Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of June 3, 1997
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
27-09-2022
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 03-06-1997 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of June 3, 1997

Prezentarea și adoptarea ordinii de zi

Lucrările ședinței au început la ora 10,20.

Ședința este condusă alternativ de domnul Ion Diaconescu, președintele Camerei Deputaților, și domnul Petre Roman, președintele Senatului, asistați de domnul Konya Hamar Alexandru, secretar al Camerei Deputaților, și domnul Doru Ioan Tărăcilă, secretar al Senatului.

 

Domnul Ion Diaconescu:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Declar deschisă ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, anunțându-vă că din totalul de 485 de parlamentari sunt prezenți 418, 67 absenți, din care 30 cu însărcinări oficiale. Cvorumul de lucru este 228.

Birourile permanente ale celor două Camere au adoptat proiectul ordinii de zi și al programului în forma în care v-au fost distribuite.

Dacă asupra ordinii de zi sunt observații de făcut?

Nefiind, supun la vot ordinea de zi.

Cine e pentru? Mulțumim.

Împotrivă? Nimic.

Abțineri? Nu sunt.

Deci ordinea de zi a fost aprobată în unanimitate.

Programul... Dacă asupra programului sunt observații?

Nefiind, supun la vot programul.

Cine e pentru? Mulțumim.

Împotrivă? Abțineri?

Deci și programul a fost adoptat în unanimitate.

 
Prezentarea de către primul-ministru Victor Ciorbea a Programului de măsuri privind reforma globală a societății românești, pentru angajarea răspunderii Guvernului în condițiile art. 113 din Constituție

Primul punct al ordinii de zi este cuvântul domnului prim-ministru Victor Ciorbea, pentru a prezenta Programul de măsuri privind reforma globală a societății românești, pentru angajarea răspunderii Guvernului în condițiile art. 113 din Constituție.

Pentru aceasta, invit pe domnul prim-ministru la microfon.

 

Domnul Victor Ciorbea, (prim-ministru al Guvernului României):

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Guvernul nostru, în temeiul art. 113 din Constituție, a hotărât pentru prima dată în istoria țării să folosească această prevedere constituțională și să-și angajeze răspunderea în fața Parlamentului, asumându-ne întreaga responsabilitate pentru Programul de măsuri privind reforma globală a societății românești.

Nici Constituția, nici cutuma parlamentară nu ne obligau să facem această declarație de angajare a răspunderii Guvernului.

Am afirmat că începem reforma prin a spune adevărul și prin a ne asuma responsabilitatea. Este exact ceea ce am făcut în fiecare dintre aceste 174 de zile.

La 30 ianuarie 1997, am prezentat public ceea ce am numit starea națiunii și reprezenta gestiunea preluată de noi.

La 17 februarie, am prezentat pachetul de măsuri concrete prin care programul de guvernare devenea realitate. Nu ne-am abătut sub nici o formă de la programare de guvernare, dar în ultimele 3 luni și jumătate, reforma globală a societății românești a coborât, adesea dureros, din planul ideilor, al teoriei și metodei, în cotidian, pe stradă și în viața fiecăruia dintre noi.

Venim astăzi în fața Parlamentului, cu același respect pe care l-am purtat și îl vom purta întotdeauna puterii legiuitoare. Venim să vă prezentăm ce am făcut în mai puțin de 6 luni și ce suntem hotărâți să facem în perioada următoare, pentru a ajunge exact acolo unde ne-am angajat prin programul de guvernare pe care l-ați aprobat la 11 decembrie 1996.

Spuneam cu ocazia învestiturii că ne cunoaștem, noi românii, foarte bine atât calitățile cât și defectele. Spuneam că sunt multe de făcut, dar că vom reuși, iar lumea va fi obligată să ne respecte.

Vin în fața dumneavoastră, doamnelor și domnilor parlamentari, pentru a vă spune că am reușit. În numai 6 luni românii și-au luat soarta în propriile mâini și și-au reconstruit un nume pe măsură.

Dinspre cancelariile străine, dinspre comunitatea oamenilor de afaceri, ca și dinspre presa internațională vin semne de considerație, de respect și de admirație față de ceea ce întreprindem.

Spuneam, la 17 februarie, că românii vor demonstra că vor și că pot nu numai să se înscrie în cursa pentru performanță, dar și să recupereze timpul pierdut printr-o reformă economică întârziată.

Vin astăzi în fața dumneavoastră să vă spun că am reușit.

Se vorbește cu respect despre modelul românesc de rezolvare a problemelor interetnice și interconfesionale. Statele Unite, prin însuși Președintele Clinton, au ținut să felicite România pentru aceasta.

Se vorbește din ce în ce mai mult, cu mai mult interes de modelul românesc de reformă, de punctele marcate de noi, de soluțiile mai bune găsite, de ritmul pe care nici una dintre țările vecine nu a reușit să îl impună. În mai puțin de 6 luni am trecut prin negocierile cu organismele financiare internaționale, obținând sprijinul și recunoașterea acestora la un nivel fără precedent pentru țara noastră, am demarat în forță procesul de reformă, am elaborat 578 de acte normative, din care: 78 de legi, 29 de ordonanțe de urgență, 8 ordonanțe și 463 de proiecte de hotărâri de guvern.

Vă rugăm să fiți în continuare alături de noi în efortul contra cronometru pe care îl întreprindem.

Dorim ca împreună să ținem pasul cu ritmul pe care economia și societatea românească ni-l impun.

Principalele coordonate ale politicii economico-sociale în anul 1997: programul economic și social al actualului Executiv urmărește realizarea cu prioritate, încă din acest an, a politicilor care să asigure devoltarea economică durabilă a României și integrarea sa în Uniunea Europeană și aderarea la NATO.

Politici de macrostabilizare. Noul program de macrostabilizare este sever. Dorim să ne încadrăm în obiectivele stabilite, de a reduce aproape de 3 ori deficitul bugetului general consolidat al statului și de a diminua substanțial deficitul balanței de plăți.

Liberalizarea prețului și a cursului de schimb au generat, în condițiile unor politici monetare și fiscale restrictive, o puternică presiune asupra consumurilor intermediare, descurajând producțiile necompetitive, dar și asupra puterii de cumpărare a populației. Știm că această situație provoacă pe termen scurt suferințe în rândul cetățenilor. Știm de asemenea că în perspectivă imediată investițiile și dezvoltarea întreprinderilor private au fost practic oprite datorită dobânzilor foarte mari.

Dar este necesară refacerea echilibrelor economiei pentru a crea condițiile reluării creșterii, a unei creșteri sănătoase.

Reacția economiei la măsurile macroeconomice ne oferă deja semnale încurajatoare la majoritatea indicatorilor importanți.

Rata inflației a înregistrat în luna aprilie cel mai scăzut nivel de la începutul anului, 6,9%, față de 20,8%, media lunară pentru trimestrul I anul curent. În luna mai rata inflației se va situa la circa 4,5%, iar tendința de reducere va continua până la sfârșitul anului.

În ultimele luni ale anului 1997 inflația nu va depăși 2,5Ń3%, iar obiectivul pe termen mediu indică realizarea către anul 2000 a unei rate medii anuale de circa 15%.

Rata șomajului a fost în luna aprilie de 7%, o rată tolerabilă de altfel, mult mai scăzută decât în alte țări aflate în tranziție și chiar decât în unele țări dezvoltate. După o creștere cu 0,6% a șomajului acesta s-a diminuat cu 0,2% în ultima lună.

Dezechilibrul balanței comerciale a scăzut considerabil, ajungând în trimestrul I al anului la un deficit de 184,6 milioane dolari, în sistemul de raportare FOB/FOB, față de un deficit de 403,3 milioane dolari, în perioada corespunzătoare a anului trecut. Deficitul bugetului de stat pe primul trimestru, de 1.982,4 miliarde lei, s-a încadrat în limitele prevăzute, reprezentând 16% din deficitul programat pentru întregul an. Tot astfel, deficitul bugetului consolidat se încadrează în prevederi, 2.347 miliarde lei reprezentând 22,5%.

Rezervele valutare ale Băncii Naționale au sporit la peste 1,7 miliarde dolari și vor continua să se consolideze, pentru a permite trecerea încă din acest an la convertibilitatea deplină de cont curent. Cursul de schimb s-a stabilizat în lunile aprilie și mai, contribuind, alături de dobânzile real pozitive, la creșterea încrederii în moneda națională.

Politicile fiscale, monetare și valutare vor fi și în continuare prudente, pentru a evita deteriorarea încă o dată a echilibrelor economiei. Se poate însă aprecia că în a doua parte a anului climatul investițional se va îmbunătăți și că nu se vor mai înregistra șocuri severe asupra puterii de cumpărare a populației. Guvernul nu a renunțat la obiectul reducerii generale a poverii fiscale. Se va anula impozitul pe venitul agricol și se va reduce în medie cu 25% impozitul pe salarii.

Totodată, se pregătește reducerea cu 8% a impozitului pe profit și anularea impozitării profitului reinvestit. De asemenea, se va introduce impozitul pe venitul global personal, iar practicile contabile vor fi aliniate la cele internaționale.

Reforma procesului bugetar va determina, încă din acest an, printr-o mai bună corelare cu obiectivele politicilor Guvernului și asumarea unui nou rol al statului, următoarele transformări: reducerea subvențiilor pentru industrie la 50% în comparație cu anul precedent și eliminarea creditelor direcționate; creșterea ponderii cheltuielilor bugetare destinate investițiilor în capitalul uman: învățământ, cercetare, sănătate, cultură; mărirea ponderii cheltuielilor bugetare destinate realizării obiectivelor de protecție socială; creșterea ponderii cheltuielilor bugetare pentru producția de bunuri publice, apărare națională, ordine publică, protecția mediului și altele; realizarea unei reforme cuprinzătoare a sistemului finanțelor publice centrale și locale și stabilirea unui nou cadru general al procedurilor privind transferurile bugetare; finanțarea neinflaționistă a deficitului bugetar prin împrumuturi de pe piețele de capital intern și extern.

Politica monetară asumată de către Banca Națională va asigura realizarea obiectivului de reducere a inflației. Se au în vedere: limitarea expansiunii masei monetare prin controlul strict al bazei monetare și menținerea dobânzilor la nivel pozitivîn termeni reali. Se estimează o scădere a dobânzilor în lunile septembrie-octombrie 1997 la 50Ń60%, astfel încât acestea se vor situa sub nivelul atins în aceeași perioadă a anului trecut.

Controlul lichidității din sistemul bancar, prin utilizarea cu predilecție a creditului de licitație, eliminarea creditelor direcționate și acordarea noilor credite la dobânda pieței. Creșterea flexibilității acțiunilor Băncii Naționale prin introducerea operațiunilor open-market.

Politica valutară are ca obiect asigurarea unui curs flexibil și real al monedei naționale.

Reforma întreprinderilor.

Programul de macrostabilizare este de această dată însoțit de măsuri de ajustare structurală menite să elimine distorsiunile față de cerințele pieței ale funcționării mecanismului economic.

Structurile artificiale care au fost întreținute cu eforturi financiare uriașe vor fi obligate să-și redimensioneze activitatea, adaptându-se realităților pieței.

Instrumentele prin care se va impune ajustarea sunt: privatizarea accelerată, asigurarea unei discipline financiare severe, în special în legătură cu obligațiile față de stat, liberalizarea prețurilor la energie și materii prime de bază, deschiderea pieței interne față de competiția internațională și abținerea statului de la acțiuni care îngrădesc concurența. Întreprinderile cu capital de stat vor fi încurajate și stimulate să susțină privatizarea și să adopte strategii proprii de piață și să inițieze măsurile de restructurare cele mai potrivite. Întreprinderile viabile și competitive vor avea astfel condiții mai bune pentru a-și dezvolta activitatea. Am optat pentru o creștere economică bazată pe export. Vom încuraja, deci, întreprinderile care exportă, în special prin credite avantajoase acordate de EXIMBANK, liberalizarea cursului de schimb, facilitarea accesului acestora la resurse din import și prin alte înlesniri. Dată fiind capacitatea scăzută de capitalizare pe plan intern, investițiile străine au un rol hotărâtor în finanțarea creșterii economice. Investițiile străine directe vor fi încurajate prioritar pentru contribuția lor la îmbunătățirea managementului, la accelerarea transferului tehnologic și la facilitarea accesului întreprinderilor românești pe piețe externe, inclusiv pentru dezvoltarea activităților proprii la export.

Temeinicia politicii adoptate de Guvern este ilustrată și de unele evoluții din economia reală.

Plățile restante mai mult de 30 de zile către regiile furnizoare de utilități au scăzut, în termeni nominali, în luna aprilie cu peste 10%, comparativ cu luna precedentă. Pierderile regiilor autonome și cele ale societăților comerciale s-au redus cu 10%. Avem programe de reducere a acestora cu 50% până la sfârșitul anului. Pentru 8 regii autonome, majoritatea din domeniul minier, reducerea în termeni reali a pierderilor este de circa 47% față de situația înregistrată anul trecut.

Marile regii: RENEL, ROMGAZ, PETROM, Regia Lignitului din Oltenia nu au mai înregistrat pierderi.

Accelerarea privatizării. La data de 31 decembrie 1996, Fondul Proprietății de Stat vânduse cota de capital gestionată la un număr de 3100 de societăți comerciale, pentru ca în primele 4 luni ale acestui an numărul societăților comerciale ale căror acțiuni au fost vândute diverșilor investitori să fie de peste 800, ceea ce reprezintă mai mult de 25% din numărul societăților comerciale privatizate de această instituție în perioada 1993-1996.

În februarie 1997 Guvernul a anunțat public că va privatiza săptămânal, prin metoda licitației deschise, 50 de societăți comerciale. În acest moment, după circa 10 săptămâni, putem spune că afirmația făcută este acoperită de realitate, reușindu-se privatizarea a 53 de societăți comerciale săptămânal, ceea ce corespunde ritmului fixat prin programul din acest an, la sfârșitul căruia cel puțin 60% din societățile comerciale trebuie să fie privatizate. De altfel, pentru a asigura coerența sistemului, Guvernul, în baza unei strategii de privatizare pe care a elaborat-o în luna martie, a inițiat o serie de măsuri de natură legislativă și organizatorică pentru a înfăptui o privatizare rapidă a societăților comerciale controlate de stat, cu scopul relansării activității acestora, pornind de la 3 principii de bază: asigurarea transparenței tranzacțiilor, stabilirea prețului de ofertă în raport cu regulile de piață, asigurarea protecției mediului.

Astfel, prețul cu care este cumpărat un pachet de acțiuni nu mai constituie factorul primordial în baza căruia se adoptă decizia de adjudecare, acordându-se o mai mare importanță investițiilor în tehnologii, resurse umane și în protecția mediului.

Întrucât în concepția sistemului de privatizare au fost identificați mai mulți factori care ar putea influența privatizare unei societăți comerciale, cum ar fi: mărimea și structura pieței financiare, atractivitatea și evoluția segmentului de piață în care operează un comerciant, situația financiară și dimensiunea forței de muncă, în cuprinsul Ordonanței de urgență nr. 15 din acest an pentru modificarea și completarea Legii nr. 58/1991 privind privatizarea societăților comerciale, metodele de privatizare au fost multiplicate.

În paralel, au fost elaborate o serie de acte normative care au avut drept scop finalizarea procesului de privatizare gratuită în baza Legii nr. 55/1995.

În prezent se urmărește adoptarea, cât mai repede posibil, a unor acte normative care să amendeze Legea nr.77/1994 și Legea nr. 55/1995, pentru a asigura o concepție unitară și o concordanță cu dispozițiile Ordonanței de urgență nr. 15/1997.

De asemenea, Guvernul urmărește să reorganizeze în societăți comerciale și companii naționale și să privatizeze marea majoritate a regiilor autonome, toate aceste măsuri urmăresc, în ultimă instanță, 4 obiective majore: crearea unui mediu concurențial, reducerea cheltuielilor publice și diminuarea rolului statului în economie, dezvoltarea pieței secundare de capital și atragerea capitalului străin.

Guvernul își asumă răspunderea de a promova o reală restructurare industrială, având ca scop principal crearea unor întreprinderi cu un management performant, care să se dezvolte într-un mediu concurențial.

Una dintre prioritățile politicii industriale o constituie domeniul energetic, care reprezintă un suport pentru susținerea economiei în ansamblu. În acest domeniu vom încuraja dezvoltarea concurenței în generarea energiei electrice. Se va modifica structura surselor primare de energie prin: dezvoltarea energeticii nucleare, dezvoltarea hidroenergeticii, diminuarea ponderii producției de energie pe combustibili lichizi, cu reducerea corespunzătoare a cheltuielilor de import, completarea deficitului energetic prin exploatarea termocentralelor de lignit din Oltenia și a altora.

De la instalare și până în prezent, Guvernul a întreprins o serie de măsuri privind:

- liberalizarea prețurilor la materiile prime, pentru a crea condiții egale de evaluare a eficienței activității respective, a viabilității agenților economici și a competitivității pe piața internă a tuturor unităților din industrie;

- întărirea disciplinei financiare în scopul achitării obligațiilor fiscale către bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale;

- diminuarea blocajului financiar prin valorificarea diversității de instrumente introduse prin Ordonanța de urgență nr. 10 din anul acesta;

- transformarea regiilor autonome în societăți comerciale și companii naționale și pregătirea lor pentru privatizare;

- pregătirea de programe individuale de restructurare pentru sectoarele metalurgie, siderurgie, program care va fi finalizat în luna iunie, minerit - luna iulie, cel târziu, regii furnizoare de servicii publice și altele;

- liberalizarea importului și exportului prin eliminarea contingentelor și a licențelor la majoritatea produselor;

- promovarea politicilor de stimulare a întreprinderilor mici și mijlocii prin acordarea de către C.E.C., în colaborare cu Spaarkasse, a unor credite avantajoase pentru aceste întreprinderi. Până în anul 2000 întreprinderile mici și mijlocii vor contribui cu peste 70% la realizarea produsului intern brut;

- continuarea politicilor de liberalizare a exporturilor pentru toate produsele;

- promovarea de politici active, promoționale pentru produsele românești;

- susținerea cooperării economice și industriale cu țările din centrul și estul Europei, precum și liberalizarea accesului pe această piață în baza Acordului CEFTA;

- stimularea exporturilor prin extinderea regimului de drawback pentru importul de completare;

- consolidarea EXIMBANK și a rolului acesteia în finanțarea și garantarea operațiunilor de comerț exterior.

Principalele obiective ale Guvernului în domeniul transportului sunt următoarele:

- Guvernul a avut și are în vedere modificarea coridoarelor de transport care intersectează România, 4, 7 și 9, în așa fel încât acestea să servească intereselor naționale, dar și celor europene. România poate deveni astfel o țară de tranzit a mărfurilor dinspre și înspre Orientul Apropiat, Extremul Orient și, în mod deosebit, Asia Centrală. Pentru materializarea acestui obiectiv,

Guvernul a contractat și alocat de la buget credite de 830 de milioane de dolari, susținute, în același timp, cu alocări bugetare și din fonduri speciale, ceea ce va permite ca la sfârșitul anului 2000 țara noastră să dispună de 1.800 km drumuri naționale modernizate și peste 500 km căi ferate apte să permită viteza de 160 km/oră.

- Guvernul intenționează să emită hotărâri care să facă posibilă casarea mijloacelor de transport care, actualmente, nu mai sunt utilizabile în actul de transport feroviar.

- În sectorul de transport maritim se va iniția imediat un proces rapid, dar controlat, de privatizare a flotei. În ce privește infrastructurile portuare aparținând sectorului public, acestea vor fi upuse selectiv unui proces de transferare către autoritățile publice locale.

- Se va proceda, în sectorul de transport auto, la restructurare severă a parcului societăților cu capital majoritar de stat. Restructurarea va ține cont de structura parcului actualmente necesar în economie, astfel încât societatea să devină atractivă.

- În cel al transporturilor feroviar, în perioada imediat următoare, se va accelera procesul de organizare în societăți comerciale a activității de prestări servicii din interiorul S.N.C.F.R. și privatizarea lor.

Concesionarea către operatori privați a exploatării infrastructurii secundare a căilor ferate române va fi o prioritate a activității în acest domeniu.

- În sectorul transporturilor aeriene, Guvernul va acționa pentru:

„ descentralizarea administrării aeroporturilor prin transferarea lor către autoritățile publice locale;

„ restructurarea Companiei de aviație TAROM astfel încât aceasta să devină o companie viabilă, deschisă privatizării, prin vânzarea de acțiuni către bănci, societăți de turism sau grupuri financiar-industriale române și străine.

În domeniul comunicațiilor evaluările arată că extinderea rețelei de comunicații va atinge în anul 2002 un total de 5 milioane de linii, cu un ritm de creștere de 500.000 de linii pe an, de la un total de 3 milioane în prezent.

Un prim pas în vederea privatizării îl constituie transformarea regiilor autonome din domeniu în companii de interes național. Privatizarea parțială se preconizează a se încheia la Romtelecom în trimestrul II 1998, iar la radiocomunicații în trimestrul II 1999.

Scopul noilor măsuri de politică agricolă îl constituie formarea unei agriculturi competitive, în măsură să acopere cererea internă și să furnizeze produse pentru export.

În sprijinirea campaniei de primăvară s-au asigurat resurse bugetare pentru îngrășăminte destinate culturilor de grâu - 200 miliarde; reducerea prețului la semințele de porumb - 115 miliarde; 53 de miliarde pentru asigurarea lucrărilor de întreținere și exploatare a sistemelor de irigații.

Prin Ordonanța de urgență nr. 18 din 1997 s-au asigurat furnizorilor de îngrășăminte chimice și pesticide facilități prin amânarea la plată a T.V.A.-ului și a impozitului pe profit, a teren-valorii produselor livrate fermierilor cu plata la recoltă, termen limită: 31 octombrie a.c.

Pentru prima oară indicatorii realizați în sectorul privat al agriculturii depășesc sensibil ceea ce s-a realizat în sectorul de stat. Țăranii individuali au încheiat însământările pe circa 94% din terenuri, iar fostele I.A.S.-uri pe 84%.

Principalul obiectiv îl reprezintă creșterea semnificativă a competitivității produselor și producătorilor agricoli pe piața internă și piețele internaționale. Realizarea obiectivului general menționat va permite: creșterea veniturilor producătorilor agricoli, formarea unei mase preponderente de producători competitivi; asigurarea securității alimentare a țării prin performanțele sectorului agroalimentar; creșterea și diversificarea exporturilor, transformarea României într-o autentică putere agricolă.

Ca suport al realizării obiectivelor politicii agricole avem în vedere:

- crearea unui autentic mediu concurențial în agricultură;

- creșterea semnificativă a eficienței fondurilor bugetare care pot fi alocate susținerii financiare a producătorilor agricoli.

În același timp, am asigurat, conform Ordonanței de urgență nr. 6 din acest an, credite avantajoase, în valoare de 550 de miliarde lei, pentru producătorii agricoli.

În vederea realizării unei reforme substanțiale a sistemului de stimulente economice, s-a procedat la liberalizarea prețurilor produselor agroalimentare și s-a trecut la formarea și dezvoltarea piețelor concurențiale, scop în care ne concentrăm atenția spre:

- formarea pieței financiare: deblocarea tranzacțiilor funciare și dezvoltarea unor autentice relații de arendare a terenurilor;

- sprijinirea procesului de demonopolizare și facilitare a intrării de noi operatori pe piață (de exemplu, reorganizarea ANPA, privatizarea unităților COMCEREAL, privatizarea fabricilor de ulei, zahăr, sectorul de panificație etc.);

- dezvoltarea piețelor angro și a burselor de mărfuri specializate.

Liberalizarea politicii comerciale în domeniul agricol se realizează prin: eliminarea interdicțiilor și contingentelor la export; stimularea exporturilor cu aplicarea măsurilor permise de acordurile internaționale la care România este parte semnatară și în limitele impuse de restricțiile bugetare; raționalizarea nivelurilor taxelor vamale la importurile de produse agroalimentare și imput-uri pentru agricultură.

O reformă radicală a politicii de susținere financiară a producătorilor agricoli are în vedere ca susținerea financiară să fie făcută transparent și pe o cale neinflaționistă.

Pe termen scurt - date fiind restricțiile bugetare - principalul suport îl reprezintă perfecționarea cadrului legislativ și instituțional: Legea privind tranzacțiile funciare; amendarea Legii nr. 16/1994 privind arendarea, Legea cooperației rurale; formarea unui cadru normativ flexibil pentru dezvoltarea operațiilor de leasing cu utilaje agricole; crearea unei instituții de gestionare a gajului pe recoltă etc.

În domeniul muncii și protecției sociale, o primă preocupare a constituit-o protecția familiilor cu copii.

În acest context s-a decis majorarea cuantumului alocației de stat pentru copii de la 12.000 lei la 50.000 lei lunar, începând cu luna februarie a.c. Drept urmare, raportul alocației de stat pentru copii față de salariul mediu net pe luna martie a fost de 9,9%, comparativ cu 3% în luna ianuarie 1997 și cu 9,7% în anul 1990. De această majorare au beneficiat circa 5,9 milioane copii.

Ținând seama că dificultățile se amplifică în raport cu numărul de copii, a fost înaintat Parlamentului proiectul Legii privind alocațiile suplimentare pentru familii cu mai mulți copii. S-a propus ca începând cu 1 iulie a.c. alocația suplimentară să fie de 30.000 lei pentru familiile cu 2 copii, de 80.000 lei pentru familiile cu 3 copii și de 110.000 lei pentru cele cu 4 copii și mai mulți copii. De această măsură de protecție socială vor beneficia 1.480.000 familii, pentru care s-au alocat 468,5 miliarde lei.

Pentru a veni în sprijinul femeilor care sunt nevoite să întrerupă activitatea profesională pentru asigurarea unei îngrijiri corespunzătoare a copiilor după nașterea acestora, Guvernul a elaborat și înaintat Parlamentului proiectul de Lege privind concediul plătit pentru îngrijirea copiilor în vârstă de până la 2 ani.

Reforma întregului sistem de asistență socială va fi definită prin legea-cadru a asistenței sociale, care va avea în vedere în primul rând protecția familiei, susținerea funcțiilor fundamentale ale acesteia în domeniile social, material și spiritual, potrivit nevoilor membrilor săi, în toate etapele ciclului de viață.

În concordanță cu programul de restructurare și privatizare și pentru reducerea șocurilor pe care reforma le produce asupra nivelului de trai, a fost elaborată, în colaborare cu sindicatele și patronatul, Ordonanța nr. 9/1997 cu privire la unele măsuri de protecție socială pentru persoanele ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective. Suma totală de bani acordată cu titlu de plată compensatorie reprezintă 6, respectiv 9 sau 12 salarii medii nete pe economie, pentru salariații cu o vechime de până la 5 ani, respectiv între 5 și 15 ani, sau mai mare de 15 ani. Intenționăm să o extindem și la alte categorii de persoane ce vor fi concediate.

Reforma pe plan legislativ și instituțional a asigurărilor sociale pe baza Programului de guvernare și ținând seama de cerințele de integrare în structurile europene se va concretiza și prin finalizarea sau, după caz, elaborarea unor proiecte de legi privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale, sistemele private de pensii.

În afara sistemului public de asigurări sociale se va legifera funcționarea în regim facultativ a unor instituții private de asigurări sociale, contribuabilii putând să beneficieze de venituri complementare.

Raporturile colective de muncă au format obiectul preocupărilor Guvernului, relațiile sindicate-patronat constituind un element de bază al reformei în economie.

În acest domeniu, precizăm că se află într-un stadiu avansat de elaborare proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 15/1991 privind conflictele colective de muncă. Se va propune prin proiect introducerea procedurii de arbitrare cu cerințele economiei de piață.

De asemenea, a fost modificată Legea privind contractul colectivde muncă și a fostamelioratconținutul Legii privind Consiliul Economic și Social adoptată recent în Parlament.

În vederea îmbunătățirii veniturilor salariale ale personalului din sectorul bugetar, Guvernul va promova un act normativ care să asigure o creștere reală a coeficienților de ierarhizare a salariilor.

La 14 mai 1997 a fost semnată Carta socială a secolului XX, România devenind astfel al zecelea stat semnatar și primul din Europa Centrală și de Est.

În domeniul administrației publice Guvernul își propune inițierea unei reforme generale a administrației publice centrale și locale, prin care să se realizeze o descentralizare radicală și o reală autonomie, corespunzătoare principiilor Cartei Europene a autonomiei locale și a celorlalte reglementări internaționale în materie.

În vederea realizării reformei în administrația publică locală, ne propunem înfăptuirea următoarelor principale obiective: redistribuirea competențelor de la nivelul central la nivel local, pentru o eficientizare a activităților; asigurarea condițiilor pentru producerea și gestionarea resurselor proprii de către colectivitățile locale; delimitarea și determinarea patrimoniilor public și privat ale unităților administrativ-teritoriale; asigurarea unui cadru legal care să garanteze dreptul colectivităților locale la apărarea autonomiei proprii.

La nivelul administrației publice centrale vom elabora un cadru juridic care să definească principalele funcții ale ministerelor.

A fost adoptată Ordonanța de urgență privind modificarea Legii nr. 69/1991 și vor fi finalizate proiectele privind Legea bugetelor locale, a patrimoniului local și Legea funcționarilor publici.

Pentru continuarea și accelerarea reformei justiției, s-a elaborat un proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii pentru organizarea judecătorească, proiect aprobat de Guvern și transmis Senatului.

Proiectul aduce îmbunătățiri esențiale cadrului normativ privind activitatea instanțelor judecătorești.

S-au stabilit condiții de vechime care să permită promovarea unui număr cât mai mare de tineri magistrați la tribunale, curți de apel și parchete; de asemenea, au fost prevăzute, în afară de sporturile la salarii, și alte stimulente. Au fost aprobate de Guvern și transmise Parlamentului spre adoptare proiectul de Lege privind taxele de timbru pentru acțiunile în justiție, precum și proiectul Legii privind modificarea reglemetărilor referitoare la timbrul judiciar.

Guvernul pregătește proiecte de legi prin care se urmărește modificarea substanțială a Codurilor civil și penal, de procedură civilă și penală.

Totodată se intensifică formele și metodele de prevenire și sancționare a faptelor de corupție și a crimelor organizate, ca și a tuturor celorlalte categorii de fapte antisociale.

Au fost elaborate proiecte de acte normative care privesc reforma sistemului penitenciar, executarea pedepselor și instituția probațiunii, în conformitate cu recomandările Consiliului Europei.

Restructurarea Ministerului de Interne este în curs de finalizare și a vizat atât componentele sale, cât și personalul.

Au fost reduse structurile supradimensionate, s-au eliminat paralelismele de competență, s-a realizat concordanța între structuri și sfera de activitate și un echilibru rațional al structurilor de conducere cu cele de execuție.

Astfel, 23% din posturile de ofițeri și subofițeri din aparatul central al ministerului au fost redistribuite la unitățile de execuție.

În campania declanșată împotriva corupției și crimei organizate, cadrele Ministerului de Interne au descoperit 10.678 de acte de corupție, fiind deferiți justiției 4.134 făptuitori. A fost descoperită săvârșirea a peste 147.000 infracțiuni pentru care s-au făcut propuneri de trimitere în judecată a aproximativ 75.000 făptuitori.

Guvernul a aprobat concepția de reorganizare a structurilor Ministerului Apărării Naționale, care au devenit astfel compatibile cu cele din țările NATO.

S-a constituit Forța de Reacție Rapidă, care va cuprinde în anul 2000 25.000 de militari. Cu aprobarea Parlamentului, Armata Română participă la Forța Multinațională de Protecție din Albania, cu detașamentul tactic "Sfântu Gheorghe".

Printre măsurile majore preconizate pentru acest an se numără reforma managementului resurselor umane, protecția socială a cadrelor militare, planificarea multianuală pentru înzestrare, precum și o nouă politică de asigurare a personalului și echipamentelor.

Continuă eforturile pentru mărirea gradului de interoperabilitate a Armatei Române cu armatele țărilor Alianței Nord-Atlantice.

Considerăm că prin eforturile depuse până acum, România îndeplinește criteriile militare pentru a dobândi calitatea de membru NATO.

În domeniul sănătății, Guvernul urmărește două scopuri fundamentale:

1. asigurarea funcționării în continuare a sistemului serviciilor de sănătate;

2. aplicarea strategiei de reformă a acestora.

Guvernul a evaluat starea de sănătatea actuală a populației, a identificat prioritățile de intervenție și a elaborat programe adecvate pentru boli cardiovasculare, asistența copiilor și a gravidelor, tuberculoză, cancer, diabet, dializă, vârstnici.

De asemenea, Guvernul a propus soluții de îmbunătățire a proiectului Legii asigurărilor sociale de sănătate, element esențial al cadrului legislativ necesar reformei în sănătate. Guvernul a emis, în același sens, Hotărârea Guvernului din 14 mai 1997 cu privire la contractarea de servicii auxiliare și de întreținere cu furnizori privați.

În perioada următoare, Guvernul va promova o serie de proiecte de legi necesare reformei serviciilor de sănătate.

A fost susținută creșterea bugetului alocat sănătății și s-a obținut sprijinul direct al organismelor internaționale (Banca Mondială, PHARE, Know-how Fund etc.) pentru reforma serviciilor de sănătate, majorarea alocației de hrană și propunerea de măsuri pentru creșterea fondului special pentru sănătate și îmbunătățirea colectării acestuia.

Continuă diversificarea mecanismelor de generare de resurse financiare, inclusiv prin stimularea privatizării, concesionării sau închirierii spațiilor pentru servicii medicale care să permită atragerea de fonduri suplimentare.

Reforma insituțională a organizațiilor din sistemul de sănătate pe principiul descentralizării va duce în următorii doi ani la schimbarea radicală a sistemului sanitar român și la aducerea lui la nivelul standardelor europene.

Prin modificarea și completarea Legii învățământului, (Guvernul urmărește flexibilizarea sistemului de admitere în licee și facultăți, consolidarea autonomiei universitare și redefinirea rolului strategic al Ministerului Învățământului, care propunem să fie transformat în Ministerul Educației Naționale, ținând seama de faptul că învățământul este o prioritate națională.

De asemenea, se are în vedere asigurarea învățământului în limbile minorităților naționale, în conformitate cu prevederile documentelor și recomandărilor internaționale în materie.

Guvernul urmărește punerea în aplicare a Legii personalului didactic, precum și restructurarea și eficientizarea sistemului de formare inițială și continuă a cadrelor didactice prin programe acreditate, evaluate și finanțate de minister, precum și recunoașterea recomandării UNESCO-O.I.M. cu privire la statutul cadrelor didactice.

În domeniul științei și tehnologiei, Executivul își propune un set de politici ale științei, tehnologiei, inovării și infrastructurilor calității, pentru a atinge scopul creșterii resurselor de capital uman, satisfacerii nevoilor cetățeanului, creșterii competitivității produselor românești pe piețe globale și asigurării dezvoltării economice durabile, concomitent cu sporirea calității vieții, iar pe aceste baze, pe cel al pregătirii României în vederea aderării la Uniunea Europeană.

Pentru a realiza acest scop, Guvernul a fixat următoarele obiective: stimularea înnoirii tehnologiei și a inovării, în special în întreprinderi mici și mijlocii; sporirea participării sectorului întreprinderilor la finanțarea științei și tehnologiei; stimularea transferului tehnologic în contextul dezvoltării locale și regionale și al creșterii coeziunii sociale; reforma infrastructurilor calității și însușirea câștigului comunitar, pentru a avea acces pe piața unică și altele. În acest scop a fost elaborată și adoptată Ordonanța nr. 8/1997 și aș sublinia că în acest an România a devenit membră a Programului

European COST și a Programului EUREKA.

Reforma în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și lucrărilor publice urmărește finalizarea și aplicarea planului de amenajare a teritoriului național, a planurilor județene ce decurg din acesta și a planurilor urbanistice.

Completarea cadrului legislativ cu Legea amenajării teritoriului, Legea urbanismului și Legea lucrărilor publice constituie suportul politicilor de dezvoltare economică-socială și de integrare în Uniunea Europeană și fac posibilă aplicarea reglementărilor și sancționarea nerespectării acestora.

Având în vedere criza de locuințe și dificultățile de ordin financiar pentru accesul la o locuință a tinerilor și categoriilor defavorizate, se va constitui fondul național de locuințe prin care se va crea cadrul și mecanismele de economisire și finanțare în condiții avantajoase a unor astfel de demersuri. De asemenea, C.E.C.-ul a cărui lege de organizare și funcționare am înaintat-o Parlamentului, în cooperare cu Spaarkasse din Germania, va acorda credite în vederea construirii de locuințe, în special familiilor tinere.

Se lucrează la elaborarea programului național pentru reducerea riscului seismic.

În cadrul Ministerului Turismului a avut loc reforma instituțională, atât prin restructurarea personalului, cât și prin descentralizarea în proporție de 25% a activității ministerului.

Politica Guvernului în domeniul turismului s-a concretizat prin liberalizarea totală a tarifelor, a fost eliminată diferențierea administrativă între turiștii străini și autohtoni, iar prin oficiul de autorizare și control în turism s-a creat cadrul pentru urmărirea calității serviciilor turistice.

Ca parte integrantă a politicii de privatizare a Guvernului, împreună cu F.P.S., s-a stabilit primul val de societăți comerciale din turism care urmează să fie supuse vânzării. Totodată, pentru crearea unor condiții minime pentru dezvoltarea sectorului turistic, va fi constituit un fond pentru promovarea produsului turistic, având ca sursă taxa pe valoarea adăugată plătită de către societățile comerciale cu activitate de turism.

În domeniul culturii s-a trecut la descentralizare prin retransmiterea în administrația autorităților publice locale a 139 de instituții cultural-artistice de importanță județeană: muzee, biblioteci, instituții de spectacole.

Au fost organizate ca societăți comerciale pe acțiuni, urmând să intre în procedura de privatizare instituții publice, precum editurile "Eminescu", "Științifică", "Ceres", "Kriterion", "Albatros" și altele, iar publicații importante, al căror editor este Ministerul Culturii, au fost desprinse din sistemul centralizat de administrare, devenind instituții publice cu personalitate juridică. Am în vedere: "Contemporanul","Literatorul","Teatrul Azi", "Tribuna", "Korunk" "Universul cărții" și altele.

Din bugetul aprobat pentru anul 1997 Ministerul Culturii a primit 196 miliarde lei pentru lucrări de consolidare-conservare a monumentelor istorice, mai mult cu 95% față de alocațiile ce i-au fost repartizate cu această destinație pentru oricare dintre anii precedenți.

Instituțiilor de cultură li s-a acordat și în fapt autonomia decizională, în afara oricărei ingerințe de natură politică. În acest domeniu se va proceda în continuare la descentralizarea unor unități cultural-artistice și va continua procesul de reformă al sistemului instituționalizat al culturii, de modernizare a dotărilor și a serviciilor instituțiilor cultural-artistice din mediul rural și urban.

Se va acționa pentru determinarea unor mutații calitative privind managementul în cultură, extinderea procesului de privatizare, îmbunătățirea cadrului legislativ al culturii, realizarea unui program de formare în probleme comunitare a unor specialiști români din diverse sectoare ale culturii ș.a.m.d..

În domeniul protecției mediului, Executivul are în vedere adaptarea la legislația Uniunii Europene, recuperarea capitalului natural deteriorat și îmbunătățirea potențialului existent al naturii, evaluarea impactului asupra calității mediului, a deșeurilor și substanțelor chimice, toxice, educația și informarea populației pentru implicarea conștientă și eficientă în procesul de luare a deciziei de mediu.

Politica României în domeniul protecției mediului are la bază strategia și programul național de acțiune în domeniul protecției mediului. Actualizarea acestei strategii, precum și a planului național de acțiune ține seama de politica noului Guvern în domeniul restructurării economiei, a privatizării rapide a întreprinderilor și de lichidare a celor neviabile.

Programul național de acțiune pentru mediu conține acțiuni concrete, concentrate în special în zonele cu poluare intensă, cu poluanți specifici, extrem de dăunători pentru oameni, cât și pentru sănătatea ecosistemelor.

Politica externă a Executivului a urmărit și urmărește cu perseverență două obiective esențiale: aderarea României la NATO și integrarea în Uniunea Europeană. Guvernul a luat toate măsurile necesare pentru a îndeplini criteriile economice, politice și militare pentru aderarea României la NATO și a pregăti condițiile necesare integrării țării în Uniunea Europeană.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Avem convingerea că programul de reformă, parte a programului de guvernare, este singura soluție pentru depășirea crizelor ce marchează încă societatea românească.

Nu intenționăm să căutăm vinovați pentru actualele stări de lucruri nici din trecutul mai îndepărtat, nici din cel mai apropiat.

Dorim doar să ieșim la lumină și avem convingerea și speranța că și dumneavoastră doriți același lucru.

Așa cum am mai afirmat-o, procesul de reformă globală a societății românești nu este și nu poate fi numai o problemă a actualei majorități parlamentare sau a actualului Executiv.

Reușita acestui program va însemna propulsarea României la un alt nivel de viață. Iar victoria nu va fi numai a noastră. Asumarea răspunderii pentru programul de reformă înseamnă, pe de altă parte, un pas în plus pe care clasa politică din România îl face către cetățean, singurul în fața căruia suntem într-adevăr răspunzători. Cetățean care, de fapt, duce întregul greu al reformei, cetățean căruia îi cerem să înțeleagă, să accepte și să suporte și aceste sacrificii despre care noi știm că trebuie să fie și că sunt ultimele sacrificii.

Deci, fiind convinși de valoarea și de corectitudinea reformei pe care o promovăm, din respect pentru cetățean și din convingerea că, indiferent de apartenența partinică, acest act politic va fi un precedent important al democrației românești, ne asumăm în fața dumneavoastră răspunderea pentru acest program.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim, domnule prim-ministru.

Materialul pe care l-a prezentat aici domnul prim-ministru este în curs de multiplicare, dumneavoastră îl veți primi în cursul zilei de astăzi.

În conformitate cu prevederile constituționale și ale regulamentului, aveți la dispoziție 3 zile ca să puteți face, eventual, o altă moțiune de cenzură pe această temă.

 
Prezentarea Moțiunii de cenzură, inițiată de 140 deputați și senatori

Înainte de a trece la punctul 2 din program, țin să vă anunț că în sală se găsește o delegație a Comisiei juridice pentru numiri și imunități din Parlamentul Republicii Moldova, condusă de domnul deputat Viktor Cekan. Să-i salutăm. (O parte din senatori și deputați se ridică în picioare spre lojă, aplaudând.)

Vă mulțumim.

Punctul 2 al ședinței de astăzi constă din prezentarea Moțiunii de cenzură care v-a fost anunțată, redactată de un număr de 140 de deputați și senatori din opoziție. Pentru aceasta, dau cuvântul delegatului, domnului senator Mircea Dan Popescu, reprezentantul Grupului parlamentar P.D.S.R., care va citi respectiva Moțiune de cenzură.

Înainte de a o citi, pun întrebarea dacă vreunul dintre dumneavoastră s-a răzgândit și dorește să-și retragă semnătura de pe această moțiune de cenzură?

Deci nu este nimeni, toată lumea se menține tare pe poziție.

Poftiți, domnule Popescu, aveți cuvântul să prezentați moțiunea.

 

Domnul Dan Mircea Popescu:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Stimate colege și stimați colegi,

Am onoarea a vă prezenta textul Moțiunii de cenzură inițiată de un număr de 140 de senatori și deputați aparținând Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrației Sociale din România, Partidului România Mare și Partidului Unității Naționale Române.

Subsemnații senatori și deputați din Parlamentul României, în temeiul art. 112 din Constituția României:

    • Constatând neîndeplinirea de către Guvern a Programului socioeconomic pe termen scurt, pentru care a primit votul de încredere al Parlamentului, program ce prevede ca obiectiv principal "gestionarea situației pentru pregătirea ieșirii din criză, stoparea degradării socioeconomice, ameliorarea vieții populației, și în special a categoriilor defavorizate;
    • Constatând iminența declanșării unei grave crize economice și sociale, ca urmare a politicii aventuriste și incompetenței guvernanților;
    • Luând act de prăbușirea dramatică a nivelului de trai al cetățenilor, de înrăutățirea fără precedent a stării de sănătate a populației, de lipsa unei politici coerente și eficiente de protecție socială, în totală contradicție cu prevederile programului de guvernare;
    • Observând cu îngrijorare dezangajarea și dezinteresul sfidător față de viața și soarta țărănimii și față de destinul agriculturii românești;
    • Constatând abandonarea totală a intereselor capitalului autohton și sufocarea întreprinderilor mici și mijlocii care au apărut în ultimii ani pe baza inițiativei private;
    • Manifestând îngrijorare față de numeroasele atingeri aduse drepturilor și libertăților cetățenești, față de tendințele tot mai evidente de a atenta la prerogativele Parlamentului și de a-l subordona, ca o anexă servilă, puterii executive, față de încălcarea unor dispoziții ale Constituției și a legilor în vigoare, precum și față de unele practici specifice statului polițienesc;
    • Sesizând că trăsăturile principale ale politicii actualilor guvernanți sunt minciuna, clientelismul, ca formulă de guvernare, unele manifestări de lipsă de demnitate în raporturile cu străinătatea și aroganța față de cetățenii României,

Inițiem următoarea

MOȚIUNE DE CENZURĂ

1. În cele 6 luni ale actualei guvernări, sărăcirea populației României a atins cote de-a dreptul alarmante.

Condițiile de viață ale cetățenilor s-au degradat continuu, majoritatea covârșitoare a populației, muncitori, pensionari, țărani, tineri, intelectuali, salariați bugetari, trăind cea mai dramatică scădere a nivelului de trai. Cea mai elocventă dovadă în acest sens sunt cifrele Comisiei Naționale de Statistică, care atestă scăderea salariului real, de la 76% în noiembrie 1996, la 49% în luna aprilie 1997, față de octombrie 1990. În aceeași perioadă, puterea de cumpărare a pensionarilor a scăzut de la 68% la 48%.

În pofida unor măsuri luate de guvernanți, protecția socială pentru copii și pensionari este total necorespunzătoare, comparativ cu explozia prețurilor din aceste 6 luni de guvernare.

Contrar obiectivelor asumate la învestirea Guvernului privind combaterea șomajului și crearea de noi locuri de muncă, în special pentru tineri, Executivul nu se preocupă deloc de principala măsură de protecție socială, respectiv asigurarea locurilor de muncă și crearea altora noi.

Apreciem ca un factor deosebit de grav, cu multiple incidențe asupra nivelului de trai, faptul că Guvernul nu numai că nu și-a respectat angajamentele privind îmbunătățirea condițiilor de locuit, dar a blocat, pur și simplu, aplicarea unor legi în vigoare, cum este de exemplu, Legea locuinței.

Degradarea serviciilor medicale pentru populație și reducerea drastică a accesului la medicamente pentru categorii larg ale acesteia, au antrenat o gravă înrăutățire a stării de sănătate a populației României, guvernanții vrând parcă dinadins să pună în aplicare afirmațile cinice ale unui membru marcant al Cabinetului Ciorbea, care declara că "e mai bine să moară acum o mie de oameni, decât un milion mai târziu. Astfel de abordări compromit însăși ideea de reformă socială, în componentele ei esențiale, afectând sever calitatea vieții în România.

2. Opțiunea actualei coaliții guvernamentale, dominată de C.D.R., pentru o acțiune programată de regres economic, ceea ce se reflectă în scăderea prevăzută a P.I.B. pe 1997 cu 3% față de 1996, hiperinflație, deprecierea nemaiîntâlnită a monedei naționale, practicarea unor dobânzi uriașe pe piața creditului, această opțiune, deci, conduce la creșterea decalajului dintre România și țările Uniunii Europene, îndepărtând orizontul de integrare a țării noastre în structurile europene.

3. Abandonarea susținerii agriculturii românești și a intereselor țărănimii, prin renunțarea la facilitățile acordate producătorilor agricoli, se află în contradicție vădită cu politicile de subvenții consistente practicate de țările dezvoltate. Dacă adăugăm la aceasta și măsura reducerii accentuate și unilaterale a taxelor de import la produsele agroalimentare, se ajunge inevitabil la lipsirea producătorului agricol autohton de sprijin și protecție, fapt ce va duce la falimentarea acestui sector vital pentru țara noastră.

4. Incapacitatea Guvernului actual, reflectată în lipsa oricărei strategii în domeniul politicilor industriale, investiționale și comerciale destinate rentabilizării agenților economici viabili, stimulării capitalului autohton și a exporturilor, este de natură să provoace dezindustrializarea României și condamnarea ei la subdezvoltare.

Dovada concludentă a acestei opțiuni antinaționale o reprezintă faptul că, în loc de dezvoltare și modernizare, actualul Guvern procedează la lichidarea de întreprinderi și falimentarea unor sectoare importante ale economiei, cu efecte catastrofale asupra viitorului economiei românești și asupra populației țării.

5. Guvernul Ciorbea, contrar promisiunilor și angajamentelor luate față de populație și agenții economici privind reducerea fiscalității, a promovat și a adoptat, cu sprijinul majorității din Parlament, măsuri legislative care au mărit substanțial impozitele și taxele. Acestea au condus la sărăcirea populației, blocarea investițiilor, accentuarea subcapitalizării societăților comerciale, descurajarea exportului și a accesului capitalului autohton la acțiunile de privatizare, la creșterea blocajului financiar în economie.

6. Prin politica bugetară dezastruoasă a Guvernului Ciorbea au scăzut considerabil posibilitățile de autofinanțare la nivel local, care se situează cu 40% sub cele din 1996. Aceasta a condus la restrângerea capacităților de acțiune a autorităților locale, degradarea serviciilor publice și a rețelelor edilitar-gospodărești.

7. Prin modificările pe care le propune la unele acte normative, îndeosebi la Legea învățământului și la Legea administrației publice locale, Guvernul cedează în mod sistematic și iresponsabil presiunilor autonomiste și separatiste, practicând tranzacții politicianiste ce pun în pericol chiar unitatea statului român.

8. În cele 6 luni de guvernare principala preocupare a coaliției aflate la putere a fost împărțirea pe criterii politice și a unor interese de grup, a tuturor posturilor din administrația publică centrală și locală, din regii și societăți comerciale, inclusiv bancare. În acest fel s-a renunțat total la principiul competenței, al valorii profesionale, iar actul administrativ și calitatea deciziilor au scăzut continuu, în detrimentul intereselor cetățeanului și ale agenților economici.

9. Lipsa de profesionalism a actualului Guvern, incapacitatea sa organizatorică, declarațiile contradictorii ale membrilor coaliției guvernamentale, precum și amatorismul în abordarea unor probleme reale ale economiei sunt dovedite și prin faptul că măsurile legislative și programele guvernamentale asumate la învestitură nu au fost nici măcar elaborate.

Confruntat cu propria-i neputință, cu teama de dezbaterile parlamentare și presat de condițiile și termenele impuse din afara țării, Cabinetul Ciorbea a căutat refugiul în folosirea excesivă de ordonanțe și ordonanțe de urgență, introducând autoritarismul și arbitrariul în practica politică, sustrăgându-se astfel controlului democratic firesc al Parlamentului.

În concluzie, semnatarii prezentei Moțiuni de cenzură, constatând incapacitatea Cabinetului Ciorbea de a guverna țara, haosul economic creat în ultimele 6 luni, nepăsarea și neglijența față de nevoile cetățenilor, precum și degradarea accentuată a condițiilor de viață ale populației, acțiunile stăruitoare vizând restaurația în economie și în viața politico-socială, existența unui pericol real ca populația, percepând eșecurile actualei guvernări, să-și piardă încrederea în valorile și instituțiile democratice, se adresează tuturor membrilor Parlamentului ca prin vot să retragă încrederea acordată Guvernului Ciorbea, deschizând calea formării unui Executiv responsabil, competent și atașat intereselor naționale. (Aplauze în sală.)

Dau citire celor 140 de semnatari ai moțiunii de cenzură. (Vociferări în sală.)

Domnule președinte, cum apreciați?

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Nu este nevoie, dar dacă vreți să fie cunoscuți așa, pe plan mondial, puteți.

 
 

Domnul Dan Mircea Popescu:

Regulamentul prevede acest lucru.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Poftiți, dați-i citire!

 
 

Domnul Dan Mircea Popescu:

Iliescu Ion, P.D.S.R.

Adrian Năstase, P.D.S.R.

Miron Mitrea, P.D.S.R.

Popescu Virgil, P.D.S.R.

Neagu Victor, P.D.S.R.

Pop Viorel, P.D.S.R.

Tărăcilă Doru Ioan, P.D.S.R.

Predescu Ion, P.D.S.R.

Cozmâncă Octav, P.D.S.R.

Enache Marian, P.D.S.R.

Cândea Vasile, P.D.S.R.

Dobre Traian, P.D.S.R.

Bivolaru Ioan, P.D.S.R.

Sergiu Nicolaescu, P.D.S.R.

Corneliu Vadim Tudor, P.R.M.

Lazia Ion, P.D.S.R.

Hrebenciuc Viorel, P.D.S.R.

Matei Agathon Dan, P.D.S.R.

Ilie Aurel Constantin, P.D.S.R.

Timofte Alexandru Radu, P.D.S.R.

Daniela Popa, P.D.S.R.

Dan Mircea Popescu, P.D.S.R.

Stănoiu Rodica, P.D.S.R.

Prisăcaru Ghiorghi, P.D.S.R.

Pârgaru Ion, P.D.S.R.

Vâlceanu Gheorghe, P.D.S.R.

Stanciu Anghel, P.R.M.

Georgescu Florin, P.D.S.R.

Bejinariu Petru, P.D.S.R.

Ignat Ștefan, P.D.S.R.

Bara Radu, P.D.S.R.

Sabău Traian, P.D.S.R.

Godja Petru, P.D.S.R.

Cristea Marin, P.D.S.R.

Croitoru Adrian, P.D.S.R.

Bartoș Daniela, P.D.S.R.

Achimescu Victor, P.D.S.R.

Groza Nicolae, P.D.S.R.

Hunea Carmen, P.D.S.R.

Pâslaru Dumitru, P.D.S.R.

Moldoveanu Eugenia, P.D.S.R.

Gheorghe Ana, P.D.S.R.

Grigoraș Neculai, P.D.S.R.

Dumitru Popescu, P.D.S.R.

Popa Aron, P.D.S.R.

Văcăroiu Nicolae, P.D.S.R.

Sirețeanu Mihai, P.D.S.R.

Bivolaru Gabriel, P.D.S.R.

Bădulescu Doru, P.D.S.R.

Văcaru Vasile, P.D.S.R.

Ioan Mircea Pașcu, P.D.S.R.

Ion Vasile, P.D.S.R.

Petrescu Mihai, P.D.S.R.

Dima Emil, P.D.S.R.

Matetovici Mihai, P.D.S.R.

Popa N. Virgil, P.D.S.R.

Apostolache Victor, P.D.S.R.

Bold Ion, P.D.S.R.

Sersea Nicolae, P.D.S.R.

Marin Stelian, P.D.S.R.

Ninosu Petre, P.D.S.R.

Burtea Marcu, P.D.S.R.

Gaita Doru, P.D.S.R.

Lădariu Lazăr, P.U.N.R.

Iliescu Valentin Adrian, P.U.N.R.

Popa Virgil, P.D.S.R.

Dărămuș Octavian, P.U.N.R.

Marin Gheorghe, P.D.S.R.

Dobrescu Vasile, P.U.N.R.

Vitcu Mihai, P.D.S.R.

Leon Pop, P.U.N.R.

Secară Gheorghe, P.U.N.R.

Mihu Victor, P.D.S.R.

Vâlcu Mircea, P.U.N.R.

Stan Vasile, P.D.S.R.

Popescu Ioan Dan, P.D.S.R.

Petrescu Ovidiu, P.D.S.R.

Neagu Romulus, P.D.S.R.

Bercea Florian, P.D.S.R.

Dan Ghibernea, P.D.S.R.

Ecaterina Andronescu, P.D.S.R.

Antonescu Nicolae, P.D.S.R.

Ianculescu Marian, P.D.S.R.

Hlinschi Mihai, P.D.S.R.

Boda Iosif, P.D.S.R.

Dan Marțian, P.D.S.R.

Buzatu Dumitru, P.D.S.R.

Albu Alexandru, P.D.S.R.

Popa Nicolae, P.D.S.R.

Honcescu Ion, P.D.S.R.

Constantin Teculescu, P.D.S.R.

Marineci Ionel, P.D.S.R.

Dragu George, P.D.S.R.

Stănescu Alexandru, P.D.S.R.

Darie Simion, P.D.S.R.

Ionescu Marina, P.D.S.R.

Afrăsinei Viorica, P.D.S.R.

Sandu Florentin Ion, P.D.S.R.

Nica Dan, P.D.S.R.

Naidin Petre, P.D.S.R.

Leonida Lari, P.R.M.

Duțu Ion, P.R.M.

Băbălău Constantin, P.R.M.

Arghezi Mitzura, P.R.M.

Balăeț Mitică, P.R.M.

Leonăchescu Nicolae, P.R.M.

Tabără Valeriu, P.U.N.R.

Gaspar Acsinte, P.D.S.R.

Moucha Romulus, P.D.S.R.

Cotrutz Constantin, P.D.S.R.

Munteanu Ion, P.D.S.R.

Panteliuc Vasile, P.D.S.R.

Nicolescu Mihai, P.D.S.R.

Ioniță Nicu, P.D.S.R.

Ciontu Corneliu, P.R.M.

Petre Țurlea, P.U.N.R.

Serac Florian, P.D.S.R.

Udrea I. Florian, P.D.S.R.

Sever Meșca, P.R.M.

Dumitru Vintilă, P.D.S.R.

Mihăilescu Petru Șerban, P.D.S.R.

Coșea Mircea , P.D.S.R.

Cazan Leonard, P.D.S.R.

Ioan Gavra, P.U.N.R.

Lăpușan Alexandru, P.D.S.R.

Dumitru Badea, P.R.M.

Solcanu Ion, P.D.S.R.

Ștefan Viorel, P.D.S.R.

Liviu Maior, P.D.S.R.

Cotarcea Haralambie, P.R.M.

Mînzină Ion, P.R.M.

Cârciumaru Ion, P.R.M.

Pătru Nicolae, P.R.M.

Tambozi Justin, P.U.N.R.

Fuior Victor, P.U.N.R.

Avram Gheorghe, P.D.S.R.

Ciurtin Costică, P.U.N.R.

Badea Nelu, P.U.N.R.

Sava Constantin, P.D.S.R.

Plătică-Vidovici Ilie, P.D.S.R.

Vă mulțumesc.

(Aplauze în sală.)

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim domnului Popescu.

Această moțiune, în conformitate cu regulamentele în vigoare, se va dezbate, așa cum de altfel s-a prevăzut în programul săptămânal, vineri, 5 iunie, în ședință comună, cu începere de la ora 8,30, tot în această sală.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind Contul general anual de execuție a bugetului de stat pe anul 1993

Din sală:

Pauză!

 

Domnul Ion Diaconescu:

Nu. Mai este un punct pe ordinea de zi și vă propun să-l facem în continuare, că, pe urmă, dacă facem pauză vă prindem mai greu. (Comentarii în sală.)

Domnul Gavra, de ce atâta expansiune? Se poate?! Este realitatea, o cunoști prea bine. Deci pauza se va lua după consumarea punctului 3, când vom lucra în Camere separate.

(Domnul Ion Diaconescu predă președinția ședinței domnului Andrei Ioan Chiliman.)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să luați loc în sală.

Trecem la următorul punct al ordinii de zi și urmează să procedăm la dezbaterea proiectului de Lege privind Contul general anual de execuție a bugetului de stat pe anul 1993.

Domnul secretar de stat Gorcea, vă rog!

 
 

Domnul Corneliu Gorcea (secretar de stat la Ministerul Finanțelor):

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor,

Contul anual general de execuție a bugetului de stat pe 1993 a fost întocmit potrivit art. 39 din Legea finanțelor publice din acea perioadă, respectiv Legea nr. 10, pe baza dărilor de seamă contabile ale ordonatorilor principali de credite și a conturilor privind execuția de casă prezentată de Banca Națională, precum și de către Trezoreria Generală a Statului.

Acest cont este întocmit pe structura bugetului pe anul 1993 aprobat de Parlament și are ca anexe conturile anuale de execuție ale ordonatorilor principali de credite, inclusiv anexele acestora, precum și contul general al datoriei publice a statului.

Ulterior, prevederile inițiale, aprobate prin Legea bugetului de stat pe 1993, au fost rectificate prin Legea nr. 71 și Legea nr. 14, iar în baza prevederilor art. 17 și art. 26 din Legea finanțelor publice s-au efectuat suplimentări de credite bugetare, pe seama rezervelor constituite în bugetul pe acel an, precum și virări de credite bugetare între capitole bugetare.

În vederea respectării normelor legale privind îndeplinirea obligațiilor fiscale, precum și pentru asigurarea utilizării fondurilor bugetare, în limitele și potrivit destinațiilor prevăzute în buget, organele de control ale Ministerului Finanțelor au întreprins în cursul anului 1993 acțiuni la agenții economici și la instituțiile publice, din care a rezultat stabilirea unor venituri suplimentare, reducerea subvențiilor, depășiri de credite bugetare care au fost preluate la buget, nevirarea la buget a sumelor recuperate din finanțarea anilor precedenți, schimbarea destinațiilor unor fonduri bugetare și aprovizionarea cu materiale și bunuri în cantități peste necesar.

Contul general de execuție a bugetului pe 1993 a fost elaborat și definitivat în mai multe etape, și anume:

- Proiectul de lege a fost transmis Secretariatului General al Guvernului în 30 noiembrie 1994.

- Ca urmare a propunerilor reieșite din ședința de Guvern din 2 decembrie 1994, proiectul de lege menționat mai sus a fost completat cu un articol distinct de aprobare a cheltuielilor în anul 1993.

- Proiectul astfel refăcut a fost transmis Secretariatului General al Guvernului la 13 ianuarie 1995.

- În urma verificării Contului general de execuție a bugetului de stat pe 1993, Curtea de Conturi, prin Încheierea nr. 113 din 28 februarie 1996, a dispus modificarea Contului general de execuție a bugetului de stat pe 1993 la partea de "venituri"prin majorarea unor impozite și taxe și majorarea încasărilor realizate la o serie de surse ale bugetului.

- Prin Încheierea nr. 29 din 24 ianuarie 1996, Curtea de Conturi a dispus corectarea și a Contului general de execuție a datoriei publice interne, în structură, între soldul inițial și angajamente.

De asemenea, prin Decizia nr. 12 din 15 mai 1996, Curtea de Conturi a României, Secția de control ulterior, a dispus modificarea Contului de execuție al datoriei publice externe a statului pe anul 1993, care este anexă la Contul general de execuție al bugetului de stat pe acest an.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea comisiei sesizată în fond? Domnul deputat Dan Constantinescu.

 
 

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisiile de specialitate ale Senatului și Camerei Deputaților, sesizate în fond cu proiectul de Lege privind Contul general anual de execuție a bugetului de stat pe 1993, analizând și dezbătând proiectul de lege menționat, au reținut în principal următoarele.

Cu privire la execuția veniturilor și cheltuielilor bugetului de stat, indicatorii sintetici se prezintă astfel:

- La venituri, față de programul rectificat, de 3.465,5 miliarde, realizările sunt procentual 109,4%.

- La cheltuieli, față de 4.194,8 prevederi actualizate, 98,4%.

- Deficitul de casă, de la 729,3 miliarde, realizat 46,1%.

- Deficit total, de la 729,3 miliarde, 71,5%.

Din datele prezentate rezultă că veniturile încasate au fost cu 9,4% superioare prevederilor actualizate, înregistrându-se depășiri la majoritatea surselor de venituri, în timp ce cheltuielile s-au efectuat cu 1,6% sub nivelul aprobat.

Deficitul de casă, rezultat din compararea încasărilor de venituri realizate și plățile efectuate până la încheierea exercițiului bugetar, este sub prevederi cu suma de 392,9 miliarde lei.

La finele anului 1993 au rămas obligații cu termene legale de plată până la 31 decembrie în sumă de 184,8 miliarde, care, potrivit art. 42 din Legea nr. 10/1991 privind finanțele publice, în vigoare la acea dată, au fost lichidate în 1994, în baza Ordonanței nr. 67 privind regularizarea exercițiului financiar pentru 1993.

În urma acestor regularizări, deficitul bugetului de stat aferent anului 1993 a însumat 521,2 miliarde lei.

Veniturile bugetului de stat pe anul 1993 sunt caracterizate prin ponderea principală a veniturilor fiscale, 96,4%.

Din veniturile fiscale, 750,3 miliarde lei reprezintă impozitul pe profit, superior cu 22,6 % evaluărilor bugetare definitive. Impozitul pe salarii, cu o depășire față de prevederi de 68,9 miliarde, respectiv 5,5%, iar impozitul pe circulația mărfurilor, accizele și taxa pe valoarea adăugată, unde s-au încasat cu 50 de miliarde lei peste prevederile actualizate, respectiv cu 3,5%.

Dat fiind decalajul temporar între anul la care ne referim și anul acesta, evit, de regulă, să folosesc cifre absolute, întrucât cifrele referitoare la procente realizate mi se par mai semnificative.

Veniturile nefiscale s-au încasat cu 23,1 miliarde lei mai mult decât cele cuprinse în evaluările bugetare definitive și au fost în sumă de 40,6 miliarde lei vărsăminte de la instituțiile publice, cu 16,9 miliarde lei peste prevederi.

Cheltuielile bugetului de stat s-au efectuat cu 1,6%, respectiv 66 miliarde lei sub nivelul aprobat.

Fondurile bugetului de stat s-au alocat și utilizat pentru:

- Cheltuieli cu caracter social-cultural, nivelul realizat fiind aproape la nivelul prevederilor, 99,5%.

Din acestea, fonduri mai mari alocate pentru acțiunile "învățământ", 47,9%, "sănătate", 8,8%.

- Cheltuielile pentru gospodărie comunală și locuințe, efectuate la nivelul sumei de 27,9 miliarde lei, cu 2,7% sub programul aprobat definitiv.

- Cheltuieli pentru apărarea țării și pentru ordinea publică reprezintă 15,5% din totalul fondurilor alocate din bugetul de stat.

- Cheltuieli pentru autoritățile publice, în sumă de 173,4 miliarde lei.

- Cheltuielile pentru acțiuni economice s-au realizat în sumă de 1 miliard 507,8 miliarde lei, aproximativ la nivelul celor prevăzute în programul actualizat, deci 99%.

În anul 1993 s-au acordat subvenții, potrivit reglementărilor legale, regiilor autonome și societăților comerciale cu capital de stat, astfel:

- subvenții pentru produse și activități, în sumă de 349,8 miliarde lei;

- subvenții pentru acoperirea diferențelor de preț și tarif și prime acordate producătorilor agricoli, în sumă de 668 miliarde lei.

Începând cu anul 1993, din bugetul de stat s-au acordat bugetelor locale transferuri cu destinație specială, în suma totală de 328,2 miliarde lei.

Pentru plata dobânzilor aferente datoriei publice interne, s-a utilizat suma de 130,8 miliarde lei; cu 14,2 miliarde sub prevederile bugetare actualizate.

Execuția bugetului de stat s-a încheiat, în 1993, cu un deficit de casă în sumă de 336,4 miliarde lei, acoperit în cursul anului pe seama disponibilităților temporare aflate în contul general al Trezoreriei Statului.

Deficitul bugetului de stat înregistrat la finele anului, inclusiv cel rezultat din regularizarea exercițiului financiar pe 1993, a fost finanțat în 1994 prin plasamente efectuate de Ministerul Finanțelor sub formă de împrumuturi din contravaloarea în lei a creditelor externe guvernamentale, în sumă de 143,4 miliarde lei, precum și prin împrumuturi pe termen scurt, garantate cu titluri de stat în sumă de 377,8 miliarde lei.

În anul 1993 s-au constatat o serie de neajunsuri generate de subevaluarea veniturilor bugetare de către unii agenți economici, acte de evaziune fiscală, utilizarea unor credite bugetare în alte scopuri decât cele legal aprobate, nereguli în ce privește documentația de finanțare și execuție a unor investiții și altele asemenea, pentru care au fost stabilite măsuri pentru asigurarea respectării disciplinei financiare.

Unele venituri financiare nu au putut să fie încasate la bugetul statului, iar unele cheltuieli nu au putut să fie efectuate la timp datorită menținerii și creșterii blocajului financiar în economie, care a avut însemnate influențe asupra execuției bugetului de stat.

Comisiile constată că volumul mare al arieratelor a afectat venitul bugetului de stat, bugetul asigurărilor sociale, constituirea fondurilor speciale, precum și procesul investițional care trebuia să contribuie la relansarea economiei.

În situația în care în economie fluxurile bănești s-ar fi derulat normal, iar agenții economici și-ar fi achitat obligațiile față de buget, deficitul bugetar ar fi nesemnificativ.

Nivelul ridicat al dobânzilor practicate de bănci la creditele bancare a constituit, de asemenea, o frână pentru procesul investițional de producție, a dus la încărcarea costurilor agenților economici și respectiv la reducerea profitului și chiar la înregistrarea de pierderi, cu efecte asupra încasărilor bugetare.

Efecte negative asupra bugetului a avut și folosirea nerațională a resurselor valutare ale țării, neîncasarea la timp a valutei din export, scurgerea de sume importante de valută peste graniță, ceea ce a diminuat și potențialul valutar al țării și dezvoltarea economică.

În ceea ce privește Contul general al datoriei publice, datoria publică constituită din datoria publică internă și externă, se prezenta la 31 decembrie 1993 astfel:

- Datoria publică externă a statului, directă, a fost în sumă de 2.370,1 milioane dolari S.U.A., în echivalent lei, la vremea respectivă, 3.024,3 miliarde lei, în creștere cu 346 milioane dolari față de sfârșitul anului precedent.

Existau, de asemenea, credite contractate de agenții economici, în valoare de 749,9 milioane dolari S.U.A., garantate de stat.

- Datoria publică internă la 31 decembrie a fost în sumă de 459,2 miliarde lei, constituită în principal din împrumuturi pentru finanțarea deficitului bugetar pe anul 1992, 200 miliarde și împrumuturi de stat pentru acoperirea datoriei publice create prin preluare de către stat a pierderilor și creditelor neperformante ale agenților economici cu capital de stat, potrivit prevederilor Legii nr. 7/1992, 155 de miliarde de lei.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 94/1992, Curtea de Conturi a înaintat Senatului Raportul anual privind Contul execuției bugetare pe anul 1993. A fost înaintat, de asemenea, Camerei Deputaților și acesta urmează a se prezenta Parlamentului de către președintele Curții de Conturi o dată cu dezbaterea prezentului raport.

Comisiile de buget, finanțe și bănci din cadrul Senatului și Camerei Deputaților, în temeiul prevederilor din Regulamentul de funcționare al celor două Camere, propun pentru dezbatere și adoptare proiectul de Lege privind Contul general anual de execuție a bugetului de stat pe anul 1993.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă mulțumesc.

Din partea domnul secretar de stat Gorcea avea o intervenție. Vă rog!

După care, din partea Curții de Conturi, domnul președinte.

 
 

Domnul Corneliu Gorcea:

Domnule președinte,

Cu voia dumneavoastră și a domnului președinte Constantinescu, aș vrea să menționez, în special pentru stenogramă, că la datoria publică internă cifra este de 480,9 miliarde lei. Deci e o inadvertență aici.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îl invit pe domnul Ioan Bogdan, președintele Curții de Conturi. Vă rog.

 
 

Domnul Ioan Bogdan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

După efectuarea corecturii prezentate de domnul ministru Gorcea, datele care sunt în Raportul public anual al Curții de Conturi și datele prezentate de către Ministerul Finanțelor, concordă cu raportul prezentat de cele două comisii de specialitate ale Parlamentului.

Din ansamblul acestor prevederi, Curtea de Conturi a verificat 74% din cheltuieli, 71% din volumul alocațiilor și subvențiilor, precum și cele 7 fonduri speciale aprobate de către Parlament.

În verificările pe care le-am făcut, colaborând cu specialiștii băncilor, specialiștii Ministerului Finanțelor, o mare parte din aspectele deficiente constatate au fost remediate și, de asemenea, o bună parte din pagubele constatate au fost recuperate, reîntregindu-se bugetul public național.

Ultima revedere a stărilor de lucruri din raportul pe care l-am depus noi la 4 iulie 1996, rezultă că încă și la această dată mai sunt unii ordonatori principali, secundari și terțiari de credite, care mai au de rezolvat unele probleme pentru a putea primi descărcare de gestiune.

Curtea de Conturi urmărește în continuare modul cum se duc la îndeplinire măsurile respective și acționează pentru remedierea în totalitate a aspectelor deficiente cuprinse în raportul public prezentat Parlamentului.

În esență, din raportul la care mă refer, care are 272 de pagini, principalele aspecte s-au referit la subevaluarea veniturilor bugetare, la unele nereguli în urmărirea încasării veniturilor, la cheltuieli - aspectele la care mă refer acum sunt în scădere astăzi, în primul rând ca frecvență, a fost schimbarea destinației creditelor, avansuri date nelegal deci o creditare deghizată a unor firme, subvenții acordate nelegal de la buget, schimbarea destinației unor subvenții bugetare.

Așa cum spuneam, s-au luat măsuri pentru a se intra în legalitate.

Ca o concluzie generală, considerăm că Parlamentul poate lua în discuție proiectul de lege, pentru a-l adopta în forma în care a fost prezentat.

Supunem doar, dacă ne permiteți, atenției dumneavoastră partea finală a raportului nostru, unde am făcut unele propuneri de ameliorarelegislativă, între care, dacă îmi îngăduiți, și cu asta am terminat, să mă adresez Domniilor voastre cu rugămintea de a se studia procedura de privire a rapoartelor Curții de Conturi de către Parlament, procedura de tratare a rapoartelor și de aprobare a lor și mai cu seamă procedura de publicare a lor în Monitorul Oficial.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Domnul deputat Georgescu.

 
 

Domnul Florin Georgescu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnule președinte al Curții de Conturi,

Aș vrea să fac o scurtă intervenție pentru a marca câteva din evoluțiile semnificative care au caracterizat exercițiul bugetar al anului 1993, pentru că, sigur, timpul curge în mod ireparabil și multe dintre realitățile și momentele unui anumit exercițiu bugetar, care reflectă o seamă de transformări profunde în viața economică și socială a unei țări, sunt date uitării peste ani. Suntem deja la peste 3Êani și ceva de la derularea exercițiului bugetar respectiv.

Vreau să reamintesc că anul 1993 a fost primul an al guvernării Văcăroiu, în care s-au reluat reformele economice, atât în ceea ce privește stabilizarea macroeconomică, cât și reforma la nivel microeconomic. Atunci, v-aș ruga să vă aduceți aminte că am avut de a face cu o rată a inflației de 300%, tocmai datorită faptului că s-au operat o seamă de corecții în ceea ce privește modul de funcționare a prețurilor în economie, a tarifelor la servicii, atunci s-au liberalizat prețurile la pâine, la energia electrică, la produsele din carne și la carne, la carnea de pasăre și s-a trecut de la sistemul de subvenții către consumatori la un sistem de prime, care să se reflecte transparent în bugetul de stat și care să fie acordate producătorilor în momentul final al actului economic, când aceștia își predau producția pentru valorificare. Au mai fost și alte elemente de reformă, în ceea ce privește începutul restructurării economice, în ceea ce privește accelerarea procesului de privatizare, în baza legislației existente și elaborarea unei noi concepții pentru accelerarea privatizării și multe altele.

Este de remarcat, și aș dori tuturor guvernelor să înregistreze asemenea fenomene, încadrarea confortabilă a deficitului bugetar programat, aprobat de Parlament, Parlamentul a aprobat inițial 426 de miliarde deficit, la rectificare, ca efect al reașezării indicatorilor proiecțiilor macroeconomice, s-a aprobat un deficit de 729 de miliarde de lei, față de care în execuție s-a înregistrat un deficit de 336 miliarde, mai mic decât cel inițial aprobat de Parlament și apoi, în mod constructiv, fără nici un fel de spirit de natură neconstructivă, noi am identificat în economie diferite sume care erau neregularizate, între buget și agenții economici și între agenții economici, ca efect al politicilor și măsurilor promovate, practicate în economie în perioada 1990-1992, o perioadă de pionierat în ceea ce privește instaurarea noilor relații și mecanisme specifice economiei de piață: diferențe de curs neregularizate între instituțiile statului și agenții economici, alte elemente provenite din importul de grâu, din importuri de materii prime, resurse energetice etc. pe care economia le-a consumat în perioada respectivă. Și cu aceste sume, care au reprezentat 185 de miliarde, s-a înregistrat, totuși, o economie la deficitul programat de circa 200 de miliarde, deci 521 efectiv față de 729 programat, o economie de circa 30% la deficitul bugetar. A avut loc o puternică contracție a cheltuielilor bugetare, ceea ce a ajutat ca, pe fondul liberalizării prețurilor, în mai 1993, când inflația a fost de 30% în luna respectivă, comparativ cu luna anterioară, pe acest fond să se prevină presiuni inflaționiste din zona bugetului, suplimentare celor rezultate din liberalizarea prețurilor, ceea ce ar fi dus la o mai mare sărăcire și afectare a unor largi categorii ale populației.

Veniturile au fost realizate cu aproape 10% peste ce s-a programat, iar cheltuielile au fost realizate cu o economie de 1,6%. Iată, din această evoluție s-a înregistrat economie la deficitul bugetar.

Sigur, era perioada în care agenții economici se confruntau cu problemele dificile ale blocajului financiar, care sunt persistente chiar și astăzi: în ultimele 6 luni blocajul financiar a crescut în mod vertiginos, dar în acea perioadă au început să se manifeste efectele favorabile ale unor acte normative luate tocmai pentru întărirea disciplinei financiare a agenților economici, aplicarea cu rigurozitate a Legii nr.76/1992 și alte legi, prin care s-a dat prioritate plăților către bugetul de stat și s-a întărit disciplina, comportamentul în plăți al agenților economici.

Acele subevaluări despre care se vorbește în raportul prezentat, în ceea ce privește veniturile, doresc să menționez că nu sunt de natură subiectivă, nu aparțin unor erori cu premeditare făcute de anumiți factori guvernamentali sau în ceea ce privește structurile Ministerului Finanțelor, ci vin tocmai din indisciplina unor agenți economici, care fie că nu completau corect bilanțurile contabile, fie că nu le depuneau în maniera prevăzută de lege la organele finaciare, și atunci, în momentul în care s-au făcut evaluările respective a existat o lipsă de informație pentru organele de specialitate.

Cu toate acestea, încasările s-au situat la cote superioare celor prevăzute în buget și celor negociate la vremea respectivă cu organismele financiare internaționale, era vorba de realuarea discuțiilor cu Fondul Monetar și concretizarea memorandumului cu acest organism pentru anii 1994-1996, lucru care s-a făcut tocmai în toamna anului 1993 și pe baza îmbunătățirii exercițiului bugetar al anului respectiv.

Aș vrea să mulțumesc cu această ocazie Curții de Conturi care în perioada respectivă și-a început activitatea și eu, fiind în postura de ministru al finanțelor, am resimțit efectul favorabil al acțiunii acestei instituții, atât în planul controlului ulterior, pentru clarificarea în mod constructiv și corect din punct de vedere economic și legal pentru țară a unor sume, a unor procese, fenomene economice întâmplate în perioada 1990-1992, cât și din punctul de vedere al controlului preventiv, care s-a alăturat efortului Ministerului Finanțelor pentru a introduce o disciplină financiar- bugetară mai bună în economie, la nivelul ordonatorilor principali de credite și la nivelul tuturor reprezentanților instituțiilor publice din centralele ministerelor și din teritoriu. Această cooperare între factorii financiari guvernamentali și acest organism de control extern Guvernului, Curtea de Conturi, a condus la întărirea disciplinei financiare, la îmbunătățirea comportamentului de plăți al agenților economici și la constatarea, vom vedea cu toții în 1995, 1996, atunci când vă vor fi prezentate asemenea rapoarte, vom vedea constatări mult îmbunătățite și comportamente, în ceea ce privește exercițiul financiar bugetar, mult îmbunătățite, inclusiv în ceea ce privește modalitățile de finanțare neinflaționistă a bugetului de stat, a deficitului acestuia, printr-o mai bună și instituționalizată colaborare cu Banca Națională a României.

Au fost pași de pionierat, au fost pași în care s-a construit și în care s-au așezat pietrele de temelie pentru exercițiile financiare bugetare, funcționarea pieței obligațiunilor, a împrumuturilor de stat, disciplină bugetară și finanțe publice sănătoase, specifice unei economii de piață.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Alte intervenții? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Intervenții la titlul legii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Dacă la art. 1 sunt intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Dacă la art. 2 sunt intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Art. 3. Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Art. 4. Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Art. 5. Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Art. 6. Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Art. 7. Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Art. 8. Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Art. 9. Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Art. 10. Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Art. 11. Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Art. 12. Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Art. 13. Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Art. 14. Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Art. 15. Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Art. 16. Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Art. 17. Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Înainte de a vă supune art. 18, vreau să vă întreb dacă la anexele 1-14 sunt intervenții. Nu sunt.

Vă supun spre aprobare anexele de la 1 la 14, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Art. 18. Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Este o lege ordinară, se aprobă cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți, în condițiile existenței cvorumului legal. Cvorumul a fost verificat, este îndeplinit. Vă supun spre aprobare acest proiect de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Un vot.

Abțineri? Nu sunt.

Cu un vot împotrivă, a fost adoptat acest proiect de lege.

 
Adoptarea Hotărârii privind aprobarea execuției bugetului Curții de Conturi pe anul 1993

În continuare avem Raportul privind Contul de execuție a bugetului Curții de Conturi pe anul 1993, care trebuie supus aprobării Parlamentului. Din partea comisiei, domnul deputat Dan Constantinescu.

 

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Permiteți-mi să prezint Raportul cu privire la Contul de execuție al bugetului Curții de Conturi a României pe anul 1993, raport elaborat de comisiile de specialitate ale celor două Camere în componența în care au existat ele în vechea legislatură, rapoartele fiind datate martie 1995.

Sigur că bugetul Curții de Conturi, aprobat prin Legea nr. 21 din 6 mai și modificat prin Hotărârea Guvernului din iulie 1993 și Ordonanța nr.8 din august 1993 și Hotărârea Guvernului nr. 626/1993 face ca modificările despre care vorbeam să determine mutații corespunzătoare pe articole de cheltuieli. Nu voi mai prezenta cifrele, care sunt suficient de multe, ci câteva concluzii ale comisiilor reunite.

Din datele prezentate anterior, rezultă că plățile efectuate la 31 decembrie sunt de 4 miliarde 543 de milioane 461 mii lei, fiind mai mici cu 569.439 mii lei decât creditele bugetare aprobate, ceea ce reprezintă o execuție pe total de 88,82%. Comisiile pentru buget și finanțe ale Senatului și Camerei Deputaților apreciază că suma rămasă disponibilă la finele anului este de fapt sumă blocată, în condițiile în care bugetul Curții de Conturi a fost modificat în cursul anului de 3 ori, ultima fiind în noiembrie 1993, este mare. S-a recomandat la momentul respectiv conducerii Curții de Conturi ca în viitor să acorde o mai mare atenție atât determinării nevoilor proprii cât și realizării acesteia, pentru a se evita blocarea creditelor.

Comisiile constată că fondurile au fost utilizate în procent de 46% din prevederile bugetare definitive pentru cheltuieli de personal, 20% pentru cheltuieli materiale și 34% pentru dotări, lucrări de investiții și cumpărări de sedii.

Comisiile de specialitate ale Parlamentului propun ca aprobarea Contului de execuție bugetară pe anul 1993 a Curții de Conturi să se facă o dată cu dezbaterea și aprobarea Contului general de execuție a bugetului de stat pe 1993, lucru însușit de Birourile permanente ale celor două Camere.

Domnule președinte,

Dați-mi voie să citesc proiectul de Hotărâre privind aprobarea execuției bugetului Curții de Conturi pe 1993.

"Senatul și Camera Deputaților, întrunite în ședință comună, au dezbătut la data de 3 iunie 1997 execuția bugetului Curții de Conturi pe anul 1993, în conformitate cu dispozițiile art. 20 alin. 2 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.

Având în vedere raportul comun al Comisiei pentru buget, finanțe a Senatului și a Camerei Deputaților, luând în considerare concluziile care au rezultat în cadrul dezbaterilor,Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre:

Articol unic. - Se aprobă execuția bugetului Curții de Conturi pe anul 1993 conform datelor din anexă care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Această hotărâre a fost adoptată în conformitate cu dispozițiile art. 74 alin. (2) din Constituția României.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Alte intervenții? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare Hotărârea privind aprobarea execuției bugetului Curții de Conturi pe anul 1993.

Titlul hotărârii.

Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Intervenții la preambulul hotărârii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Înainte de a vă supune articolul unic, vă voi supune anexa spre aprobare.

Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

A fost adoptată în unanimitate anexa.

Articolul unic. Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Vă supun hotărârea în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

A fost adoptată în unanimitate această hotărâre.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind Contul anual de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 1993

Ultimul punct al ordinii de zi este proiectul de Lege privind Contul anual de execuție al bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 1993.

Din partea comisiilor, domnul deputat Dan Constantinescu.

 

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Deși, într-o primă etapă, raportul a fost trimis la Comisiile de muncă, protecție socială și problemele șomajului ale celor două Camere ale Parlamentului, în 1995, întrucât Biroul permanent a repartizat, cu scrisoarea din decembrie 1996, Comisiei pentru buget, finanțe și bănci acest material, în vederea întocmirii unui raport comun, apreciem că, urmare și a primirii Raportului Curții de Conturi, sunt îndeplinite condițiile derulării procedurii legislative.

Din analiza proiectului de lege și a raportului Curții de Conturi, comisiile au reținut următoarele:

În legătură cu proiectul de Lege privind Contul de execuție al bugetului asigurărilor de stat pe anul 1993, indicatorii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 1993 au fost aprobați prin Legea nr. 22 și rectificați prin Legea nr.92 din același an.

Pe capitole, situația se prezintă astfel:

- Contul anual de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat pe 1993, veniturile realizate în proporție de 96,6%, cheltuieli realizări, 96,8%, excedentul, realizări 95,1% față de program. Nerealizarea veniturilor a fost determinată de nedepunerea contribuțiilor de asigurări sociale de către toți agenții economici, debitele restante reprezentând 37,4 miliarde lei. Cheltuielile totale sunt în limita celor aprobate.

- Contul anual de execuție a bugetului fondului de pensii suplimentar pe anul 1993: realizări la venituri, 103,1%, la cheltuieli, 88,6%, la excedent, 130,7% față de program. Realizarea unor venituri peste nivelul programului și a unor cheltuieli mai mici au condus la realizarea excedentului de care vorbeam.

- Contul anual de execuție a bugetului fondului social pentru asigurările sociale ale agricultorilor pe 1993: venituri realizate în proporție de 112,7%, cheltuieli, 94,9%, excedent, 156% față de program. La fel, realizarea de venituri superioare programului și efectuarea de cheltuieli sub nivelul prevăzut au condus la realizarea excedentului cu 56% mai mic decât cel programat.

- Contul anual de execuție a fondului pentru ajutorul de șomaj pe 1993: venituri realizări, 95,2%, cheltuieli realizări, 49,6%, excedent, 563,9%, cheltuielile la fondul de șomaj, față de veniturile încasate, au condus la realizarea unui excedent de 196.382,1 milioane lei.

În legătură cu Raportul anual privind controlul execuției bugetare pe anul 1993 a fondurilor destinate protecției sociale, elaborat de Curtea de Conturi.

Din verificările efectuate la 5 ordonatori principali și 246 ordonatori secundari, care gestionează aceste fonduri, au rezultat următoarele:

La bugetul asigurărilor sociale de stat s-a constatat că nivelul unor indicatori stabiliți inclusiv prin buget rectificativ nu au fost fundamentați. Este dat exemplu indicatorul "contribuția salariaților și pensionarilor pentru bilete de tratament și odihnă"procent de realizare 37% față de program, în timp ce la alte venituri ale asigurărilor, sociale de stat se înregistrează depășirea prevederilor aprobate de peste 37 de ori.

Pentru toate capitolele bugetului asigurărilor sociale de stat s-au constatat o serie de abateri reflectate în nerealizarea prevederilor aprobate, astfel: la finele anului 1993 au fost contribuții de asigurări sociale datorate și nevirate în sumă de 50.266 milioane lei. De asemenea, nu s-a urmărit de către direcțiile județene de muncă și protecție socială încasarea contribuțiilor pentru pensia suplimentară, fondul de șomaj, de pensii pentru agricultori etc.

Unele direcții de muncă și protecție socială ale municipiului București nu au elaborat bugete ale asigurărilor sociale ale fondului pentru pensie suplimentară și fondului de șomaj și nu au transmis proiectele acestora, spre aprobare, Ministerului Muncii și Protecției Sociale. Nu s-a organizat și condus evidența contabilă analitică pe unele unități plătitoare de contribuții pentru asigurări sociale de stat, pensie suplimentară pentru agricultori etc.

Pentru înlăturarea abaterilor constatate, Curtea de Conturi a stabilit aplicarea de măsuri care să asigure îmbunătățirea activității organelor de control ale ministerului de specialitate și direcțiilor județene, prin creșterea numărului de controale la unitățile plătitoare și implicarea în acțiunile de recuperare a tuturor debitelor înregistrate.

Comisiile pentru buget finanțe, bănci și Comisiile pentru muncă și protecție socială și problemele șomajului ale celor două Camere, în temeiul prevederilor din Regulamentul de funcționare a celor două Camere ale Parlamentului, propun spre dezbatere și adoptare proiectul de Lege privind Contul anual de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat pe 1993, pentru care Curtea de Conturi a înaintat Parlamentului Raportul anual privind controlul execuției bugetare pe 1993 a fondurilor destinate protecției sociale, despre care s-a menționat.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Vom trece la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul. Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Înainte de a trece la dezbaterea pe articole, voi supune anexele.

Dacă la anexele 1-4 sunt observații? Nu sunt.

Supun spre aprobare în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Art. 1. Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Art. 2. Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Art. 3. Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Art. 4. Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Art. 5. Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Este o lege ordinară și se aprobă cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți, în condițiile existenței cvorumului.

Din sală:

Procedura de vot!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doriți să supun procedura de vot?

Vă supun spre aprobare votul deschis.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare legea în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

A fost adoptat și acest proiect de lege.

În continuare, cele două Camere își continuă lucrările separat.

Lucrările ședinței s-au încheiat la ora 12,45.

 
   

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania thursday, 29 september 2022, 1:50
Telephone: +40213160300, +40214141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro