță, doriți și dumneavoastră să faceți o precizare la universitățile brașovene?

 
   

Domnul Constantin Niță:

Nu.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu. Vă mulțumesc. Deci sunteți de acord cu propunerea.

Supun Anexa 1 votului dumneavoastră, potrivit amendamentului formulat de domnul deputat Andea.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Am parcurs și acest proiect de lege. Vă mulțumesc, domnule profesor Stanciu, sper că universitățile din Iași nu au auzit laudele excesive pe care le-ați adus universității din Ardeal.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Nu.

 
Reexaminarea Legii privind vânzarea spațiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice, ca urmare a cererii Președintelui României (amânarea votului final).  

Domnul Valer Dorneanu:

La pct.36, reexaminarea Legii privind vânzarea spațiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ teritoriale. Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, domnul președinte Oltean.

Domnule Ioan Oltean, vă rog să prezentați, sunteți și în procedură de urgență. Vă rog să propuneți și timpii de dezbatere.

   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată prin adresa nr. 16 din noiembrie 2002 cu reexaminarea proiectului de Lege privind vânzarea spațiilor aflate în proprietatea privată a statului sau unităților administrativ teritoriale destinate sediilor partidelor politice, reexaminare care a fost solicitată de către Președintele României, în temeiul art.77 alin.2 din Constituția României.

Comisia a luat în examinare, a apreciat că toate motivele și cerințele președinției sunt întemeiate, sunt pertinente, ele au fost acceptate și au fost incluse în noul raport pe care comisia îl prezintă astăzi, cu rugămintea de a-l vota în forma în care vă este prezentat.

Propunem ca termen general de dezbatere 10 minute, 1 minut pentru fiecare intervenție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Potrivit procedurii regulamentare, în cazurile reexaminării se supun dezbaterii textele asupra cărora președintele a avut obiecțiuni și comisia s-a pronunțat prin amendamentele din raport.

Deci la amendamentul 1 cu privire la art.1, dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat în formularea comisiei.

La pct.2 cu privire la art.8. Nu aveți obiecțiuni, adoptat amendamentul comisiei, art.8 se modifică în mod corespunzător.

La pct.3 din raport, cu privire la art.9, nu aveți obiecțiuni, admis amendamentul 3 și se modifică art.9 în mod corespunzător.

La art.10 urmăriți amendamentul 4. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Admis amendamentul și se modifică în mod corespunzător art.10.

Vom supune proiectul votului final astăzi.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art.37 alin.(4) al Legii nr.53/1991 privind indemnizațiile și celelalte drepturi ale senatorilor și deputaților, precum și salarizarea personalului din aparatul Parlamentului României, republicată, în vederea punerii acestuia în concordanță cu celelalte prevederi legale în vigoare (amânarea votului final).  

Stimați colegi,

Mai avem vreo 7 proiect în care comisiile au propus respingerea. V-aș ruga să fiți de acord cu prezentarea acestora pentru a le supune și pe acestea votului final și, apropo de vot final, aș ruga pe toți șefii grupurilor parlamentare să invite colegii în sală pentru a nu fi obligați să apelăm nominal... Poftiți.

   

Domnul Nicu Spiridon:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La pct.42, unde trebuia modificată Legea nr.148/2000 privind publicitatea, această propunere legislativă prin completarea art.7 din Legea nr.148/2000 a dat drept scop interzicerea organizării loteriilor publicitare care condiționau consumatorul...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, numai puțin, noi suntem la pct.37 acum.

 
   

Domnul Nicu Spiridon:

Eu așa am înțeles că putem discuta acum...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, pe rând trebuie să dau cuvântul comisiilor, în ordinea aceasta. Deci la pct.37, rog Comisia pentru muncă și protecție socială să se pronunțe și să explice propunerea de respingere cu privire la acest punct de pe ordinea de zi.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru muncă și protecție socială propune plenului respingerea acestei propuneri legislative, întrucât art.37 din Legea nr.53/1991 republicată a fost abrogat implicit de Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, deoarece avea prevederi diferite de cele din legea cadru. Ca atare, nu se poate obține o pensie din sistemul public de pensii pe baza unei formule de calcul diferite de cea din legea cadru. Acesta este motivul pentru care comisia vă propune dumneavoastră, plenului, respingerea propunerii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să intervină cu privire la propunerea de respingere? Nu. Nu, nefiind dezbateri, vom supune propunerea de respingere votului final astăzi.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind acordarea unui ajutor social mamelor care nasc și cresc trei sau mai mulți copii (amânarea votului final).  

La pct.38, tot Comisia pentru muncă și protecție socială privind Propunerea legislativă privind acordarea unui ajutor social mamelor care nasc și cresc trei sau mai mulți copii.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia de muncă a respins această propunere legislativă întrucât există numeroase alte acte normative care reglementează diferite tipuri de ajutoare pentru mamele care au mai mult de trei copii.

Printre acestea amintim: alocația de stat pentru copii; alocația suplimentară pentru familiile care au în întreținere doi sau mai mulți copii și aceasta este legea care ar fi trebuit să fie cunoscută de către inițiator; alocația de întreținere pentru copiii încredințați sau dați în plasament; indemnizația de maternitate; indemnizația pentru creșterea copilului, respectiv pentru îngrijirea copilului bolnav; alocația pentru copiii nou născuți; rechizitele școlare; drepturile conferite de Legea 116 pentru prevenirea și combaterea marginalizării sociale.

În afară de acest lucru, Ministerul Muncii a definitivat Proiectul Legii privind protecția maternității și familiilor cu copii în vârstă de până la 3 ani. Scopul acestui proiect de act normativ îl constituie creșterea natalității, o anumită politică demografică potrivită momentului, prin adoptarea de măsuri de protecția sănătății salariatelor gravide, lăuze și cele care alăptează, precum și asigurarea creșterii și îngrijirii copilului de până la 3 ani, respectiv 4, pentru copiii cu handicap. Această lege este armonizată cu legislația europeană.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, doamna deputat!

 
   

Doamna Maria Apostolescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Într-adevăr, Comisia pentru muncă și protecție socială a dat aviz negativ, a respins propunerea invocând o serie de motive. În primul rând că nu a fost indicată sursa de finanțare pentru a se putea acorda ajutorul solicitat mamelor.

Cât privește faptul că statul român acordă o serie de ajutoare mamelor care nasc și cresc mai mulți copii, aș avea de obiectat următoarele: indemnizația de naștere care se acordă mamei la naștere este unică, adică doar o singură dată. Un proverb german spune că ceea ce iei o dată înseamnă niciodată.

De asemenea, alocația de stat pentru copii potrivit Legii 61 din 1993 se acordă copilului și nu mamei și este în valoare de 180.000 de lei. Rechizitele școlare, ca și cornul și laptele, se acordă copilului și nu mamei. Or, propunerea legislativă solicită acordarea unui ajutor mamei care crește mai mulți copii până ajung să-și câștige singuri existența. Este vorba de recunoașterea, de răsplata efortului făcut de mamă pentru creșterea și educarea copiilor, mamă care nu mai poate presta nici o altfel de muncă de vreme ce trebuie să crească și să educe trei sau mai mulți copii și, de altfel, majoritatea mamelor de acest fel se află în mediul rural unde nu au nici măcar unde să muncească.

Să nu uităm că această lege a existat în țara noastră până în 1990 când a fost lăsată deoparte. Ea nu este o noutate, ci se dorea doar reintroducerea ei.

Prin acordarea acestei alocații de 500.000 de lei mamelor, statul ar face mari economii și anume, când statul dă în plasament copii la diferite persoane, acestora li se acordă un salariu minim pe economie, deci sunt angajate și li se recunoaște vechimea în muncă și li se acordă o alocație de întreținerea copilului.

Per total, statul cheltuiește circa 4 milioane lunar. De asemenea, statisticile arată că statul cheltuiește pentru fiecare copil aflat în grija sa, în instituțiile de ocrotire, orfelinate, sume cuprinse între 5 și 6 milioane, în timp ce pentru inițiativa solicitată de noi, se cerea doar un ajutor de 500.000 de lei pentru trei copii. Iată de unde sunt economiile și nu cheltuielile. Dar așa e la noi. Suntem scumpi la tărâțe și ieftini la făină, ca să nu mai spun că nu s-a încercat să se facă un bilanț economic a acestor probleme.

La acest aspect financiar se pot adăuga și implicațiile sociale pe care le generează, cum ar fi mulți copii din casele de copii rămân cu o traumă totală toată viața, dorul de o familie, oricâți educatori și îngrijitori ar avea. Rămân cu numeroase carențe educaționale pentru că e bine să ne amintim niște cugetări celebre că o mamă nu poate fi înlocuită cu nimic și că o mamă face uneori mai mult decât zece și mai mulți educatori.

Tot legat de implicațiile sociale, ar fi prin acordarea ajutorului social mamelor s-ar reduce foarte mult fenomenul social de abandonarea copiilor de către mame în spitale și în alte ocazii, abandon care obligă statul la așa de mari cheltuieli pe care le-am prezentat. Și, de asemenea, tot acordarea acestui ajutor ar reduce totodată și groaznicul fenomen social de pruncucidere care se întâlnește destul de des în ultimul timp. Alături de aceste implicații sociale, trebuie să nu uităm că acordarea ajutorului pentru mame ar duce la creșterea natalității care, după cum se cunoaște, a scăzut dramatic în ultimii zece ani, periclitând însăși ființa poporului român.

Ar fi multe de spus pe marginea acestei probleme cât și asupra implicațiilor sociale ale ei, dar înainte de a încheia, aș reaminti și faptul că se declară la tot pasul că este necesară compatibilizarea legislației noastre cu cea europeană. Este foarte bine. Dar constat că această acordare se face doar selectiv, fiind promovate doar anumite inițiative, cele propuse de guvern și deputații P.S.D., în timp ce inițiativele deputaților opoziției, în special ale P.R.M.-ului, sunt respinse ostentativ.

Nu uitați, domnilor deputați, că meseria de părinte nu are culoare politică, să nu uitați că avem surori, fiice, nepoate și știm ce eforturi implică creșterea și educarea copiilor. Copiii, care constituie viitorul țării. Vrem să avem viitor, să ne creștem copiii bine.

De aceea, domnilor deputați, apelez la conștiința dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Damian Brudașca.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Deși în orice Parlament pledoaria făcută de antevorbitoare ar trebui să determine schimbarea de atitudine, și ar fi fost suficientă, mă consider obligat să intervin pentru a atrage atenția asupra a două dintre aspectele invocate de autoarea acestei inițiative. Este, în primul rând, sporirea dramatică și îngrijorătoare a abandonului datorită sărăciei în care marea majoritate a familiilor se află și, nu în ultimul rând, ajungerea la o situație care ne face de râsul lumii, copiii de români fac obiectul unor tranzacții comerciale chiar dacă, potrivit legislației, aceste acțiuni se numesc altfel.

Având în vedere aceste lucruri, fiecare dramatice în sine, cred că adoptarea unei asemenea propuneri legislative va permite stoparea sau reducerea lor și va crea condițiile reale pentru ca familiile și, mai ales, mamele cu mulți copii să fie sprijinite în eforturile și demersurile pe care le fac în vederea creșterii și educării acestora.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Vom supune votului final propunerea de respingere astăzi.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii privind acordarea tichetelor de masă, nr.142/1998 (amânarea votului final).  

Tot pe doamna președinte a Comisiei de muncă o rog să explice și propunerea de respingere a Propunerii legislative pentru modificarea Legii privind acordarea tichetelor de masă.

V-aș ruga și pe dumneavoastră dar și pe vorbitori să fie mai conciși ca să nu obosim prea mult colegii.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este a doua oară când Comisia de muncă respinge o astfel de propunere legislativă care face apel la acordarea tichetelor de masă copiilor. Motivul respingerii a fost: prin normele de aplicare a Legii 142/1998 privind tichetele de masă, s-a creat un sistem integral de acordarea tichetelor de masă specific doar calității de salariat. Tichetele reprezintă un bonus acordat de angajatori care se plătește pe costuri din anumite beneficii. Orice altă propunere de tichete de masă în afara relației angajat-angajator nu-și are rostul în această lege.

Mai mult, acordarea de tichete de masă elevilor din învățământul preuniversitar la nivelul valorii nominale actuale, stabilită potrivit legii, 50.000 de lei, și alocarea unor alocații de hrană în cuantum egal cu cel al tichetelor de masă, ar conduce la influențe fiananciare asupra bugetului general consolidat de peste 35.000 de miliarde anual.

Nici o comisie a Parlamentului României nu cred că poate să-și permită în afara Legii bugetului aprobată o cheltuială suplimentară de 36.000 de miliarde aproape.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea anexei la Ordonanța de urgență nr. 36/2001 privind regimul prețurilor și tarifelor reglementate, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenței (amânarea votului final).  

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

La următorul punct: Propunerea legislativă pentru completarea anexei la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.36/2001.

Comisia de industrii. Vă rog să vă explicați propunerea de respingere.

   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Colegul nostru, domnul deputat Toader, a abordat acest subiect, și anume, de a modifica anexa de la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.36/2001 privind regimul prețurilor și tarifelor reglementate care se stabilesc cu avizul Oficiului concurenței.

Comisia juridică a avizat negativ, Guvernul a trimis răspuns negativ, Ministerul Transporturilor a răspuns negativ. Comisia propune respingerea.

Principalele obiecțiuni ale comisiei sunt relevate în raport și conțin următoarele considerente: în primul rând, anexa respectivă de la Ordonanța 36 se referă în mod special ca o formă de protecția consumatorilor în legătură cu anumite tarife realizate în zona monopolului.

Ceea ce propune domnul deputat Toader nu se referă strict în domeniul protecției consumatorilor, ci în domeniul protecției persoanelor juridice, a operatorilor portuari și alți operatori.

Al doilea lucru este că administrația portuară care se cere să fie inclusă în această anexă are ca obiect de activitate o multitudine de servicii care reclamă practicarea unui număr de câteva sute de tarife, unele fiind realizate în mediu concurențial, altele fiind cu caracter de monopol. Proiectul acestei propuneri legislative nu face nici o diferențiere între activitățile și tarifele respective în zona de monopol și activitățile și tarifele respective în zona concurențială.

Sigur că, de asemenea, mai există un motiv pentru respingere și anume că, în general, în legislația noastră, s-a stabilit că controlul prețurilor și tarifelor practicate de administrațiile portuare și de căi navigabile precum și de către autoritatea navală română, cele două instituții incluse în această propunere legislativă, acest control revine autorității de reglementare care în cadrul legii este Ministerul Transporturilor.

Deci, la nivelul Ministerului Transporturilor, prin lege este stabilită această sarcină a ministerului de a reglementa aceste prețuri și tarife în zona de abilitare pe care o are.

În consecință, propunem respingerea acestei propuneri legislative cu toată sinceritatea față de activitatea pe care domnul deputat o desfășoară la noi în comisie și aș putea să precizez chiar meritorie.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Aș întreba și președinții de comisie la proiectele care urmează și pe inițiatori dacă putem fi mai conciși ca să le dezbatem astăzi sau ne întâlnim vineri ca să facem dezbateri mai îndelungate.

Dacă fiecare dorim să fim cât mai...îmi pare rău, domnul deputat, nu mă refer la dumneavoastră, (se referă la domnul deputat Mircea Nicu Toader) ci la toți care urmează.

V-aș ruga să încercăm să fim mai conciși ca să nu trebuiască să facem o ședință suplimentară.

 
   

Domnul Mircea Nicu Toader:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc și domnului Bivolaru pentru aprecieri. Dar inițiativa legislativă pe care am făcut-o, și nu singur, mai sunt încă 5 colegi semnatari ai acestei inițiative, se datorează modificărilor făcute la Ordonanțele 42 și 22 care reglementează activitățile din domeniul transporturilor navale și activităților portuare unde, în mod expres, am încercat atunci printr-un amendament să introduc o modalitate de control a acestor tarife.

Pot să vă spun că, chiar în cadrul comisiei, atunci s-a hotărât să încercăm o inițiativă legislativă pentru modificarea acestei anexe a Ordonanței 36, tocmai pentru a găsi o modalitate de verificare și control a acestor tarife, tarife care, cu toată considerația pentru domnul Bivolaru, pot să spun că sunt tarife de monopol. Există un singur canal Dunăre-Marea Neagră, există o singură Dunăre, există o singură autoritate navală și ca să nu mai spun că suntem și singura țară din lume unde autoritatea navală română, autoritatea care reglementează și verifică modul de aplicare a legislației în domeniul naval este autofinanțat.

Deci, poliția apelor, practic, este autofinanțată. Ne întrebăm ce s-ar întâmpla dacă poliția rutieră va fi autofinanțată. El dă legea, el o verifică, el dă amendă, el o încasează.

Din acest motiv, am considerat utilă o astfel de reglementare pe care, cu tot regretul pe care îl am în cadrul comisiei, n-am putut să îndeplinesc cvorumul necesar pentru trecere, dar vreau să subliniez că nu este numai punctul meu de vedere, este punctul de vedere al asociațiilor patronale care au susținut această inițiativă și care, prin modul de comportare a administrațiilor portuare și a autorității navale, demonstrează necesitatea unei astfel de reglementări.

Celelalte supoziții, celelalte motivații referitoare la modul în care această anexă poate fi modificată, putem găsi oricând astfel de motivații, principalul este că trebuie să găsim o formă ca aceste tarife să poată fi verificate. Altfel, vom ajunge la o situație care mie mi s-a părut de-acum de neconceput ca o administrație portuară subordonată Consiliului municipal Brăila să inventeze tarife, repet, să inventeze tarife unice în lume, cei care sunt în domeniu pot să cunoască că a lua o taxă pentru că o macara se găsește pe chei mi se pare de inacceptat. Ar trebui ca asociația armatorilor și operatorilor portuari s-o conteste în contencios, să obțină într-adevăr o astfel de hotărâre de anulare și ne întrebăm de ce? Fiindcă nu există nici o modalitate de verificare.

Ministerul Transporturilor nu poate să facă acest lucru și a demonstrat faptul că întotdeauna tarifele din activitatea portuară și cele din domeniul navigației civile au fost aprobate de ministru și sunt aprobate din 6 în 6 luni de zile, cu modificări permanente atât a valorii cât și a structurii acestora.

Din acest motiv, vă rog, stimați colegi deputați, să reanalizați hotărârea pe care a luat-o comisia și să acceptați propunerea legislativă că este în binele activității economice.

Mulțumesc.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea alin.(1) și (2) ale art.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.29/2000 privind sprijinul acordat producătorilor de lapte (amânarea votului final).  

Domnul Valer Dorneanu:

Propunerea legislativă privind modificarea alin.1 și 2 ale art.1 din Ordonanța de urgență 29/2000.

Comisia de agricultură. Vă rog să motivați propunerea de respingere.

   

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate și stimați colegi,

Comisia pentru agricultură a analizat inițiativa legislativă, proiectul de lege și acesta a fost respins cu 10 voturi pentru, 7 voturi împotrivă și o abținere. În urma dezbaterii, comisia propune plenului respingerea propunerii legislative pentru următoarele considerente: Ordonanța de urgență a Guvernului nr.29 aprobată prin Legea 42/2001 a fost modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.18/2002 aprobată prin Legea 442/2002 în sensul introducerii după alin.1 al art.1 a unui nou text prin care se adaugă un spor de 20% la stimulentul acordat pentru fiecare litru de lapte livrat în perioada de iarnă.

În acest moment, posibilitățile financiare nu permit alocarea altor sume. Art.137 alin.5 din Constituția României și art.10 alin.2 din Legea nr.72/1996 privind finanțele publice, cu completările ulterioare prevăd ca atunci când în cursul execuției bugetare se fac propuneri de elaborarea unor acte normative a căror aplicare atrage micșorarea venitului sau majorarea cheltuielilor aprobate, inițiatorii au obligația să prevadă și sursele de finanțare.

Vă mulțumesc.

Propunem respingerea.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Rog inițiatorul să se pronunțe și rog să încerce să fie tot așa de concis ca și raportorul.

 
   

Domnul Octavian Sadici:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Prezenta propunere legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin.1 și 2 ale art.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.29/2000 privind sprijinul acordat producătorilor de lapte, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.442/2002, în sensul măririi stimulentelor acordate producătorilor de lapte de la 1400 de lei la 1800 de lei pentru fiecare litru de lapte livrat, pentru prelucrarea agentului economic specializat în procesare și acordării tuturor producătorilor unui stimulent de 2000 de lei pentru fiecare litru de lapte livrat în lunile de iarnă, eliminându-se diferențierile pe zone.

Această inițiativă este motivată de faptul că laptele este singurul produs agricol discriminat prin acordarea primei diferențiat pe zone. Prin această discriminare sunt descurajați producătorii de lapte de la șes, fapt ce va duce în timp la diminuarea efectivelor de vaci lapte. Nu am cerut diminuarea primelor producătorilor de lapte de la munte, ci ridicarea la aceeași sumă a celor de la șes.

Un alt motiv a fost și stimularea producătorilor de lapte de la șes ce doresc să înființeze exploatații agricole de creșterea vacilor de lapte, negăsind în legea exploatațiilor agricole...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, numai puțin!

 
   

Domnul Octavian Sadici:

...o diferențiere pe zone în mărime și componența lor.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Aș ruga vizitatorii și pe cei care le-au aprobat vizita să intre într-o lojă și să se așeze.

 
   

Domnul Octavian Sadici:

Actul normativ poate evita afectarea bugetului de stat prin diminuarea cantității de lapte premiat, prin stimularea diferenței din rezervele bugetare ale Guvernului, așa cum a fost rezolvată și acordarea de îngrășăminte sau la prima rectificare a bugetului.

Inițiativa legislativă nu intră în contradicție cu legislația Uniunii Europene avându-se în vedere diferențele foarte mari între populația din mediul rural de 8% din țările Uniunii Europene față de 47% existentă în momentul de față în țara noastră.

Diferențele de populație sunt foarte mari și în zonele de munte, de 2-3% în țările Uniunii Europene față de 15-20% în țara noastră.

În Uniunea Europeană, populația tot mai scăzută din zona montană este stimulată, astfel încât să o determine să locuiască în această zonă. Suntem total de acord cu integrarea în Uniunea Europeană, cu rezolvarea Cap.VII al agriculturii, unul din cele mai complexe capitole care cuprinde și Legea muntelui, ce va rezolva problemele populației de la munte.

Prin această inițiativă susținem și populația majoritară din zona de șes, fapt pentru care vă rog să votați inițiativa legislativă ce poate rezolva în timp situația precară a producătorilor și a producției de lapte ce este în continuă descreștere. Nu trebuie să uităm niciodată că laptele este alimentul de bază și în dezvotarea creșterii copiilor, dar și pentru sănătatea celor de vârsta a treia.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Un răspuns din partea comisiei.

 
   

Domnul Mihai Nicolescu:

Domnule președinte,

Stimate și stimați colegi,

Pentru cei care au votat respingerea trebuie avut în vedere că Ordonanța 29/2000 prevedea 500 lei/litru. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.18, această sumă a mers la 1400 lei pe litru în zona de șes și 1800 în zona de munte, iar prin aceeași ordonanță, Guvernul a aprobat o suplimentare pentru perioada de iarnă de 20%, ceea ce înseamnă 1680 de lei în zona de șes și 2160 în zona de munte.

De ce e această diferență? Este clar, sunt 3-4 luni de vegetație...în zona de munte autentic este zona în care trebuie să facilităm existența producătorilor și a oamenilor; în zona de șes sunt 7-8 luni de vegetație, se realizează culturi cu producție mult mai mari numai dacă luăm în considerare lucerna cu cele patru coase în zona de șes, indicele hidrotermic care este 5-5,5 în zona de șes și 3-8-4 în zona de munte.

De aceea, Guvernul a apreciat, considerăm, bine în legătură cu această diferențiere și comisia, în marea ei majoritate, a fost de acord cu această hotărâre a Guvernului și a respins inițiativa legislativă, cu tot respectul pentru colegul Sadici. Pentru că, într-adevăr, Guvernul vrea să favorizeze zona de munte; va apare și Legea muntelui. Este un element care va fi cuprins și în zona de munte, în Legea muntelui.

Vă mulțumesc.

 
Dezbateri asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 148/2000 privind publicitatea, publicată în Monitorul Oficial Partea I, nr. 359/2 august 2000 (restituită comisiei).  

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Continuăm dezbaterile vineri sau ne oprim aici? Fiecare aveți ambiția să vorbiți în replică câte șapte minute. Am convenit o dată cu toți liderii grupurilor parlamentare că încercăm să parcurgem ordinea de zi.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii 148/2000.

Comisia pentru cultură.

   

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Domnule președinte,

Comisia noastră a fost sesizată în fond cu acest proiect de lege pe care noi l-am respins și vă propunem și dumneavoastră să-l respingeți. Motivele sunt legate de faptul că inițiativa legislativă a colegului nostru pornește de la premisa că promoția cu premii este considerată promoție înșelătoare. Or, în definiția care se dă promoției publicității înșelătoare în actuala lege, soluțiile prezentate de domnia sa nu figurează, iar definiția este în conformitate cu Directiva 97 a Comunității Europene, ceea ce face ca actuala reglementare să fie aliniată legislației europene în materie.

Orice modificare în acest moment a Legii 148 ar implica redeschiderea negocierilor de aderare pentru capitolul 23. Noi vă propunem să acceptați raportul comisiei noastre care este, din păcate, un raport de respingere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicu Spiridon:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Această lege se referea, de fapt, la interzicerea loteriilor publicitare prin care consumatorul este obligat să cumpere produsul. Acest mod de loterii publicitare vin și omoară, practic, producătorul mic, IMM-urile. Din acest punct de vedere, eu am susținut interzicerea acestor loterii publicitare. Aceste loterii sunt interzise în țări din Uniunea Europeană, cum este Germania și Franța și acceptate, ce-i drept, în alte țări din Uniunea Europeană.

Inițial, această propunere a avut adepți în rândul IMM-urilor și oponenți în rândul marilor companii. La dezbaterea pe fond în Comisia de cultură au fost invitați numai reprezentanți ai marilor companii care după părerea mea au influențat decisiv luarea deciziei de respingerea propunerii legislative.

Datorită acestui fapt, solicit retrimiterea propunerii legisaltive la comisie, iar la dezbateri să fie invitați și reprezentanți ai IMM-urilor. De asemenea, cred că este necesar a se cere punctul de vedere al Guvernului și, în special, al Ministerului IMM-urilor și cooperației.

Tot în Comisia de cultură, în timpul dezbaterilor, unii colegi din comisie au fost de părere că ar fi fost mai bine să fie sesizată pe fond Comisia de politică economică, reformă și privatizare, pentru că propunerea are implicații în domeniul concurenței și domeniul economic.

Din această cauză, cred că propunerea legislativă ar trebui să fie dezbătută în comun de către Comisiile de cultură și economică.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul președinte Mălaimare.

 
   

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Domnule președinte,

În alocuțiunea colegului nostru s-au strecurat totuși câteva erori și-mi fac datoria morală de a atrage atenția că nu este corect ce a spus domnia sa aici.

Eu nu invit pe nimeni la Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă. Acolo ușile sunt deschise. Cine dorește să-și spună punctul de vedere în legătură cu proiectele de lege pe care le luăm în dezbatere, este binevenit.

Faptul că dumneavoastră nu v-ați făcut lobby așa cum se cuvine, nu înseamnă că trebuie să aruncați în spatele nostru vinovăția de a nu avea printre cei invitați, cum spuneți dumneavoastră, la lucrările comisiei, pe ministrul IMM-urilor sau ceilalți mici producători.

Deci, acesta este un punct de vedere pe care vă rog să-l acceptați, pentru că, am înțeles că în dezbaterea de la comisie l-ați acceptat.

Revin asupra faptului că definiția, în orice caz, nu are sens de loterie publicitară. Asta este cu totul altceva. Iar definiția dată în lege este, revin și insist, este în conformitate cu directivele europene, și că, dacă am schimba acum, cel puțin în acest moment, ar însemna un dezastru pentru noi.

Eu insist să respingem acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Eu sunt obligat să supun votului dumneavoastră și propunerea de restituire a legii. Ați ascultat și argumentele autorului, și răspunsul președintelui Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.

Cine este pentru restituirea propunerii la comisie? 123 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 48 de voturi împotrivă.

Abțineri?

Deci, cu 123 de voturi pentru, 48 voturi împotrivă, s-a restituit propunerea comisiei.

Există și propunerea domnului deputat Gaspar, ca să sesizăm pentru această propunere și Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare - pentru aviz.

 
   

Domnul Marton Francisc Arpad:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Aici s-a dat un vot, îmi pare rău că nu am intervenit, pe un enunț gratuit. Reclama, cel puțin reglementarea reclamei, nu este nicidecum în forma care a fost prezentată (un act care implică concurența loială, neloială, IMM-uri, marile companii și alte asemenea) " " "

În al doilea rând, pe procedură, conform Regulamentului Camerei Deputaților, dacă o comisie solicită dezbaterea pe fond, deci, dacă comisia consideră, un reprezentant al comisiei, de obicei președintele sau un vicepreședinte, vine la acest microfon și, în timp util solicită această trimitere.

De la acest microfon, nici în timpul util, nici în momentul actual nu s-a cerut de către comisia respectivă trimiterea acestei legi acolo. Și, ar fi, cel puțin, un precedent foarte periculos, pentru că ar însemna ca niște legi să se dezbată în alte comisii decât în cele care, conform Regulamentului Camerei Deputaților, au în atribuțiuni dezbaterea legilor respective.

Reclama este, în primul rând, o activitate eminamente culturală.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Am votat restituirea propunerii la comisie. Dacă Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare va dori să facă vreun aviz sau amendamente, să le facă acolo. Cred că nu mai este necesar să continuăm dezbaterile cu privire la acest punct.

 
Supunerea la votul final:  

Stimați colegi,

A trecut, totuși, foarte mult timp de la ora votului final. Eu văd că există o ambiție nemăsurată a inițiatorilor unor propuneri pentru care comisiile sugerează respingerea. Așa că, le voi da posibilitatea, vineri, să vină să-și susțină propunerile legislative.

Vă propun să întrerupem dezbaterile aici și să trecem la votarea proiectelor înscrise pe lista votului final, precum și pe cele pe care le-am adoptat până acum în ședința de astăzi.

Vă rog să-mi prezentați lista, domnule Popescu.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.14/2002 privind constituirea și funcționarea parcurilor științifice și tehnologice (adoptat).

Pe primul punct la ordinea de zi a votului final se află Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.14/2002 privind constituirea și funcționarea parcurilor științifice și tehnologice. Ne aflăm în fața unui proiect pe care vi-l supun votului dumneavoastră în condițiile art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Votat în unanimitatea celor 268 de deputați prezenți.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.152/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.67/1997 privind înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Național al Cinematografiei și constituirea Fondului cinematografic național (adoptat).

Punctul 2. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.152/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.67/1997 privind înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Național al Cinematografiei și constituirea Fondului cinematografic național.

Îl supun votului dumneavoastră în condițiile art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

  Proiectul de Lege privind ratificarea Convenției între România și Republica Slovenia pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la București la 8 iulie 2002 (adoptat).

Proiectul de Lege privind ratificarea Convenției între România și Republica Slovenia pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale.

Îl supun votului dumneavoastră în condițiile art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.128/2002 pentru modificarea art.15 din Ordonanța Guvernului nr.40/2000 privind acreditarea agențiilor de credit în vederea administrării fondurilor pentru acordarea de microcredite (adoptat).

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.128/2002 pentru modificarea art.15 din Ordonanța Guvernului nr.40/2000 privind acreditarea agențiilor de credit în vederea administrării fondurilor pentru acordarea de microcredite.

Îl supun votului dumneavoastră în condițiile art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.135/2002 pentru ratificarea Acordului de împrumut pentru Proiectul de dezvoltare instituțională a sectorului privat și public, semnat la București la 13 septembrie 2002 între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (adoptat).

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.135/2002 pentru ratificarea Acordului de împrumut pentru Proiectul de dezvoltare industrială a sectorului privat și public.

Îl supun votului dumneavoastră în condițiile art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.164/2002 privind plata obligațiilor bugetare scadente la data de 25 decembrie 2002 (adoptat).

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.164/2002 privind plata obligațiilor bugetare scadente la data de 25 decembrie 2002.

Îl supun votului dumneavoastră în condițiile art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 27 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

202 voturi pentru, 27 voturi împotrivă, nici o abținere.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.138/2002 pentru completarea art.45 din Ordonanța Guvernului nr.36/2002 privind impozitele și taxele locale (adoptat).

La punctul 7, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.138/2002 pentru completarea art.45 din Ordonanța Guvernului nr.36/2000 privind impozitele și taxele locale.

Îl supun votului dumneavoastră în condițiile art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 27 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Votat cu 202 voturi pentru, 27 voturi împotrivă și nici o abținere.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.142/2002 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.5/2001 privind procedura somației de plată (adoptat).

Punctul 8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 142/2002 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.5/2001 privind procedura somației de plată.

Îl supun votului dumneavoastră în condițiile art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri?

S-a votat cu 202 voturi pentru, nici un vot împotrivă, 27 abțineri.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.151/2002 privind prorogarea termenului prevăzut la art.1 alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.121/2001 pentru suspendarea temporară a tuturor procedurilor referitoare la adopțiile internaționale (adoptat).

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.151/2002 privind prorogarea termenului introdus la art.1 alin.1 din Ordonanței de urgență a Guvernului nr.121/2001 pentru suspendarea temporară a tuturor procedurilor referitoare la adopțiile internaționale.

Îl supun votului dumneavoastră în condițiile art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

S-a votat cu 201 voturi pentru, 27 abțineri, 1 vot împotrivă.

  Proiectul de Lege privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947 (adoptat).

Proiectul de Lege privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora sechestrate, reținute, sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de pace între România și Puterile Aliate și Asociate.

Îl supun votului dumneavoastră în condițiile art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri?

S-a votat cu 234 de voturi pentru.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 53/2002 privind Statutul-cadru al unității administrativ-teritoriale (adoptat).

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.53/2002 privind Statutul-cadru al unităților administrativ teritoriale.

La punctul 11, îl supun votului dumneavoastră în condițiile art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 31 de voturi împotrivă.

Abțineri?

S-a votat cu 195 voturi pentru, 31 voturi împotrivă, nici o abținere și câteva voturi neexprimate.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.127/2002 privind unele măsuri de accelerare a acțiunii de eliberare a titlurilor de proprietate asupra terenurilor agricole și forestiere (adoptat).

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 127/2002 privind unele măsuri de accelerare a acțiunii de eliberare a titlurilor de proprietate asupra terenurilor agricole și forestiere.

Îl supun votului dumneavoastră în condițiile art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

  Propunerea legislativă privind reînființarea comunei Sânnicolau Român, județul Bihor (adoptată).

Propunerea legislativă privind reînființarea comunei Sân-Nicolau Român, județul Bihor.

O supun votului dumneavoastră în condițiile art.74 alin.1 din Constituție, lege organică.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.158/2002 privind acordarea gratuită, în anul 2003, a unui ajutor în îngrășăminte chimice, producătorilor agricoli care au în proprietate teren arabil în extravilan, în suprafață totală de până la 2,5 ha (adoptat).

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.158/2002 privind acordarea gratuită, în anul 2003, a unui ajutor în îngrășăminte chimice producătorilor agricoli care au în proprietate teren arabil în extravilan în suprafață totală de până la 2,5 ha.

Îl supun votului dumneavoastră în condițiile art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Poftiți, domnule deputat Mardari, să explicați votul favorabil al Partidului România Mare.

   

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Înainte de 1989, ponderea populației active în mediul rural era de 27,5%. În ultimii 13 ani, ca urmare a prăbușirii economiei, s-a produs o migrare forțată a populației, de la orașe către sate, procentul amintit ajungând la 47%.

Acest segment de populație a sperat că lupta pentru existență este mai ușoară în mediul rural, decât în cel urban.

Așa ar fi fost dacă ajutorul acordat de stat agriculturii ar fi fost mai substanțial, așa cum se întâmplă în majoritatea țărilor civilizate.

În țările din Uniunea Europeană agricultura este subvenționată în proporție de 30 până la 40%, spre deosebire de România, unde subvențiile reprezintă aproximativ 5%. Peste 4,2 milioane de agricultori care au terenuri cu o suprafață de până la 10 ha, se confruntă cu sărăcia.

Timp de aproape 2 ani, actualul Guvern a uitat, practic, de agricultori. Și-a amintit abia acum, o dată cu apariția intenției de organizare a alegerilor anticipate. S-a gândit să-și atragă aproximativ 2 milioane de voturi. Cam atâția sunt proprietarii de terenuri extravilane, cu o suprafață de maximum de 2,5 ha., lucrate direct, proprietari care vor primi doi saci cu îngrășăminte la hectar, conform Ordonanței nr.158/2002, votată anterior.

Cantitatea oferită are cel mult o valoare de propagandă preelectorală, fiind prea mică. De exemplu, la grâu ar fi necesari cel puțin 8 saci la hectar.

Deși este producătoare de îngrășăminte, prin cele 9 combinate care funcționează pe teritoriul României, România se află pe locul 55 în lume în ceea ce privește consumul de îngrășăminte chimice.

Considerăm că ajutorul acordat agricultorilor care își lucrează direct pământul ar fi trebuit să fie cel puțin dublu, în ceea ce privește îngrășămintele chimice, și să aibă în vedere suprafețe de până la 10 ha.

Cu toate acestea, trecând peste meschinăria Guvernului și ținând cont de faptul că producțiile agricole obținute în ultimii 13 ani în România, s-au realizat în proporție de peste 50% pe seama rezervelor nutritive ale solului, fără o compensare corespunzătoare, cu elemente fertilizante, prin aplicarea de îngrășăminte chimice, Partidul România Mare a votat în favoarea acestei propuneri legislative. Vă mulțumesc.

 
  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 141/2002 privind reglementarea depozitării semințelor de consum, regimul certificatelor de depozit pentru acestea și constituirea Fondului de garantare pentru certificatele de depozit (adoptat).

Domnul Valer Dorneanu:

La punctul 15, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 141/2002 privind reglementarea depozitării semințelor de consum, regimul certificatelor de depozit pentru acestea și constituirea fondului de garantare pentru certificate de depozit.

Îl supun votului dumneavoastră în condițiile art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 109/1997 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social (adoptat).

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.109/1997 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social.

Îl supun votului dumneavoastră în condițiile art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

S-a votat cu 197 voturi pentru, 34 de abțineri, nici un vot contra.

Domnule deputat Bolcaș, președintele Grupul parlamentar al PRM, aveți cuvântul.

   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă răpesc atenția o singură secundă, în acest ceas întârziat de dezbateri, ca să vă justific abținerea noastră.

Consiliul Economic și Social este un organism parazitar, care nu a produs absolut nimic și nu și-a dovedit prin nimic utilitatea în sistemul organelor statului.

Este un exemplu al unei birocrații preluate și perpetuate. De aceea, fiind împotriva unei funcționări inutile, sunt și împotriva vorbelor inutile, și pentru aceasta grupul nostru parlamentar s-a abținut. Vă mulțumesc.

 
  Proiectul de Lege privind serviciul universal și drepturile utilizatorilor cu privire la rețelele și serviciile de comunicații electronice (adoptat).

Domnul Valer Dorneanu:

Proiectul de Lege privind serviciul universal și drepturile finanțatorilor cu privire la rețelele și serviciile de comunicații electronice.

Îl supun votului dumneavoastră în condițiile art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale (adoptat).

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale.

Îl supun votului dumneavoastră în condițiile art.74 alin.1 din Constituție.

Cine este pentru? 184 de voturi pentru. (Rumoare.)

Facem prezența, stimați colegi.

Voturi împotrivă? 41 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Domnul deputat Boc ne explică votul împotrivă al Partidului Democrat.

   

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Partidul Democrat a votat împotriva Raportului de mediere la Proiectul de Lege privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale.

Repet, este doar raportul Comisiei de mediere, raport ce deturnează sensul inițial al legii propusă de către colegii liberali, la un articol extrem de important. Este vorba de finanțarea partidelor politice. Inițiatorul a propus ca sindicatele, asociațiile și fundațiile să nu poată finanța partidele politice, să nu poată face donații.

Guvernul, în forma trecută prin Senat, a eliminat asociațiile și fundațiile din categoria entităților juridice care pot finanța partidele politice. Cu alte cuvinte, în acest moment, după cum am votat astăzi, asociațiile și fundațiile vor putea finanța partidele politice.

Eu cred că, astăzi, lupta anticorupție, anunțată de Cabinetul Năstase, a primit o grea lovitură. Practic, prin acest proiect de lege se încurajează corupția, prin finanțarea partidelor politice pe ușa din dos a legii, prin acele asociații și fundații clădite, de cele mai multe ori, cu unicul scop de a susține partidele politice.

Am fi putut fi de acord, așa cum este în unele legislații occidentale, de exemplu Marea Britanie, ca o singură fundație, aceea care are drept obiectiv promovarea doctrinei politice a unui partid, să poată face donații, să poată sprijini partidul politic, dar nu orice asociație și fundație. Banii negri din economie se vor duce la partidele politice pe această cale, a asociațiilor și fundațiilor. Este nepermis și, repet, acest lucru va dăuna luptei anticorupție și rapoartelor de țară, pe care România le va avea în viitor.

Ne exprimăm și de această dată convingerea că președintele Iliescu va avea posibilitatea să retrimită această lege, în privința acestui articol, la Parlament, pentru a o repune în standardele internaționale în materie. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bolcaș, de asemenea, vrea să explice votul grupului său parlamentar.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Am votat împotriva acestui proiect de lege, pentru un simplu considerent: nu este vorba de susținerile colegilor parlamentari PD și PNL cu privire la fraudă sau la alte argumente în favoarea nefinanțării partidelor de asociații.

Aici este ceva mult mai grav, și este un atentat la libera exprimare și libera gândire a societății civile. Pentru că, așa cum s-a procedat cu sindicatele, care acum nu mai sunt sindicate, ci sunt filiale ale partidelor politice, așa se procedează cu asociațiile și fundațiile care nu mai sunt asociații și fundații, și, practic, nu mai există în perimetrul vieții civile a României, decât dacă finanțează un partid politic. De clienți aveți nevoie, pentru clienți ați votat. Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Grupul parlamentar al PRM.)

 
  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 71/2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public și privat de interes local (adoptat).

Domnul Valer Dorneanu:

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.71/2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de administare a domeniului public și privat de interes local.

Îl supun votului dumneavoastră în condițiile art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? 174 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 33 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.95/2002 privind industria de apărare (adoptat).

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.95/2002 privind industria de apărare.

Îl supun votului dumneavoastră în condițiile art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor (adoptat).

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor.

Îl supun votului dumneavoastră în condițiile art.74 alin.1 din Constituție.

Cine este pentru? 182 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 33 de abțineri.

S-a votat cu 182 voturi pentru, nici un vot împotrivă și 33 de abțineri.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 56/2002 privind monitorizarea pieței transporturilor rutiere și măsurile ce trebuie luate în situații de criză în domeniul transportului rutier de mărfuri (adoptat).

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.56/2002 privind monitorizarea pieței transporturilor rutiere și măsurile ce trebuie luate în situații de criză în domeniul transportului rutier de mărfuri.

Îl supun votului dumneavoastră în condițiile art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 12 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

S-a votat cu 181 voturi pentru, 12 voturi împotrivă, nici o abținere.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 62/2002 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 70/1997 privind controlul fiscal (adoptat).

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.62/2002 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.70/1997 privind controlul fiscal.

Îl supun votului dumneavoastră în condițiile art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? 175 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? 35 abțineri.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din clasele I - IV din învățământul de stat (adoptat).

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.96/2002 privind acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din clasele I-IV din învățământul de stat.

Îl supun votului dumneavoastră în condițiile art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Domnul deputat Baciu dorește să explice votul favorabil al Partidului Democrat.

   

Domnul Mihai Baciu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat a votat această mult-discutată și disputată ordonanță și raportul de mediere, pentru că noi, ca sociali-democrați nu putem să votăm împotriva unei prevederi care dă ceva oamenilor, chiar dacă, sigur, este vorba de un corn și de un pahar cu lapte.

Așadar, am votat această ordonanță și raportul de mediere, dar exprimăm un regret. Un regret care, nu cred că va fi șters de evoluția ulterioară a acestei chestiuni.

În Comisia de învățământ, cercetare, tineret și sport noi am propus un amendament prin care cornul și laptele să fie extinse și la preșcolari, adică la grădinițe, la toate cele patru grupe: mică, mijlocie, mare și pregătitoare.

Camera Deputaților a acceptat această (comisia și după aceea Camera) prevedere, acest amendament al nostru, al PD-ului. Din păcate, Comisia de mediere a venit cu textele care, sigur, le-ați acceptat ieri, care sună așa: "Drepturile prevăzute la alin.1 (este vorba de elevii claselor I-IV) se pot acorda în cursul anului 2003, preșcolarilor, precum și altor categorii de elevi din învățământul de stat, pe măsura asigurării resurselor financiare necesare".

Este, trebuie să recunosc, o formă elegantă de a nu da, de fapt, la acești copii în anul viitor acest corn și acest pahar cu lapte, atât de celebre.

Cu această rezervă și cu convingerea că n-o să dați nimic la preșcolari, pentru că o să spuneți că nu aveți de unde, cu această rezervă noi am votat această ordonanță și raportul de mediere, pentru că, totuși, pentru clasele I-IV am spus că s-a dat ceva. Și, noi facem paranteza că acest dat ceva, la anul poate că va urma căi mai ortodoxe, mai morale, când este vorba de licitarea acestui serviciu.

Știm ce s-a întâmplat anul acesta cu licitarea acestui serviciu. Sperăm ca la anul, mai ales în cadrul acestei lupte, acestei cruciade împotriva corupției, să intre lucrurile pe un făgaș mai normal. Vă mulțumim pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bolcaș dorește să exprime votul Grupul parlamentar al PRM.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Nu vreau să vă răpesc timpul. Totdeauna am fost scurt și concis. Problema este în felul următor: sigur că am votat pentru, având în vedere că nici cornul, nici laptele nu este dat, nici de Cabinetul Adrian Năstase, nici de Guvernul României, ci este dat de noi, contribuabilii.

Așa trebuie să înțelegem că noi dăm copiilor României din ceea ce producem prin osul nostru. În acest sens am votat pentru.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Radu Stroe dorește să explice votul Partidului Național Liberal, pentru că sunteți și dumneavoastră contribuabili.

 
   

Domnul Radu Stroe:

Cum sunt? N-am înțeles ce-ați spus.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Sunteți și dumneavoastră contribuabili la cornul și laptele.

 
   

Domnul Radu Stroe:

Nu, nu, eu am cerut procedură, domnule președinte.

Constat că ori de câte ori pronunțați "pentru", mâinile nu sunt mai mult de 100 - 110, prea mult chiar 110. De aceea, pentru legi organice, exclus să avem cvorum. Nu avem 173 de voturi pentru, dar nici pentru legile ordinare.

Vă rog frumos, apelul.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Consult și celelalte grupuri parlamentare. Într-adevăr, nu suntem în cvorum. Facem apelul nominal sau punem ședință de vot final vineri?

Rog și celelalte grupuri parlamentare să se exprime. Facem apel nominal, pentru că nu avem sau punem...

 
   

Domnul Radu Stroe:

Procedură. Cu respect. Domnule președinte, dacă am înțeles bine v-ați exprimat așa: într-adevăr, nu există cvorum. Păi, ce să mai consultați atunci?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Facem apel nominal ca să aducem lumea în sală sau ne reprogramăm ședința de vot final. Am fost foarte explicit!

 
   

Domnul Augustin Lucian Bolcaș:

Iertați-mă! În numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare, este o alternativă care nu se poate pune. Sunt două lucruri total diferite: o programare de ședință sau actul procedural al apelului nominal. În condițiile în care un lider al unui grup parlamentar a sesizat lipsa de cvorum, este normal să decideți apelul nominal.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mă supun logicii dumneavoastră.

 
   

Îl rog pe domnul Leonăchescu să înceapă apelul nominal.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Stimați colegi,

În cele 40 de minute nu o să termin apelul. Mă iertați că îl consum pentru operația aceasta. Să ne supunem deciziei dumneavoastră.

- Abiței Ludovic - absent
- Afrăsinei Viorica - prezentă
- Albu Gheorghe - absent
- Ana Gheorghe - absent
- Andea Petru - prezent
- Andrei Ioan - prezent
- Andronescu Ecaterina - absentă
- Antal Istvan - prezent
- Anton Marin - absent
- Antonescu George Crin Laurențiu - absent
- Antonescu Niculae Napoleon - prezent
- Apostolescu Maria - prezentă
- Arghezi Mitzura Domnica - absentă
- Ariton Gheorghe - absent
- Armaș Iosif - absent
- Arnăutu Eugeniu - prezent
- Asztalos Ferenc - absent
- Baban Ștefan - absent
- Babiuc Victor - absent
- Baciu Mihai - prezent
- Bahrin Dorel - prezent
- Baltă Mihai - prezent
- Baltă Tudor - prezent
- Bar Mihai - prezent
- Bara Radu Liviu - absent
- Barbu Gheorghe - prezent
- Bartoș Daniela - absentă
- Bădoiu Cornel - prezent
- Bălăeț Mitică - prezent
- Bălășoiu Amalia - prezentă
- Băncescu Ioan - prezent
- Bâldea Ioan - prezent
- Becsek-Garda Dezideriu Coloman - prezent
- Bentu Dumitru - prezent
- Bercăroiu Victor - prezent

Eu insist pentru că de multe ori unii colegi fac glume și zic "prezent" în locul celor absenți și vă rog să mă iertați.

- Berceanu Radu Mircea - absent
- Bereczki Endre - prezent
- Birtalan Ákos - absent
- Bivolaru Ioan - prezent
- Bleotu Vasile - prezent
- Boabeș Dumitru - prezent
- Boagiu Anca Daniela - absentă
- Boajă Minică - prezent
- Boc Emil - prezent
- Bogea Angela - absentă
- Boiangiu Cornel - prezent
- Bolcaș Augustin Lucian - prezent
- Böndi Gyöngyike - prezent
- Borbely Laszlo - prezent
- Bozgă Ion - prezent
- Bran Vasile - prezent
- Brînzan Ovidiu - prezent
- Brudașca Damian - prezent
- Bucur Constantin - prezent
- Bucur Mircea - prezent
- Buga Florea - absent
- Burnei Ion - prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - absentă
- Buzatu Dumitru - prezent
- Buzea Cristian Valeriu - absent
- Calcan Valentin Gigel - absent
- Canacheu Costică - absent
- Cazimir Ștefan - prezent
- Cazan Gheorghe Romeo-Leonard - absent
- Cășunean-Vlad Adrian - prezent
- Cerchez Metin - absent
- Cherescu Pavel - prezent
- Chiliman Andrei Ioan - prezent
- Chiriță Dumitru - prezent
- Ciontu Corneliu - absent
- Ciuceanu Radu - prezent
- Ciupercă Vasile Silvian - absent
- Cîrstoiu Ion - prezent
- Cladovan Teodor - absent
- Cliveti Minodora - prezentă
- Coifan Viorel-Gheorghe - absent
- Cojocaru Nicu - prezent
- Crăciun Dorel Petru - prezent
- Creț Nicoară - prezent
- Cristea Marin - absent
- Crișan Emil - prezent
- Dan Matei-Agathon - absent
- Daraban Aurel - prezent
- Dinu Gheorghe - prezent
- Dobre Traian - absent
- Dobre Victor Paul - absent
- Dobrescu Smaranda - prezentă
- Dolănescu Ion - prezent
- Dorian Dorel - prezent
- Dorneanu Valer - prezent
- Dragomir Dumitru - absent
- Dragoș Liviu Iuliu - absent
- Dragu George - prezent
- Drăgănescu Ovidiu-Virgil - absent
- Drețcanu Doina-Micșunica - prezentă
- Dumitrescu Cristian Sorin - prezent
- Dumitriu Carmen - absent
- Duțu Constantin - absent
- Duțu Gheorghe - prezent
- Enescu Nicolae - prezent
- Erdei Doloczki Istvan - prezent
- Eserghep Gelil - absent
- Fâcă Mihail - prezent
- Firczak Gheorghe - prezent
- Florea Ana - prezentă
- Florescu Ion - absent
- Florescu Nicolae-Doru - prezent
- Fotopolos Sotiris - prezent
- Frunzăverde Sorin - absent
- Gaspar Acsinte - prezent
- Georgescu Florin - absent
- Georgescu Filip - absent
- Gheorghe Valeriu - absent
- Gheorghiof Titu Nicolae - absent
- Gheorghiu Adrian - prezent
- Gheorghiu Viorel - prezent
- Gingăraș Georgiu - absent
- Giuglea Ștefan - prezent
- Godja Petru - absent
- Grădinaru Nicolae - prezent
- Grigoraș Neculai - prezent
- Gubandru Aurel - absent
- Gvozdenovici Slavomir - prezent
- Hașotti Puiu - absent
- Hogea Vlad Gabriel - prezent
- Holtea Iancu - prezent
- Hrebenciuc Viorel - prezent
- Ianculescu Marian - prezent
- Ifrim Mircea - prezent
- Ignat Miron - prezent
- Iliescu Valentin Adrian - prezent
- Ionel Adrian - prezent
- Ionescu Anton - absent
- Ionescu Costel Marian - prezent
- Ionescu Dan - prezent
- Ionescu Daniel - absent
- Ionescu Mihaela - prezentă
- Ionescu Răzvan - absent
- Ionescu Smaranda - absentă
- Iordache Florin - prezent
- Iriza Scarlat - prezent
- Ivănescu Paula Maria - absentă
- Jipa Florina Ruxandra - absent
- Kelemen Atilla Bela Ladislau - absent
- Kelemen Hunor - prezent
- Kerekes Károly - prezent
- Kónya-Hamar Sandor - prezent
- Kovács Csaba-Tiberiu - absent
- Kovács Zoltan - prezent
- Lari Iorga Leonida - absentă
- Lazăr Maria - prezentă
- Lăpădat Ștefan - prezent
- Lăpușan Alexandru - absent
- Leonăchescu Nicolae - prezent
- Lepădatu Lucia Cornelia - prezentă
- Lepșa Victor Sorin - absent
- Langher Ghervase - prezent
- Loghin Irina - absent
- Luchian Ion - absent
- Magheru Paul - prezent
- Maior Dorin Lazăr - prezent
- Makkai Grigore - prezent
- Man Mircea - absent
- Manolescu Oana - absentă
- Marcu Gheorghe - prezent
- Mardari Ludovic - prezent
- Marin Gheorghe - prezent
- Marineci Ionel - prezent
- Márton Árpád Francisc - prezent
- Mălaimare Mihai-Adrian - prezent
- Mărăcineanu Adrian - prezent
- Mândrea-Muraru Mihaela - prezentă
- Mândroviceanu Vasile - absent
- Mera Alexandru Liviu - prezent
- Merce Ilie - absent
- Meșca Sever - prezent
- Miclea Ioan - prezent
- Micula Cătălin - absent
- Mihalachi Vasile - prezent
- Mihăilescu Petru Șerban - absent
- Mincu Iulian - prezent
- Mircea Costache - prezent
- Mirciov Petru - prezent
- Miron Vasile - absent
- Mitrea Manuela - absentă
- Mitrea Miron Tudor - absent
- Mitu Dumitru Octavian - absent
- Mițaru Anton - prezent
- Mînzînă Ion - absent
- Mocioalcă Ion - prezent
- Mocioi Ion - absent
- Mogoș Ion - absent
- Mohora Tudor - prezent
- Moisescu George Dumitru - prezent
- Moisoiu Adrian - absent
- Moiș Văsălie - absent
- Moldovan Petre - prezent
- Moldovan Carmen Ileana - prezentă
- Moldoveanu Eugenia - prezentă
- Moraru Constantin Florentin - prezent
- Motoc Marian-Adrian - prezent
- Musca Monica Octavia - prezentă
- Mușetescu Ovidiu-Tiberiu - absent
- Naidin Petre - prezent
- Nan Nicolae - prezent
- Nassar Rodica - prezentă
- Naum Liana Elena - prezentă
- Nădejde Vlad-George - prezent
- Năstase Adrian - absent
- Năstase Ioan Mihai - prezent
- Neacșu Ilie - prezent
- Neagu Ion - prezent
- Neagu Victor - absent
- Neamțu Horia Ion - absent
- Neamțu Tiberiu Paul - prezent
- Nechifor Cristian - prezent
- Negoiță Liviu Gheorghe - absent
- Nica Dan - absent
- Nicolae Ion - prezent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - prezent
- Nicolescu Mihai - prezent
- Nicolicea Eugen - prezent
- Niculescu Constantin - prezent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - absent
- Nistor Vasile - prezent
- Niță Constantin - prezent
- Oltean Ioan - absent
- Olteanu Ionel - absent
- Oltei Ion - prezent
- Onisei Ioan - absent
- Palade Doru Dumitru - absent
- Pambuccian Varujan - absent
- Pașcu Ioan Mircea - absent
- Pataki Iulia - prezentă
- Patriciu Dinu - absent
- Paul Nicolae - prezent
- Păduroiu Valentin - prezent
- Pășcuț Ștefan - prezent
- Pécsi Ferenc - prezent
- Pereș Alexandru - prezent
- Petrescu Ovidiu Cameliu - prezent
- Petruș Octavian Constantin - prezent
- Pleșa Eugen Lucian - prezent
- Podgoreanu Radu - prezent
- Pop Napoleon - absent
- Popa Constanța - prezentă
- Popa Cornel - absent
- Popa Virgil - absent
- Popescu Bejat Ștefan Marian - absent
- Popescu Costel Eugen - prezent
- Popescu Gheorghe - prezent
- Popescu Grigore Dorin - absent
- Popescu Ioan Dan - absent
- Popescu Kanty Cătălin - prezent
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - absent
- Popescu Virgil - prezent
- Posea Petre - prezent
- Predică Vasile - prezent
- Pribeanu Gheorghe - prezent
- Priboi Ristea - absent
- Purceld Octavian-Mircea - absent
- Pușcaș Vasile - absent
- Puwak Hildegard-Carola - absentă
- Puzdrea Dumitru - absent
- Radan Mihai - prezent
- Ráduly Róbert Kálmán - prezent
- Raicu Romeo Marius - absent
- Rasovan Dan Grigore - prezent
- Rădoi Ion - absent
- Rădulescu Grigore Emil - prezent
- Roșculeț Gheorghe - prezent
- Rus Emil - prezent
- Rus Ioan - prezent
- Rușanu Dan Radu - prezent
- Sadici Octavian - prezent
- Sali Negiat - prezent
- Sandache Cristian - prezent
- Sandu Alecu - absent
- Sandu Ion Florentin - prezent
- Sassu Alexandru - prezent
- Saulea Dănuț - prezent
- Savu Vasile Ioan - prezent
- Săpunaru Nini - absent
- Sârbu Marian - absent
- Sbârcea Tiberiu Sergius - prezent
- Selagea Constantin - absent
- Sersea Nicolae - prezent
- Severin Adrian - absent
- Simedru Dan Coriolan - absent
- Sirețeanu Mihail - prezent
- Sonea Ioan - absent
- Spiridon Nicu - absent
- Stan Ioan - prezent
- Stan Ion - prezent
- Stana-Ionescu Ileana - absentă
- Stanciu Anghel - absent
- Stanciu Zisu - absent
- Stănescu Alexandru-Octavi - prezent
- Stănișoară Mihai - absent
- Stoian Mircea - prezent
- Stoica Valeriu - absent
- Stroe Radu - prezent
- Stuparu Timotei - prezent
- Suciu Vasile - prezent
- Suditu Gheorghe - prezent
- Székely Ervin-Zoltán - prezent
- Szilágyi Zsolt - absent
- Șnaider Paul - prezent
- Ștefan Ion - prezent
- Ștefănescu Codrin - absent
- Ștefănoiu Luca - prezent
- Știrbeț Cornel - absent
- Tamás Sándor - absent
- Tărâță Culiță - prezent
- Târpescu Pavel - prezent
- Tcaciuc Ștefan - absent
- Teculescu Constantin - absent
- Timiș Ioan - prezent
- Toader Mircea Nicu - absent
- Todoran Pavel - prezent
- Tokay Gheorghe - prezent
- Toró Tiberiu - absent
- Tudor Marcu - prezent
- Tudose Mihai - prezent
- Tunaru Raj-Alexandru - absent
- Țibulcă Alexandru - prezent
- Țocu Iulian Costel - absent
- Varga Attila - prezent
- Vasile Aurelia - prezentă
- Vasilescu Nicolae - absent
- Vasilescu Lia Olguța - absentă
- Vasilescu Valentin - prezent
- Vekov Károly-János - prezent
- Verbina Dan - prezent
- Vida Iuliu - prezent
- Videanu Adriean - absent
- Vișinescu Marinache - prezent
- Voicu Mădălin - absent
- Voinea Olga Lucheria - prezentă
- Voinea Florea - absent
- Winkler Iuliu - prezent
- Wittstock Eberhard-Wolfgang - prezent
- Zăvoianu Dorel - prezent
- Zgonea Valeriu Ștefan - prezent

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Să vină toți cei care nu și-au înregistrat prezența la prima strigare!

Stimați colegi,

Constat două lucruri îngrijorătoare: după consumarea apelului, în sală sunt sub 150 de persoane; al doilea lucru care nu se potrivește cu votul final este că nu vom putea parcurge lista până la încheierea programului. Sunt nevoit să declar închisă ședința de astăzi. Ne vom întâlni mâine cu Comitetul ordinii de zi și, probabil, vom stabili ședința de vot final vineri.

Vă mulțumesc.

Ședința s-a încheiat la ora 13,55.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 18 august 2022, 14:16
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro