Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of June 26, 1997
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
20-09-2022
19-09-2022
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 26-06-1997 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of June 26, 1997

Alocuțiunea domnului Jean Spautz, președintele Parlamentului din Luxemburg.

Ședința a început la ora 12,11.

Lucrările au fost conduse de domnul Ion Diaconescu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnul Mircea Ionescu-Quintus, vicepreședinte al Senatului.

*

 

Domnul Ion Diaconescu:

Vă rugăm luați loc!

Doamnelor și domnilor deputați și senatori, vă rugăm luați loc!

Declar deschisă ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului.

Pe primul punct al ordinii de zi va fi primirea domnului președinte al Parlamentului din Luxemburg, domnul Jean Spautz.

Invităm în sală pe domnul președinte Jean Spautz. (Aplauze).

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Stimați invitați,

Avem plăcerea să salutăm astăzi prezența, în fața Camerelor reunite ale Parlamentului României, a domnului Jean Spautz, președintele Camerei Deputaților din Luxemburg, fost ministru în mai multe cabinete și reprezentant de marcă în foruri internaționale, personalitate importantă a scenei politice luxemburgheze și comunitare.

Vizita delegației conduse de domnule președinte Spautz reprezintă un moment important în evoluția raporturilor de prietenie dintre România și Marele Ducat de Luxemburg.

După decembrie 1989, relațiile pe plan politic, diplomatic, parlamentar și economic la nivel înalt dintre România și Marele Dujcat de Luxemburg au devenit mult mai frecvente și, în special, în cursul acestui an ele au cunoscut o intensitate remarcabilă, contribuind în mod direct la o consolidare a raporturilor bilaterale.

Pentru noi, modul în care a evoluat politic și economic Marele Ducat de Luxemburg, precum și soliditatea sistemului democratic din această țară, reprezintă un model demn de urmat. Este impresionant cum, printr-o strategie politică și economică înțeleaptă, bazată pe principiile democrației și economiei de piață, un stat de mici dimensiuni poate asigura poporului său o viață îndestulată și poate dobândi chiar un statut solid în viața internațională atât sub aspect economic, cât și politic.

Opinia publică din România a fost deosebit de plăcut impresionată de sprijinul deschis pe care Luxemburgul l-a acordat demersurilor României pentru aderare la NATO, încă din primul val. Sperăm că acest sprijin se va menține în continuare și la Reuniunea de la Madrid, ocazie cu care România mai speră să fie inclusă în lista noilor membri, iar, în cazul în care aderarea României la NATO, independent de voința sa, va fi amânată, sperăm că acest sprijin se va menține pentru viitor.

Având în vedere rolul important pe care Marele Ducat de Luxemburg îl joacă în viața Uniunii Europene, suntem convinși că România se va bucura, de asemenea, de sprijinul Luxemburgului în demersurile sale de integrare în Uniune, mai cu seamă că în perioada următoarele Luxemburgul va prelua președinția acestui forum.

Cunoscând bogata experiență politică a domnului președinte Jean Spautz, sunt convins că prezența domniei sale la București și convorbirile în curs vor contribui la adâncirea bunelor raporturi bilaterale dintre țările noastre și va ajuta și România în aspirațiile sale de integrare europeană și euroatlantică.

Domnule președinte, vă rugăm să adresați cuvântul dumneavoastră celor două Camere ale Parlamentului României.

Poftiți la microfon.

 
 

Domnul Jean Spautz:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Apreciez în grad înalt onoarea pe care mi-ați acordat-o invitându-mă să mă adresez în fața dumneavoastră, reprezentanții celor două Camere ale Parlamentului.

România, după cum știți, este o țară cu care Luxemburgul, de-a lungul istoriei sale și indeosebi în timpul ultimilor ani, are legături foarte adânci, așa cum o dovedesc numeroasele vizite și contacte oficiale. Nu o să fac o enumerare a acestora în fața dumneavoastră.

Istoria României s-a schimbat la 16 Decembrie 1989, atunci când Revoluția a izbucnit în orașul Timișoara. Acest reviriment politic a adus țara dumneavoastră către apropierea de Europa. După mai mult de 40 de ani de dictatură, societatea românească are tendința să se reorganizeze, cu atât mai mult cu cât la 4 octombrie 1993 țara dumneavoastră a fost admisă în Consiliul Europei.

Țara dumneavoastră a semnat, de asemenea, un acord de asociere cu Comunitatea Europeană, în martie 1993, angajându-se să ia măsuri în diferite domenii economice și democratice pentru a se conforma unor norme și să accelereze procesul democratizării.

Pe de altă parte, cu ocazia vizitei sale în Luxemburg, în octombrie 1990, primul dumneavoastră ministru la vremea respectivă, s-a angajat să dea un nou avânt acordurilor bilaterale existente între cele două țări ale noastre.

Într-adevăr, de la evenimentele înlănțuite care au urmat în fostele republici ale blocului socialist și de la căderea regimului comunist și totalitar din țara dumneavoastră, România a căpătat un regim parlamentar cu puteri prezidențiale.

În fața vicisitudinilor și circumstanțelor ostile în calea libertății sale și unității sale naționale, poporul român a știut de-a lungul întregii sale istorii agitate să-și păstreze valorile culturale și spirituale. Un factor important al schimburilor culturale între cele două țări ale noastre este constituit de existența unei comunități de origine luxemburgheză în România.

În secolul XII deja se înregistrau migrații către Transilvania, dar, indeosebi înspre Banat, au avut loc transferuri mai importante ale populației. Banatul a fost alipit Imperiului habsburgic, la jumătatea secolului XVIII-lea, cu luarea Timișoarei, după pacea de la Proservak. Politica de instalare dusă de habsburgi condiționa colonizarea și punerea în valoare a pământurilor dunărene din care turcii făcuseră un deșert. Mai mult de 2,5% din populația de atunci din aceste regiuni, după recensământul dintre anii 1764 și 1786, reiese că provine din Republica Luxemburg. Proasta conducere a treburilor publice, foametea și rechizițiile de diferite feluri au provocat exodul a familii întregi din același oraș sau regiune.

Împreună cu vecinii lor din Renania-Palatinat, din Lorena, din zona Saar, luxemburghezii au colonizat partea situată în jurul orașului Timișoara. Existența legăturilor lingvistice și genealogice între cele două țări ale noastre ar putea să fie adâncită în urma rescrierii codului de cooperare culturală.

Stabilirea unor relații culturale strânse cu celelalte state europene constituie un element esențial al politicii noastre culturale: să favorizăm schimburile, să facem totul pentru a cunoaște eforturile tuturor popoarelor pentru a întări dialogul între popoare - iată firul conducător al unei politici bine înțelese de relații prietenești între state și care garantează o pace durabilă.

Dispozițiile din art. 125 alin. 3 din Tratatul Uniunii Europene, care favorizează cooperarea cu țările extracomunitare în domeniul culturii, confirmă tocmai importanța apropierilor culturale între Luxemburg și România. Dincolo de reînnoirea Acordului cu Federația Rusă și cu România, Luxemburgul și-a întins rețeaua sa de cooperare cu țările din Europa estică: Polonia, Bulgaria, Republica Cehă, Republica Slovacă și Ungaria.

Accentul se pune pe cooperarea în domeniul cultural, științific, în domeniul învățământului, schimburilor de tineri și de sportivi. Astfel, programele de schimburi de toate felurile ușurează contactele între bărbați și femei dintre cele două țări și încurajează acțiunile de pregătire și de perfecționare profesională.

Acordul cultural permite unor artiști luxemburghezi și români să susțină spectacole în cele două țări, să-și prezinte operele lor și să încurajeze o mai bună cunoaștere reciprocă a artelor și a culturii. Ei urmăresc în egală măsură și scopul legăturii dintre tineri prin activități culturale comune încurajându-i astfel să se apropie unii de alții.

În aceeași ordine de idei s-a fondat Centrul de Studii și de Documentare România -Luxemburg, foarte activ, care funcționează la București. Legăturile de prietenie care s-au între țările noastre sunt mărturisite și de noile și numeroasele asociații care s-au făcut în Luxemburg pentru a susține poporul român în efortul său de democratizare și de avânt economic.

Poporul român și-a manifestat generozitatea pe plan cultural prin prezența și bogata contribuție la anul cultural 1995 la Luxemburg.

Acordul cultural dintre cele două țări ale noastre este deci, în mod de netăgăduit, un factor de apropiere, de cooperare și de înțelegere reciprocă și merită să fie actualizat și continuat pe mai departe, pentru că ceea ce este important în viitorul culturii europene este tocmai întâlnirea fecundă a diversităților culturale. Orice stat suveran, fie el mare sau mic, trebuie să întrețină cu alte țări, îndeosebi țări europene, legături culturale bilaterale, care sunt indispensabile pentru dialogul cultural universal.

Legăturile de prietenie s-au stabilit și pe plan internațional și pe plan parlamentar, unde relațiile între cele două țări ale noastre au fost întărite prin aderarea României la Consiliul Europei. Am spus-o și mai înainte, în Grupul celor 12 și în cadrul Uniunii Interparlamentare.

În anul 1991, România a obținut statutul de țară asociată a Adunării Atlanticului de Nord. Permiteți-mi să remarc în acest context în privința Reuniunii Atlanticului de Nord își urmează anul acesta același itinerar, Luxemburg către București. După sesiunea de primăvară, care a avut loc la Luxemburg, sesiunea de toamnă va avea loc la București, al doilea oraș din țările Europei de Est după Budapesta și ne bucurăm foarte tare de acest lucru.

Unificarea Europei pe planul apărării, al economiei și, îndeosebi, al cetățenilor este marea operă, care trebuie să fie opera noastră, această șansă, care ne este oferită la sfârșitul acestui secol, caracterizat de două războaie mondiale, dar și prin căderea totalitarismului comunist și prin apariția noilor democrații. Pentru prima dată în istorie, unificarea continentului european este aproape.

Am încredere în evoluția Europei care se bazează pe două instituții: NATO și Uniunea Europeană. Cooperarea popoarelor în aceste două instituții ne-a asigurat pacea și prosperitatea timp de mai mult de 40 de ani. Aderând la NATO și la Uniunea Europeană, țările din Europa Centrală și de Est vor contribui la rândul lor la întărirea stabilității continentului.

Știți și dumneavoastră că Luxemburgul se pregătește să-și asume președinția Consiliului Uniunii Europene în cursul celui de-al doilea semestru al anului curent. Programul președinției noastre se va îndrepta în mod special către uniunea economică și monetară, armonizarea fiscală, locurile de muncă și în special asupra lărgirii Uniunii Europene. În cadrul acestei președenții, întâlnirile parlamentare vor avea loc și în Luxemburg, la care vor fi invitate țările candidate la aderare. Iată, de ce, încă de pe acum vă adresez o invitație cordială să participați.

Europa trebuie să fie o Europă a cetățenilor. Departe de a ne epuiza într-o mondializare fără suflet, vrem să construim o Europă multiculturală și foarte aproape de cetățean, o uniune de țări care să-și păstreze propria identitate, cooperând în continuare pentru beneficiul cetățenilor lor. Dacă popoarele noastre acceptă acum să facă sacrificii, aceasta se face în spiritul deschiderii unui spațiu de prosperitate și de pace pentru copiii lor. Integrarea europeană nu a știrbit identitatea statelor ci, dimpotrivă, ea a putut să pună în valoare această identitate și din această perspectivă ne gândim noi la o Europă lărgită. Să fiți siguri de asta!

Luxemburgul, ca urmare a numeroase legături cu România, va fi un aliat sigur al țării dumneavoastră în drumul său către Europa.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Vă mulțumesc pentru invitația pe care mi-ați făcut-o să mă adresez dumneavoastră, să vorbesc în fața dumneavoastră și eu consider aceasta ca un omagiu față de întreaga populație luxemburgheză, precum și un omagiu și solidaritate cu poporul român.

Vă mulțumesc pentru atenția dumneavoastră. (Aplauze)

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Mulțumesc domnului președinte al Parlamentului Marelui Ducat de Luxemburg pentru cuvintele adresate membrilor celor două Camere ale Parlamentului României și în numele acestora îl asigur că poporul român prețuiește deopotrivă sentimentele sincere pe care europenii ni le păstrează și cărora le răspundem, ca de-a lungul întregii noastre istorii, cu garanția că poporul român se află în aceste părți estice ale Europei pentru a păstra și a apăra, ca și în trecut, valorile și destinul Europei.

Solidaritatea și prietenia dintre popoarele noastre, dintre țările noastre, sunt o garanție a unității Europei. Sprijinirea României înseamnă sprijinirea intereselor Europei și vreau să-l asigur pe domnul președinte, mulțumindu-i încă odată, că venind în România n-a depășit nici o graniță și s-a găsit și aici, ca și în alte părți, în Europa. Ne socotim că suntem ai Europei și Europa ne socotește ca făcând parte din această comunitate spirituală.

Îl asigurăm încă odată de recunoștința noastră pentru sentimentele de prietenie și solidaritate pe care le cunoșteam și care au fost din nou, astăzi, exprimate. (Aplauze)

 
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.

Domnul Ion Diaconescu:

Această primă parte a ședinței Camerelor reunite s-a terminat. După câteva minute... de fapt, nu părăsiți sala... va continua ședința. Îl conducem noi pe domnul președinte. Ședința continuă. Domnule Chiliman și domnul Lupu, veniți aici.

Rugăm senatorii din grupurile parlamentare PNȚCD și Liberal, numai domnii senatori, pentru câteva minute să vină la sala de ședințe a Biroului permanent pentru o scurtă consfătuire.

Lucrările sunt conduse, în continuare, de domnul Andrei Ioan Chiliman, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Senatorii PNȚ și PNL au o mică reuniune, după care se reîntorc. Am să vă rog pe toți ceilalți să luați loc ca să putem să continuăm ordinea noastră de zi de astăzi.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Și-au anunțat participare, din cei 486 de deputați și senatori, un număr de 406 prezenți, participă la alte acțiuni 41 și absenți 80. Cvorumul de lucru este de 223 și este întrunit.

În conformitate cu art.8 din Regulament, vă supun spre aprobare proiectul ordinii de zi și programul de activitate al ședinței comune, în forma în care v-au fost prezentate. Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt, atunci, cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Aprobat în unanimitate.

Am să vă rog să luați loc în sală ca să putem să continuăm lucrările.

Rog persoanele care nu sunt senatori sau deputați să părăsească sala de ședință ca să putem continua și pe dumneavoastră vă rog să luați loc.

 
Informare privind scrisoarea Președintelui României cu privire la înștiințarea Parlamentului României despre participarea, la solicitarea expresă a unor state membre ale NATO și a țărilor organizatoare, a unor unități (subunități) ale Armatei Române cu efective și/sau tehnică de luptă la exerciții în spiritul PfP cu unități (subunități) din armatele altor state, în afara teritoriului național.

Intrăm în ordinea de zi a ședinței și vă aduc la cunoștiință că, în temeiul art.5 din Legea apărării naționale, președintele României înștiințează Parlamentul României despre participarea, la solicitarea expresă a unor state membre ale NATO și a țărilor organizatoare, a unor unități (subunități) ale Armatei României cu efective și/sau tehnică de luptă, la exerciții în spiritul parteneriatului pentru pace cu unități (subnități) din armatele altor state, în afara teritoriului național.

Textul scrisorii v-a fost difuzat. După această înștiințare de aducere la cunoștință, trecem la următorul punct și urmează să procedăm la constituirea unor grupuri parlamentare de prietenie.

Domnul deputat Valeriu Tabără, dacă este prezent?

Din sală:

Nu este acum în sală, dar va veni.

 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Deci, domnul deputat Valeriu Tabără a solicitat ca aceste două puncte următoare de pe ordinea de zi să fie amânate pentru ședința noastră următoare, având în vedere că nu sunt pregătite complet materialele pentru aceste două chestiuni.

Trecem la punctul următor al ordinii de zi și urmează să supunem aprobării plenului celor două Camere solicitarea comisiilor economice pentru prelungirea termenului în care se efectuează o anchetă. Deci, comisiile au cerut ca termenul prevăzut în Hotărârea nr.4 din 10 aprilie 1997 a celor două Camere de finalizare a controlului să se prelungească până la 30.06.1997.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare această propunere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă? Aveți un vot împotrivă acolo? Nu. Bun.

Abțineri?

Deci, în unanimitate, s-a adoptat acest punct al ordinii de zi.

 
Aprobarea modificării componenței nominale a Comisiei Parlamentului României pentru Integrare Europeană.

S-a propus de către Grupul parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România ca, în urma demisiei domnului deputat Mișu Negrițoiu din Parlamentul României, Comisia Parlamentului României pentru integrare europeană să fie completată cu domnul deputat Cazan Gheorghe Romeo Leonard.

Vă supun spre aprobare această propunere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dezbaterea textelor rămase în divergență între cele două Camere la proiectul de Lege pentru modificarea unor prevederi din Decretul nr.214/1977 privind pensiile militare de stat (Adoptarea textului Camerei Deputaților.)

Trecem, în continuare, la ultimul punct al ordinii de zi, și anume vom trece la dezbaterea textelor rămase în divergență între cele două Camere la proiectul de Lege pentru modificarea unor prevederi din Decretul nr.214/1977 privind pensiile militare de stat. Deci, cele două texte care au rămas în divergență sunt referitoare la art.56, alin.1, textul adoptat de Camera Deputaților, care spune că: "Plata pensiei și a celorlalte drepturi aferente se suspendă pe timpul cât pensionarul: a) execută o pedeapsă privativă de libertate și b) este concentrat sau mobilizat" și același art.56, alin.1, în textul propus de Comisia de mediere, text care a fost adoptat de Senat, spune: "Plata pensiei și a celorlalte drepturi aferente, cu excepția pensiei suplimentare, se suspendă pe timpul cât pensionarul execută o pedeapsă privativă de libertate". Deci s-a eliminat chestiunea cu "este concentrat sau mobilizat".

Eu vă voi supune spre aprobare textul propus de Comisia de mediere anterior, care a fost respins de Camera Deputaților, dar care a fost adoptat de Senat... Da, vă rog!

 

Domnul Vasile Stan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pentru justețea legilor pe care noi le aprobăm în Parlamentul României, și pentru militari trebuie să aprobăm aceleași texte ca și pentru civili. Să mă explic.

Guvernul a venit și a spus că este o discriminare ca pentru pensionarii care au părăsit teritoriul României să se suspende pensia. Și-atunci a venit și a spus să înlăturăm acest text.
La civili totul a decurs normal, am exclus acest text și a rămas articolul în care se spune că se suspendă plata pensiei atunci când persoana respectivă este privată de libertate și atunci când persoana este mobilizată sau concentrată.

A venit modificarea Decretului 214 pentru militari, de la Guvern, cu același text, să reducem alineatul prin care se suspenda pensia pentru cei care părăseau teritoriul României. Dintr-un exces de zel sau dintr-o informare nu prea bună, Senatul s-a gândit să excludă și al doilea alineat, adică atunci când pensionarii sunt mobilizați sau concentrați. La Comisia de mediere, din alt exces de zel și din necunoașterea exactă a legilor care reglementează pensia la militari, s-a cerut ca atunci când respectivul este privat de libertate să nu i se suspende decât pensia și nu și pensia suplimentară. Acest lucru nu se poate deoarece primirea pensiei nu se face decât împreună cu primirea pensiei suplimentare. De asemenea, suspendarea nu se poate face decât "și a pensiei și a pensiei suplimentare", conform art.66 din Decretul 214/1977.

În aceste condiții, vreau să vă rog să acceptați varianta pe care a aprobat-o Camera Deputaților, care este corectă și nu este discriminatorie. Dacă ați aproba varianta Comisiei de mediere, atunci am crea o discriminare mare între civili și militari.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Vă puneți militarii în cap!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva? Nu.

Vă voi supune spre aprobare cele două texte în ordinea următoare: în primul rând textul adoptat de Camera Deputaților și pe urmă celălalt text, ca să putem să vedem; dacă se respinge primul, evident se adoptă celălalt.

Deci, vă supun spre aprobare textul adoptat de Camera Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. 4 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu 4 voturi împotrivă și o abținere a fost adoptat textul Camerei Deputaților pentru acest alin.1 al art.56. Nu are rost să mai supun la vot cealaltă versiune.

Vă mulțumesc.

Intrăm într-o pauză până la ora 13,45. La ora 13,50, dacă nu vom avea prezența necesară pentru continuarea lucrărilor în activitatea noastră, a Camerei Deputaților , voi cere un apel nominal. Deci, vă rog foarte mult să-i anunțați și pe colegii care eventual sunt pe la grupuri despre această chestiune.

Continuăm la ora 13,50.

Vă mulțumesc.

Lucrările ședinței comune s-au încheiat la ora 13,45.

 
   

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania sunday, 25 september 2022, 17:16
Telephone: +40213160300, +40214141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro