Plen
Ședința Senatului din 28 februarie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.25/09-03-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 28-02-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 28 februarie 2002

Ședința solemnă pentru depunerea de către senatori a jurământului de credință față de țară și popor

Ședința a început la ora 9,30.

Lucrările au fost conduse de domnul Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului, asistat de domnii Constantin Nicolescu și Puskás Valentin-Zoltán, secretari ai Senatului.

 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamnelor și domnilor senatori,

Permiteți-mi să vă anunț că astăzi, 28 februarie 2002, la ședință și-au anunțat prezența 118 senatori din totalul de 140. Avem 6 colegi absenți motivat: 2 în concediu medical și 4 în diferite delegații care ne reprezintă peste hotare.

Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința solemnă a Senatului, cu depunerea de către senatori a Jurământului față de țară și popor, în conformitate cu prevederile Legii nr. 8 din 10 ianuarie 2002.

Vă anunț că în mijlocul nostru se găsește, și le mulțumesc pentru participare, din partea Președintelui României - domnul consilier prezidențial Mihai Constantinescu, din partea președintelui Consiliului Legislativ, domnul președinte Dragoș Iliescu, din partea Curții de Conturi - domnul președinte Dan Grosu Șaguna, din partea Avocatului Poporului - domnul președinte Ioan Muraru.

E o mare cinste pentru noi să-i avem aici prezenți pe arhiepiscopul și mitropolit al Bisericii romano-catolice din România, domnul Ioan Robu, și episcopul-vicar, patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Preasfinția Sa Ambrozie Sinaitul. (Discuții la masa prezidiului.) Să aplaudăm și să le mulțumim că sunt alături de noi. (Aplauze.)

Doamnelor și domnilor, începem această ceremonie solemnă. Să ascultăm Imnul Național al României.

(Întreaga asistență se ridică în picioare.)

De asemenea, permiteți-mi să anunț și prezența la solemnitatea noastră a reprezentantului Guvernului, secretarul general al Guvernului, domnul ministru Șerban Mihăilescu. De asemenea, mulțumim pentru prezența, alături de noi, a mass-media: posturi de televiziune, posturi de radio și presa scrisă.

Doamnelor și domnilor senatori,

Stimați invitați,

Cred că astăzi scriem o pagină de istorie. Parlamentul României, în speță, Senatul României, intră în normalitate.

Depunerea Jurământului de credință față de țară și popor este un eveniment cu totul de excepție. Sunt convins că pe fiecare dintre noi ne încearcă o puternică emoție, dar, în același timp, este și un prilej de autoanaliză, un prilej de a gândi în viitor, de a fi mai buni, de a fi mai toleranți, să activăm mai intens, să ne facem datoria față de țară și popor așa cum vom jura astăzi, astfel încât, prin legi bune, să reușim ca societatea românească să intre în normalitate, așa cum ne-o dorim cu toții. Să ne regăsim cât mai curând în organismele internaționale pe care le dorim - mă refer la integrarea în NATO, integrarea în structurile europene.

Cu aceste puține cuvinte, vom intra direct în formula de depunere a jurământului; nu vreau să fac o prezentare a Legii nr. 8/2002, o cunoașteți foarte bine, ne-am dat acceptul și am votat-o.

Dați-mi voie să dau cuvântul domnului secretar al Senatului României, domnul Mihai Ungheanu.

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Stimați invitați,

Având în vedere prevederile art. 2 din Legea nr. 8/2002, potrivit cărora Jurământul de credință față de țară și popor, semnat de fiecare senator, se încredințează spre păstrare președintelui Senatului, vă rog să-mi permiteți să-l invit pe domnul senator Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului, să depună Jurământul de credință față de țară și popor.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu Văcăroiu Nicolae, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 3 Argeș, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Doamnelor și domnilor senatori,

Începe seria jurământului cu câțiva colegi care au o urgență și vor pleca din Senat mai devreme. Îl rugăm să vină pentru jurământ pe domnul senator Cozmâncă Octav și se va pregăti domnul senator Theodorescu EmilRăzvan.

 
 

Domnul Octav Cozmâncă:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Cozmâncă Octav, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 7 Botoșani, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Se prezintă domnul senator Theodorescu Emil-Răzvan și se pregătește doamna senator Marinescu Simona.

 
 

Domnul Emil-Răzvan Theodorescu:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Theodorescu Emil-Răzvan, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 24 Iași, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Doamna Marinescu Simona și se pregătește domnul senator Prisăcaru Ghiorghi.

 
 

Doamna Simona Marinescu:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Marinescu Simona, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 41 Vrancea, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Doamna senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Știu că sunt și foarte multe emoții, de aceea vreau să rețineți că jurământul se depune cu mâna pe Constituție și pe Biblie, da?

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Se prezintă domnul senator Prisăcaru Ghiorghi și se pregătește domnul senator Roibu Aristide. (Discuții la masa prezidiului.)

 
 

Domnul Ghiorghi Prisăcaru:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Prisăcaru Ghiorghi, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 35 Suceava, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Îl rugăm pe domnul senator Roibu Aristide să se prezinte pentru jurământ. Se pregătește domnul Iustian Mircea Teodor.

 
 

Domnul Aristide Roibu:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Roibu Aristide, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 39 Vaslui, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Se prezintă domnul senator Iustian Mircea Teodor și se pregătește domnul senator Hanganu Romeo Octavian.

 
 

Domnul Mircea Teodor Iustian:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Iustian Mircea Teodor, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 14 Constanța, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Îl invităm pe domnul senator Hanganu Romeo Octavian și se pregătește domnul senator Acatrinei Gheorghe.

 
 

Domnul Romeo Octavian Hanganu:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Hanganu Romeo Octavian, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 31 Prahova, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Îl chemăm la semnarea jurământului pe domnul senator Acatrinei Gheorghe și se pregătește domnul senator Alexa Constantin.

 
 

Domnul Gheorghe Acatrinei:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Acatrinei Gheorghe, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 35 Suceava, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Îl invităm pe domnul senator Alexa Constantin și se pregătește domnul senator Alexandru Ionel.

 
 

Domnul Alexa Constantin:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu Alexa Constantin, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 42 București, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Am o rugăminte, dacă se poate, să ne mișcăm mai puțin. Este totuși o festivitate solemnă, da?

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Îl invităm pe domnul senator Alexandru Ionel și se pregătește domnul senator Apostolache Victor.

 
 

Domnul Ionel Alexandru:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Alexandru Ionel, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 9 Brăila, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Îl invităm pe domnul senator Apostolache Victor și se pregătește domnul senator Athanasiu Alexandru.

 
 

Domnul Victor Apostolache:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Apostolache Victor, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 31 Prahova, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Îl invităm pentru jurământ pe domnul senator Athanasiu Alexandru și se pregătește domnul senator Badea Dumitru.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Alexandru Athanasiu, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 42 București, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Îl invităm pentru jurământ pe domnul senator Badea Dumitru și se pregătește domnul senator Balcan Viorel.

 
 

Domnul Dumitru Badea:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Badea Dumitru, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 22 Neamț, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Intivăm pe domnul senator Balcan Viorel și se pregătește domnul senator Bădulescu Doru-Laurian.

 
 

Domnul Viorel Balcan:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Balcan Viorel, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 9 Brăila, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Îl invităm pe domnul senator Bădulescu Doru-Laurian și se pregătește doamna senator Bălan Angela Mihaela.

 
 

Domnul Doru-Laurian Bădulescu:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Bădulescu Doru-Laurian, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 25 Ilfov, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Depune jurământul doamna Bălan Angela Mihaela și se pregătește domnul senator Bălălău Constantin.

 
 

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Bălan Angela Mihaela, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 42 București, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Doamna senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Depune jurământul domnul senator Bălălău Constantin și se pregătește domnul senator Belașcu Aron.

 
 

Domnul Constantin Bălălău:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Constantin Bălălău, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 25 Ilfov, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Depune jurământul domnul senator Belașcu Aron și se pregătește domnul senator Belu Ioan, dacă este prezent.

 
 

Domnul Aron Belașcu:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Belașcu Aron, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 34 Sibiu, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Depune jurământul domnul senator Bichineț Corneliu și se pregătește domnul senator Bindea Liviu-Doru.

 
 

Domnul Corneliu Bichineț:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Bichineț Corneliu, în calitate de senator ales în Circumscripția electorală nr. 39 Vaslui, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Depune jurământul domnul senator Doru-Liviu Bindea.

Se pregătește domnul senator Bîciu Constantin.

 
 

Domnul Doru-Liviu Bindea:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Bindea Liviu Doru, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 26 Maramureș, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Depune jurământul domnul senator Bîciu Constantin.

Se pregătește domnul senator Brădișteanu Șerban.

 
 

Domnul Bîciu Constantin:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Bîciu Constantin, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 36 Teleorman, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Se va prezenta la jurământ domnul senator Bucur Dionisie. Se pregătește domnul Bunduc Gheorghe.

 
 

Domnul Dionisie Bucur:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Bucur Dionisie, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 34 Sibiu, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul Bunduc Gheorghe. Se pregătește domnul senator Buzatu Gheorghe.

 
 

Domnul Gheorghe Bunduc:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Bunduc Gheorghe, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 38 Tulcea, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Depune jurământul domnul senator Buzatu Gheorghe.

Se pregătește domnul senator Cârciumaru Ion.

 
 

Domnul Gheorghe Buzatu:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Buzatu Gheorghe, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 24 Iași, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul Cârciumaru Ion. Se pregătește doamna senator Ciocan Maria.

 
 

Domnul Ion Cârciumaru:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Cârciumaru Ion, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 14 Constanța, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul doamna senator Maria Ciocan.

Se pregătește domnul senator Ciocârlie Alin-Theodor.

 
 

Doamna Maria Ciocan:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Ciocan Maria, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 26 Maramureș, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Doamna senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Ciocârlie AlinTheodor. Se pregătește domnul senator Codreanu Dumitru.

 
 

Domnul Alin-Theodor Ciocârlie:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Ciocârlie Alin-Theodor, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 24 Iași, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-aș ruga să rețineți că semnătura se face în dreptul numelui, nu în stânga, da? Mulțumesc. Sunt emoții, dar...

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Codreanu Dumitru. Se pregătește domnul senator Constantinescu Dan.

 
 

Domnul Dumitru Codreanu:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Codreanu Dumitru, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 7 Botoșani, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Constantinescu Dan. Se pregătește domnul senator Constantinescu Eugen Marius.

 
 

Domnul Dan Constantinescu:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Constantinescu Dan, în calitate de senator, ales în circumscripția electorală nr. 4 Bacău, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Constantinescu Eugen Marius. Se pregătește domnul senator Crăciun Avram.

 
 

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Constantinescu Eugen-Marius, în calitate de senator, ales în circumscripția electorală nr. 10 Buzău, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Crăciun Avram.

Se pregătește domnul senator Cristolovean Ioan.

 
 

Domnul Avram Crăciun:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Crăciun Avram, în calitate de senator, ales în circumscripția electorală nr. 2 Arad, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Cristolovean Ioan. Se pregătește domnul senator Dina Carol.

 
 

Domnul Ioan Cristolovean:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Cristolovean Ioan, în calitate de senator ales în circumscripția electorală nr. 8 Brașov, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Carol Dina. Se pregătește domnul senator Dinescu Valentin.

 
 

Domnul Carol Dina:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Dina Carol, în calitate de senator, ales în circumscripția electorală nr. 18 Galați, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Dinescu Valentin. Se pregătește doamna senator Dobrescu Maria Antoaneta.

 
 

Domnul Valentin Dinescu:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Dinescu Valentin, în calitate de senator, ales în circumscripția electorală nr. 37 Timiș, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul doamna senator Dobrescu Maria Antoaneta. Se pregătește domnul senator Dumitrescu Viorel.

 
 

Doamna Maria Antoaneta Dobrescu:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Dobrescu Maria Antoaneta, în calitate de senator, ales în circumscripția electorală nr. 17 Dolj, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Doamna senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Dumitrescu Viorel. Se pregătește domnul senator Duță Vasile.

 
 

Domnul Viorel Dumitrescu:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Dumitrescu Viorel, în calitate de senator, ales în circumscripția electorală nr. 13 Cluj, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Duță Vasile. Se pregătește domnul senator Eckstein-Kovács Péter.

 
 

Domnul Vasile Duță:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Duță Vasile, în calitate de senator, ales în circumscripția electorală nr. 5 Bihor, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Eckstein-Kovács Péter. Se pregătește domnul senator Fabini Hermann Armeniu.

 
 

Domnul Eckstein-Kovács Péter:

Jurământ de credință față de țară și popor:

Eu, Eckstein-Kovács Péter, în calitate de senator, ales în circumscripția electorală nr. 13 Cluj, jur pe onoare și conștiință credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor."

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

Din sală (câteva voci):

Așa să mă ajute Dumnezeu!

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Fabini Hermann Armeniu. Se pregătește domnul senator Făniță Triță.

 
 

Domnul Hermann Armeniu Fabini:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Fabini Hermann, în calitate de senator, ales în circumscripția electorală nr. 34 Sibiu, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Făniță Triță. Se pregătește domnul senator Feldman Radu Alexandru.

 
 

Domnul Triță Făniță:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Făniță Triță, în calitate de senator, ales în circumscripția electorală nr. 10 Buzău, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Îl invităm să depună jurământul pe domnul senator Feldman Radu Alexandru. Se pregătește domnul senator Filipaș Avram.

 
 

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Feldman Radu Alexandru, în calitate de senator, ales în circumscripția electorală nr. 42 București, jur pe onoare și conștiință, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Îl invităm să depună jurământul pe domnul senator Filipaș Avram. Se pregătește domnul senator Filipescu Cornel.

 
 

Domnul Avram Filipaș:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Filipaș Avram, în calitate de senator, ales în circumscripția electorală nr. 42 București, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Filipescu Cornel. Se pregătește domnul senator Florescu Eugeniu Constantin.

 
 

Domnul Cornel Filipescu:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Filipescu Cornel, în calitate de senator, ales în circumscripția electorală nr. 1 Alba, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Florescu Eugeniu Constantin. Se pregătește domnul senator Flutur Gheorghe.

 
 

Domnul Eugeniu Constantin Florescu:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Eugeniu Constantin Florescu, în calitate de senator, ales în circumscripția electorală nr. 42 București, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Flutur Gheorghe. Se pregătește domnul senator Frunda György.

 
 

Domnul Gheorghe Flutur:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Flutur Gheorghe, în calitate de senator, ales în circumscripția electorală nr. 35 Suceava, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Găucan Constantin. Se pregătește domnul senator Gogoi Ion.

 
 

Domnul Constantin Găucan:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Găucan Constantin, în calitate de senator, ales în circumscripția electorală nr. 31 Prahova, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Gogoi Ion. Se pregătește domnul senator Guga Ioan.

 
 

Domnul Ion Gogoi:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Gogoi Ion, în calitate de senator, ales în circumscripția electorală nr. 36 Teleorman, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Guga Ioan. Se pregătește domnul senator Hârșu Ion.

 
 

Domnul Ioan Guga:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Guga Ioan, în calitate de senator, ales în circumscripția electorală nr. 11 Caraș-Severin, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Hoha Gheorghe.

Se pregătește domnul senator Honcescu Ion.

 
 

Domnul Gheorghe Hoha:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Hoha Gheorghe, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 39 Vaslui, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Honcescu Ion.

Urmează domnul senator Horga Vasile.

 
 

Domnul Ion Honcescu:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Honcescu Ion, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 27 Mehedinți, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Horga Vasile.

Urmează domnul senator Hrițcu Florin.

 
 

Domnul Vasile Horga:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Horga Vasile, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 16 Dâmbovița, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Hrițcu Florin.

Se pregătește domnul senator Ilașcu Ilie.

 
 

Domnul Florin Hrițcu:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Hrițcu Florin, în calitate de senator ales în Circumscripția electorală nr. 38 Tulcea, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Iliescu Ion. Se pregătește domnul senator Ionescu-Quintus Mircea.

 
 

Domnul Ion Iliescu:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Iliescu Ion, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 22 Hunedoara, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Ionescu-Quintus Mircea. Se pregătește pentru jurământ domnul senator Iorga Nicolae.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Ionescu-Quintus Mircea, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 31 Prahova, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Iorga Nicolae.

Se pregătește domnul senator Iorgovan Antonie.

 
 

Domnul Nicolae Marian Iorga:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Iorga Nicolae, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 8 Brașov, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Iorgovan Antonie. Urmează domnul senator Kereskenyi Alexandru.

 
 

Domnul Antonie Iorgovan:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Iorgovan Antonie, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 31 Prahova, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Kereskenyi Alexandru. Se pregătește domnul senator Leca Aureliu.

 
 

Domnul Kereskenyi Alexandru:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Kereskenyi Alexandru, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 32 Satu Mare, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Jur pe onoare și conștiință!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Leca Aureliu.

Se pregătește domnul senator Lupoi Mihail.

 
 

Domnul Aureliu Leca:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Leca Aureliu, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 30 Olt, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Lupoi Mihail.

Se pregătește domnul senator Maior Liviu.

 
 

Domnul Mihail Lupoi:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Lupoi Mihail, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 17 Dolj, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Îl rugăm pe domnul senator Marin Dinu să vină la jurământ.

 
 

Domnul Marin Dinu:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Dinu Marin, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 16 Dâmbovița, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Invităm la jurământ pe domnul senator Markó Béla.

Se pregătește domnul senator Matei Vintilă.

 
 

Domnul Markó Béla:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Markó Béla, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 28 Mureș, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Depune jurământul domnul senator Matei Vintilă. Se pregătește domnul senator Matei Viorel.

 
 

Domnul Vintilă Matei:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Matei Vintilă, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 40 Vâlcea, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Matei Viorel. Se pregătește domnul senator Mărgineanu Ștefan Gheorghe.

 
 

Domnul Viorel Matei:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Matei Viorel, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 37 Timiș, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Depune jurământul domnul senator Mărgineanu Ștefan Gheorghe. Se pregătește domnul senator Mihordea Mircea.

 
 

Domnul Ștefan Gheorghe Mărgineanu:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Mărgineanu Ștefan Gheorghe, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 5 Bihor, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Mihordea Mircea. Urmează senatorul Mocanu Vasile.

 
 

Domnul Mircea Mihordea:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Mihordea Mircea, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 26 Maramureș, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Depune jurământul domnul senator Mocanu Vasile.

Urmează domnul senator Munteanu Tudor Marius.

 
 

Domnul Vasile Mocanu:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Mocanu Vasile, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 24 Iași, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Munteanu Tudor Marius. Se pregătește domnul senator Nedelcu Mircea.

 
 

Domnul Tudor Marius Munteanu:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Munteanu Tudor Marius, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 29 Neamț, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Depune jurământul domnul senator Nedelcu Mircea.

Se pregătește domnul senator Németh Csaba.

 
 

Domnul Mircea Nedelcu:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Nedelcu Mircea, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 22 Hunedoara, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Németh Csaba:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Németh Csaba, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 15 Covasna, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Nicolaescu Ioan. Urmează domnul senator Nicolaescu Sergiu Florin.

 
 

Domnul Ioan Nicolaescu:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Nicolaescu Ioan, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 28 Mureș, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Depune jurământul domnul senator Nicolaescu Sergiu Florin. Se pregătește doamna senator Nicolai Norica.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Sergiu Nicolaescu, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 2 Arad, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Depune jurământul doamna senator Nicolai Norica. Se pregătește domnul Nicolescu Constantin.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Nicolai Norica, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 13 Cluj, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Doamna senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Nicolescu Constantin. Se pregătește domnul senator Novolan Traian.

 
 

Domnul Constantin Nicolescu:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Nicolescu Constantin, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 3 Argeș, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Depune jurământul domnul senator Novolan Traian. Se pregătește domnul senator Onaca Dorel Constantin.

 
 

Domnul Traian Novolan:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Novolan Traian, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 16 Dâmbovița, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Depune jurământul domnul senator Onaca Dorel Constantin. Se pregătește domnul senator Oprescu Sorin Mircea.

 
 

Domnul Dorel-Constantin Onaca:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Onaca Dorel Constantin, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 2 Arad, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Urmează să depună jurământul domnul senator Oprescu Sorin Mircea. Se pregătește domnul senator Opriș Octavian.

 
 

Domnul Sorin Mircea Oprescu:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Oprescu Sorin Mircea, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 42 București, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Opriș Octavian.

Urmează domnul senator Otiman Păun-Ion.

 
 

Domnul Octavian Opriș:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Opriș Octavian, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 4 Bacău, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Depune jurământul domnul senator Otiman Păun-Ion.

Urmează domnul senator Paleologu Alexandru.

 
 

Domnul Păun-Ion Otiman:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Otiman Păun-Ion, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 37 Timiș, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Paleologu Alexandru. Urmează domnul senator Pană Aurel.

 
 

Domnul Alexandru Paleologu:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Paleologu Alexandru, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 42 București, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Depune jurământul domnul senator Pană Aurel și urmează domnul senator Viorel Marian Pană.

 
 

Domnul Aurel Pană:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Pană Aurel, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 19 Giurgiu, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Paștiu Ioan și urmează domnul senator Păcurariu Iuliu.

 
 

Domnul Ioan Paștiu:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Paștiu Ioan, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 1 Alba, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Păcurariu Iuliu.

Urmează domnul senator Păcuraru Nicolae Paul Anton.

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Păcurariu Iuliu, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 13 Cluj, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Păcuraru Nicolae Paul Anton, urmează senatorul Pătru Nicolae.

 
 

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Paul Păcuraru, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 18 Galați, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Pătru Nicolae, urmează senatorul Păunescu Adrian.

 
 

Domnul Nicolae Pătru:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Pătru Nicolae, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 40 Vâlcea, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României. Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul senatorul care a dorit acest jurământ, domnul senator Păunescu Adrian. Se pregătește domnul senator Penciuc Corin.

 
 

Domnul Adrian Păunescu:

Jurământul de credință față de țară și popor:

„Eu, Păunescu Adrian, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 17 Dolj, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Penciuc Corin, urmează domnul senator Pete Ștefan.

 
 

Domnul Corin Penciuc:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Penciuc Corin, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 33 Sălaj, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a Româniai.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Pete Ștefan și se pregătește senator Petre Maria.

 
 

Domnul Pete Ștefan:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Pete Ștefan, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 5 Bihor, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul doamna senator Petre Maria, urmează domnul senator Petrescu Ilie.

 
 

Doamna Maria Petre:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Maria Petre, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 23 Ialomița, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Doamna senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Petrescu Ilie și se pregătește domnul senator Plătică-Vidovici Ilie.

 
 

Domnul Ilie Petrescu:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Petrescu Ilie, în calitate de senator ales în Circumscripția electorală nr. 20 Gorj, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Plătică-Vidovici Ilie, urmează senatorul Pop Dumitru Petru.

 
 

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Plătică-Vidovici Ilie, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 18 Galați, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Pop Dumitru Petru și se pregătește domnul senator Pop de Popa Ioan.

 
 

Domnul Dumitru Petru Pop:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Pop Dumitru Petru, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 28 Mureș, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Pop de Popa Ioan și se pregătește domnul senator Popa Nicolae-Vlad.

 
 

Domnul Ioan Pop de Popa:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Pop de Popa Ioan, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 42 București, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Popa NicolaeVlad, coautor la Legea jurământului. Aveți cuvântul!

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Popa Nicolae-Vlad, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 8 Brașov, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Popescu DanMircea, urmează domnul senator Popescu Laurențiu Mircea.

 
 

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Popescu Dan-Mircea, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 36 Teleorman, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Popescu Laurențiu Mircea, urmează domnul senator Predescu Ion.

 
 

Domnul Laurențiu-Mircea Popescu:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Popescu Laurențiu Mircea, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 42 București, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Predescu Ion și se pregătește domnul senator Prichici Emilian.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Predescu Ion, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 17 Dolj, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Prichici Emilian, urmează domnul senator Pricop Mihai Radu.

 
 

Domnul Emilian Prichici:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Prichici Emilian, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 4 Bacău, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Pricop Mihai Radu, urmează domnul senator Pruteanu George Mihail.

 
 

Domnul Mihai-Radu Pricop:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Pricop Mihai-Radu, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 35 Suceava, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Pruteanu George Mihail și se pregătește domnul senator Pujină Nelu.

 
 

Domnul George Mihail Pruteanu:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, George Mihail Pruteanu, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 6 Bistrița-Năsăud, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Pujină Nelu și se pregătește domnul senator Puskás Valentin-Zoltán.

 
 

Domnul Nelu Pujină:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Pujină Nelu, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 7 Botoșani, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Puskás Valentin-Zoltán și se pregătește domnul senator Radu Constantin.

 
 

Domnul Puskás Valentin-Zoltán:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Puskás Valentin-Zoltán, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 15 Covasna, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Radu Constantin și se pregătește domnul senator Rahău Dan Nicolae.

 
 

Domnul Constantin Radu:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Radu Constantin, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 17 Dolj, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Rahău Dan Nicolae și se pregătește doamna senator Rebreanu Nora Cecilia.

 
 

Domnul Nicolae Dan Rahău:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Rahău Dan Nicolae, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 14 Constanța, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul doamna senator Rebreanu Nora Cecilia și se pregătește domnul senator Rece Traian.

 
 

Doamna Nora Cecilia Rebreanu:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Rebreanu Nora Cecilia, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 42 București, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Doamna senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Rece Traian și se pregătește domnul senator Roman Petre.

 
 

Domnul Traian Rece:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Rece Traian, în calitate de senator ales în Circumscripția electorală nr. 14 Constanța, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Roman Petre.

 
 

Domnul Petre Roman:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Roman Petre, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 42 București, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Sârbulescu Ion și va urma domnul senator Seche Ion.

 
 

Domnul Ion Sârbulescu:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Sârbulescu Ion, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 27 Mehedinți, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Seche Ion. Se pregătește domnul senator Seres Dénes.

 
 

Domnul Ion Seche:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Ion Seche, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 8 Brașov, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Seres Dénes.

Urmează domnul senator Sin Niculae.

 
 

Domnul Seres Dénes:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Seres Dénes, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 33 Sălaj, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Sin Niculae. Se pregătește domnul senator Sógor Csaba.

 
 

Domnul Niculae Sin:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Sin Niculae, în calitate de senator ales în Circumscripția electorală nr. 19 Giurgiu, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Sógor Csaba.

Se pregătește domnul senator Solcanu Ion.

 
 

Domnul Sógor Csaba:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Sógor Csaba, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 21 Harghita, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Solcanu Ion. Se pregătește doamna senator Sporea Elena.

 
 

Domnul Ion Solcanu:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Solcanu Ion, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 24 Iași, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul doamna senator Sporea Elena.

Se pregătește doamna senator Stoica Fevronia.

 
 

Doamna Elena Sporea:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Elena Sporea, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 23 Ialomița, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Doamna senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul doamna senator Stoica Fevronia. Se pregătește domnul senator Szabó KárolyFerenc.

 
 

Doamna Fevronia Stoica:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Stoica Fevronia, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 41 Vrancea, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Doamna senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Szabó KárolyFerenc. Se pregătește doamna senator Șelaru Rodica.

 
 

Domnul Szabó Károly-Ferenc:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Szabó Károly-Ferenc, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 32 Satu Mare, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul doamna senator Șelaru Rodica.

Se pregătește domnul senator Ștefan Viorel.

 
 

Doamna Rodica Șelaru:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Rodica Șelaru, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 29 Neamț, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Doamna senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Ștefan Viorel.

Se pregătește domnul senator Tărăcilă Doru Ioan.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Ștefan Viorel, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 18 Galați, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Tărăcilă Doru Ioan. Se pregătește domnul senator Toma Constantin.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Tărăcilă Doru Ioan, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 12 Călărași, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Toma Constantin. Se pregătește domnul senator Tudor Corneliu Vadim.

 
 

Domnul Constantin Toma:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Toma Constantin, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 10 Buzău, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Tudor Conerliu Vadim, care a dorit de 10 ani acest jurământ. Se pregătește doamna senator Vajda Borbala.

 
 

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Corneliu Vadim Tudor, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 42 București, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

Mă emoționează prezența domnului președinte Nicolae Văcăroiu. (Râsete în sală.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul doamna senator Vajda Borbala.

Se pregătește domnul senator Vasile Radu.

 
 

Doamna Vajda Borbala:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Vajda Borbala, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 12 Călărași, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Doamna senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Vasile Radu.

Se pregătește domnul senator Vela Ion.

 
 

Domnul Radu Vasile:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Vasile Radu, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 3 Argeș, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Vela Ion. Se pregătește domnul senator Voinea Melu.

 
 

Domnul Ion Vela:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Vela Ion, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 11 Caraș-Severin, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Voinea Melu.

Se pregătește domnul senator Vornicu Sorin Adrian.

 
 

Domnul Melu Voinea:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Voinea Melu, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 4 Bacău, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Vornicu Sorin Adrian. Se pregătește domnul senator Zanc Grigore.

 
 

Domnul Sorin Adrian Vornicu:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Vornicu Sorin Adrian, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 29 Neamț, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Zanc Grigore.

Se pregătește domnul senator Zlăvog Gheorghe.

 
 

Domnul Grigore Zanc:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Zanc Grigore, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 13 Cluj, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Va depune jurământul domnul senator Zlăvog Gheorghe. Se pregătește domnul senator Ungheanu Mihai.

 
 

Domnul Gheorghe Zlăvog:

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Zlăvog Gheorghe, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 30 Olt, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Depune jurământul senatorul Mihai Ungheanu, ultimul jurământ de astăzi.

„Eu, Ungheanu Mihai, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 3 Argeș, jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Domnul senator semnează jurământul și îl predă președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care îi înmânează insigna de senator.)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamnelor și domnilor senatori,

Stimați invitați,

Iată că am ajuns la final. A fost un eveniment într-adevăr emoționant pentru toată lumea și sunt convins că este de bun augur pentru perioada care urmează, pentru țară, în general.

Vă rog să-mi permiteți, spunându-vă că mai avem 6 colegi care nu sunt prezenți - unii nu sunt în țară, alții sunt bolnavi -, vor depune jurământul luni sau joi.

Cu aceasta, permiteți-mi să declar închisă ședința solemnă de depunere a jurământului de credință față de țară și popor. Mulțumesc din suflet în numele meu și al dumneavoastră invitaților noștri care pe parcursul a două ore au fost alături de noi la această festivitate.

Vom continua ședința.

Avem câteva lucruri foarte urgente. Nu va dura mult.

Eu vreau să mulțumesc invitaților și îl rog pe domnul Solcanu să-i invite la mine în birou unde vin și eu imediat.

 
Aprobarea solicitării domnului senator Iuliu Păcurariu pentru amânarea dezbaterii proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2002 privind instituirea unor interdicții pentru aleșii locali și funcționarii

Stimați colegi, trecem la ordinea de zi pentru astăzi și votarea programului de lucru pentru săptămâna viitoare.

Aveți obiecții la ordinea de zi? Vă rog, vă ascult.

 

Domnul Iuliu Păcurariu:

Domnule președinte,

Solicit amânarea dezbaterii Ordonanței Guvernului nr. 5/2002 de la punctul 6 întrucât amendamentele depuse nu au fost trecute în raportul Comisiei pentru administrația publică și organizarea teritoriului și nici nu au ajuns la domnii senatori. S-a recunoscut acest lucru și sper să nu fie nici o obiecție.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Punctul 6 se referă la organizarea și funcționarea Consiliului Suprem, da?

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu:

Punctul 6, la ceea ce am eu aici, este Ordonanța Guvernului nr. 5/2002, instituirea unor interdicții aleșilor locali.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Punctul 7, nu 6.

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu:

La mine scrie 6. E vorba de Ordonanța Guvernului nr. 5/2002.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bun. Se cere o amânare pentru a se lua la cunoștință și sunt o serie de lucruri care vor trebui abordate. Deci numai amânare pentru ședința viitoare.

Vă rog să vă pronunțați prin vot. „Da" înseamnă că sunteți de acord.

Vă rog să votați.

Cu 99 de voturi pentru, 9 împotrivă, nici o abținere, s-a scos de pe ordinea de zi.

 
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru

Dacă mai sunt alte observații? Dacă nu, vă rog să votați ordinea de zi.

Cu 106 voturi, două voturi împotrivă, nici o abținere, s-a adoptat ordinea de zi.

Aprobarea programului de lucru pentru săptămâna 4-9 martie a.c

Aveți, stimați colegi, și programul de lucru pentru săptămâna 4-9 martie 2002. Program obișnuit, cu încărcătura de proiecte de lege pe care o vedeți, o aveți în anexă.

Dacă sunt observații? Nu sunt observații.

Vă rog să votați programul de lucru.

Vă mulțumesc. Cu 109 voturi pentru, două voturi împotrivă și o abținere, s-a adoptat și programul de lucru.

Desemnarea domnului senator Eckstein-Kovács Peter ca membru supleant la Convenția privind viitorul Uniunii Europene

Înainte de a intra la punctul 3 - pe care rog să-l conducă domnul vicepreședinte Doru Ioan Tărăcilă, stimați colegi, avem două probleme cu urgență majoră.

Este vorba de numirea unui senator membru supleant la Convenția privind viitorul Uniunii Europene, așa-zisa Convenție de la Laeken.

Sunt primite două propuneri pe care le-am abordat la Biroul permanent. Este vorba, din partea U.D.M.R.-ului, de domnul senator Eckstein-Kovács Péter și din partea Partidului Democrat, domnul Pană Aurel.

Avem două propuneri, Partidul România Mare nu a venit cu propuneri...

Vă ascult.

 

Domnul Iuliu Păcurariu:

Domnule președinte, părerea mea este că aceste candidaturi se înscriu în configurația politică a Parlamentului.

Asta este o cutumă. Aș dori, înainte de a pune la vot această decizie a noastră, să avem o discuție la nivelul grupurilor parlamentare.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles propunerea dumneavoastră, însă nu se încadrează în prevederile regulamentului. Nu este vorba despre o comisie permanentă, cu funcționare permanentă.

Este vorba despre o Convenție cu participare la anumite perioade, iar noi am solicitat propuneri la toate grupurile parlamentare. Deci nu pe algoritm sau pe altă formulă.

De altfel, dacă mergeam pe algoritm, îmi e greu să cred că puteați să prindeți un post, P.D.-ul. Grupul România Mare nu a venit cu propunere, normal putea să vină cu propunere, și avem, totuși două propuneri, U.D.M.R. și P.D. Ca să fie democratic vom supune la vot și cel care va întruni cel mai mare număr de voturi va participa, la anumite perioade, la această Convenție privind viitorul Uniunii Europene.

Deci, domnul senator Eckstein-Kovács Péter.

Vă rog să votați. Dacă sunteți pentru, votați „Da" pentru participare ca membru supleant. Știți că membru plin este domnul senator Liviu Maior, președintele Comisiei de integrare economică.

Vă rog să votați.

77 de voturi pentru, 31 voturi împotrivă, 6 abțineri.

Vă mulțumesc.

A doua propunere, domnul senator Pană Aurel,

Partidul Democrat.

Vă rog să votați.

51 de voturi pentru, 56 voturi împotrivă, 3 abțineri.

Deci numărul cel mai mare de voturi a fost obținut de domnul senator Eckstein-Kovács Péter care va participa din partea noastră la Convenția de la Laeken.

 
Președintele Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, informează plenul Senatului asupra faptului că moțiunea depusă de Grupul parlamentar P.R.M. în data de 25 februarie a.c. nu se încadrează în prevederile Constituției

A doua problemă, stimați colegi, se referă la moțiunea introdusă de Grupul parlamentar România Mare, numit㠄Asumarea de către Guvern a Protocolului P.S.D. U.D.M.R., un act periculos pentru siguranța națională a României, abandonarea Transilvaniei".

După cum cunoașteți, în conformitate cu art. 148 și 150 din regulamentul de funcționare, ca și cu prevederile constituționale, moțiunea reprezintă un act juridic de control al Parlamentului asupra Guvernului.

Decizia dacă o moțiune se dezbate sau nu în Senat ca și la Camera Deputaților - aparține președintelui. Mai mult decât atât, eu am solicitat și un aviz consultativ al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări pentru a avea siguranța și pot să vă spun, deși m-am pronunțat și mă pronunț întotdeauna, ca și dumneavoastră, legat de moțiune, ca act democratic absolut necesar într-o democrație, că în cazul în speță, din păcate, această moțiune nu se încadrează nici în Constituție și, bineînțeles, nici în regulamentul de funcționare.

De ce? Pentru că nu se referă la un act juridic al Guvernului, ci atacă un protocol care este un act politic între două partide și care s-a întocmit legal, în conformitate cu prevederile legii partidelor politice.

Sunt și multe alte argumente. Colegii din Biroul permanent au înțeles că pe fond avem dreptate. Probabil că se va reformula o moțiune abordându-se actele concrete ale Guvernului. E dreptul Domniilor lor.

Există o argumentație foarte largă, ați primit-o și dumneavoastră în mapă, dacă nu, v-o transmitem, avem și avizul consultativ al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. În consecință, această moțiune nu poate face obiectul dezbaterii în Senatul României. Nu este vorba de nici un fel de luptă politică, ci, pur și simplu, este vorba de respectarea prevederilor Constituției și a Regulamentului de organizare și funcționare a Senatului.

Domnul senator Dumitru Badea - Grupul parlamentar al P.R.M., depune „Moțiunea cu privire la consecințele asupra siguranței naționale a României pe care le are aplicarea Memorandumului de înțelegere dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind Legea maghiarilor din statele vecine Ungariei și chestiuni legate de cooperarea bilaterală

Domnu’ senator Badea, doriți să completați? Vă rog.

Domnul senator Badea.

Doresc să știți că, în conformitate cu art. 150 din regulament, președintele Senatului doar informează Senatul și nu supune aprobării Senatului dacă se dezbate sau nu această moțiune.

Domnul senator Badea.

 

Domnul Dumitru Badea:

Domnule președinte,

Ca elevi conștiincioși ce suntem ne-ați trimis acasă cu tema și am refăcut-o.

În conformitate cu prevederile art. 64 din Constituția României și ale art. 148 și 152 din Regulamentul Senatului, depunem „Moțiunea cu privire la consecințele asupra siguranței naționale a României pe care le are aplicarea Memorandumului de înțelegere dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind Legea maghiarilor din statele vecine Ungariei și chestiuni legate de cooperarea bilaterală."

Moțiunea este semnată de 36 de senatori și, după părerea noastră, îndeplinește condițiile prevăzute de Constituție și de Regulamentul Senatului.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

(Domnul senator Dumitru Badea îi înmânează domnului președinte Nicolae Văcăroiu textul moțiunii.)

S-a luat act de primirea acestei moțiuni.

Vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul vicepreședinte Tărăcilă să preia conducerea ședinței.

Înainte de a pleca am o mare rugăminte, nu vă rețin decât câteva secunde.

Vă rog să îmi permiteți ca în numele meu personal, în numele Biroului permanent lărgit, inclusiv liderii de grup și președinții de comisii, pentru că nu mai avem ocazia să le vedem pe doamne, colegele noastre de muncă, să le dăruim un buchet de flori și un mic mărțișor, cu urările noastre de sănătate, bucurie, fericire personală și familială.

Mulțumesc foarte mult. (Aplauze. Li se înmânează doamnelor senator câte un buchet de flori și mărțișoare.)

Conducerea ședinței este preluată de domnul vicepreședinte Doru Ioan Tărăcilă.

 
Aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a proiectului Legii pentru ratificarea Statutului Curții Penale Internaționale, adoptat la Roma la 17 iulie

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi,

Vă rog să observați că la punctul 3 din ordinea de zi avem înscrisă aprobarea dezbaterii și adoptării în procedură de urgență a proiectului Legii pentru ratificarea Statutului Curții Penale Internaționale.

Solicitarea din partea Guvernului este de a adopta acest proiect de lege în procedură de urgență. El este în prezent în dezbatere la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, dar pentru a scurta termenele de dezbatere în comisie și în plen se solicită procedură de urgență la acest proiect de lege.

Doriți să interveniți?

Dacă nu, vă rog să vă pronunțați prin vot asupra procedurii de urgență solicitate la acest proiect de lege de către Guvern.

Vă rog să votați.

Cu 95 de voturi pentru și 7 abțineri, procedura de urgență solicitată de Guvern la acest proiect de lege este aprobată de plen.

Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii grădinilor zoologice și acvariilor

La punctul 4 din ordinea de zi se impune să constituim 5 comisii de mediere.

Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii privind grădinile zoologice și acvariile publice.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat și umanist), trei propuneri.

Vă rog, doamna senator Dobrescu.

 

Doamna Maria Antoaneta Dobrescu:

Propunem pe domnii senatori Hrițcu Florin, Bucur Dionisie și Pricop Mihai Radu.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar P.R.M., două propuneri.

 
 

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Domnii senatori Ionel Alexandru și Ion Cârciumaru.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.

 
 

Domnul Corin Penciuc:

Domnul senator Fabini Hermann.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

U.D.M.R., o propunere.

 
 

Domnul Szabó Károly-Ferenc:

Doamna senator Vajda Borbala.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra componenței aceste comisii.

Cu 94 de voturi pentru și un vot împotrivă, comisia a fost aprobată de plenul Senatului.

 
Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/1998 pentru modificarea art. 1 alin. 1 din Legea nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraților care au fost înlăturați din justiție pentru considerente politice în perioada 1945-1952

Constituirea comisiei de mediere pentru aprobarea textelor în divergență apărute la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/1998 pentru modificarea art. 1 alin. 1 din Legea nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraților care au fost înlăturați din justiție pentru considerente politice în perioada anilor 1945-1952.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat și umanist), trei propuneri.

 

Doamna Maria Antoaneta Dobrescu:

Propunem pe doamna senator Șelaru Rodica, domnul senator Ciocârlie Alin și domnul senator Filipescu Cornel.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar P.R.M., două propuneri.

 
 

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Domnii senatori Pătru Nicolae și Bichineț Corneliu.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar P.D., o propunere.

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu (din sală):

Domnul senator Constantin Bălălău.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.

 
 

Domnul Szabó Károly-Ferenc:

Domnul senator Németh Csaba.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra componenței comisiei de mediere.

Cu 86 de voturi pentru și două voturi împotrivă, comisia a fost aprobată de plen.

 
Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii pentru înființarea comunei Șinca Nouă, județul Brașov

Constituirea comisiei de mediere la proiectul de lege pentru înființarea comunei Șinca Nouă, județul Brașov.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat și umanist), trei propuneri.

 

Doamna Maria Antoaneta Dobrescu:

Propunem pe domnii senatori Bucur Dionisie, Hrițcu Florin și Pricop Mihai.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar P.R.M., două propuneri.

 
 

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Doamna senator Angela Bălan și domnul senator Ionel Alexandru.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar P.D., o propunere.

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu (din sală):

Doamna senator Maria Petre.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.

 
 

Domnul Corin Penciuc:

Domnul senator Fabini Hermann Armeniu.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Cu 93 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, comisia de mediere a fost aprobată de plenul Senatului.

 
Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 74/2001 privind abilitarea Ministerului de Interne de a angaja și presta servicii

Comisia de mediere la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 74/2001 privind abilitarea Ministerului de Interne de a angaja și presta servicii.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat și umanist), patru propuneri.

 

Doamna Maria Antoaneta Dobrescu:

Domnii senatori Nicolaescu Sergiu, Munteanu Tudor,

Nicolescu Constantin și Ilie Plătică-Vidovici.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar P.R.M., o propunere.

 
 

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Propunem pe domnul senator Ioan Paștiu.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar P.N.L.

 
 

Domnul Corin Penciuc:

Doamna senator Norica Nicolai.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.

 
 

Domnul Szabó Károly-Ferenc:

Propunem pe domnul senator Szabó Károly-Ferenc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra comisiei.

Cu 87 de voturi pentru și 3 voturi împotrivă, a fost aprobată de plen.

 
Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 149/2001 privind instituirea Tarifului intern de călători în transportul

Constituirea comisiei de mediere la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 149/2001 privind instituirea Tarifului intern de călători în transportul feroviar.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat și umanist), trei propuneri.

 

Doamna Maria Antoaneta Dobrescu:

Propunem pe domnii senatori Novolan Traian, Dinu Marin și Seche Ion.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar P.R.M., două propuneri.

 
 

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Domnii senatori Constantin Bîciu și Mircea Nedelcu.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar P.D., o propunere.

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu (din sală):

Domnul senator Hanganu Romeo Octavian.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.

 
 

Domnul Szabó Károly-Ferenc:

Domnul senator Pete Ștefan.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Cu 85 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și două abțineri, comisia de mediere a fost aprobată de plenul Senatului.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii pentru aprobarea OrdonanțeiGuvernului nr. 39/2002 privind trecerea Spitalului Elias și a Complexului Olănești din subordinea și administrarea Ministerului Apărării Naționale în administrarea Academiei Române

La punctul 5 din ordinea de zi avem înscris proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2002 privind trecerea Spitalului Elias și Complexului Olănești din subordinea și administrarea Ministerului Apărării Naționale în administrarea Academiei Române.

Invit inițiatorul și reprezentantul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul vicepreședinte al comisiei, Aron Belașcu, să își ocupe locurile.

Îl rog pe domnul academician Eugen Simion să prezinte expunerea de motive.

Aveți cuvântul, domnule președinte!

 

Domnul Eugen Simion - președintele Academiei Române:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă mulțumesc că m-ați invitat.

Este vorba de un proiect important pentru noi Spitalul Elias, care este, în bună parte, proprietatea Fundației „Elias", care este a Academiei Române, își recuperează o parte din acest spital. În 1990, ca să apere acest spital, Fundația „Elias" a încheiat un acord de colaborare cu Ministerul Apărării Naționale și acest acord a funcționat mai mult sau mai puțin bine.

În momentul de față, Academia și structurile ei pot gira mai bine și pot da o altă destinație acestui spital.

Domnule președinte,

Dacă sunteți de acord, îl rog pe domnul profesor Sorin Oprescu, care este directorul spitalului, să facă o expunere mai limpede decât reușesc eu privitor la acest proiect.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur, îi voi oferi cuvântul imediat.

Îl rog pe domnul vicepreședinte Aron Belașcu să prezinte punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

 
 

Domnul Aron Belașcu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În ședința din 20 februarie 2002, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere proiectul de lege și a hotărât, în unanimitate, să adopte raport de admitere, cu amendamentele prevăzute în anexă, care fac parte integrantă din raport.

Trecerea în administrarea Academiei Române prezintă următoarele avantaje: permite efectuarea actului medical pentru toate categoriile de asistați medical, se pot atrage valorile profesionale medicale și de cercetare științifică necesare pentru realizarea unui centru de excelență în medicina românească - Spitalul clinic de urgență universitar; se pot crea baze clinice de învățământ superior medical, activități de cercetare clinică, conducând la creșterea profesionalismului și a calității actului medical rapid, și nu artificial.

Statutul de spital universitar duce la realizarea de venituri mărite de la casele de asigurări, altă încadrare în nivelurile de finanțare; se asigură flexibilitatea organizatorică necesară creării unui pavilion special pentru personalități, demnitari și așa mai departe, în condiții hoteliere adecvate. Se pot obține fonduri suplimentare din donații și sponsorizări, precum și din oferirea unor servicii medicale speciale, cu confort sporit pentru pacienții solicitanți, care au capacitatea de plată.

Veniturile extrabugetare obținute de spital pot fi folosite integral la modernizarea și dezvoltarea acestuia.

Prin asocierea cu Academia Română, imaginea națională și internațională a spitalului ar fi substanțial sporită.

În același timp, revenirea Sanatoriului Olănești în administrarea Academiei Române, pentru reîntregirea complexului spitalicesc care a funcționat până în anul 1992, ar crea posibilitatea dezvoltării unei puternice baze profesionale în recuperarea medicală și tratamentul balneo-fizio-terapeutic pentru diverse categorii de cetățeni români și străini.

Această formă de organizare a celor două unități medicale prezintă avantajul unei fluidizări a pacienților și complementarității serviciilor medicale, în sensul alocării paturilor de spital pentru cazurile acute și subacute și asigurarea unui tratament adecvat al bolnavilor cronici, într-un mediu adecvat.

În același timp, Complexul Olănești ar rămâne accesibil tuturor bolnavilor, indiferent de tipul de asigurare a acestora.

S-au primit avize favorabile de la Comisia pentru sănătate, ecologie și sport și de la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Amendamentele propuse de Comisia pentru sănătate, ecologie și sport au fost însușite în unanimitate de către Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform art. 72 alin. 3 lit. k) din Constituție, și rugăm să fie adoptat potrivit art. 74 din Constituția României.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale.

Invit la cuvânt reprezentantul Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat și umanist), domnul senator Sorin Oprescu.

 
 

Domnul Sorin Mircea Oprescu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Am să încerc să fiu foarte scurt.

Vreau să vă explic următoarele lucruri: Spitalul Elias, în 1990, așa cum spunea domnul președinte al Academiei, din cauza necesităților de moment a trecut în subordinea armatei; la un an de zile a urmat și trecerea Complexului sanatorial Olănești în subordinea armatei, împreună cu unitatea de recuperare medicală de la Neptun. Aș vrea să ne înțelegem, este vorba de Sanatoriul „1 Mai", construit pe vremea guvernării Dej, nu este vorba nici de vila cu cele 6 apartamente, fostă a lui Nicolae Ceaușescu, nu este vorba nici de cealaltă vilă, care se află în curtea sanatoriului și aparține Ministerului Apărării Naționale, pentru că s-au înțeles greșit aceste lucruri.

De ce sanatoriul Olănești împreună cu spitalul Elias?

Atât sanatoriul Olănești, cât și spitalul Elias, în momentul respectiv, așa după cum „apăsase" asupra acestei chestiuni și președintele Academiei, este proprietate publică.

Am introdus cuvântul „parte" proprietate publică, tocmai pentru a anunța faptul că spitalul Elias este constituit ca urmare a dorințelor lui Menahem Elias, iar legatarul universal al Fundației „Menahem Elias" este Academia Română. Actele există toate, dar nu există actul de proprietate. Prin bunăvoința și participarea directă a domnului președinte al Academiei și a domnului academician Cajal, lucrurile, pe ultima sută de metri, au început să demareze în acest sens.

Aș vrea însă să înțelegeți că doar „parte" este proprietate privată și noi ținem și la această particulă sau poate în primul rând la această particulă a pentru putea să dezvoltăm și ceea ce așteaptă toată lumea - un spital privat în cadrul unui spital general, de utilitate publică.

Atunci când am introdus propunerea legislativă, noi ne-am referit la spitalul privat de utilitate publică.

Prim-ministrul ne-a explicat că particula aceasta nu funcționează în România dintr-o serie de motive. Ca să le reiau eu, lipsit de profesionalismul primului-ministru aici, mi s-ar părea cel puțin curios, și dumneavoastră ați putea după aceea să-mi vorbiți despre apendicita subacută retrocecală și cam cum trebuia să se opereze.

N-am să fac acest lucru.

Ideea este că armata, după ce a preluat acest spital, în pază și onor, l-a trecut la proprietatea publică în întregime. Sigur, reparatoriu, lucrurile acestea vor putea să stea, în mod normal, de-a lungul timpului introducând Academia pe Legea nr. 10/2001, o notificare în ceea ce privește drepturile și moștenirile în curtea spitalului. Până una alta, spitalul Elias, împreună cu Sanatoriul Olănești sunt proprietăți publice; Sanatoriul Olănești este în afară de discuția privată tocmai din motivele prezentate.

Mai mult decât atât, aș vrea să înțelegeți reținerea unor organisme internaționale financiare, care în ultimii 12 ani nu au acordat nici un fel de sprijin acestui spital, spunând că acesta este, în continuare, spitalul pentru elitele guvernamentale și au refuzat orice fel de sprijin.

În condițiile în care acest spital nu mai este administrat de Ministerul Apărării Naționale, ci este administrat de către Academia Română, am garanția clară că aceste lucruri se pot îndrepta. Mai mult, considerăm că este bine venit dacă și dumneavoastră veți considera acest lucru, pentru că, practic, după 12 ani de administrare de către Ministerul Apărării Naționale, aș vrea să vă spun că din 729 de locuri pe care le are Spitalul Elias, media internărilor a fost de aproximativ 11,8-11,9 din capacitatea anuală.

Mai mult, ideea de subfinanțare care s-a pus în practică și cu acest spital, la fel ca și la celelalte spitale, a făcut ca el să rămână doar o amintire plăcută și să rămână - așa au dorit unii - un sanatoriu în special pentru bolnavii care au afecțiuni de finalitate.

Vreau să vă spun că în momentul în care am fost învestit cu această responsabilitate, acum aproape un an de zile, eu am declarat Consiliului Suprem de Apărare a Țării că acest spital nu poate să asigure urgența imediată pentru personalitățile care ne vizitează țara sau pentru personalitățile parlamentare ale vieții social-politice românești, pentru că acolo este povestea cu cocoșul roșu; el a funcționat sub titulatura de „spital clinic de urgență", nu că medicii de acolo nu ar avea profesionalismul necesar, nici nu este vorba de așa ceva, dar acolo nu se întâmpla absolut nimic în ceea ce privește circuitele și aparatura pentru tratamentul suportiv în caz de urgență. Sarcinile de urgență au fost preluate de Spitalul Universitar București, până când ele vor fi întoarse la nivelul Spitalului Elias, adică atunci când structurile vor fi făcute funcționabile.

Vă stau la dispoziție, dacă mai sunt și alte nelămuriri.

Am încercat să explic câteva lucruri și în cadrul Comisiei pentru apărare, și în cadrul Comisiei juridice. Pentru orice fel de întrebări legate de acest lucru vă stau la dispoziție.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să intervină la dezbateri generale?

Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar P.N.L. susține această inițiativă, mai ales pentru considerentul că instituțiile internaționale, care scapă prilejul să ne sprijine în orice împrejurare, se vor liniști luând act că în acest spital nu vor mai fi tratate elitele guvernamentale, ci elitele culturii românești.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Domnul profesor Pop de Popa.

 
 

Domnul Ioan Pop de Popa:

Stimate domnule președinte,

Doamnelor colege și colegi,

Mă declar întru totul de acord cu acest proiect de lege, în calitate de profesor, chirurg, care am practicat intervenții suficient de mari în Capitala țării noastre și consider că trecerea Eliasului la Academie este un act reparator care corespunde cu testamentul lui Menahem Elias.

Recomand colegilor și colegelor senatori să voteze acest proiect de lege, deoarece el va realiza în orașul București o unitate care va corespunde în perspectivă necesităților unei medicini moderne.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Buzatu.

 
 

Domnul Gheorghe Buzatu:

Domnule președinte,

Și eu vreau să îmi manifest acordul, în numele Grupului P.R.M., pentru adoptarea acestui proiect de lege, care fiind adoptată aici netăgăduit că ar fi o dovadă de revenire la normalitate. Academia Română, am mai spus cândva aici, probabil că ne-a dat cel mai longeviv guvern din istoria țării.

Fără să fac vreo legătură cu ceea ce vom vota în curând, fiind vorba de o lege organică, vreau să precizez că, iată, chiar în acest an, Academia Română a terminat un proiect extraordinar, a dat deja „Tratatul de istoria românilor", în patru volume, și astăzi am avut o reuniune prin care s-a stabilit ca până la sfârșitul anului să apară restul, până la 11 volume. Un asemenea proiect de lege ar veni să fie nu un cadou, ci o răsplată pentru ceea ce se face la Academie.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Adrian Păunescu.

 
 

Domnul Adrian Păunescu:

Sprijin și eu, ca și ceilalți colegi care s-au exprimat, acest gest reparatoriu, care nu este un premiu, ci o povară, pentru că de acum încolo pentru Academie va veni momentul în care va fi obligatoriu să și pună acest important loc al sănătății în stare de supremă funcționare, pentru că una este când Academia se implică și alta este când un minister, oricare ar fi el, se implică.

Cât despre explicațiile care s-au dat că în 1990 a trecut la Ministerul Apărării Naționale, ele sunt mulțumitoare.

Știm cu toții că în 1990 a existat tendința ca totul să treacă la Ministerul Apărării, până și Securitatea. Așa că, spunea corect domnul coleg Buzatu, lucrurile se normalizează și pentru Academie este unul dintre bunurile câștigate spre a fi puse într-o mai bună stare de funcționare. Academia face cu acest prilej un pas înainte către devenirea ei în fruntea științei și culturii țării.

Domnul senator Quintus diferenția între elitele guvernamentale și elitele culturale. Eu aș zice că așteptăm momentul în care elitele guvernamentale vor fi elitele culturale, pentru că guvernele de analfabeți au trecut și ele într-un pasiv al istoriei.

Susțin ceea ce s-a propus aici și găsesc prilejul să-l felicit pe președintele Academiei pentru dinamismul și excepționalele realizări culturale și științifice ale Academiei în perioada în care Domnia sa, în continuarea faptelor deosebite ale președintelui Drăgănescu, le-a realizat.

Academia a făcut, într-adevăr, lucruri excepționale și se dovedește că, în ciuda condițiilor foarte vitrege în care se desfășoară activitatea spirituală, atunci când există personalități capabile de jertfă personală și de competență maximă se poate înfrânge vremea grea și se pot realiza și Tratatul de istorie a românilor, și colecțiile de clasici, care sunt extraordinar de importante. Este, după părerea mea, un moment fericit, în ciuda tuturor nefericirilor momentului.

Așa că susțin proiectul și cred că gospodăria pe care și-o propune Academia la nivel de vârf reprezintă un model de management și de inspirație pentru noi toți.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Declar închise dezbaterile generale.

Doriți să luați din nou cuvântul, domnule senator Buzatu?

Declar închise dezbaterile generale.

Stimați colegi,

Vă rog să observați că raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări cuprinde două amendamente cu care atât domnul academician, cât și colegul nostru Sorin Oprescu, din partea inițiatorilor, ne-au propus să fim de acord.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra amendamentelor cuprinse în raport.

Aprobate de plen cu 102 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și nici o abținere.

Cu precizarea caracterului legii de lege organică, supun votului dumneavoastră, în primul rând, raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, cu cele două amendamente.

Raport aprobat de plen cu 100 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă și nici o abținere.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra legii în ansamblu.

Proiectul de lege a fost adoptat de plenul Senatului cu 102 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă și nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Felicitări!

Vă rog, aveți cuvântul, domnule președinte!

 
 

Domnul Eugen Simion:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă mulțumesc foarte mult.

Încă o dată, Senatul a fost de partea Academiei și vreau să vă spun că ceea ce au spus aici domnii senatori Gheorghe Buzatu și Adrian Păunescu reprezintă pentru noi o preocupare. Într-adevăr, vrem să facem ceva pentru societatea românească, pe măsură ce și societatea românească, prin clasa ei politică, face ceva pentru știința și cultura română.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Avem două variante de lucru: prima - continuăm cu dezbaterile proiectelor de lege înscrise în ordinea de zi...

Se pare că varianta întâi nu a fost foarte tentantă, că nu am aflat multe lucruri...

Oricum, dați-mi voie, înainte de a decide ce facem mai departe, să fac câteva precizări. Colegi - n-am numărat câți, dar bănuiesc că numărul este legal - 36 de colegi senatori au depus o moțiune simplă.

Având în vedere prevederile art. 148 și următorul din Regulamentul Senatului, verificându-se legalitatea acestei moțiuni, în conformitate cu prevederile art. 149 punctul 2 și art. 150 punctul 3, dispunem de îndată comunicarea către Guvern a acestei moțiuni, afișarea ei la sediul Senatului, stabilim dezbateri, în plenul Senatului, pentru ziua de 7 martie 2002, iar potrivit art. 150 punctul 3 din regulament, întrucât în moțiune se fac o serie de referiri legate de aplicarea memorandumului de înțelegere dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare, potrivit textului din regulament, Comisia de politică externă se impune să dea un aviz și, de asemenea, să fie consultat Ministerul de Externe.

Repet textul prevăzut în art. 150, cu rugămintea pentru domnii senatori care fac parte din această comisie, acest aviz trebuie să fie dat în termen de 3 zile de la data depunerii moțiunii, deci luni ar trebui să se întâlnească și să discute pe ea cu reprezentanții Ministerului de Externe.

Eu nu am făcut altceva decât să vă reamintesc textele. Sunt convins că dumneavoastră le cunoașteți foarte bine și o să le studiați în continuare până joi.

Deci, stimați colegi, mergem cu dezbaterile mai departe sau oprim discuțiile?

Vă rog, domnule președinte Mircea Ionescu-Quintus.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu știu dacă vom merge până la ora 13,00, dar cred că amânarea pentru a doua oară a dezbaterii legii importante privind organizarea și funcționarea C.S.A.T.-ului apasă asupra răspunderii Senatului nostru.

Este o lege cu un raport foarte ușor de descifrat. Eu aș propune ca măcar legea aceasta să o luăm în dezbatere.

Din sală:

La punctul 6. A fost scos.

 
Dezbateri asupra proiectului Legii privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, nu știu dacă punctul 6 a fost scos. A fost solicitarea domnului Păcuraru, dar nu a fost scos.

Stimați colegi, să luăm în dezbatere un proiect de lege, cel puțin acesta, dacă sunt prezenți reprezentanții ministerului. E prezent domnul Encuțescu.

Punctul 6 pe ordinea de zi, proiectul Legii privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Vă rog, invit colegii din Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. Domnul președinte Sergiu Nicolaescu.

Vă rog, domnule secretar de stat.

 

Domnul Sorin Encuțescu - secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Ghidul legislativ și de autoritate existent după Revoluția din Decembrie 1989 a impus înființarea unei structuri care să gestioneze activitățile privind apărarea, ordinea publică și siguranța națională.

Astfel, prin Legea nr. 39/1990, a luat ființă Consiliul Suprem de Apărare a Țării, ca autoritate publică învestită cu competența de a organiza și coordona unitar activitățile din acest important domeniu de activitate.

Intrarea în vigoare, în decembrie 1991, a noii Constituții a României a pus în evidență noi exigențe în ceea ce privește legislația din sferele de activitate și noi abordări în domeniul securității, apărării și siguranței naționale au impus, de asemenea, elaborarea de noi prevederi și noi misiuni ale acestui organism.

Specialiștii Minsiterului Apărării Naționale, ai Ministerului de Interne, din structurile de siguranță națională au participat la dezbaterea proiectului de lege în Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a Camerei Deputaților și a Senatului și și-au însușit, în totalitate, amendamentele aduse textului.

Apreciem că, prin adoptarea prezentului proiect de lege de către dumneavoastră, se va perfecționa cadrul legislativ al instituționalizării Consiliului Suprem de Apărare a Țării la nivelul structurilor similare din statele democratice.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Aveți cuvântul, domnule președinte!

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Domnule președinte,

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice și urmează să fie adoptat în conformitate cu prevederile art. 74 din Constituția României.

Există, au fost discuții și se mențin niște discuții, amendamente, deci vă propun să luați în dezbatere articol cu articol.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

La dezbateri generale doriți să interveniți?

Vă rog, doamna senator Norica Nicolai.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte,

Grupul parlamentar liberal susține acest proiect de lege. Sigur, în contextul mondial de securitate, în care toată problematica securității mondiale și, în acest context, securitatea națională capătă o altă conotație, datorită unui alt tip de riscuri care apar în viața publică mondială, cred că, în sfârșit, Consiliul Suprem de Apărare a Țării va fi organismul care, având flexibilitatea și calitatea profesională necesară, va răspunde cu promptitudine tuturor provocărilor la adresa securității românești și sunt convinsă că acest proiect de lege va da posibilitatea celor care sunt răspunzători și îndrituiți să răspundă, după Constituție, pentru apărarea securității și integrității teritoriale a țării, s-o facă cu competență, promptitudine și cu aceeași dăruire și responsabilitate față de statul național român.

Nu comentez anumite orgolii care au intervenit, nici nu este cazul aici, dar un principiu este foarte clar, că securitatea națională nu este apanajul unei structuri în statul român, nici a Guvernului, nici a Președinției și nici a Parlamentului și salut modul în care cele trei puteri ale statului răspund acestui imperativ suprem care este asigurarea securității naționale a României.

Vom susține acest proiect de lege cu amendamentele adoptate de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul senator Badea, Grupul parlamentar P.R.M.

 
 

Domnul Dumitru Badea:

Și grupul parlamentar apreciază că, dacă va fi votat în formula actuală, acest act normativ răspunde cerințelor atât din punct de vedere al securității interne, cât și al problemelor care se ridică pe plan internațional.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Dacă mai sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare?

Domnul senator Szabó Károly-Ferenc.

 
 

Domnul Szabó Károly-Ferenc:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Este un act de mare importanță documentul aflat în fața noastră spre dezbatere și adoptare.

Sunt cunoscute discuțiile din comisie, mă refer la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, și ele au avut darul de a pune în lumină importanța acestei probleme pentru fiecare parlamentar în parte și de a aduce la suprafață elemente noi legate de felul în care concepem organizarea securității și a apărării și, în cadrul acesta, despre competențe și rolul instituțiilor care sunt chemate să facă aceasta.

Nevoia de a aduce corectări la Legea nr. 39/1990 decurge numai din simplul fapt că ea a fost adoptată înaintea Constituției și că unele prevederi au rămas în urmă și, din acest punct de vedere, așa cum art. 150 al legii fundamentale prevede, era o datorie care, în sfârșit, iată, este pe cale de a fi rezolvată, dar mai ales despre faptul că modul în care gândim și felul în care aducem în dezbatere publică această chestiune ne dă ocazia să ne spunem punctele de vedere la un astfel de act normativ concret.

Este cunoscut faptul că sunt mai multe curente referitoare la competențele și puterea unui asemenea organism în diverse democrații. Ele sunt legate nu numai de modul de organizare constituțional al statului, dar și de anumite tradiții.

Totuși, este cazul să lăsăm deschisă problema naturii acestui organism, dacă el... și din această natură să ne referim la funcțiile care o compun, nu neapărat persoanele.

S-a făcut foarte multă vorbire în presă, săptămânile trecute, cum că anumite persoane ar fi dorit să fie introduse în acest organism. Eu cred că nu e vorba de persoane, ci este vorba de funcțiile pe care anumite persoane, la un moment dat, desigur, le ocupă.

Dacă admitem ideea că acest consiliu este un for deliberativ - și eu sunt adeptul acestei idei, cu toate că, în majoritate, componenții săi fac parte din sfera puterii executive, dar acolo, nu-i așa, se iau decizii, se iau hotărâri pe care alții sau chiar unii dintre cei care le-au luat sunt datori să le ducă la îndeplinire -, atunci am putea accepta că este bine și este util, și este necesar chiar ca și puterea legiuitoare să fie reprezentată de drept acolo, așa cum un amendament la această lege, amendament respins în comisie, dar pe care sunt nevoit să-l susțin aici, prevede că președinții Camerelor ar face parte, ca membri, deci ca persoane care participă la luarea deciziilor, având drept de vot în Consiliul Suprem de Apărare a Țării, deci să facă parte din el.

Este o oarecare restrângere a rolului Parlamentului în cazul în care nu dorește să-și exercite asemenea putere acolo unde, repet, se iau hotărâri obligatorii pentru alții.

A fost o dezbatere extrem de interesantă în legătură cu nevoia de a legifera calitatea de membri ai consiliului pentru directorii serviciilor de informații, când, de fapt, este evident, prezența lor acolo este mai mult decât necesară, sunt printre cei mai importanți dintre aceia care pun în aplicare hotărârile adoptate acolo.

Sigur că aici nu putem aplica mecanic principiul separațiunii puterilor în stat, acceptând că cei care sunt chemați să pună în aplicare o decizie ar trebui lăsați în afara mecanismului de adoptare a acelei decizii, dar eu însumi m-am numărat printre aceia care nu au fost de acord ca șefii serviciilor de informații să fie membri, repet, cu drept de vot ai consiliului. (Discuții în sală.)

Nu este suficient de exact...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi, vă rog să-l ascultăm pe domnul senator.

 
 

Domnul Szabó Károly-Ferenc:

Nu este suficient de exact delimitată competența consiliului în a lua hotărâri în ceea ce privește politica de culegere de informații, decurgând dintr-o situație care mereu, mereu se schimbă, deci are o anumită dinamică, cu toate că acolo, la atribuții, există anumite prevederi.

Tocmai de aceea am fost adeptul ideii ca directorii să nu facă parte din consiliu, pentru că ei înșiși au mult mai mare putere sau, aș zice eu, prea mare putere - iarăși nu mă refer la persoanele concrete care, la un moment dat, îndeplinesc o funcție sau alta -, deci au o prea mare putere de a decide direcția de activitate a propriului serviciu când în această cauză, această speță, într-adevăr, alții - societatea, Parlamentul sau alte organizări ale societății, ale statului, în cazul de față - ar trebui să aibă această competență.

Cu toate acestea, mă alătur celor care susțin proiectul de lege și vă solicit înțelegere, pentru că am simțit nevoia să fac această nu foarte scurtă expunere, dar cred că în speța aceasta nimic nu trebuie să fie neclarificat.

În concluzie, aș spune că sunt de acord cu cele prezentate în raport și îmi mențin amendamentul care nu a fost adoptat de către comisie.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc pentru expunerea largă, foarte argumentată.

Stimați colegi, să închidem dezbaterile generale.

Sigur că sunt câteva probleme, câteva amendamente la anumite articole - așa cum arăta domnul senator Szabó - iar o primă discuție, sper să nu o reluăm, este cea de la art. 1, acolo unde se prevede natura acestui organism, fie autoritate a administrației publice centrale, așa cum a venit de la Camera Deputaților, fie autoritate administrativă autonomă.

Punctul de vedere al Guvernului, vă rog.

 
 

Domnul Sorin Encuțescu:

Considerăm că poate să rămână autoritate administrativă autonomă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Poate sau trebuie, că este o mare diferență?!

 
 

Domnul Sorin Encuțescu:

Trebuie.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Dacă dorește cineva să intervină în combaterea acestui punct de vedere.

Stimați colegi, asta înseamnă că reprezentantul Executivului nu este de acord cu amendamentul propus de comisie.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Nu, îmi pare rău, este de acord...

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Este, dar...

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Este de acord cu amendamentul propus de Senat.

 
 

Domnul Sorin Encuțescu:

Să rămână autoritate administrativă autonomă.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Da.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Eu v-am întrebat dacă sunteți de acord cu amendamentul de la art. 1.

Reprezentantul Executivului, sunteți de acord cu amendamentul de la Senat sau nu?

 
 

Domnul Sorin Encuțescu:

Da, cu cel de la Senat.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dacă sunteți de acord, vă rog să vă pronunțați prin vot.

Vă rog să votați.

Amendament aprobat cu 99 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și o abținere.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Plus unul, domnule președinte!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Să lăsăm, totuși, 99, că sunt chiar mai mult decât suficient.

La punctul 3 din raport este numai de corecție a termenilor. La punctul 4 amendamentul nu este deosebit.

Vreau să le discutăm și să le votăm individual pe cele care sunt importante, iar pe celelalte să le votăm în bloc.

Punctul 5, proiectele de buget, propunerile de buget...

La punctul 6 sunteți de acord cu amendamentul din Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională?

 
 

Domnul Sorin Encuțescu:

Da, de fapt, exprimă noua denumire a gradelor.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Punctul 7, au venit propuneri de la Camera Deputaților, comisia noastră ne propune „supune aprobării".

Punctul 8, o punere de acord.

Punctul 9 nu ridică probleme.

La punctul 11 este amendamentul domnului senator, discutat în comisie și am înțeles că, la dezbateri generale, domnul senator Szabó Károly-Ferenc a susținut ca din componența Consiliului Suprem de Apărare a Țării să facă parte, alături de cei care sunt nominalizați în prezent, și președinții Senatului și Camerei Deputaților.

Amendamentul a fost respins în comisie.

Care este punctul de vedere al Guvernului, astăzi, în plen?

 
 

Domnul Sorin Encuțescu:

Fără președinții Senatului și Camerei Deputaților, și primul-ministru să rămână în funcția de vicepreședinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Din sală:

E mai bine așa!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, motivați!

Exista o vorbă mai veche: pe ce vă bazați?

 
 

Domnul Sorin Encuțescu:

Un astfel de consiliu este cel care, în primul rând, aduce împreună ceea ce noi avem, un tip de Executiv bicefal care nu este în celelalte state membre NATO, în sensul că președintele este comandant suprem al forțelor armate, iar toate celelalte probleme privind conducerea, modul de acțiune, de înzestrare, de dotare a armatei sunt decise în Guvern. Prin aducerea elementelor de executiv în același consiliu eu cred că se realizează cea mai bună coordonare a acțiunilor privind păstrarea și promovarea intereselor naționale și, în același timp, a tuturor domeniilor care includ securitatea națională.

Deci, în primul rând, conceptul de securitate națională este un concept mai larg, este un concept integrator, iar Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu face decât să supună elementele importante de decizie aprobării Parlamentului României - deci, oricum, Parlamentul României este implicat în actul de decizie. Ceea ce permite Consiliul Suprem de Apărare a Țării este ca aceste decizii pe care consiliul le elaborează să nu treacă printr-un astfel de proces atât de îndelungat, în condițiile în care nevoile de securitate ale țării vor impune și decizii care să fie luate în termen scurt.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Adrian Păunescu.

 
 

Domnul Adrian Păunescu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Cred că asistăm la o disimulată, dar prost disimulată luptă de orgolii.

Pe noi ne interesează ca, dacă înființăm un asemenea organism, și el a fost înființat în 1990, el să funcționeze la toți parametrii și să reprezinte, cu adevărat, forța de replică, de apărare a societății românești în fața provocărilor posibile.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu poate, după părerea mea, nici să opună pe primul-ministru președintelui Camerei Deputaților sau președintelui Senatului și nu ne interesează pe noi că azi e un prim-ministru, mâine altul, azi un președinte de Cameră, mâine altul... Astea-s anecdotică.

Cred eu, se lucrează la menajarea unor orgolii și așa mai departe, lucruri cu care nu sunt deloc de acord.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu poate să funcționeze, după părerea mea, fără prezența celor doi președinți ai Camerelor, care reprezintă votul poporului român. Parlamentul nu poate primi vești de la Consiliul Suprem de Apărare a Țării prin presă.

Președinții Camerelor, la locurile cuvenite în acest consiliu, trebuie să fie prezenți, nu trebuie să-i opunem și nu trebuie, după părerea mea, lucru la care trebuie să ne gândim foarte serios, nu trebuie să încurajăm această eventuală dispută, ori să fie președintele Senatului, ori să fie premierul, ori să... Nu! Oamenii care primesc respectivele mandate reprezintă și trebuie să reprezinte întregul orizont de exprimare a voinței acestui popor.

Eu cred că trebuie să fie prezenți președinții Camerelor, alăturându-se celor pe care i-am numit.

Susțin cu toată tăria această prezență.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
 

Domnul Sorin Encuțescu:

Domnule președinte, dacă-mi permiteți, majoritatea...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, vă rog să notați și după aceea să răspundeți.

Doamna senator Norica Nicolai.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Stimați colegi,

Domnule președinte,

Și eu am fost unul dintre cei care au susținut acest amendament.

De fapt, nici o națiune nu se simte bine dacă legiferează pentru persoane, și nu pentru principii, și nu pot să nu invoc ceea ce scrie pe mormântul lui Anwar el Sadat la Cairo: „A trăit pentru principii și a murit pentru orgolii."

Cred că este mai important să legiferăm pentru principii și, din punctul meu de vedere, este fără relevanță că, vremelnic, unul sau altul dintre noi suntem într-o poziție, într-o funcție a statului, că suntem președinți de Cameră sau prim-miniștri. Este însă cu deplină relevanță ceea ce facem noi pentru a asigura siguranța națională a acestei națiuni.

Practica acestor instituții, a căror natură juridică este diferită în lumea europeană și în Statele Unite, prevede la state puternice participarea reprezentanților celor două Camere ale Parlamentului. Nimic n-a împiedicat Polonia să fie membră NATO atâta vreme cât președinții celor două Camere sunt membri ai acelui consiliu de apărare.

Noi avem, prin Constituție, și nu trebuie să vă mai invoc prevederile în care suntem singura autoritate expost-factum care primește raportul de la această instituție autonomă a statului.

Cred că este și firesc să fim informați cu problematica de securitate națională, atâta vreme cât, tot prin Constituție, o serie de atribuții definitorii - și mă refer la declararea stării de necesitate, a stării de război - se iau de către Parlament. Este o chestiune de cooperare între puterile statului și acesta este principiul Constituției din 1991 și a oricăror constituții moderne. De aceea și eu am susținut în comisie acest principiu.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul senator Szabó.

 
 

Domnul Szabó Károly-Ferenc:

Onorați colegi, vă rog să observați că, în afară de cele spuse, mai există un paragraf în Constituție care stabilește că, în anumite împrejurări, cei care ocupă demnitățile publice despre care vorbim acum preiau și prerogative ale șefului statului.

Evident că în funcționarea normală a acestui organism nu avem de a face întotdeauna cu această situație și nici nu este de dorit, dar aceasta este, cred că acceptați, un suport, un temei constituțional pentru a veni în sprijinul argumentării acestei idei.

Pe de altă parte, președinții Camerelor au și dânșii acces la un anumit nivel de informații. Vom discuta în curând legea. Ba chiar au acces la cele mai clasificate dintre informații, prin natura funcției lor. Eu nu cred că Parlamentul și, în cazul acesta, Parlamentul prin președinții Camerelor, ar trebui lăsat în afara acelui cerc în care se iau deciziile ale căror urmări noi le primim prin niște informări, ca niște receptori pasivi.

Eu cred că societatea se îndreaptă, din ce în ce mai mult, în direcția în care puterea legislativă este chiar datoare, pentru că reprezintă pe contribuabil, să pătrundă și în această sferă de care ne ferim oarecum.

Vă rog să observați că în Marea Britanie - sigur că nu este cel mai nimerit exemplu, pentru că avem de a face cu o monarhie - este un organism care nici măcar nu are lege de organizare și funcționare și din el fac parte, cu mai mare sau mai mică legătură formalizată, diverse somități care au exercitat anumite prerogative în stat pe parcursul anilor, nu mă refer la familia monarhică, ci la cei aleși de către popor. Și acolo se concentrează sediul în care se iau decizii foarte importante, acelea din sfera aceasta a securității, care este din ce în ce mai modernă, iar noi, nu demult, am primit, anul trecut, în ședință comună, Strategia de securitate națională. Dacă aruncăm o privire asupra ei, atunci vom înțelege că s-ar putea să nu fie atât de străină de posibilitatea de a fi acceptată o mai mare prezență parlamentară în acest organism de luare a deciziilor.

Vă rog să acceptați o ultimă subliniere, și anume că nu mă refer la persoane concrete din jurul nostru.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnul senator Iuliu Păcurariu.

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu:

Domnule președinte,

Stimate colege și stimați colegi,

Toate măsurile majore care se iau în Consiliul Suprem de Apărare a Țării au nevoie de aprobare în Parlamentul României. În aceste condiții, justificările reprezentanților Guvernului, și anume că aceste două persoane nu sunt necesare în componența Consiliului Suprem de Apărare a Țării, din punctul nostru de vedere nu au acoperire.

Aș vrea să pun o întrebare: în caz de vacantare a postului de președinte, președintele Senatului devine pe o durată, președintele României. Cum pot să aduc un argument serios că președintele Senatului nu poate să fie membru în Consiliul Suprem de Apărare a Țării?

Deci noi vom susține acest amendament.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul senator Dumitru Badea.

 
 

Domnul Dumitru Badea:

Noi credem că trei lucruri trebuie reținute pentru a vota acest amendament în care președinții celor două Camere trebuie să facă parte din Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Unul ar fi atribuțiile acestui organ, care sunt deosebit de importante și deosebite din punct de vedere al rapidității cu care trebuie luate hotărârile. Al doilea ar fi prevederea constituțională conform căreia, în cazul interimatului președinției, înlocuitor este președintele uneia dintre Camere, al Senatului și, respectiv, al Camerei Deputaților. Și al treilea, dorința noastră de integrare. Deci, a accepta această soluție nu contravine în nici un fel dorinței noastre de a ne alinia la legislația țărilor europene.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul senator Sergiu Nicolaescu, în nume propriu, nu în numele comisiei, da?

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

În calitate de membru al comisiei, domnule președinte.

Deci lucrurile acestea le-am discutat în cadrul comisiei și am avut chiar o a doua discuție. Și pentru că, totuși, lucrurile se ridică, vreau să menționez încă o dată că votul comisiei a fost așa cum se prezintă în momentul de față în materialele pe care le aveți în raport. Dar, totuși, dacă am redeschis discuția și vorbim de orgolii sau principii, vreau să explic situația așa cum am judecat-o.

Din moment ce avem Executiv și Legislativ, era firesc să ne gândim că hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării trebuie să intre în Parlament. Mai mult decât atât, sigur că există o mențiune în art. 97 al Constituției care spune c㠄Interimatul se asigură, în ordine, de președintele Senatului sau de președintele Camerei Deputaților". Deci există, la un moment dat, un caz în care... dar, analizând situația respectivă, ne-am dat seama în cadrul comisiei că este vorba de o excepție, pentru că convocarea comisiei se face de către președintele Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Admitem cazul că el se află în străinătate, are timp de două ore, trei ore, să convoace la o oră la care se întoarce. Admitem cazul că este bolnav, nu convoacă sau se poate duce. Deci cazurile respective de înlocuire, interimatul acesta este o excepție. Excepția fiind, îmi pare rău că nu sunt medic, se convoacă seara pentru mâine dimineață, la ora 8,00 și, în această situație, în noaptea respectivă, președintele - Doamne, ferește! - face un infarct sau, știu eu?, o comoție cerebrală. Numai în această situație apare interimatul celor doi președinți ai Camerelor.

Considerăm, în urma discuțiilor - și eu îmi fac mea culpa -, că, la un moment dat, în comisie am susținut ideea intrării celor doi președinți ai Camerelor și pe urmă mi-am dat seama că, fiind un caz cu totul de excepție, nu putem să-l trecem și să creăm un articol în lege, el fiind prevăzut, pentru situația respectivă, în Constituție.

În această situație, lăsăm Legislativul să își facă datoria și obiecțiile pe care le are, atunci când este momentul, și să lăsăm Executivul să își facă treaba.

Acesta a fost, în final, motivul pentru care, personal, la al doilea vot, am fost alături de cei care au susținut actuala formă care vi se propune pentru vot.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Ion Predescu.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte, mi-am mai exprimat cu câtva timp înainte un punct de vedere asupra problematicii aduse în discuție de notificările la această lege. Eu cred că trebuie să plecăm de la câteva premise majore, în afară de orice discuție.

Prima, suveranitatea aparține poporului român, e unică, unitară și inalienabilă. Orice alt comentariu care încalcă acest fundamental principiu este aberație.

A doua premisă: poporul român își exercită suveranitatea, cum spune art. 2, direct, prin referendum, sau indirect, prin reprezentanții săi aleși de el.

Corolarul acestui principiu din a doua premisă:

Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român, nimeni altul. Orice alte considerații sunt de prisos, neavenite. Aceasta este disciplina sistemului constituțional român. Auzim foarte frecvent:

„Deocamdată așa e Constituția". Este așa și, cât este, o respectăm așa cum este.

A treia premisă, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, atunci când a fost gândit și instituit în Constituție, are ca obiective preocupări și atribuții și chiar putere de decizie în probleme privind suveranitatea națională și apărarea națională, și nu altele. Așa prevede Constituția.

Suveranitatea națională și apărarea națională sunt atribute ale poporului român și aici nu se pune problema că nu are loc separațiunea autorităților publice în stat sau așazisa separațiune a puterilor. Suveranitatea poporului nu este divizibilă pe puteri sau pe autorități publice. Cine gândește altfel greșește fundamental și aberant. De aceea concluziile se dispersează și alunecă, fiecare, către cine știe ce direcții. Noi gândim puțin, foarte adesea, asupra sistemului constituțional, pentru că îl și cunoaștem puțin.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării este un organism și despre un organism nu se poate vorbi de autonomie.

Eu mi-am exprimat punctul de vedere când am zis că greșit au fost abordate aceste probleme cu prilejul modificărilor propuse și adoptate la această lege. Arătam că are, ca factori, ca natură juridică, competențe și atribuții de execuție, că în raport de obiectivele pe care le are de rezolvat, suveranitatea națională și siguranța națională, pe acestea le veghează. Nu se ocupă de ordinea și liniștea publică decât indirect.

Dacă lucrurile stau așa, e de competența fiecărui stat, a celor care au capacitatea legală, instituită constituțional, de a decide cum se organizează acest organism. La adoptarea Constituției a fost gândit într-un fel, acum se încearcă a se aduce modificări la sistemul de organizare a gândirii de atunci, cu alte completări. Și problematica s-a extins, s-a extins cu două probleme, aceea a naturii juridice, care nu trebuia adusă în dezbatere, că nu rezolvă nimic, și aceea a autonomiei. Față de suveranitatea națională și de apărarea națională nimic nu este autonom, nu poate fi autonom. Ele sunt integrate firesc, ca ființă a suveranității naționale a poporului român.

Exercitarea lor se face de către cei cărora le decurg competențele și atribuțiile, și organismul acesta, printre altele, de aceasta trebuie să se ocupe. De aceea este și prezidat de președintele republicii, este reprezentativ, prin alegeri generale, președintele republicii, al poporului român. Alte state au o altă concepție. Dar de ce să fie de mirare când sunt state în lume care nu au organism similar? Prin urmare, nu trebuie să absolutizăm lucrurile.

Aici s-a adus la cunoștință că în Polonia fac parte președinții Camerelor din acest organism. Pot să facă parte, nu e nici o interdicție, este sistemul constituțional polonez. Dar nu îmi împrumutați mie trăsături ale sistemului constituțional polonez la sistemul constituțional român. E de nepermis lucrul acesta! Putem orienta, îmi aduceți argumente de drept comparat, argumente doctrinare, la mecanisme care sunt comparabile, nu la cele care sunt necomparabile și sunt unice în sistemul constituțional național. A raționa în felul acesta, cum arătam - și repet, repet cu stăruință -, este greșit. De aceea și alunecăm în concluzii care nu se conciliază între ele.

De felul cum a fost gândit atunci, pe aceste baze, să reamintesc că am făcut parte din Comisia Constituțională și am condus chiar diviziunea care s-a ocupat de aceste probleme, atunci l-am gândit așa și se vede treaba că a funcționat corespunzător.

Dacă este de adus unele modificări cu caracter de ajustare, de completare, de îmbunătățire, nimic nu se poate opune, dar trebuie să îl gândim în felul acesta.

Acum, disputata problemă: președinții Camerelor pot să facă parte din acest organism de natură juridic-executivă? Aceasta este dominanta, natura juridică a organis- mului Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Problema apare controversată, potrivit punctelor de vedere exprimate, dar, dacă avem în vedere că Parlamentul este organismul reprezentativ suprem al poporului român și dacă mai reținem art. 1 sau 2, cât este, din textul proiectului de lege pe care îl dezbatem, Consiliul Suprem de Apărare a Țării își desfășoară activitatea sub autoritatea sau raportează Parlamentului, sau dă socoteală, indiferent cum este textul formulat, concluzia finală a unui raționament, cu premisa majoră și cu aceasta, minoră, mai poate să fie că președinții Camerelor pot face parte din acest organism de natură juridic-executivă? Logic, în nici un caz. Logica firească a minții omenești se opune unei asemenea concluzii, pentru că nu se conciliază premisa majoră cu premisa minoră, care trebuie să susțină concluzia. De aceea, dacă raportează Consiliul Suprem de Apărare a Țării sau desfășoară activitatea sub controlul Parlamentului, cum devine? Președinții Camerelor, cei care reprezintă Camerele, în raport cu persoanele fizice și juridice, persoane de orice natură ar fi, inclusiv autorități din țară și din afara țării, ei, care iau parte la luarea deciziilor în Consiliul Suprem de Apărare a Țării, integrați, cum s-ar putea zice, în pluton, conduc apoi organul de control al deciziilor luate în asemenea condiții? Și la aceasta trebuie gândit atunci când se susține că președinții Camerelor pot și trebuie să facă parte din Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Noi le-am avut în vedere atunci când am gândit acest organism. Punctul nostru de vedere de atunci nu se cunoaște, pentru că acele cărți mari n-au fost citite chiar în amănunt și în textul lor. Miile, zecile de mii de pagini de dezbateri și de documente aduse în sprijinul soluției adoptate atunci sunt mai puțin cunoscute.

De aceea, eu v-aș propune, domnule președinte, dacă avem în vedere toate tezele dezbătute aici - și îmi permit cu modestie -, inclusiv cele susținute de mine, să mai reflectăm până lunea viitoare sau până la proxima ședință și să vedem atunci cum stau lucrurile, după ce gândim ceva mai profund și mai la obiect.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Ultimul coleg căruia îi ofer cuvântul, domnul președinte Nicolae Văcăroiu.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, am vrut să particip la această dezbatere, am avut o problemă de rezolvat și am venit cât se poate de repede. Am ascultat o mare parte din argumentele legate de susținerea acestui amendament.

Doresc să vă spun câteva lucruri și în calitatea pe care am avut-o de prim-ministru și de vicepreședinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării, cred că facem o mare greșeală. Încercăm să introducem în Consiliul Suprem de Apărare a Țării o instituție a administrației centrale care ține de Executiv, deci factorii de decizie, de decizie colectivă, în final, la nivelul Parlamentului, Senat,

Camera Deputaților. Lucrurile devin extrem de complicate.

De ce? Pentru că Consiliul Suprem de Apărare a Țării, de regulă, atunci când ia decizii majore, se adresează Parlamentului. Imaginați-vă, cei doi președinți prezenți în Consiliul Suprem de Apărare a Țării își dau votul în Consiliul Suprem de Apărare a Țării, iar când venim în Parlament, Parlamentul - cum să spun? - contestă votul pe care l-au dat cei doi președinți. Deci lucrurile devin chiar delicate.

Noi suntem organul cel mai reprezentativ al țării și luăm decizia finală, cu votul nostru. Nu putem ca, printr-un reprezentant al Senatului sau al Camerei Deputaților, să participăm la o astfel de decizie, să spunem, discutăm Strategia de apărare a țării, care vine în Parlament, face obiectul unei dezbateri, prin comisiile noastre de specialitate, și acolo, în Consiliul Suprem de Apărare a Țării, există deja dat un vot al celor doi președinți. În numele cui? În numele Parlamentului?

Atunci, mai venim la Parlament?

Deci vă rog să rețineți că trebuie să ne păstrăm, conform atribuțiilor Constituției, libertatea noastră de exprimare, prin dezbateri în comisii, asupra unui proiect de lege, asupra unei decizii, asupra unei strategii, care este trimisă Parlamentului.

Aici nu este vorba de nici un fel de orgolii. Luați exemplul marii majorități a țării: există această separație a instituțiilor care aparțin de Executiv - și sunt în coordonarea fie a președintelui României, fie a primului-ministru, și Legislativul, care este organul, aș spune, hotărâtor în luarea deciziilor majore.

În ceea ce privește celelalte probleme care fac obiectul dezbaterii în Consiliul Suprem de Apărare a Țării, diferite informări pe diferite teme, legat de siguranța națională, fie că este vorba de Serviciul Român de Informații, Serviciul de Telecomunicații Speciale sau Serviciul de Informații Externe, aceste informații, în rezumat, se trimit celor doi președinți, Senat - Camera Deputaților, pentru a fi la curent cu tot ce se întâmplă acolo. Dar apărem într-o situație destul de delicată, repet.

Ne dăm un vot în Consiliul Suprem de Apărare a Țării, intrăm în dezbatere și votul nostru este anulat de decizia plenului Senatului sau al Camerei Deputaților.

Deci eu nu vreau să extind, s-au adus aici argumente și cred că argumentul domnului senator Ion Predescu a fost extrem de concludent. Nu facem un Consiliu Suprem de Apărare a Țării unde să invităm toate - eu știu? conducerile din instituțiile statului, pentru că atunci nu mai avem de-a face cu un nucleu care ia anumite decizii pe baza informațiilor primite, pe baza acestor decizii emit acte juridice care, după aceea, sunt supuse spre aprobare, spre ratificare de către Senat și Camera Deputaților.

Eu aș zice să nu ne grăbim, să nu forțăm lucrurile, eu așa văd, vă repet, încă o dacă, și în calitatea pe care am avut-o, de prim-ministru și de vicepreședinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Nu au fost niciodată probleme.

 
 

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Domnule președinte, vreau să vă întreb ceva.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog.

 
 

Domnul Adrian Păunescu:

Mulțumesc.

Întrebarea mea e următoarea: dacă ar fi așa cum spuneți, ministrul apărării sau ministrul nu știu care din ei vor face parte - până la urmă, care este și deputat -, de ce se află în Consiliul Suprem de Apărare a Țării?

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am să vă dau un răspuns.

 
 

Domnul Adrian Păunescu:

El nu este tot în situația de a reveni în Parlament, pentru a vota ceea ce a și hotărât?

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles. În primul rând, vreau să faceți o distincție între funcția de deputat, senator și funcția de președinte al Senatului și al Camerei Deputaților, ca reprezentare, ca reprezentanți ai dumneavoastră. În al doilea rând, ministrul apărării, sigur, este și deputat, poate să fie și ministrul industriei, spre exemplu, care este tot deputat, și senator sau deputat, dar reprezintă un vot, reprezintă două voturi.

E altceva când un președinte de Senat sau de Cameră își dă acordul asupra unei probleme majore, care ține de securitatea națională, în Consiliul Suprem de Apărare a Țării, conduce ședința de la această tribună, chiar spune acest lucru: „Eu am votat pentru", și colegii senatori întreabă: „Domnule, dar cine v-a permis dumneavoastră să votați în numele nostru?" Acum dezbatem problema.

 
 

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Dar aveți un singur vot!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu contează. Repet, e vorba că reprezint, totuși, o instituție, pentru că dumneavoastră m-ați ales. Eu vreau să mă înțelegeți foarte bine, nu vreau să cădem într-o luptă de altă natură, când vrem ca totul să se petreacă așa cum trebuie. Dacă mă întrebați pe mine personal, eu în Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu văd decât organele strict necesare, conducătorii acestor organisme, pentru a elabora și lua decizii în acest domeniu.

Ce înseamnă aceasta? Înseamnă președintele țării, primul-ministru, care are în subordine miniștri, și mai am nevoie acolo de încă trei, patru oameni. Cine sunt aceștia? Bineînțeles, ministrul apărării, ministrul de interne și serviciile speciale, care înseamnă Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și, eventual,

Serviciul de Comunicații Speciale, pe care le avem prin intermediul armatei.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu (de la pupitrul comisiei):

Nu, nu, nu este!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Poftim?

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Nu este în Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu, nu se poate merge pe această formulă. De ce?

Pentru că primul-ministru, care conduce efectiv Executivul, are în subordine miniștri și, când se întoarce acasă, dă sarcinile respective.

Dar, mergând pe această formulă, pe care vrem să o lărgim, la un moment dat, să vrea să intre și președinții comisiilor de apărare, ordine publică și siguranță națională și președinții Comisiei pentru controlul activității Serviciului Român de Informații, este, totuși, vorba despre o echipă restrânsă, care aparține Executivului și nu putem sub nici o formă, după părerea mea, să mergem pe o formulă în care să ne implicăm noi, ca instituție, prin reprezentanți, indiferent cine se află la conducerea Senatului sau a Camerei Deputaților, de a vota o decizie care, după aceea, este anulată de plenul Parlamentului.

Devine o situație foarte delicată, apare și un fel de compromitere a președintelui Senatului.

Poate, vreau să vă spun, ar apărea o altă formulă: eu mă duc acolo, în Consiliul Suprem de Apărare a Țării, să discutăm strategia de apărare. Ar trebui să îmi dați proiectul mai înainte, mă întorc în Senat, dau proiectul acesta la comisiile mele de specialitate: Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia S.R.I. și așa mai departe, și ne trezim după aceea că ieșim cu un vot și spunem că suntem împotrivă sau nu suntem în măsură, pentru că plenul Senatului nu a luat o decizie, sau plenul Camerei...

Deci, vă rog eu, să cântărim lucrurile așa cum trebuie și să creăm un organism care a funcționat, repet, după părerea mea, în această perioadă de 12 ani, bine, să creăm o situație unde ne trezim fără ieșire.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Stimate colege și stimați colegi,

Sigur că ați ascultat argumente și în favoarea amendamentului propus de domnul senator Szabó, dar și împotriva acestui amendament, mai multe puncte de vedere. Sunt convins că există încă foarte mulți colegi care doresc să își expună punctul de vedere, dar singurul care ne poate scoate din acest impas este domnul senator Szabó, în sensul că...

 
 

Domnul Szabó Károly-Ferenc:

Procedură, domnule președinte!

Vă rog să îmi dați voie să îmi exercit dreptul de a-mi retrage amendamentul, pentru că, în acest mod, nu voi fi la originea unor lucruri care, pe urmă, vor nimeri alte ținte decât acelea pe care le-am vrut eu. Și să mai considerați că în faza actuală nu se mai pot face amendamente.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Știm acest lucru. Eu sunt convins însă că argumentele prezentate de domnul președinte Nicolae Văcăroiu și de domnul senator Ion Predescu v-au convins, pentru că parte din această discuție a avut loc și la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Stimate colege și stimați colegi, sigur că avem, în continuare, două variante, deși au trecut 30 de minute peste programul de lucru. Haideți să nu dăm votul final, da, pe amendamentele acceptate, să știm foarte exact unde rămânem, să nu ne încurcăm.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Să îl terminăm pe acesta, domnule președinte.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Acest lucru spun și eu, că altfel îl luăm luni sau joi, dintr-o dată.

 
 

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Dar nu mai suntem în cvorum.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Suntem în cvorum. Există pericolul doar la lege organică. Dați-mi voie să îi întreb pe reprezentanții Executivului, în final, pe amendamente, nu pe altceva...

 
 

Domnul Șerban Mihăilescu - secretar general al Guvernului:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Poziția noastră rămâne aceeași. Aceste discuții le-am avut în comisie, pe larg. Noi susținem aprobarea raportului, așa cum a fost el elaborat de comisie, adică să rămână în forma aprobată de comisie, pe fiecare poziție în parte. La Cameră vă informez că au fost aduse foarte multe propuneri în plus, care au intensificat controlul parlamentar mult mai explicit, și cred că este o formulă bună, și, împreună cu amendamentele de la Senat, va ieși o lege corespunzătoare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Dumitru Badea dorește să vorbească după reprezentantul Guvernului. Înseamnă că anticipați ceva.

 
 

Domnul Dumitru Badea:

Vreau să constatați că nu există cvorum în sală și acesta este dezavantajul atunci când în prezidiu, în conducerea ședinței, sunt toți de la putere.

 
 

Domnul Puskás Valentin-Zoltán (de la prezidiu):

Eu nu sunt de la putere.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci domnul senator Puskás este colegul și prietenul dumneavoastră, nu este de la putere.

Bun. Stimate colege și stimați colegi, haideți să nu începem acum. Vă rog să numărați. Am promis că nu supun la vot, doar că trebuie să stabilim foarte exact până unde mergem cu legea.

Dați-mi voie să vă întreb, până când domnul secretar Puskás verifică cvorumul, dacă sunt colegi sau grupuri parlamentare care sunt împotriva amendamentelor prinse în raport?

Întrucât în prezent sunt doar 67 de senatori în sală, suspendăm dezbaterile. Legea va fi reluată în dezbatere, fiind o lege organică, așa cum a stabilit Biroul permanent, joia viitoare.

Ședința s-a suspendat la ora 13,30.

 
   

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 20 ianuarie 2022, 7:28
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro