Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of November 1, 1999
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1999 > 01-11-1999 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of November 1, 1999

Informare cu privire la proiectele de legi și propunerile legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente:

Ședința a început la ora 16,30.

Lucrările au fost conduse de domnul Ioan Andrei Chiliman, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Konya Hamar Alexandru și Vasile Miclăuș, secretari.

*

 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi, luni, 1 noiembrie 1999, a Camerei Deputaților.

Vă anunț că din totalul celor 341 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări 231, restul fiind absenți. O să vă anunț imediat câți sunt plecați în misiune din partea Parlamentului, în acțiuni parlamentare. Până când se calculează datele acestea, care ar fi trebuit să fie de mult timp gata, ca să stabilim cvorumul de lucru, vă informez că ordinea de zi și programul de lucru pentru această săptămână au fost aprobate în ședința de joi, 28 octombrie.

În ședința de astăzi a Biroului Permanent al Camerei Deputaților am propus ca raportul Comisiei de anchetă privind situația economiei forestiere din România, care este în programul de marți și joi, săptămâna aceasta, pe poziția 4, să fie dezbătut joi, începând de la prima oră. Asta nu ar schimba ordinea de zi a noastră ci, doar, cu această precizare, ar urma să intre în dezbatere acest raport. Aceasta, pentru ca ziua de marți să fie lăsată dezbaterii numai a unor proiecte de lege, având în vedere că raportul acesta o să comporte și o serie de dezbateri de la microfon, ale colegilor noștri.

Deci, sunt absenți 110 deputați, din care, participă la alte acțiuni parlamentare 17. Cvorumul de lucru pentru astăzi este de 154. Cei 17 deputați, care participă la alte acțiuni parlamentare sunt cei 9 membri ai Guvernului și 8 deputați în misiune, în străinătate.

Înainte de a trece la celelalte informări, la Biroul Permanent au fost două cereri din partea a două comisii. Prima a fost Comisia pentru agricultură, sillvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibrul ecologic, care au făcut o cerere pentru ca propunerea legislativă privind protecția fondului piscicol, a pescuitului și acvaculturii, aflată pe ordinea de zi, să fie retrimisă la comisie, pentru a fi cuprinse într-un raport suplimentar unele recomandări ale Uniunii Europene, care sunt necesare pentru integrarea aqcuis-ului comunitar în legislația românească.

Biroul Permanent al Camerei Deputaților a fost de acord nu cu retrimiterea la comisie a proiectului, ci ca comisiile să lucreze și să facă un raport suplimentar, cu toate aceste elemente de aqcuis comunitar, care trebuie să fie introduse în lege, și să ne spună, celui care conduce ședința, începând de mâine, până în data de 10 noiembrie, care sunt zilele în care doresc să fie scăzuți din cvorum, ca să lucreze în comisie. Cred că ar fi bine ca cele două comisii – Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, respectiv, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibrul ecologic să ne facă în scris programul de lucru, când doresc să lucreze în afara cvorumului de plen la acest proiect de lege. S-a dat un termen pentru terminarea acestui raport data de 10 noiembrie anul curent.

De asemenea, toți membri acestor comisii, chiar dacă vor fi scăzuți din cvorum, vor trebui să participe la voturile finale ale Camerei Deputaților.

De asemenea, Biroul Permanent al Camerei Deputaților a acceptat ca membrii Comisiei pentru cultură, artă, mijloace de informare în masă, care doresc să lucreze, tot așa, în ședințe, în comisie, și în zilele de lucru în plen, începând cu data de 2 noiembrie, să poată lucra la proiect – propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 48/1992 a audiovizualului, tot pentru integrarea unor elemente de aqcuis comunitar până în data de 10 noiembrie, când ar urma să încheie această activitate cu raportul asupra acestui proiect de lege.

Așteptăm de la comisii propunerile exacte de zile când vor să lucreze, ca să putem, la Departamentul de organizare a ședințelor, să știm exact, începând de mâine, în care zile îi scădem din cvorum pe membrii acestor comisii.

În continuare, vă informez cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul Permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente:

1) Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 162/1999 privind instituirea prețului național de referință pentru energia termică furnizată populației prin sisteme centralizate, precum și pentru acordarea de ajutoare bănești pentru categoriile defavorizate ale populației, primit de la Guvern.

Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia buget, finanțe, bănci; pentru avize: Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia pentru industrie și servicii, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

2) Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 163/1999 privind unele măsuri pentru completarea și modificarea cadrului juridic referitor la regimul de administrare, restructurare financiară și operațională a Băncii
Agricole S.A., în vederea privatizării, primit de la Guvern.

Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget și finanțe-bănci și pentru avize, comisiile: pentru politică economică, reformă și privatizare și juridică, de disciplină și imunități.

Urmează a fi dezbătut tot în procedură de urgență.

3) Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 164/1999 pentru înființarea Agenției Domeniilor Statului și a Fondului de Dezvoltare a Agriculturii, primit de la Guvern.

Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și pentru avize, comisiile buget, finanțe-bănci și juridică, de disciplină și imunități.

Urmează să fie dezbătut în procedură de urgență.

4) Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 166/1999 privind modificrea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/1997 privind regimul accizelor și al altor impozite indirecte, primit de la Guvern.

Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

5) Proiect de Lege pentru modificarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, adoptat de Senat în ședința din 25 octombrie 1999.

Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială și pentru avize, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

6) Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 45/1999 pentru ratificarea Adendei la memorandumurile de finanțare PHARE privind Programul de combatere a efectelor dezastrelor cauzate de inundații, încheiată la București, la 24 decembrie 1998 între Comisia Europeană și Guvernul României, adoptat de Senat în ședința din 25 octombrie 1999.

Au fost sesizate următoatele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe, bănci și pentru avize comisiile pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibrul ecologic și juridică, de disciplină și imunități.

7) Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 161/1999 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1999, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, pentru raport comun, împreună cu Comisia pentru buget, finanțe a Senatului, Comisia pentru buget, finanțe, bănci; pentru avize, comisiile pentru muncă și protecție socială, pentru sănătate și familie și juridică, de disciplină și imunități.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:

În continuare, vă informez că au fost depuse la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.53/1999 privind aprobarea intrării pe teritoriul României și acordarea statutului de refugiat unor persoane din Republica Federală Iugoslavia;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.45/1998 privind modificarea Ordonanței Guvernului nr.31/1998 pentru aprobarea scutirii de la plata taxei pe valoarea adăugată a unor produse și echipamante importate pentru înzestrarea Ministerului Apărării Naționale, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe și industriei de apărare;
  • Lege pentru respingerea Ordonanței Guvernului nr.123/ 1998 privind modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.31/1998 pentru aprobarea scutirii de la plata taxelor pe valoarea adăugată a unor produse și echipamente importate pentru înzestrarea Ministerului Apărării Naționale, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe și industriei de apărare;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.61/1999 privind modul de suportare a cheltuielilor pentru organizarea și desfășurarea în anul 1999 a examenelor din învățământul preuniversitar;
  • Lege privind dreptul senatelor universitare de a stabili cuantumul taxelor pentru susținerea examenelor de finalizare a studiilor de către absolvenții învățământului superior particular;
  • Lege prvind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.86/1999 pentru modificarea Anexei 3/47 la Legea bugetului de stat pe anul 1999, nr.36/1999.
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.87/1999 pentru modificarea art.37 din Legea bugetului de stat pe anul 1999, nr. 36/1999;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.106/1999 pentru completarea art.14 din Legea bugetului de stat pe 1999, nr.36/1999;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.121/1999 pentru modificarea Anexei 9 lit. a) la Legea bugetului de stat pe anul 1999, nr.36/1999;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.92/1999 pentru modificarea Anexei nr.3/25 privind veniturile extrabugetare și cheltuielile finanțate din acestea pe anul 1999 la Legea bugetului de stat, nr. 36/1999;
  • Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Regatului Norvegiei privind serviciile aeriene și a Memorandumului de înțelegere între Guvernul României și Guvernul Regatului Norvegiei și al cooperării între țările scndinave cu privire la SCANDINAVIAN AIRLINES SYSTEM (SAS), semnate la Oslo, la 26 octombrie 1998;
  • Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Regatului Suediei privind serviciile aeriene și a Memorandumului de înțelegere între Guvernul României și Guvernului Regatului Suediei asupra cooperării între țările scandinave cu privire la SCANDINAVIAN AIRLINES SYSTEM (SAS), semnat la Oslo, la 26 octombrie 1998;
  • Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Regatului Danemarcei privind serviciile aeriene și a Memorandumului de înțelegere între Guvernul României și Guvernul Regatului Danemarcei asupra cooperării între țările scandinave cu privire la SCANDINAVIAN AIRLINES SYSTEM (SAS), semnate la Oslo, la 26 octombrie 1998.
Validarea mandatului de deputat al domnului Dorel Jurcan, P.D., Circumscripția electorală nr.39 Vâlcea.

În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Emil Popescu, președintele Comisiei de validare.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pe scurt, doamnelor și domnilor, Raport privind validarea unui mandat de deputat, ca urmare a plecării domnului Stancov Iulian George.

Comisia de validare a fost sesizată că a devenit vacant un loc de deputat în Circumscripția electorală nr.39 Vâlcea, urmare a demisiei domnului deputat George Iulian Stancov.

În conformitate cu dispozițiile art. ... pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului, ...supleanții vor ocupa locurile vacante în ordinea în care sunt înscriși pe liste etc.

În legătură cu ocuparea locului de deputat devenit vacant, Comisia de validare procedând, în ziua de 1 noiembrie 1999, la examinarea dosarului în cauză, a constatat următoarele: pe lista supleanților publicată în Monitorul Oficial, partea I nr. ... pentru Uniunea Social Democrată, din partea Partidului Democrat, în Circumscripția electorală nr. 39 Vâlcea figurează la nr. crt. 320 ca prim supleant domnul Dorel Jurcan.

La dosarul de validare se află scrisoarea Partidului Democrat, prin care se precizează că supleantul mai sus nominalizat și în prezent aparține acestui partid... etc.

De asemenea, supleantul a declarat în scris că acceptă mandatul și a prezentat dovada depunerii la președintele Camerei Deputaților a declarației prevăzută de art. ... privind declararea și controlul averilor etc.

Având în vedere cele constatate și reținând că au fost respectate prevederile legale referitoare la alegerea supleantului, Comisia de validare propune Camerei Deputaților validarea mandatului de deputat al domnului Dorel Jurcan, ales în Circumscripția electorală nr. 39 Vâlcea.

Președinte: ss/subsemnatul.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare raportul Comisiei de validare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate a fost adoptat raportul.

Domnul Dorel Jurcan a devenit coleg al nostru. O să rog departamentul să-l informeze, ca să poată să participe la lucrări.

 
Adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică.

În continuare, raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind modificrea Legii nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică.

 

Domnul Mihail Nică:

Am rugămintea să supuneți, totuși, la vot, ordinea de zi, pentru că a fost modifictă de Biroul Permanent și Camera Deputaților ar trebui să și-o însușească.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu s-a făcut nici un fel de modificare în ordinea de zi...

Aveți cuvântul.

Domnul deputat Nică.

 
 

Domnul Mihail Nică:

Domnule președinte de ședință,

Joi, am trecut pe poziția 10 proiectul de Lege privind apărarea secretului de stat și a secretului de serviciu. Joi s-a votat și astăzi apare pe poziția 12.

Deci, este o modificare esențială.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Stați un pic. Vorbiți de poziția 12, luni?

 
 

Domnul Mihail Nică:

Este vorba de ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților pentru ședințele din zilele 1, 2 și 4 noiembrie, partea a doua, marți, 2 și joi, 4 noiembrie.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Păi, bun, dar de ce a apărut pe 12? Este o greșeală?

 
 

Domnul Mihail Nică:

Domnule președinte de ședință,

Se rezolvă simplu: supunem la vot ordinea de zi, dacă nu mai are vreun grup parlamentar vreo obiecție...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Numai că la mine, în materialul acesta de condus ședința, apare următoarea frază: "Ordinea de zi și programul de lucru pentru această săptămână au fost aprobate în ședința de joi, 28 octombrie a.c." Pe urmă, ea a fost distribuită, așa cum a fost aprobată. Deci, eu nu am cum să resupun la vot ceva ce a fost aprobat.

Toate modificările la ordinea de zi propuse joi au dus la forma actuală. Ea nu a fost modificată astăzi, la Biroul Permanent. Deci, eu nu am cum să supun spre aprobare să se modifice o ordine de zi care a fost aprobată odată.

 
 

Domnul Mihail Nică:

Rog verificarea stenogramei de joi, când s-a votat ordinea de zi.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Numai grupurile parlamentare au cum să ceară modificarea ordinii de zi, ori ordinea de zi nu a fost modificată.

Vă rog.

Domnul deputat Avramescu.

 
 

Domnul Constantin Avramescu:

Este foarte simplu: s-a votat ca legea despre care spuneți dumneavoastră să treacă după pct. 9, care este Lege pentru prevenirea, desconspirarea și sancționarea faptelor de corupție, ceea ce ar fi însemnat 10, dar, totodată, s-a votat că cele de pe pct.14 și 15 trec pe pct. 7. În consecință, ar ajunge automat pe locul 12.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Mie mi se pare logic: toate modificările care s-au aprobat au dus la forma aceasta, deci nu este nici un fel de schimbare și ordinea de zi, odată aprobată...

Chestiune de procedură.

Domnul deputat George Șerban.

 
 

Domnul George Șerban:

Domnule președinte,

Aș începe prin a face apel la faptul că, indiferent cine conduce ședința Camerei Deputaților, trebuie să existe o continuitate.

Eu, joi, în calitate de președinte de comisie, am venit la această tribună și am arătat că există o propunere legislativă, semnată de 5 deputați și senatori, toți membri ai Comisiei parlamentare de control a activității S.I.E., prin care se propune o modificare a Legii nr. 1/1998, de organizare și funcționare a S.I.E.

Această propunere legislativă are raport de adoptare, are punctul de vedere al Guvernului și al Consiliului Legislativ favorabile, deci, fiind vorba de un singur articol, este o chestiune de câteva minute, pentru a rezolva această problemă, care, de altfel, este cerută de Serviciul de Informații Externe.

Mi s-a spus joi, de către președintele de ședință, că este drept ceea ce grăiam de la acest microfon și că, în ședința de azi a Biroului Permanent se va discuta această chestiune.

Eu constat că această propunere legislativă figurează la poziția 120 din lista anexă, care astăzi am primit-o și eu, prin amabilitatea colegilor de la Departamentul tehnic, și rugămintea mea este să luați o decizie în acest sens, adică, sau a supune plenului Camerei Deputaților, întrucât joi nu s-a supus și eu nu am cerut supunerea la vot, pentru că m-am bazat pe cuvântul dat de președintele de ședință, sau să reiterați și dumneavoastră un angajament similar, pentru ca, în felul acesta, să avem totuși certitudinea că ceea ce vorbim de la acest microfon este undeva luat în considerare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

În ceea ce privește ordinea de zi, în momentul de față nu mai putem umbla la ea.

Am rugămintea ca, în cursul zilei de mâine, să discutăm această chestiune pentru ședința de Birou Permanent de miercuri, când se propune ordinea de zi pentru săptămâna viitoare.

Deci, ne reîntoarcem la raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică.

Comisia s-a întrunit în 26 octombrie 1999 la Senat. Din câte am fost informat, joi, la Senat a fost adoptat raportul ca atare.

Trecem la nr. crt. 1 din raport.

Comisia ne propune în unanimitate textul Senatului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 2, idem, textul Senatului, în unanimitate.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat în unanimitate.

La nr. crt. 3, tot textul Senatului, și tot în unanimitate. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare raportul în ansamblul său. Este o lege ordinară.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului comercial între Guvernul României și Guvernul Statelor Unite Mexicane, semnat la Ciudad de Mexico la 3 septembrie 1998.

Continuăm cu proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului comercial între Guvernul României și Guvernul Statelor Unite Mexicane, semnat la Ciudad de Mexico la 3 septembrie 1998.

Inițiatorul?

Dau cuvântul din partea inițiatorului, domnului Mihu Miron Biji.

 

Domnul Mihu Miron Biji:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Acest Acord a fost semnat la 3 septembrie 1998 între Guvernul României și Guvernul Statelor Unite Mexicane.

Este un Acord în care se prevede aplicarea principiilor națiunii celei mai favorizate și al tratamentului național, protejarea dreptului de proprietate intelectuală, măsuri pentru facilitarea comerțului bilateral, realizarea de consultări în vederea soluționării amiabile a eventualelor divergențe ce ar apărea în materie de schimburi de bunuri.

Este un acord favorabil României, permite o mai bună coordonare a relațiilor economice între cele două țări și de aceea, vă supunem votului acest acord.

Menționăm că Senatul l-a adoptat în forma, așa cum a fost semnată între cele două Guverne.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea comisiei, îi dau cuvântul domnului deputat Dan Ioan Popescu, președintele Comisiei pentru industrie și servicii.

Aveți cuvântul.

Domnul Dan Ioan Popescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cu acest proiect de lege a fost sesizată în fond Comisia pentru industrie și servicii.

În ședința noastră din luna octombrie, a fost analizat în fond acest acord, în prezența reprezentanților Ministerului Industriei și Comerțului și, având în vedere importanța și utilitatea lui pentru România, Comisia recomandă avizarea în plenul Camerei Deputaților a Acordului cu Uniunea Statelor Mexicane.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul, în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Intervenții la titlul legii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Intervenții la articolul unic al legii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cu precizarea că eventualele erori de traducere vor fi corectate de Departamentul legislativ, vă supun spre aprobare această lege, în ansamblul ei; este lege ordinară.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

A fost adoptată prin vot deschis, cu mâna ridicată.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului comercial între Guvernul României și Guvernul Republicii Populare Bangladesh, semnat la București la 15 septembrie 1999.

Continuăm cu proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului comercial între Guvernul României și Guvernul Republicii Populare Bangladesh, semnat la București la 15 septembrie 1997.

Din partea inițiatorului, îi dau cuvântul domnului Mihu Miron Biji.

 

Domnul Mihu Miron Biji:

După cum s-a menționat, Acordul a fost semnat în 1997. Aș vrea, din prevederile lui, să spicuiesc câteva mai importante, printre care: efectuarea plăților în devize convertibile, exceptarea de la plata taxelor vamale a mostrelor fără valoare comercială, a donațiilor cu caracter social, cultural, sportiv și didactic, protejarea drepturilor de proprietate intelectuală, încurajarea schimburilor de delegații ale oamenilor de afaceri și participarea la târguri și expoziții. Acordul permite ca între cele două state să se creeze un cadru mai coerent al relațiilor comerciale și a diverselor schimburi pe această linie și, de aceea, vă rugăm a aproba Legea privind ratificarea acordului.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea comisiei sesizate în fond, îi dau cuvântul domnului deputat Dan Ioan Popescu, președintele Comisiei pentru industrii și servicii.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Dan Ioan Popescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În urma dezbaterii, în ședința din 20 octombrie, a acestui proiect de lege, având în vedere și avizele favorabile primite de la Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină și imunități, precum și de la Consiliului Legislativ, comisia a hotărât, în unanimitate, avizarea favorabilă a acestui proiect de lege și transmiterea pentru vot în plenul Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor, în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Intervenții la articolul unic al legii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Este o lege ordinară, v-o supun spre aprobare în ansamblul ei, prin vot deschis, cu mâna ridicată.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptată în unanimitate.

 
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.9/1999 pentru modificarea Decretului - Lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri (retrimis comisiei).

Continuăm cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.9/1999 pentru modificarea Decretului-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și cele deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.

Este o lege aflată în procedură de urgență. O să invit Comisia pentru muncă și protecție socială, care a fost sesizată în fond la acest proiect de lege, să facă propunerile de timpi pentru intervenții și pentru timpul total de dezbatere.

Domnule deputat Leon Pop, aveți cuvântul, ca președinte al Comisiei pentru muncă și protecție socială.

 

Domnul Leon Petru Pop:

Comisia propune 10 minute pentru dezbatere și intervenții la acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sunt doi timpi, deci: 10 minute pentru dezbatere și pentru intervenții 3, da?

 
 

Domnul Leon Petru Pop:

Deci pentru dezbatere 10, pentru intervenții 5.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci pentru dezbatere 10 minute și pentru intervenții 5 minute.

Vă mulțumesc.

Ne aflăm în procedură de urgență.

Dacă din partea comisiei aveți de făcut o prezentare a raportului sau putem trece direct la dezbatere? Trecem direct la dezbatere.

Deci cei doi timpi 10 minute și 5 minute, vi-i supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul legii.

Amendamente respinse? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
 

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Eu sunt împotrivă!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Poftim?

 
 

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Eu sunt împotrivă!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, o să-l rog pe domnul secretar de ședință Miclăuș, din partea PUNR-ului, să vină aici și să-mi spună. Eu nu pot să urmăresc toată sala.

Avem un vot împotrivă? Da? Al domnului deputat Țurlea. Deci nu este unanimitate, este o majoritate de voturi.

La art.I, amendamente respinse. Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Doamna pe cine reprezintă?

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna este secretar de stat în Ministerul Muncii și Protecției Sociale și nu trebuie s-o prezint eu, credeam că o cunoașteți. Ați cam lipsit la ședințele noastre.

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Mai sunt schimbări pe la Ministerul Muncii, cu coaliția aceasta, și nu mai știi cine mai este!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Art.II - nu au fost amendamente respinse.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Deci, cu majoritate de voturi, adoptat.

La art.I, la nr.crt.2 din raport, comisia propune eliminarea textului.

Doresc să știu dacă au fost amendamente respinse la acest punct.

Domnule deputat Stanca, deci dumneavoastră ați avut un amendament care a fost respins aici, de comisie?

 
 

Domnul Teodor Stanca:

Da, am avut un amendament respins, dar nu apare în raport.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Care nu apare în raport, da? Comisia confirmă existența acestui amendament? Deci comisia confirmă, da sau nu? Comisia confirmă că a existat un amendament la nr.crt.2 din raport.

Aveți cuvântul, domnule deputat Stanca, în cazul acesta. Vă rog să ne încadrăm în timp.

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Teodor Stanca:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Ordonanța nr.9, pe care noi o discutăm acum, se referă, de fapt, la majorarea indemnizațiilor pentru beneficiarii Decretului-lege nr.118. Din acest punct de vedere, ordonanța a fost acceptată și de Comisia pentru muncă și protecție socială și ea a trecut și prin Senat, dar este o diferență între soluția Senatului și cea a Comisiei pentru muncă și protecție socială, și anume Senatul, la solicitarea Ministerului Muncii și Protecției Sociale, ca și a principalului beneficiar al acestui Decret-lege nr.118, deci Asociația Foștilor Deținuți Politici, a aprobat ca începând cu data promulgării acestei legi, să se stopeze toate depunerile de noi dosare pentru a beneficia de acest decret-lege. Și anume, de ce? Pentru că, o dată cu desființarea Comisiilor speciale pentru punerea în aplicare a Decretului-lege nr.118, prin Ordonanța nr.41/1997, dreptul de a beneficia, în continuare, și alte categorii de Decretul-lege nr.118 a fost dat în seama Direcțiilor Generale de Muncă și Protecție Socială județene. Or, din 1997 și până acum, s-au produs foarte multe, să zic așa, anomalii și chiar abuzuri în aplicarea Decretului-legenr.118, s-au dat decizii, de către aceste comisii, în afara prevederilor sale, motiv pentru care, în momentul de față sunt peste 100.000 de beneficiari ai Decretului-lege nr.118, deși principalii beneficiari ai acestuia foștii deținuți politici, nu sunt mai mulți de 20.000 în viață, în momentul de față. Au apărut și cazuri, în presă, de adevărate acte de corupție descoperite la introducerea în rândul beneficiarilor Decretului-lege a unor categorii care nu aveau absolut nici o legătură cu spiritul acestei legi.

Iată de ce eu consider că propunerea făcută de Senat de a stopa depunerea de cereri trebuie s-o luăm în seamă, dar, față de soluția pe care a propus-o Senatul, în cazul în care veți accepta să stopăm depunerea de noi cereri pentru a beneficia de acest decret-lege, soluția propusă de Senat nu este completă, întrucât se modifică doar un singur alineat din art.8, or, trebuie puse de acord și celelalte alineate, în cazul în care nu se vor mai depune cereri noi pentru intrarea în drepturile conferite de Decretul-lege nr.118. Motiv pentru care eu am formulat un amendament complet privind modificarea art.8 al Decretului-lege nr.118, pe care aș dori să vi-l propun.

Deci el sună așa, la art.I, după pct.2, se introduc două puncte noi, 21 și 22, cu următoarele cuprinsuri. La art.8, alin.2 și 3 se modifică și vor avea următorul cuprins. Alin.2 nu-l citez decât partea finală, pentru că el doar completează art.8, și anume spune așa, că: "...toate prevederile legii se aplică pe baza hotărârilor Comisiilor pentru aplicarea Decretului-lege nr.118, emise până la data de 31 iulie 1997, sau a Deciziilor Direcțiilor Generale de Muncă și Protecție Socială, emise până la data de 30 noiembrie 1999". Alin.3 va suna în felul următor: "După data prevăzută la alin.2, Direcțiile Generale de Muncă și Protecție Socială vor rezolva numai cazurile urmașilor, prevăzute la art.4, și ale cetățenilor români cu domiciliul în străinătate, prevăzute la art.11". Iar pct.22 elimină alin.4 și 5 din art.8, care nu mai sunt necesare.

În cazul în care veți fi de acord cu mine, depun acest amendament și, în cazul acesta, într-adevăr, formularea este compeltă.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aici suntem într-o procedură de urgență, nu într-o procedură normală. Într-o procedură de urgență, am înțeles că ați avut acest amendament la comisie, dar a fost respins.

Putem să dăm cuvântul, din partea grupurilor parlamentare, inițiatorului și comisiei.

Deci cred că e bine să vedem că deja au trecut 5 minute, din cele 10 în total și cred că ar fi bine să dau întâi cuvântul...

Din partea cărui grup vorbiți?

 
 

Domnul Dorel Dorian:

Al minorităților.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, din partea Grupului minorităților, vă dau cuvântul.

 
 

Domnul Dorel Dorian:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

S-a venit cu propunerea ca să nu se mai poată, sub nici o formă, la Decretul-lege nr.118, nici măcar cei îndreptățiți care, dintr-un motiv sau altul, nu și-au depus dosarele, să-și reclame dreptatea. Las deoparte că ideea, în sine, nu este normală, dar iată că la sfârșitul lui august s-a dat o ordonanță de urgență, Ordonanța de urgență nr.105/30 august 1999, care dă dreptul unor categorii de persecutați și deportați din motive etnice și rasiale să beneficieze de aceleași drepturi. E vorba despre un grup de circa 400 de supraviețuitori care, timp de 10 ani, au fost omiși de la orice prevedere și prescripție legală care le-ar fi dat, și lor, acel drept modest care înseamnă, la 2 ani de deportare, mi se pare, 120.000 de lei pe lună.

Trebuie să vă spun că au început oamenii să-și depună dosarele, pentru că e ordonanță de urgență publicată, și este o îndreptățire morală, pentru că, banii pe care i-ar căpăta - acum au peste 75 de ani - până vor muri, nu le ajung nici pentru înmormântare, dar, ca principiu, mi se pare normal, atunci când Guvernul și o serie de partide care sunt de acord și susțin, și din Opoziție și din partea celor care sunt în coaliție, că există aceste câteva sute de oameni îndreptățiți moral să-și depună dosarele, să venim, acum, cu o prevedere, cu un amendament sau să acceptăm acea modificare indusă la Senat, care să le interzică.

A fost teribil de greu să se obțină o asemenea ordonanță, s-a demonstrat că pentru toți cei 400 e nevoie de câteva sute de milioane anual. Suma e derizorie! Sunt niște oameni care, în mod cert, au toată îndreptățirea legală. Cum venim noi și în numele a ce venim noi, ca să interzicem, cumva, primirea dosarelor?! Eu nu spun să li se aprobe, pentru că aceste comisii vor vedea dacă e corect, dac toți merită ș.a.m.d. Au existat obiecții că acești oameni care au fost deportați nu știu cum ar fi venit, o dată cu trupele rusești. Nu e adevărat! Sunt oameni care au fost întorși în țară, până în '43, de mareșalul Ion Antonescu, care a înțeles că deportarea nu era îndreptățită. Sunt oameni care vasăzică au astăzi peste 75 de ani, erau mii și mii, au rămas 400, în întreaga țară, 400 și ceva care îndeplinesc această condiție. Să ne întoarcem împotriva lor?! Când am ajuns deputat, acum 3 ani, mai erau vreo 900. Imaginați-vă ce rată de mortalitate este, dacă au murit peste 500 dintre ei, în decurs de 3 ani! Este o categorie care se stinge, urmașii lor nu au nici un drept, nu se solicită...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

...v-am ruga să vă încadrați în timp, pentru că suntem...

 
 

Domnul Dorel Dorian:

Gata, am încheiat.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă rog.

 
 

Domnul Dorel Dorian:

Am făcut acest apel, stă la înțelegerea dumneavoastră, nu apelez la compasiune, mi se pare că facem un act de dreptate.

Vă mulțumesc pentru înțelegere și pentru faptul că acești oameni au fost selecționați să nu existe, printre ei, nici un tip suspect de ceva, să fi făcut rău în toți anii ceilalți.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Aș vrea să vă spun că suntem în afara timpului. Practic, mai avem un minut din timpul respectiv.

Nu vă mai dau cuvântul, domnule deputat Zoner.

O să-i dau cuvântul domnului deputat Pop, care dorește să propună o soluție, în fine, pentru această chestiune.

 
 

Domnul Leon Petru Pop:

Având în vedere discuțiile apărute și pentru că nu există concordanță deplină între textele proiectului de lege, solicit să fie retrimis proiectul de lege la comisie, pentru a fi reanalizat și redezbătut.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu vă retrimit proiectul de lege, vă trimit acest amendament, pentru a-l reanaliza, la comisie.

Aveți cuvântul, doamnă Marinescu, secretar de stat în Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Cu ocazia aceasta, domnul deputat Gavra are ocazia să cunoască cine e din partea ministerului.

Tocmai o prezentam pe doamna secretar de stat Marinescu de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, domnule Gavra! Domnul deputat Gavra.

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

După 2 ore?!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnă, aveți cuvântul!

 
 

Doamna Simona Marinescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Aș vrea să menționez că inițiatorul este de acord cu întoarcerea la comisie a textului, însă consider că ar fi important să facem următoarea mențiune: limitarea propusă de textul inițiatorului a fost introdusă la cererea Asociațiilor Foștilor Deținuți Politici și a celeilalte Asociații a Luptătorilor Anticomuniști. Deci chiar asociațiile acestor persoane, acestor categorii de persoane sunt cele care au dorit să se stopeze procedura de stabilire a drepturilor și de punere a lor în plată, pentru limitarea abuzurilor.

Ministerul Muncii este de acord ca stoparea să se facă doar pentru titulari, iar pentru urmași, pentru cei care ar mai putea să apară, să existe posibilitatea primirii noilor dosare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Cred că soluția corectă este să lăsăm comisia să mai analizeze acest amendament și să propună o rezolvare care să nu creeze încurcături, mici abuzuri în aplicarea acestei ordonanțe și a legii.

 
Adoptarea Hotărârii privind înființarea Grupului parlamentar de lucru pentru întreprinderi mici și mijlocii.

Continuăm cu propunerea privind constituirea Grupului parlamentar de lucru pentru întreprinderi mici și mijlocii.

Onorați colegi, acest proiect de hotărâre care trenează de prin luna mai, dacă nu mă înșel, a ajuns astăzi la faza în care am putea să îl aprobăm. Ca atare, aș dori să știu dacă inițiatorul este aici.

Domnule deputat Rânja, ca inițiator, dacă vreți să prezentați, pe scurt, inițiativa, dacă nu, trecem direct la dezbatere. Există un raport al comisiilor reunite.

Deci, în cadrul dezbaterilor generale la acest proiect de hotărâre, Varujan Pambuccian.

Aveți cuvântul.

 

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul acesta de hotărâre face parte, în mod evident, dintr-o mișcare mai amplă, europeană, legată de întreprinderile mici și mijlocii, și grupul nostru parlamentar salută o asemenea inițiativă.

Ceea ce ni se pare ciudat este faptul că, din structura grupului pe care îl propune această hotărâre, grupul nostru parlamentar lipsește, în pofida faptului că, în rest, algoritmul politic a fost aplicat cât se poate de consecvent.

Rugămintea pe care vreau s-o fac este ca numărul de membri să fie suplimentat cu încă doi, dându-se, astfel, posibilitatea ca și grupul nostru parlamentar să poată trimite o persoană în acest grup.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții, în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, o să iau eu cuvântul, atunci. (Domnul vicepreședinte Andrei Ioan Chiliman coboară la tribună, pentru a lua cuvântul.)

Onorați colegi, sigur, grupul nostru este de acord cu constituirea acestei comisii a Parlamentului. Ceea ce doream însă este ca, prin această majorare de locuri pe care noi o susținem, Grupul PNL, care a avut inițial numai un singur membru, cu toate că ar fi avut dreptul, după algoritmul acesta al Parlamentului, la două locuri, să obțină unul din cele două locuri suplimentare și în acest fel să ajungem la 15 cu grupul respectiv. De asemenea, mai sunt câteva mici precizări de formulare a textului care vor trebui să fie luate în seamă în momentul aprobării hotărârii.

Vă mulțumesc.

Deci, nemaifiind alte intervenții în cadrul dezbaterilor generale, să trecem la dezbaterea proiectului de hotărâre care este susținut de un raport a două comisii, al Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare și al Comisiei pentru industrii și servicii.

Titlul hotărârii.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.1. O să încerc eu să fac o completare: "se constituie Grupul parlamentar de lucru pentru întreprinderi mici și mijlocii în componența nominală prevăzută în anexa..., care face parte integrantă din prezenta hotărâre".

Aveți cuvântul. Îi dau cuvântul domnului deputat Ciumara.

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte,

S-a făcut aici o propunere, care ați făcut-o și dumneavoastră, să fie majorat grupul. Eu aș dori să aud o opinie a comisiei de specialitate în prealabil, înainte de a vota. Domnul Vida acceptă sau nu 15?

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Stați puțin! Evident că o să întrebăm comisia.

Deci, la art.1 întreb comisia dacă este de acord cu această completare care ține de redactare. De acord. Alte intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Intervenții la art.2? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Sigur, mi se atrage atenția că întotdeauna când se spune: monitorizarea aplicării legii, spre exemplu, la c), Legii nr.133/1999 este obligatoriu să se treacă și titlul legii, deci, cum se cheamă legea respectivă. Deci, la c) va fi această completare.

Art.3. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.4. Nu sunt intervenții.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

O să trecem la anexă, înainte de a vota hotărârea în ansamblul ei. Vreau să întreb dacă față de lista de 13 deputați, deja existentă, apare vreo modificare? Aveți cuvântul domnule deputat. Domnul deputat Cazan Leonard.

 
 

Domnul Gheorghe-Romeo-Leonard Cazan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu, în cadrul Comisiei pentru politică economică, mi-am prezentat dezacordul de a face parte din această comisie. Nu vreau să insist în plen asupra motivației. În acest context, Grupul PDSR a propus pe domnul Florentin Sandu. Deci, se face această înlocuire la poz.10.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Vă supun, în primul rând, spre aprobare formarea acestui grup parlamentar de lucru pentru întreprinderi mici și mijlocii din 15 persoane.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Ar urma să vedem celelalte grupuri parlamentare dacă, față de cei 13 existenți, au vreo modificare, față de cei care sunt deja. Deci, la PDSR, înlocuirea domnului deputat Cazan Leonard cu Florentin Sandu; celelalte grupuri rămân cu candidații aflați pe listă. Grupul minorităților și Grupul PNL să mai desemneze câte un reprezentant.

Deci, de la Grupul minorităților, vă rog, de la microfon, pe cine nominalizați?

 
 

Domnul Iohan-Peter Babiaș:

Domnule președinte,

Grupul minorităților naționale desemnează în comisie pe domnul deputat Varujan Pambuccian.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, pe domnul deputat Varujan Pambuccian. Îi dau cuvântul domnului deputat Stănescu, liderul Grupului PNL. Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Mihai-Sorin Stănescu:

Domnule președinte,

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal îl desemnează pe domnul deputat Jean Decuseară.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

La ora actuală avem următoarea componență a Grupului parlamentar de lucru pentru întreprinderi mici și mijlocii.

Biroul Grupului parlamentar de lucru, format din domnul deputat Traian Rânja, PNȚCD – președinte; domnul deputat Dan Nica, PDSR – vicepreședinte; domnul deputat Francisc Pecsi, UDMR – secretar și ca membri domnii deputați: Berci Vasile, PNȚCD; Haralambie Irimescu, PNȚCD, Civic, Ecologist; Radu Spiridon Cojocaru, PNL; Corneliu Ruse, PD; Alexandru Dumitru Radu, PD; Antal Istvan, UDMR; Florentin Sandu, PDSR; Marin Gheorghe, PDSR; Luca Ștefănoiu, PRM; Miron Chichișan, PUNR; Jean Decuseară, PNL și Varujan Pambuccian, Minorități.

Deci, vă supun spre aprobare această anexă.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare hotărârea în ansamblul ei.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Deci, adoptată în unanimitate.

 
Dezbateri asupra proiectului de Lege privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român (dezbateri generale).

Și cu aceasta, revenim la proiectul de Lege privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român, unde fac precizarea că se lucrează pe raportul comisiei și unde, data trecută, în 25 octombrie 1999, în ședința condusă de domnul vicepreședinte Acsinte Gaspar, am rămas în zona intervențiilor la titlul acestui proiect de lege.

Doresc să știu dacă din partea Guvernului este cineva aici. Da, domnul secretar general al Ministerului de Finanțe.

La titlul legii au fost o mulțime de discuții aprinse data trecută. Data trecută nu s-a ajuns, din câte știu eu... Comisia este aici?

 

Domnul Emil Teodor Popescu (din loja comisiei):

Da.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, din partea comisiei, având în vedere toate intervențiile care au fost data trecută la titlul legii, o să vă rog să ne spuneți punctul de vedere al comisiei, pentru a putea trece la vot. Domnul deputat Popescu, președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

S-au exprimat aici o sumedenie de opinii cu privire la titlul legii care însă sunt legate de substanța unui amendament cu privire la faptul că ar trebui să ne raportăm la președinții de republică, raportându-ne la momentul istoric, Constituția anului 1991.

Noi am examinat în comisie, unde s-au exprimat diferite opinii și concluzia la care s-a ajuns și care este și științific fundamentată și care a fost votată de marea majoritate a deputaților pe diferite culori, este aceea că trecutul României, istoria ei, nu începe cu 1991, începe mult mai de demult, când am avut diferiți conducători, sub diferite formulări și că cea mai corectă și adecvată și comprehensivă exprimare este aceasta care este acum și anume a șefilor de stat, fără nici un fel de altă nuanțare și distincție. De aici decurge că și amendamentul cu privire la raportarea la Constituția din 1991 nu este întemeiat și de aceea, comisia l-a respins.

Prin urmare, vă rog respectuos să votați în acest sens.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doresc să știu dacă ați luat cuvântul data trecută la acest punct? (Se adresează domnului deputat Bălăeț, care dorește să ia cuvântul.) Nu, n-am toată stenograma aici, pentru că cei care au luat cuvântul și-au susținut punctele de vedere, deci,...

 
 

Domnul Mircea Ciumara (din bancă):

Mai erau și alții înscriși la cuvânt.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos, nu cunosc, nu am lista celor care au rămas înscriși la cuvânt, o să-i dau cuvântul domnului deputat Bălăeț întâi.

 
 

Domnul Nicolae Leonăchescu (din bancă):

Chestiune de procedură.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Erați înscris la cuvânt? Eu nu am lista. Deci, mie nu mi s-a dat o listă cu înscrierile la cuvânt...

Domnule Popescu, unde este lista cu înscrierile la cuvânt?

Bun. Procedură. Domnul deputat Leonăchescu, procedură și pe urmă o să întreb cine nu a luat cuvântul data trecută și era înscris pe listă. Vă rog.

 
 

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Domnule președinte,

Dacă îmi permiteți, cer verificarea cvorumului, în calitate de vicelider al Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Rog secretarii de ședință să verifice cvorumul. Rog liderii de grupuri să nu ne creeze prilejul unui apel nominal, ci să-i aducă în sală pe ceilalți colegi. În momentul de față nu suntem în cvorumul cerut de Regulamentul nostru. În sală sunt 117 deputați, față de 154.

Vă anunț că dacă în următoarele 5 minute nu se reface cvorumul, voi face apel la o metodă mai puțin plăcută și anume aceea a prezenței. Eu am totuși încredere că liderii de grupuri știu ce au de făcut și că au și telefonat la grupuri, să vină colegii care sunt acolo.

Am găsit lista, dar aștept să se refacă cvorumul.

Deci, au rămas într-adevăr în stenogramă și îi repet și eu, domnii deputați: Mihai Dorin, Gheorghe Ceaușescu, Mircea Ciumara, Alexandru Albu, Tamas Sandor și Dumitru Bălăeț, au rămas din lista de săptămâna trecută și o să completăm lista cu ceilalți care mai doresc să ia cuvântul. Domnul deputat Alecu, îl trec eu pe listă acum.

 
 

Domnul Petre Naidin (din bancă):

Și eu aștept un răspuns, conform stenogramei, din partea inițiatorului.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Rog să verificați cvorumul din nou și să verificăm ce se întâmplă, dacă nu suntem în cvorum, facem apel nominal.

Avem un cvorum extraordinar, suntem 130 și ar trebui să fim 154. Apel nominal, vă rog... Cine este la rând, domnul secretar Miclăuș?

 
 

Domnul Vasile Miclăuș:
Achimescu Victor Ștefanprezent
Aferăriței Constantinabsent
Afrăsinei Vioricaprezentă
Albu Alexandruprezent
Albu Gheorgheprezent
Alecu Aurelian Paulprezent
Ana Gheorghe (Dâmbovița)absent
Ana Gheorghe (Hunedoara)prezent
Andrei Gheorgheprezent
Andronescu Ecaterinaprezentă
Antal Istvánabsent
Antonescu George Crin Laurențiuabsent
Antonescu Niculae Napoleonprezent
Argeșanu Valentinprezent
Arghezi Mitzura Domnicaprezentă
Ariton Gheorgheprezent
Asztalos Ferencabsent
Avramescu Constantin Gheorgheprezent
Baban Ștefanprezent
Babiaș Iohan Peterprezent
Babiuc Victorabsent
Baciu Mihaiprezent
Badea Alexandru Ioanprezent
Bara Radu Liviuabsent
Bárányi Franciscabsent
Barbaresso Emanoil Danabsent
Barbăroșie Victorprezent
Barde Tănaseprezent
Bartoș Danielaprezentă
Băbălău Constantinprezent
Bălan Marilenaabsentă
Bălăeț Dumitruprezent
Băsescu Traianabsent
Becsek Garda Dezideriu Colomanprezent
Bejinariu Petruprezent
Berceanu Radu Mirceaabsent
Berci Vasileprezent
Berciu Ionabsent
Biriș Anamaria Mihaelaprezentă
Birtalan Ákosprezent
Bivolaru Gabrielabsent
Bivolaru Ioanprezent
Boda Iosifabsent
Böndi Gyöngyikeabsentă
Boștinaru Victorprezent
Bot Octavianabsent
Botescu Ionprezent
Bran Vasileabsent
Brezniceanu Alexandruabsent
Bud Nicolaeprezent
Buga Floreaprezent
Bujor Liviuabsent
Burlacu Viorelprezent
Buruiană Aprodu Danielaabsentă
Buzatu Dumitruprezent
Calimente Mihăițăprezent
Cazacu Vasile Mirceaprezent
Cazan Gheorghe Romeo Leonardprezent
Cândea Vasileabsent
Ceaușescu Gheorghe Dan Nicolaeabsent
Chichișan Mironprezent
Chiliman Andrei Ioanprezent
Chiriac Mihaiprezent
Ciontu Corneliuprezent
Ciumara Mirceaprezent
Cîrstoiu Ionprezent
Cojocaru Radu Spiridonabsent
Constantinescu Danabsent
Corâci Ioan Cezarabsent
Corniță Ionprezent
Cosma Liviu Ovidiuabsent
Coșea Dumitru Gheorghe Mirceaabsent
Cotrutz Constantin Eremiaprezent
Cristea Gheorgheprezent
Cristea Marinprezent
Cunescu Sergiuabsent
Dan Marțianabsent
Dan Matei Agathonabsent
Darie Simionabsent
Dărămuș Nicolae Octavianabsent
Dănilă Vasileabsent
Decuseară Jeanprezent
Dejeu Gavrilprezent
Diaconescu Ionprezent
Dimitriu Sorin Petreabsent
Dârstaru Dorinabsent
Dobre Traianprezent
Dobrescu Smarandaabsentă
Dorian Dorelabsent
Dorin Mihaiprezent
Dragoș Iuliu Liviuprezent
Dragu Georgeabsent
Drăgănescu Ovidiu Virgilprezent
Drecin Mihai Dorinprezent
Drumen Constantinprezent
Dugulescu Petruabsent
Dumitrașcu Laurențiuprezent
Dumitrean Bazilprezent
Dumitrescu Paul Adrian absent
Dumitriu (Hunea) Carmenabsentă
Duțu Ionprezent
Elek Barna Mateiabsent
Enache Marianabsent
Enescu Ionprezent
Fenoghen Sevastianabsent
Filipescu Ileanaabsentă
Furo Iuliu Ioan prezent
Galic Lia Andreiaabsentă
Gaspar Acsinteprezent
Gavra Ioanprezent
Gavrilaș Teodorabsent
Gazi Gherasimprezent
Georgescu Florinabsent
Gheciu Radu Sever Cristian prezent
Gheorghe Valeriuprezent
Gheorghiof Titu Nicolaeabsent
Gheorghiu Adrianprezent
Gheorghiu Mihaiabsent
Gherasim Ion Andreiprezent
Ghibernea Danabsent
Ghidău Raduprezent
Ghiga Vasileprezent
Giurescu Ionprezent
Glăvan Ștefanabsent
Godja Petruprezent
Grădinaru Nicolaeprezent
Grigoraș Neculaiprezent
Grigoriu Mihaiprezent
Groza Nicolaeprezent
Gvozdenovici Slavomirabsent
Hașotti Puiuprezent
Hilote Eugen Gheorgheprezent
Hlinschi Mihaiprezent
Honcescu Ionabsent
Hrebenciuc Viorelabsent
Iacob Elenaprezentă
Ianculescu Marianprezent
Ifrim Dumitruabsent
Igna Ioanprezent
Ignat Ștefanabsent
Iliescu Valentin Adrianabsent
Ionescu Alexandruprezent
Ionescu Antonprezent
Ionescu Bogdanprezent
Ionescu Constantinabsent
Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile-Constantinabsent
Ionescu Gheorgheprezent
Ionescu Marinaabsentă
Ionescu Nicolaeprezent
Ioniță Mihail Gabrielprezent
Ioniță Nicuprezent
Iorga Leonida Lariabsentă
Iorgulescu Adrianabsent
Irimescu Haralambieprezent
Ivănescu Paula Mariaabsentă
Jurcă Teodorprezent
Kakasi Alexandruprezent
Kelemen Atila Bela Ladislauprezent
Kerekes Károlyabsent
Kónya Hamar Alexandruprezent
Kovacs Carol Emilprezent
Kovács Csaba Tiberiuabsent
Lazia Ionprezent
Lădariu Lazărprezent
Lăpușan Alexandruprezent
Leonăchescu Nicolaeprezent
Lepșa Sorin Victorprezent
Lixăndroiu Viorelabsent
Lupu Vasileprezent
Macarie Sergiuprezent
Manole Odisei prezent
Manolescu Oanaprezentă
Marin Gheorgheprezent
Marineci Ionelprezent
Marinescu Ioan Sorinprezent
Márton Árpád Franciscabsent
Matei Lucian Ionprezent
Matei Vasileprezent
Mátis Eugenabsent
Mazăre Radu Ștefanprezent
Mândroviceanu Vasileprezent
Mânea Raduprezent
Mera Alexandru Liviuprezent
Meșca Severabsent
Miclăuș Vasileprezent
Micle Ulpiu Radu Sabinprezent
Mihăilescu Petru Șerbanabsent
Mihu Victor Traianabsent
Miloș Aurelprezent
Mitrea Miron Tudorprezent
Mogoș Ionprezent
Moiceanu Constantinprezent
Moldovan Petreprezent
Moldoveanu Eugeniaabsentă
Morariu Teodor Gheorgheprezent
Moroianu Geaman Adrian Tudorabsent
Moucha Romulus Ionprezent
Munteanu Ionabsent
Mureșan Ioanabsent
Musca Monica Octaviaabsentă
Nagy Ștefanabsent
Naidin Petreprezent
Nanu Romeoprezent
Năstase Adrianprezent
Neacșu Ilieabsent
Neagu Romulusabsent
Neagu Victorabsent
Negoiță Gheorghe Liviuabsent
Negrău Mirceaprezent
Nica Danprezent
Nică Mihailabsent
Nichita Dan Gabrielprezent
Nicolae Jianuabsent
Nicolaiciuc Vichentieabsent
Nicolescu Mihaiprezent
Nicolicea Eugenabsent
Niculescu -Duvăz Bogdan Nicolaeprezent
Nistor Vasileprezent
Noica Nicolaeabsent
Oană Gheorgheprezent
Oltean Ioanprezent
Onaca Dorel Constantinprezent
Opriș Constantin Remusprezent
Osman Fedbiprezent
Palade Danprezent
Pambuccian Varujanprezent
Paneș Iosifprezent
Panteliuc Vasileprezent
Pantiș Sorinabsent
Papuc Aurel Constantinabsent
Partal Petreprezent
Pașcu Ioan Mirceaabsent
Pavel Vasileprezent
Pavelescu Claudiu Costelabsent
Păcurariu Iuliuprezent
Păunescu Costelprezent
Pârgaru Ionprezent
Pâslaru Dumitruabsent
Pecsi Franciscprezent
Pereș Alexandruprezent
Petrescu Ovidiu Cameliuabsent
Petrescu Silviuprezent
Petrescu Virgilprezent
Petreu Liviuabsent
Pintea Ioanabsent
Pițigoi Barbuprezent
Pop Ifteneprezent
Pop Leon Petruprezent
Pop Viorelabsent
Popa Aron Ioan absent
Popa Danielaabsentă
Popa Ioan Mihai prezent
Popa Nicolaeprezent
Popa Virgilabsent
Popescu Bejat Ștefan Marianprezent
Popescu Dumitruprezent
Popescu Emil Teodorprezent
Popescu Ioan Dan prezent
Popescu Irineuabsent
Popescu Tăriceanu Călin Constantin absent
Priceputu Laurențiuabsent
Protopopescu Cornelprezent
Putin Emil Livius Nicolae prezent
Puwak Hildegard Carolaprezentă
Radu Alexandru Dumitruprezent
Radu Elena Cornelia Gabrielaprezentă
Ráduly Róbert Kálmánprezent
Raica Florica Rădițaabsentă
Raicu Romulusprezent
Rákoczi Ludovicabsent
Rațiu Ionprezent
Rădulescu Cristianprezent
Rădulescu-Zoner Constantin Șerbanprezent
Rânja Traian Neculaieprezent
Remeș Decebal Traianabsent
Rizescu Sergiu Georgeabsent
Roman Ioanabsent
Roșca Ioanprezent
Ruse Corneliu Constantinabsent
Sabău Traianprezent
Sandu Alecuprezent
Sandu Dumitru prezent
Sandu Ion Florentin prezent
Sassu Alexandruabsent
Săndulescu Aureliu Emilprezent
Sârbu Marianabsent
Secară Gheorgheprezent
Serac Florianabsent
Severin Adrianabsent
Simedru Dan Coriolanabsent
Simion Floreaabsent
Sirețeanu Mihailprezent
Sonea Ioanabsent
Spătaru Liviuabsent
Spiridon Didiprezent
Stan Vasileabsent
Stanca Teodorprezent
Stanciu Anghelprezent
Stănescu Alexandru Octaviabsent
Stănescu Mihai Sorinprezent
Stoica Valeria Marianaabsentă
Stoica Valeriuabsent
Sturza Popovici Cornelabsent
Székely Ervin Zoltánabsent
Szilágyi Zsoltabsent
Șaganai Nusfetprezent
Șerban Georgeprezent
Ștefănoiu Luca absent
Șteolea Petruabsent
Tabără Valeriuprezent
Tamás Sándorabsent
Tarna Gheorgheabsent
Tăvală Tănase Pavelprezent
Teculescu Constantinabsent
Tokay Gheorgheabsent
Trifu Romeo Mariusprezent
Tudor Marcuprezent
Tudose Nicolae Florinprezent
Țepelea Gabrielprezent
Țocu Iulian Costelabsent
Țurlea Petreprezent
Udrea Florianabsent
Vaida Francisc Atilaabsent
Varga Attilaabsent
Vasilescu Nicolaeabsent
Vasilescu Valentinprezent
Vataman Dorinprezent
Văsioiu Horiaprezent
Vâlceanu Gheorgheprezent
Vâlcu Mirceaprezent
Vetișanu Vasileabsent
Vida Iuliuprezent
Vida Simiti Ioanprezent
Videanu Adrieanabsent
Vilău Ioan Adrianabsent
Vintilă Dumitru Mugurelabsent
Vitcu Mihaiprezent
Vițelar Bogdanabsent
Voicu Mădălinabsent
Weber Ernest-Ottoabsent
Wittstock Eberhard-Wolfgangabsent

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Îi dau cuvântul domnului deputat Mihai Dorin.

Se pregătește domnul deputat Ceaușescu, dacă este aici.

 
 

Domnul Mihai Dorin:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Acest proiect de lege a stârnit, cred, în mod nejustificat, un mic război al orgoliilor și am asistat acum o săptămână la o adevărată dezlănțuire de argumente, unele dintre ele de-a dreptul ridicole, trebuie s-o spun cu toată sinceritatea, care încearcă să facă încă o dată ordine – cu alte mijloace, de această dată, legale – pe un teren în care s-a făcut atâta dezordine, din nefericire.

Ținta acestor dispute este clar persoana fostului rege Mihai. Deci, ultimul supraviețuitor din dinastia regală.

Eu cred că toate exercițiile de semantică pe care le-am auzit aici, rostite cu destul aplomb științific, nu fac decât să ascundă un adevăr: adevărul că se intenționează, după ce regele a fost scos din istorie, după ce a fost scos din țară, după ce l-am oprit cu baricade, sau, în sfârșit, ne mai amintim cum a fost oprit cu baricade pe traseul spre Curtea de Argeș, de data aceasta se încearcă să se facă chiar din persoana regelui un personaj nelegitim, pentru că asta se urmărește, în fond, prin dorința de a restrânge înțelesul noțiunii de șef de stat numai la președinții de republică.

Eu cred că discuția aceasta a atins chiar un nivel meschin atunci când s-au invocat și argumente de ordin financiar.

Și eu întreb, în replică: când se va face bilanțul financiar al instituțiilor statului și se va dovedi că Parlamentul costă foarte scump, sau Președinția republicii costă foarte scump și vom vântura poporului acest argument, ce se va spune, oare, - mă întreb, Dumnezeule? -, dacă recurgem la argumente care sunt la limita ridicolului.

Dacă se dorește precizie și cred că putem să obținem ceva mai multă precizie din formularea titlului acestei legi, eu cred că putem să ajungem la o soluție de compromis să și să facem un asterisc care să trimită la o notă care să precizeze că: "noțiunea de șef de stat se referă la persoanele care – regi sau președinți de republică, după Constituția din epoca respectiv㠖 au îndeplinit atribuțiile de șef de stat". Și cred că putem să ieșim din acest impas care ne pune cu adevărat într-o situație ridicolă și, după ce am făcut exerciții de civilizație, – și cred că sunt exerciții de civilizație demne de luat în considerație -, toleranță, a veni acum și a-l declara ilegitim pe rege, mi se pare un atentat la istoria noastră și la bunul simț.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Gheorghe Ceaușescu nu este.

Domnul deputat Mircea Ciumara.

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte,

Eu nu vă aminteam de lista veche de vorbitori înscriși, dacă puneați la vot, după ce președintele comisiei, domnul Popescu, a expus poziția comisiei. Nu mai are rost să discutăm, pentru că aici nu se poartă un dialog inteligent, rațional, ci un dialog al surzilor.

Mi se pare inadmisibil ca unii deputați care se pretind, și probabil că sunt, profesori universitari, care dovedesc că sunt bine documentați, n-au aflat încă că acum 70 de ani regele României nu a avut numele de Hohenzollern! Dacă ce discutăm absurd și la acest nivel de cultură, practic, dialogul este inutil.

La fel de absurd mi se pare să invocăm Constituția. Constituția hotărăște forma de guvernământ a României începând din ’91 în viitor. Nu se pronunță asupra trecutului.

Dacă noi considerăm că ceea ce nu este în Constituția din ’91 nu trebuie reglementat, atunci mi se pare absurd să ne apucăm să spunem acum că noi să lăsăm, să nu mai reglementăm drepturile foștilor deținuți politici, fiindcă din ’91 încoace, din câte știu eu, cu mici excepții, poate Vali Sterian, nu mai sunt deținuți politici.

Nu se cuvine să reglementăm drepturile revoluționarilor, fiindcă, din câte știu eu, din ’91 n-a fost nici o revoluție. La fel, ale veteranilor de război.

Dacă noi recunoaștem niște categorii sociale întregi, care au existat în istoria României și nu sunt prevăzute în Constituție, de ce refuzăm să recunoaștem, apelând în mod aberant la Constituție, că forma de guvernământ înainte de ’91 a fost alta, în diferite perioade. Argumentele acestea sunt total aberante.

Dacă vrem să dialogăm într-adevăr ca niște oameni interesați de soarta țării, de ce iar vrem să introducem această democrație originală, uitând că în patria republicii, Franța, se aplică ceea ce propunem noi acum astăzi.

De ce nu se observă că în Portugalia se face la fel? Deși nu-și propun portughezii să redevină regat. De ce nu se observă că în Bavaria, care nu-și propune să se rupă de Prusia, nu-și propune să renunțe la republică, sunt chiar antimonarhiști, totuși, aceste drepturi sunt recunoscute pentru liniștea din țara respectivă.

Dacă realmente dorim pace și liniște în țară, se cuvine să reglementăm trecutul în folosul țării.

Și aceste argumente absurde aduse... nu-și propune nimeni să schimbe Constituția acum, nu-și propune nimeni să dea o putere în stat regelui Mihai. Își propune numai să dea demnitatea cuvenită istoriei naționale.

Și atunci, cei care declară că sunt mari patrioți, care invocă orice argument, pueril chiar, împotriva recunoașterii demnității noastre naționale și a istoriei noastre... cred că ar fi bine să trecem la vot, să hotărâm prin vot, fiindcă argumentele aici nu se aduc rațional, sau cei care, într-adevăr, au obiecții, să spună sincer: ce-i reține? De ce se pun împotrivă?

Dacă nu discută sincer, dacă își ascund adevăratele sentimente sau resentimente, să nu spun nostalgii, n-are rost să mai discutăm.

Propun să punem la vot. (Rumoare.)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Alexandru Albu. Se pregătește domnul deputat Tamás Sándor.

 
 

Domnul Alexandru Albu:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor colegi,

Important este să stabilim cine anume are dreptul să se bucure de efectele acestei legi.

După câte am aflat cu toții din presă, fostul președinte Ion Iliescu are rezerve. Domnul Emil Constantinescu este încă în funcție și nu știu dacă nu va mai fi. Nici el nu va avea probabil posibilitatea să se bucure. Și probabil că nici nu ar accepta să-și însușească niște binefaceri ale acestei legi, dată fiind chiverniseala de care a dat dovadă până acum și va mai da până la sfârșitul mandatului.

Toată problema este aceea: Mihai, fost suveran al României, principe de Hohenzollern, are sau nu are dreptul, și dacă-l votăm sau nu?

Eu nu sunt monarhist, nu sunt nici antimonarhist, pentru că, după părerea mea, monarhia, instituția asta este desuetă. Ea a mai rămas în unele țări europene civilizate, în virtutea tradiției, având mai mult, știu eu, scop așa ... de fast, de reprezentare, și a mai rămas în câteva țărișoare situate la hinterlandul lumii civilizate, mai ales în Africa și în Extremul Asiatic.

În ceea ce-l privește pe fostul suveran Mihai, eu s-ar putea să votez pentru ca dânsul să se bucure de binefacerile acestei legi. S-ar putea să fiu împotrivă. S-ar putea să nu votez deloc. În funcție de cum vor decurge în continuare discuțiile.

Cronicarul spunea că "nu vremile sunt supt oameni, ci oamenii sunt supt vremi". Și el a fost un om sub vremuri. Copil fiind, a fost repudiat de tatăl său și a suferit din cauza asta; tânăr fiind, a fost forțat să se încadreze în niște mecanisme și politici antinaționale, asta a fost situația, și așa mai departe.

Domnia sa este recordul absolut a două performanțe. Este nu numai singurul monarh, ci singurul om de pe mapamond decorat și de Hitler, decorat și de Stalin și cadorisit de primul – cu Mercedesuri, de al doilea – cu avioane. Acesta este un record al domniei sale.

Dar mai este și altul. În 1946 au avut loc alegeri. Din presa vremii, rezultă că acele alegeri au fost câștigate de Partidul Național Țărănesc. Se scria de 80 și ceva la sută, unii spuneau chiar 90. În realitate, cifrele pe aici se situau. Numai că comunicatul care s-a făcut în cabinetul lui Vâșinski a dat alte date. Și anume că Blocul Partidelor Democrate a câștigat 68,62% din voturi, că PNȚ ar fi câștigat numai 12,62%, ceea ce nu era adevărat, și că avea numai 33 de mandate; urmare Uniunea Populară Maghiară, cu 29 de mandate, cu 9,1%; PNL cu 3 mandate și așa mai departe.

Conform Constituției din 1923, Parlamentul nu putea să intre în funcțiune înainte de a i se prezenta mesajul regelui, de fapt, un mesaj de învestitură. Regretații Dinu C. Brătianu și Iuliu Maniu au mers la rege și au discutat ore în șir să-l convingă să nu se prezinte în fața acestui Parlament pentru a pronunța mesajul tronului. Ei bine, Mihai de Hohenzollern care, acum nu mai era un copil, avea vreo 25-26 de ani, era un bărbat în toată firea, a venit și a prezentat acest mesaj al tronului prin care se legitimează un guvern comunist, un Parlament comunist. Acesta este al doilea record de necontestat și probabil de neegalat, când se instalează un guvern comunist printr-un mesaj de învestitură a unui monarh. Astea sunt rezervele mele.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Având în vedere că s-a făcut 18,30 rămân în continuare pe listă: domnul deputat Bălăeț, domnul deputat Alecu, domnul deputat Popa și domnul deputat Moiceanu, urmând să continuăm lunea viitoare.

De asemenea, pentru domnul deputat Naidin trebuie să vină un răspuns la o întrebare pusă lunea trecută.

 
Expunerea orală a întrebărilor și primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului.

Continuăm partea a doua a ședinței noastre, ședința răspunsurilor orale la întrebările adresate de deputați membrilor Guvernului.

Dau cuvântul domnului deputat Petre Naidin, întrebare adresată Ministerului Justiției.

Domnule deputat Naidin, răspunsul va fi dat de domnul secretar de stat Mocuța. Fac precizarea că Guvernul a solicitat amânarea răspunsului oral la interpelările adresate nr.945/A adresată de domnul deputat Petre Țurlea, nr.963/A adresată de domnul deputat Dorel Constantin Onaca și nr.960/A adresată de domnul deputat Naidin. Domnul deputat Naidin are o întrebarea adresată, cu nr.959/A adresată Ministerului Justiției.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Petre Naidin:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba în Municipiul Călărași despre o situație juridică a unui complex sportiv numit NAVROM de o anumită suprafață, destul de mare, pe care a fost amplasat un obiectiv sportiv și care a fost acum atribuit pentru construcția de vile. Este adevărat că nu ne-ar pare rău și, sincer, nu ne pare rău că și în Municipiul Călărași se construiesc vile, este un semn bun de prosperitate, dar în condițiile în care noi am analizat aici și votat proiectul de Lege al educației fizice și sportului și ținând cont de prevederile legale în vigoare, respectiv Ordonanța Guvernului nr.57/1998 cât și actele normative înainte de 1989, doresc o precizare și un punct de vedere din partea Ministerului Justiției, cât de legală este această situație pe care eu am enumerat-o.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dau cuvântul pentru răspuns domnului secretar de stat Mocuța din Ministerul Justiției.

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Gheorghe Mocuța:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

La întrebarea formulată la 27 octombrie 1999 la Camera Deputaților, vă comunicăm următoarele: Prin acțiunea întregistrată la 5 august 1993, Grupul sportiv "Olimpia" Călărași a cerut instanței judecătorești să constate că este proprietarul complexului sportiv Olimpia Navrom și a terenului în suprafață de 7000 de metri pătrați pe care se afla amplasată construcția menționată. Reclamanta și-a motivat acțiunea pe împrejurarea că deși complexul sportiv a fost construit în anul 1969 la inițiativa Asociației sportive Olimpia și din fondurile Uniunii Generale a Sindicatelor din România, din anul 1981 când s-a produs divizarea județului Ialomița și înființarea județului Călărași, actele de proprietate nu s-au mai găsit, așa încât reclamanta nu poate face dovada proprietății imobilului. Totodată, prin acțiune s-a mai susținut că fostul comitet județean PCR a dispus în mod abuziv schimbarea destinației imobilului prin crearea unei grădini cinema, în timp ce Asociația sportivă l-a folosit pentru desfășurarea meciurilor echipei de handbal masculin din Diviza B primind, în schimb, chirie.

Judecătoria Călărași, prin sentința civilă 3295 din 7 august 1993 a admis acțiunea formulată de Clubul sportiv Olimpia și a constatat că reclamantul este proprietarul imobilului situat în Călărași str.Dobrogei nr.2 jud.Călărași, compus din Complexul sportiv Olimpia Navrom și a terenului în suprafață de 7000 de metri pătrați pe care se afla amplasat acest obiectiv. Hotărârea a rămas definitivă și irevocabilă prin neapelare și nerecurare. Din verificări s-a constatat că Primăria Călărași nu a avut calitatea de parte în proces, așa încât nu putea să exercite căile de atac ale apelului și recursului. Prin hotărârea judecătorească menționată nu s-a dispus atribuirea proprietății imobilului, ci s-a constatat, în temeiul probelor administrate, că reclamantul și anume Grupul sportiv Olimpia Navrom este proprietarul complexului sportiv și a terenului în suprafață de 7000 metri pătrați. Aceasta, întrucât actul de proprietate originar s-a pierdut. Referitor la eventuala intenție a Clubului sportiv Olimpia Navrom, vinderea unor părți din teren, precum și la consecințele în plan sportiv a acestor înstrăinări, facem precizarea că ele exced activități ale instanțelor judecătorești. Un răspuns vi-l înmânăm și dumneavoastră personal prin secretariatul Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Ați acceptat răspunsul, continuăm cu un număr de 3 interpelări adresate Ministerului de Interne la care va răspunde domnul secretar de stat Liviu Popescu. Prima dintre ele este adresată de domnul deputat Dorel Constantin Onaca. A primit un răspuns scris și a fost acceptat de domnul Dorel Constantin Onaca. Vom continua cu, deci avea nr.963/A această întrebare adresată Guvernului, întrebarea nr.924/A, adresată de domnul deputat Petre Țurlea ministerului de Interne.

Dau cuvântul domnului deputat Petre Țurlea.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Nu știu cu numerele pe care le-ați spus dumneavoastră sau la care v-ați referit, o să citesc una dintre aceste întrebări. Una dintre ele.

Întrebare către Ministerul de Interne. Care este poziția Ministerului de Interne față de înlăturarea de către un borfaș ungur sub supravegherea poliției a unei inscripții, pusă în condiții legale de către Primăria din Cluj-Napoca.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul secretar de stat Liviu Popescu.

O să vă rog să vă instalați când vă vine rândul în banca de aici. Acum am să vă dau cuvântul direct la microfon.

 
 

Domnul Liviu Popescu:

Domnule președinte,

domnilor deputați, doamnă,

Urmare a interpelării domnului deputat Petre Țurlea, am onoarea să vă comunic următoarele. Montarea panoului cu inscripția: "Aici este centrul spionajului maghiar" pe un stâlp din apropierea Consulatului maghiar din Municipiul Cluj-Napoca s-a efectuat în ziua de 16 septembrie a.c., ora 21 de către un grup de cetățeni condus de către Dima Alexandru în baza autorizației nr.1965 din 16 septembrie a.c. care a fost emisă de consiliul local, fără a se preciza conținutul acesteia. În aceeași noapte, în jurul orei 2, panoul a fost demontat și abandonat lângă un perete din spatele unei clădiri din Piața Unirii de către un cetățean care circula ocazional în acea zonă. Panoul a fost găsit în locul amintit de către organele de poliție, situație pentru care s-a întocmit proces-verbal de abandon. Împotriva numitului Dima Alexandru s-a luat măsura sancționării contravenționale potrivit prevederilor art.2 lit.n) din Legea nr.61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, dat fiind conținutul incitant al textului și consecințele negative pe care le putea produce în relațiile cu țara vecină. Doresc să mai adaug că în seara aceleiași zile de 16 septembrie a.c. ora 23, numitul Dan Mircea Marius a încercat să inscripționeze pe șoseaua din apropierea Consulatului maghiar și în incinta Prefecturii Cluj, același text. Însă a fost depistat în faza premegătoare și avertizat iar șablonul s-a confiscat.

În prezent, poliția efectuează cercetări și urmează a da o soluție procedurală cu privire la plângerea primăriei Cluj-Napoca adresată parchetului local privind furtul panoului.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Dau cuvântul domnului deputat Țurlea.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Domnule reprezentant al Ministerului de Interne,

Iată câteva lucruri care trebuie neapărat rămase în stenogramă. M-a stupefiat răspunsul dumneavoastră, o parte a lui.

Inscripția a fost amplasată cu respectarea tuturor prevederilor legale.

Inscripția conținea și un adevăr istoric. Consulul maghiar este, într-adevăr, un spion atestat. Vă invit să vedeți dosarul acestuia din arhiva SRI-ului și al doilea dosar, deci o copie a acestui dosar, în arhiva Ministerului Afacerilor Externe.

Nu este nici moral, nici legal ca poliția să se folosească de un infractor minor în aducerea la îndeplinire a ordinelor sale. Ordinul știți precis și dumneavoastră că a fost dat de ministru, în noaptea aceea prin celular, după ce a fost atenționat de președintele UDMR-ului.

Și, în sfârșit, întrebarea este: de ce, domnule ministru, ministerul dumneavoastră de interne nu folosește aceeași unitate de măsură? Iată, în Sfântu Gheorghe a fost amplasată ilegal o inscripție: strada centrală care se numea 1 Decembrie 1918, se numește acum Petöfi Sandor? Hotărârea tribunalului, definitivă, este ca să rămână 1 Decembrie și, totuși, Ministerul de Interne rabdă ca acolo, în centrul orașului, să fie, în continuare, inscripționat Petöfi Sandor. Oare aceasta nu e incitare împotriva ideii de stat național român? De ce nu folosiți aceeași unitate de măsură, domnule? (Aplauze din partea stângă a sălii.)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Bun. Cred că pot să vă dau un drept la răspuns, domnule secretar de stat Popescu.

 
 

Domnul Liviu Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

S-au făcut anumite afirmații pe care, personal, nu le pot comenta în nici un fel, nici confirmându-le, nici infirmându-le, nu cunosc dacă domnul ministru a dat un asemenea ordin telefonic, nu cunosc dacă în alte localități există asemenea inscripționări și...

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Referitor la ce am spus eu adineauri, domnule!

 
 

Domnul Liviu Popescu:

... nu au făcut obiectul întrebării pe care ați pus-o și ați formulat-o în scris, pentru care nu am pregătit un răspuns în acest sens. Eu am pregătit...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am rugămintea să nu discutați de la microfon, răspundeți sau spuneți-vă punctul de vedere ca să putem trece la următoarea.

 
 

Domnul Liviu Popescu:

Referitor la plângerea Primăriei Cluj-Napoca am răspuns că va primi o soluție propusă de către poliție din partea parchetului competent.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petre Naidin, întrebarea 950/A adresată Ministerului de Interne.

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Petre Naidin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mă adresez Ministerului de Interne privind o mediatizată intervenție a directorului general al agriculturii și alimentației din județul Călărași, domnul director Aurel Dobre, într-o problemă care, practic, nu-i aparținea în atribuții. Este vorba, dincolo de Legea arendării nr.16/1994 completată și modificată prin Legea nr. 58/1995 de a gira un contract de arendare între respectivii locatori, desprinși dintr-un IAS din județul meu și, respectiv, o societate fantomă cu un bilanț negativ și care, în mod automat, te conduce la idei, idei că ceva este necurat și în acest sens m-am adresat ministrului de interne să ne detalieze juridic cum este această situație.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dau cuvântul pentru răspuns la această întrebare domnului secretar de stat Liviu Popescu din Ministerul de Interne.

 
 

Domnul Liviu Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Urmare a întrebării domnului deputat Petre Naidin, am onoarea să vă comunic următoarele.

La data de 31 august 1999 printr-o notă telefonică a Direcției generale a agriculturii și alimentației Călărași, semnată de către directorul general ing. Dobre Aurel, SC -AIT Dragalina a fost atenționată că lucrările agricole ocazionate de înființarea culturilor de toamnă pe terenurile locatorilor să se efectueze numai pe bază de comenzi ferme și asigurarea achitării contravalorii acestora.

În cursul lunii septembrie 1999, SC -AIT Dragalina a înaintat Comisiei comunale de aplicare a Legii fondului funciar nr.18/1991 situația locatorilor în vederea punerii în posesie în prezența acestora, întocmirea proceselor verbale de punere în posesie și eliberarea titlurilor de proprietate.

Pe baza acestor situații, Belciug Gheorghe, vicepreședintele Primăriei comunei Dragalina, împreună cu directorul general al Direcției generale a agriculturii și alimentației Călărași, ing. Dobre Aurel, au încheiat, la 30 septembrie 1999, un proces-verbal cu SC Carioprod SRL Fetești, jud. Ialomița prin care au procedat la predarea, respectiv primirea, suprafeței de 1.939 ha reprezentând proprietatea locatorilor. Deși toți locatorii au încheiat contract de locație în luna mai 1995, pe durata de 5 ani, cu SC -AIT Dragalina, contract aflat în termen și generator de drepturi și obligații, SC Carioprod Fetești a întocmit noi contracte pe care le-a expediat locatorilor în vederea semnării și acceptării condițiilor stipulate.

În vederea clarificării situației juridice a terenurilor locatorilor, Direcția generală a agriculturii și alimentației Călărași a dat un anunț în ziarul Curierul din Călărași, semnat de directorul general Dobre Aurel, prin care a convocat Adunarea generală în zilele de 10 și respectiv 29 octombrie 1999 la SC-AIT Dragalina, cu prilejul căreia a prezentat avizul favorabil SC Carioprod SRL în vederea arendării terenurilor deținute de locatori. La ambele ședințe, locatorii prezenți și-au manifestat nemulțumirea, fiind în total dezacord cu hotărârea inginerului Dobre Aurel, directorul general al Direcției generale a agriculturii și alimentației, invocând existența contractului încheiat în anul 1995.

În prezent, SC Carioprod Fetești a executat lucrări de arat pe o suprafață de aproximativ 400 de ha și a însămânțat cu grâu o suprafață de circa 200 de ha, societatea dispunând de 6 tractoare și 3 semănători. Directorul SC -AIT Dragalina ing. Amza Constantin a declarat că nu a solicitat în scris transferul terenului aparținând locatorilor la o altă societate, că dispune de 96 de tractoare, 73 de pluguri și 22 de semănători, iar înființarea culturilor de toamnă pe terenul locatorilor este asigurată cu fonduri bănești din producția anului 1999.

În concluzie, pentru stabilirea regimului juridic al suprafeței de 1.939 ha de la S.C. AIT Dragalina, reprezentând terenul locatorilor, și al legalității predării acestuia la S.C. Carioprod Fetești, am solicitat Ministerului agriculturii și alimentației, efectuarea unei verificări de specialitate. Totodată lucrarea penală a fost înregistrată la Inspectoratul de poliție al jud. Călărași pentru efectuarea actelor premergătoare, urmând ca soluția legală să fie confirmată prin parchetul competent.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Sunteți mulțumit de răspuns? Da, domnul deputat Naidin.

 
 

Domnul Petre Naidin:

Aș fi vrut să recomand ca și secretarii de stat să fie funcționari publici, să avem în atenție. Răspunsul domnului ministru este plin de responsabilitate, dar dacă vă adresați Ministerului Agriculturii, efectiv, problema se va rezolva în sensul că, în continuare, dreptatea umblă cu capul spart.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Înțeleg că alte întrebări pentru Ministerul de Interne nu mai sunt. De la Ministerul Agriculturii și Alimentației, e cineva? Vă rog, poftiți aici.

Domnule deputat Mihai Nicolescu, vă rog, aveți cuvântul. O să vă răspundă domnul secretar de stat Ștefan Pete.

 
 

Domnul Mihai Nicolescu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Întrebarea se adresează Ministerului Agriculturii și are în atenție Ordonanța Guvernului nr.31/1999 în legătură cu acordarea unor prime de export la grâu de 350.000 de lei pe tonă, pentru o cantitate de 500.000 de tone și a unei prime de 400.000 de lei pe tonă pentru 500.000 tone de porumb boabe. În această perioadă este prins pentru a fi dezbătut în cadrul plenului Camerei Deputaților proiectul de lege pentru aprobarea acestei ordonanțe. Consider că Ministerul Agriculturii și Alimentației trebuie să analizeze în continuare oportunitatea supunerii spre dezbatere a acestui proiect de lege, în special în ceea ce vizează situație grâului din următoarele considerente. În expunerea de motive, întocmită la data de 29.01.1999, se evidența un disponibil de 3,2 milioane de tone, situație care s-a dovedit că nu era corectă, pentru că în lunile aprilie, mai și iunie, pentru asigurarea cu grâu a fabricilor de pâine, s-a apelat la rezerva de grâu a țării și inclusiv o ordonanță de urgență dată în perioada respectivă pentru a prelua o cantitate de grâu de la producători, cantitate care a fost neînsemnată.

Producția de grâu a anului 1999 a fost sub cea prognozată, iar preluările, un lucru foarte important, au fost de circa 800 de mii de tone, restul regăsindu-se la producătorii agricoli, grâu păstrat în condiții, în cele mai multe situații, necorespunzătoare și care pun în pericol calitatea producției. Producția de grâu care se proiectează pentru anul agricol 1999-2000 îngrijorează în mod cu totul deosebit prin suprafețele reduse însămânțate până în prezent și nivelul tehnologic realizat.

În aceste condiții, am formulat două întrebări. Pe ce stocuri se bazează exportul actual de grâu și dacă Ministerul Agriculturii și Alimentației își propune să sisteze exportul de grâu, începând de acum până la noua recoltă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului Ștefan Pete, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Alimentației, pentru a răspunde întrebărilor dumneavoastră.

 
 

Domnul Ștefan Pete:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Voi răspunde la cele două întrebări puse de domnul deputat Mihai Nicolescu.

La prima întrebare care se referă la stocuri de export, pe ce ne bazăm. Producția de grâu a României recolta 1999 a fost de 4,5 milioane tone de grâu stas, apropiată de estimările făcute de județe la jumătate lunii iunie a.c., care au fost de 4,7 milioane. Pentru consumul intern al țării până la noua recoltă sunt necesare 4,5 milioane tone, din care 3,5 pentru consum uman, 450 mii tone pentru consum de sămânță și 600 mii tone pentru furaje și pierderi.

V-am prezentat un tabel vizavi de ofertă, cu o specificație, cerere, stoc final și rezerve pe care nu vi-l citesc acum.

Exporturile și importurile României au fost liberalizate din anul 1996. Ordonanța Guvernului nr. 31/1999 art.1 prevede ca exportul de grâu pentru care se acordă prima este limitat la 500 de mii de tone, luându-se în calcul atât stocul disponibil din recolta anului 1998, cât și a anului curent. Toate astea reprezintă 11% din producția de grâu realizată.

Vă informăm că până în prezent s-au acordat prime în valoare totală de 47 miliarde de lei pentru o cantitate de 135 de mii de tone, ceea ce reprezintă 3% din producția realizată.

Referitor la recolta de grâu propusă de către județe a se obține, vă informăm că acestea sunt de 5 milioane de tone și pe o suprafață de 1,6 mii ha cu o producție medie de 3 mii de kg, cantitate acoperitoare pentru nevoile interne de consum.

La data de 28 octombrie, situația operativă transmisă de județe menționa o suprafață însămânțată de 1,1 milioane ha, respectiv, cu 1,5% mai mult decât anul trecut. Această situație a fost determinată și de lipsa de motorină, precum și de insuficiența mijloacelor mecanice de producție care au dus la depășirea perioadei optime de însămânțare.

După cum bine cunoașteți, balanța comercială a României este cronic deficitară, cu deficite în creștere care au atins limita suportabilității și a resurselor interne și care pentru echilibare apelează tot mai mult la credite și finanțări externe. Ponderea României în cererea mondială a scăzut puternic în ultimii 10 ani. Estimările pe piața internațională pentru perioada următoare, în ceea ce privește grâul, prevăd o diminuare a consumului mondial de grâu și o creștere a stocurilor record de 25 de milioane de tone, deci conjuctura nu va fi favorabilă unor exporturi care, de altfel, ar fi benefice pentru economia țării, prin aportul de valută care ar putea fi realizat. Ne desfășurăm activitatea în condițiile unei piețe liberalizate care prelucrează informația mai bine decât în condițiile unei planificări de la centru, iar atunci când comerțul cu bunuri și servicii este liber, considerăm că mecanismul prețurilor pune de acord cererea și oferta.

Ministerul Agriculturii și Alimentației împreună cu Ministerul Industriei și Comerțului și cu Direcția generală a vămilor desfășoară o activitate permanentă în ceea ce privește activitatea de import-export a României, în scopul de a iniția măsurile necesare care se impun în această activitate. În funcție de situația care se va manifesta pe piața grâului, instituția noastră va interveni la momentul concret respectiv. Guvernul nemaifiind principalul agent economic în toate domeniile, trebuie să faciliteze dezvoltarea activităților private, inclusiv a activității de export-import care sunt activități private.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Nicolescu.

 
 

Domnul Mihai Nicolescu:

mulțumesc pentru răspunsul dat.

Mi-aș permite câteva considerații însă, legat de stocurile pe care le-am discutat, acestea au fost cu totul anormal prezentate, pentru că, repet, după ce consideram că avem un stoc de 3,2 milioane de tone a apărut criza stocului. Or, cu grâul nu ne putem juca, cu atât mai mult în economia de piață, pentru că această intervenție, chiar în economia de piață, se poate face de așa manieră, încât să motivăm în interior, să menținem grâul respectiv, pentru că putem da cu 100-110 dolari acum la export și să cumpărăm după aceea cu 150 de dolari tona.

A doua chestiune, în legătură cu 1,6 milioane de ha cu 3 tone la ha pentru anul 1999-2000, eu aș dori să obținem 4 tone, cel puțin, însă în condițiile în care noi nu avem, pe operativa avem 1,100 milioane, dar eu mă întreb... în perioada după 14 oct. a plouat în toată țara. Aproape peste tot nu s-a putut lucra. Cu toate acestea, operativa a mers în continuare. Deci, ar trebui să vedem în ce măsură operativa redă situația din teren, și apoi trei tone de grâu la hectar producție, în condițiile în care fertilizarea aproape este inexistentă în ceea ce am semănat, este foarte dificil de realizat.

De aceea, consider că ministerul este bine..., chiar cu dorința de a obține ceva bani din exportul de grâu, este bine să analizăm foarte bine această situație, să nu cumva să ajungem în situația Bulgariei de acum câțiva ani, când au fost puși într-o situație delicată.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Petru Bejinariu, întrebarea nr.955/A. Vă rog.

O să vă răspundă doamna Doina Leonte, secretar general adjunct în Ministerul Finanțelor.

 
 

Domnul Petru Bejinariu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Domnilor miniștri,

Nu voi da citire conținutului întrebării, care a fost înaintat ministerului. Fac doar mențiunea că Guvernul a dat, la 15 octombrie 1999, Ordonanța de urgență privind subvenționarea a 50% din prețul motorinei folosită în agricultură, dar la vremea când eu am pus această întrebare, lipseau semnăturile pe metodologia de aplicare. Și atunci era firească întrebarea, și anume, întrebarea care venea de la agricultorii din județul Suceava, de la autoritățile publice locale îngrijorate de această situație - care sunt cauzele tărăgănării și dacă problema aceasta până la urmă a fost rezolvată.

Aveam și o întrebare retorică și anume: oare câte sute de hectare au rămas neînsămânțate sau nepregătite pentru primăvară numai în județul Suceava din această cauză?

Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul doamnei Doina Leonte, secretar general adjunct în Ministerul Finanțelor, pentru a vă răspunde la întrebare.

Aveți cuvântul.

 
 

Doamna Doina Leonte:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor deputați,

La întrebarea domnului deputat Petru Bejinariu, înregistrată la Camera Deputaților în data de 20.X.1999, referitoare la Ordonanța de urgență privind subvenționarea a 50%, din prețul motorinei folosită în agricultură și care nu poate fi aplicată datorită neavizării de către Ministerul Finanțelor a Normelor metodologice de aplicare a acestei ordonanțe, vă comunicăm următoarele.

Ordinul comun pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.142/1999 privind instituirea sistemului de plată pentru motorină, pe bază de bonuri valorice, în vederea înființării culturilor de cereale păioase și efectuării arăturilor din toamna anului 1999, întocmit de Ministerul Agriculturii și Alimentației, a fost transmis Ministerului Finanțelor în vederea avizării în data de 20 octombrie 1999.

Prevederile articolelor conținute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.142/1999 conțineau însă neconcordanțe ce nu puteau fi puse în aplicare prin norme metodologice. Neconcordanțele se refereau în principal la faptul că nu s-a prevăzut în mod expres suplimentarea prevederilor bugetare ale Ministerului Agriculturii și Alimentației pentru anul 1999 cu suma de 400 miliarde lei în condițiile în care contravaloarea bonurilor valorice pentru motorina livrată de S.N.P. "Petrom" S.A. și preluată de Ministerul Agriculturii și Alimentației, urmau a fi compensate în limita sumei respective, cu arieratele acestei societăți către bugetul statului.

Prevederile art.1 și 5 erau total diferite din punct de vedere al conținutului, astfel, art.1 alin.2 se referea la compensarea arieratelor societății cu suma de 400 de miliarde, iar cele ale art.5 alin.3 la achitarea către S.N.P. "Petrom" a contravalorii bonurilor valorice în sumă de 400 miliarde. Deoarece Normele metodologice elaborate de Ministerul Agriculturii și Alimentației pentru aplicarea Ordonanței de urgență nr.142/1999 excedeau prevederile acesteia, Ministerul Finanțelor nu a acordat aviz favorabil acestor norme, în forma transmisă.

În funcție de cele prezentate, s-a impus necesitatea modificării dispozițiilor articolelor menționate mai sus, prin ordonanță de urgență.

Ministerul Finanțelor a procedat la întocmirea acestui proiect de ordonanță de urgență care să răspundă atât necesităților din agricultură și, totodată, să elimine neconcordanțele referitoare la compensarea arieratelor S.N.P. "Petrom", în sensul că obligațiile față de bugetul statului ale acestei societăți să fie reduse cu până la 400 miliarde lei reprezentând contravaloarea bonurilor efectiv utilizate pentru efectuarea lucrărilor agricole, până la data de 20 martie anul 2000.

Proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr.142 a fost analizat și aprobat în ședința de Guvern din data de 28 octombrie 1999. Totodată, în funcție de conținutul noului proiect de ordonanță de urgență întocmit, Ministerul Finanțelor a refăcut, de comun acord cu Ministerul Agriculturii și Alimentației, și conținutul Normelor metodologice de aplicare a acestuia, transmițându-le acestui minister încă din 27 octombrie 1999. Ordinul comun pentru aprobarea acestor norme a fost înregistrat la Ministerul Agriculturii și Alimentației și Ministerul Finanțelor și a fost transmis din 29 octombrie la Ministerul Justiției, pentru avizare.

În consecință, Ministerul Finanțelor a elaborat în regim de urgență atât proiectul de modificare a ordonanței, cât și a normelor metodologice de aplicare a noii ordonanțe, în sensul punerii de acord și respectării atât a reglementărilor în vigoare, cât și a necesităților impuse de agricultură.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Înțeleg că sunteți mulțumit cu răspunsul, atâta cât este.

 
 

Domnul Petru Bejinariu:

Nu, nu sunt mulțumit.

 
 

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Deci, nu sunteți mulțumit.

Îi dau cuvântul domnului deputat Petru Bejinariu.

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Petru Bejinariu:

Domnule președinte,

Numai o singură afirmație. Eu nu știu care e topografia în Capitală a Ministerului Agriculturii și, respectiv, a Ministerului Finanțelor. Am înțeles că distanța este enorm de mare, că eu mă așteptam să se întâlnească un reprezentant al Ministerului Agriculturii și unul de la Finanțe, să elaboreze o ordonanță, pentru că după câte am înțeles, răspunsul e deosebit de elaborat și îi mulțumesc doamnei Leonte, reprezentanta Ministerului Finanțelor, foarte tehnic, dar eu am înțeles că a durat foarte mult, și în continuare, în județul Suceava, eu îl cunosc foarte bine, lanurile au rămas nearate, neînsămânțate. Că tehnic, mi-ați răspuns, eu vă mulțumesc, dar nu are reflectare în realitatea agriculturii din județ.

Asta era nemulțumirea, domnule președinte.

 
 

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Petre Țurlea. Întrebarea nr.922/A adresată Ministerului Afacerilor Externe. Vă va răspunde domnul secretar de stat din Ministerul Afacerilor Externe, domnul Ion Pascu.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Sunt trei întrebări către ministerul acesta.

 
 

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Eu am două întrebări pe listă, nu am trei.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Eu am trei întrebări înaintate. O să vedem dacă este una dintre acestea.

 
 

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

E problema consulului de la Consulatul maghiar din Cluj. Prima. Asta este. Are numărul 922/A. Următoarea, tot a dumneavoastră, este: de ce nu insistă M.A.E. pentru retrocedarea arhivelor transilvănene de la Budapesta. Deci, astea două sunt în lista de astăzi, eu nu am nici una în plus.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Mai există încă una, cu aceeași dată de 27 septembrie.

S-o spun pe prima. Deci, de ce a acceptat Ministerul de Externe retrimiterea în România a consulului Alfodi Laszlo, deși acesta a fost declarat persona non grata pentru spionaj în favoarea Ungariei. E o problemă veche de o lună. Din păcate, nu s-a venit să se răspundă până acum.

 
 

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Aveți cuvântul, domnule Ion Pascu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, pentru a răspunde acestei întrebări.

 
 

Domnul Ion Pascu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Referitor la întrebarea domnului deputat Petre Țurlea și la o interpelare a domnului deputat Nicolae Ionescu pe aceeași temă, Ministerul de Externe face următoarele precizări.

Prin natura atribuțiilor sale, Ministerul Afacerilor Externe nu deține competențe și nu dispune de mijloacele necesare pentru a verifica statutul și calitățile extraoficiale ale diplomaților străini acreditați în România. Pentru numirea consulului general al Republicii Ungare la Cluj-Napoca, Ministerul Afacerilor Externe a solicitat avizul necesar din partea autorităților române competente, îndeplinind formalitățile legale pentru asemenea situații.

Din răspunsul acestora, a rezultat că domnul Alfodi Laszlo nu a făcut obiectul vreunei acțiuni administraative sau juridice care să împiedice numirea sa în calitate de consul general la Consulatul general al Republicii Ungare cu sediul la Cluj-Napoca.

Referitor la activitatea diplomatică a domnului Alfodi Laszlo în România, precizăm că nu a fost declarat persona non grata înainte de 1989 și a deținut funcții oficiale în cadrul Ambasadei Republicii Ungare la București după 1990.

Conform procedurilor de numire a unui consul general, prezentarea patentei consulare este urmată de eliberarea exequaturului de către autoritățile țării de reședință.

În acest sens, Ministerul Afacerilor Externe al României a semnat acest document care permite începerea desfășurării activității oficiale de către diplomatul străin.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Aveți un drept la replică, domnule deputat Petre Țurlea.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule secretar de stat,

Am înțeles că sunteți secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe. Este adevărat că nu s-a ajuns la stadiul de declarare a omului respectiv persona non grata, dar el a fost atestat de către organele statului român ca spion maghiar. Există, v-am mai spus și adineauri, două dosare copii: o copie a acestui dosar cu toată argumentația respectivă în arhiva SRI-ului; una este chiar la dumneavoastră, în arhiva Ministerul Afacerilor Externe.

Întrebarea este: n-a fost persona non grata, dar este atestat ca spion. Este admisibil din partea unui stat independent, știind acest lucru, să accepte un spion ca reprezentant al unui alt stat, mai ales al unui stat care are evidente pretenții teritoriale asupra României? Eu cred că această acceptare este în legătură cu faptul că în Guvernul României de astăzi se află U.D.M.R.-ul, partid apărător al intereselor Ungariei. Prin acceptarea unui spion maghiar ca reprezentant al acestui stat la noi, Ministerul Afacerilor Externe de la București demonstrează că este condus de oameni lipsiți de patriotism. Și asemenea oameni, evident referirea este la domnul ministru Pleșu, asemenea oameni trebuie cât mai repede alungați.

 
 

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Continuăm cu întrebarea adresată tot de domnul deputat Petre Țurlea Ministerului Afacerilor Externe, întrebarea cu nr.923/A.

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Probabil că și acum reprezentantul ministerului o să-mi spună că n-am dreptate. Domnule, sunt chiar în pătrățica mea: sunt istoric. Iată întrebarea către ministerul acesta: De ce nu solicită ministrul de externe al României retrocedarea arhivelor transilvănene aflate astăzi la Budapesta, cele care nu au fost încă arse de Guvernul de la Budapesta?

 
 

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului Ion Pascu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, pentru a vă răspunde.

 
 

Domnul Ion Pascu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Răspunsul la această întrebare a fost transmis și în scris domnului deputat Petre Țurlea, prin intermediul secretarului de stat, domnul Miron Biji, dar pot să repet răspunsul la această întrebare.

Începând cu prevederile tratatelor de pace încheiate după primul război mondial, cel puțin teoretic, a fost acceptat principiul că arhivele aparțin teritoriului pe care au fost create și urmează soarta acelui teritoriu. Acest principiu a fost întărit și de o rezoluție a Consiliului internațional al arhivelor. În fapt, însă, el nu funcționează. Ceea ce s-a realizat până acum în acest domeniu este în primul rând rezultatul unor înțelegeri bilaterale. După primul război mondial, în virtutea art.77 și 177 din Tratatul de la Trianon, România a căutat să recupereze arhivele create pe teritoriul Transilvaniei, fără a reuși însă.

Într-o notă din 1945 a Arhivelor Statului, semnată de directorul general al acestora, prof.univ.dr.Aurel Sacerdoțeanu, se spunea: "Toată arhiva Transilvaniei este neînapoiată încă." În 1944, la retragerea trupelor ungare de pe teritoriul românesc ocupat în urma Dictatului de la Viena de către fosta administrație ungară, au fost ridicate fonduri de arhivă create în perioada 1940-1944, dar și din perioadele anterioare. În 1952, autoritățile ungare au înapoiat României 22 lăzi cu documente. Din cercetările întreprinse, a rezultat că după această dată, problema înapoierii arhivelor românești din Ungaria nu a mai fost ridicată de către partea română.

Direcția generală a arhivelor naționale ale României, ca administrator general al arhivelor românești, are posibilitatea de a ridica problema recuperării arhivelor românești aflate actualmente în Ungaria, prin negocieri directe cu conducerea Arhivelor naționale ale Ungariei. Ministerul Afacerilor Externe este gata să dea întregul concurs în acest sens. Menționăm că în raporturile cu Arhivele naționale ale Ungariei, Arhivele noastre naționale au adoptat o poziție pragmatică, punând accentul pe accesul liber al cercetătorilor români la fondurile arhivistice românești din Ungaria și pe microfilmarea acestora.

Tratatul de înțelegere, cooperare și bună vecinătate între România și Ungaria, semnat la 16 septembrie 1996, prevede, la art.12 alin.4 "Părțile contractante vor încuraja cooperarea și schimburile directe între arhive, biblioteci și muzee și vor asigura accesul la sursele de documentare existente în acestea pentru cercetători și alte persoane din această țară, în conformitate cu reglementările în vigoare în țara respectivă". Problema recuperării arhivelor românești din Ungaria,dar și din alte țări, constituie în prezent și va reprezenta și în viitor o preocupare pentru Ministerul Afacerilor Externe. În același context, menționez că Ministerul de Externe, în calitate de creator de arhivă, este actualmente într-o fază înaintată de negocieri, prin Direcția arhivelor diplomatice, cu partea germană, pentru readucerea în țară a arhivei fostei Legații a României de la Berlin. De asemenea, se află în contact și colaborează cu Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petre Țurlea. Replică.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Iată că reprezentantul distins al Ministerului de Externe a răspuns foarte clar: ministerul acesta n-a făcut nimic pentru a se retroceda arhiva românească din Ungaria, însă a făcut, ceea ce e lăudabil, multe lucruri pentru retrocedarea arhivelor românești din Germania. De ce pentru Germania se poate și pentru Ungaria nu se poate? Dumneavoastră ați spus, distinse domn, că există, ați recunoscut că au existat acele norme internaționale. Ungaria era obligată să ne dea aceste arhive. De ce să acceptați în ultimă instanță ideea că ne putem duce să cercetăm acolo? Eu am făcut această cerere să cercetez la Budapesta și nu mi s-a dat voie, cum nici unui român care n-a fost bursier Soros nu i se dă voie să intre în arhivele românești din Budapesta. Spuneți că trebuie să se ducă Arhivele centrale ale statului să trateze, dar relația cu alt stat este în primul rând atribuția dumneavoastră ca minister de externe; aveți altă autoritate decât un director al Arhivelor centrale din București. Este clar că arhivele acestea ale Transilvaniei au fost furate și în 1919, și în 1940-1944 au fost furate pentru a se falsifica istoria și de asta nu sunt date înapoi. Dar foarte multe dintre ele au fost, arse așa cum s-a întâmplat cu arhiva Ligii Culturale din care s-au mai recuperat numai două dosare care se află astăzi aici în custodia Bibliotecii Academiei Române.

Deci, răspunsul dumneavoastră este foarte clar. Eu aveam dreptate. Ministerul dumneavoastră, condus de distinsul om de cultură Andrei Pleșu, nu a făcut nimic. N-a mișcat nici un deget, nu a cerut niciodată Guvernului de la Budapesta să ne retrocedeze arhiva.

 
 

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Continuăm cu întrebările adresate Ministerului Educației Naționale, la care va răspunde domnul secretar de stat Mircea Fronescu.

Întrebarea domnului deputat Petru Bejinariu înregistrată cu nr.944/A. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Petru Bejinariu:

Cum cunoașteți, manualele de istorie pentru clasa a XII-a au dezvoltat discuții, comentarii, controverse și la urma urmei chiar proteste, mai ales pentru tematica programei și pentru conținutul manualului apărut la Editura "Sigma".

Eu nu dezvolt nici o idee din temele acestea, mai ales că aceste manuale ne îndeamnă a crede că manualul de istorie este o poveste, că trebuie demitizată, că multe adevăruri au fost învățate de copii în clasa a IV-a și a VIII-a și deci nu mai trebuie reluate etc.

Eu am întrebat trei lucuri: primul, care este părerea Ministerul Educației Naționale despre aceste manuale; doi, care este atitudinea Ministerului față de dezacordul profesorilor de istorie din liceu față de acest manual și, trei, dacă Ministerul Educației Naționale retrage avizul pentru acest manual.

Părerea ministerului o știm. Ea a fost prezentată chiar de domnul ministru secretar de stat, Mircea Fronescu, la comisiile de specialitate, după cum știm și părerea ministerului privitor la profesori. Singurul răspuns pe care aș dori să mi-l dea domnul ministru secretar de stat este cel care privește retragerea sau nu a avizului având în vedere întețirea discuțiilor în media privitor la manualele de la clasa a XII-a și, în special, la cel apărut la "Sigma". Domnul ministru mi-a dat un răspuns elaborat, cu foarte multe elemente reale, corecte, pedagogice privind manualele alternative, dar privitor la acest manual despre care spun, aș vrea un singur răspuns. Dacă ministerul s-a decis sau nu să retragă avizul și eu voi fi mulțumit, fie dacă răspunsul va fi pozitiv sau negativ.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului secretar de stat, Mircea Fronescu.

 
 

Domnul Mircea Fronescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimate domnule deputat Bejinariu,

De fapt, eu am venit aici să vă răspund la o întrebare pe care ați pus-o pe data de 18 octombrie, deci, care nu corespunde, era vorba despre manualul tipărit la Editura "Humanitas". Dumneavoastră prezentați o serie de deficiențe ale manualului respectiv. Am să vă dau totuși, ca să numai citesc tot textul că nu are sens, vă pot spune doar că sunt cinci manuale alternative, că oricum noi suntem obligați să ținem seama de recomandarea pe care comisiile reunite ale Camerei Deputaților și Senatului au făcut-o și că în câteva zile vom comunica decizia și sigur că, acum vedeți dumneavoastră, e un lucru extrem de neplăcut, că trecând vreo două luni de școală, manualul făcut la "Sigma", acela despre care discutați dumneavoastră, a fost distribuit, deci, el este preluat de o serie întreagă de elevi, și trebuie să găsim o modalitate, eu știu, de a împăca toate lucrurile, să nu ne trezim acum cu protestul celor care au cumpărat manualul acesta. Dar oricum, repet, nu e vorba numai de respectul vis-a-vis de legislativ, ci este vorba chiar de faptul că suntem obligați să ținem cont de aceste lucruri. Dacă aceasta vă satisface, vă mulțumesc și vă dau materialul scris.

 
 

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Este în regulă. Ultima întrebare la care se mai dă răspuns astăzi, cea cu nr.951/A, este adresată de domnul deputat Ionel Marineci, Ministerului Educației Naționale.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Ionel Marineci:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și să numai spuneți că învățământul nu e prioritate națională. A fost lăsat ultimul.

 
 

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Mă scuzați. Mi-ați spus că a fost lăsat la urmă. Vreau să spun că aceste documente sunt făcute undeva la un departament care nu are legătură cu această chestiune și o să îi rog de aici înainte să-l pună primul.

Aveți cuvântul. Vă rog.

 
 

Domnul Ionel Marineci:

Nu v-am acuzat pe dumneavoastră, domnule președinte.

Am spus "a fost lăsat", nu "l-ați lăsat".

 
 

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Eu nu fac decât să respect ordinea în care s-au făcut înscrierile aici. Eu însă am cerut ca de data viitoare învățământul să fie pe primul loc.

 
 

Domnul Ionel Marineci:

Sper că și la buget veți face aceeași propunere.

Era vorba de o licitație organizată în luna august despre care domnul Fronescu știe mai multe și despre care aș vrea să informeze și Camera Deputaților.

Vreau să îi spun domnului Fronescu că am primit un material din partea editurii și a profesorilor și cu tot respectul pe care îl port domnului profesor, pentru că îl cunosc de foarte multă vreme, și de altfel în întrebare am și scris acest lucru, aș vrea să facă lumină totuși pentru că e nevoie de o clarificare aici.

 
 

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat, pentru a răspunde acestei întrebări.

 
 

Domnul Mircea Fronescu:

Stimate domnule deputat Marineci,

În primul rând, țin să vă mulțumesc pentru aprecierile pe care le-ați făcut la adresa mea, și din răspunsul pe care-l veți primi, veți vedea că nu v-am dezamăgit din acest punct de vedere.

Sigur că s-au făcut o serie de speculații, au fost incriminate unele persoane pe baza unor zvonuri, vedeți că așa s-au petrecut și așa mai departe. Numai că între zvonuri și realitate există o diferență foarte mare. Vă informez pe această cale că toate ofertele depuse de edituri pentru această licitație, au fost transmise pentru verificarea greutății hârtiei către LAREX, - deci, este un centru specializat de metrologie din România, de altfel, unicul care are această atribuție, - conform prevederilor documentației de licitație referitoare la calitatea materialelor ce vor fi utilizate pentru realizarea manualelor școlare declarate câștigătoare.

Decizia de respingere a ofertei că dumneavoastră vă refereați la manualul de chimie scoase de Editura "Corint" se bazează exclusiv pe buletinul de analiză emis de LAREX, am și o copie a acestuia, potrivit căruia greutatea hârtiei oferite era de 67,05 grame, în loc de 67,20 grame, acesta din urmă reprezentând valoarea minimă admisă de STAS-ul românesc pentru o valoare declarată de 70 de grame/metru pătrat.

Domnule deputat, vă asigur, de asemenea, că eliminarea ofertei sus-amintite nu a condus la acceptarea altei oferte al cărui prezumtiv autor ar fi fost soția mea, că la asta v-ați referit. Deși a participat la licitație în colaborare cu Editura "Humanitas", comisia de licitație a respins această ofertă și v-aș ruga, tocmai în virtutea faptului că ne cunoaștem de atâta vreme, să mă întrebați direct sau să nu mai emitem niște idei din acestea care nu sunt reale, efectiv, și creează oarecare prejudicii în ce privește imaginea unei persoane. Dar, oricum, încă odată, vă mulțumesc totuși pentru cuvintele bune pe care mi le-ați spus în interpelarea respectivă.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Domnul deputat Marineci. Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Ionel Marineci:

Sigur, eu sunt mulțumit de răspuns și îl intuiam, însă o singură precizare vreau să fac: toată întrebarea mea, conținutul întrebării nu a fost formulat pe baza unei informații verbale sau după ureche. Eu am aici o serie de materiale de la Editura "Corint" care m-au determinat să pun această întrebare. E adevărat că poate ar fi trebuit s-o fac întâi la modul personal, dar vreau să vă spun că acest material a fost înaintat Comisiei pentru învățământ și Comisiei pentru cercetarea abuzurilor a Camerei Deputaților și că oricum veți mai avea de furcă cu aceștia.

 
 

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Aveți drept la replică pentru că e vorba de...

Domnul secretar de stat Fronescu.

 
 

Domnul Mircea Fronescu:

Este o chestiune care trebuie reținută mai ales pentru persoanele care lucrează în învățământ. Sunt două aspecte distincte care în mod voit se confundă. Este vorba despre licitația unor manuale pentru gimnaziu cae sunt suportate din fondul statului și cae sunt plătite de Banca Mondială, această licitație 008, ultima, de altfel, și manualele de pe piața liberă: cele de clasa a IX-a, a X-a, a XI-a, a XII-a, caz în care, mă rog, s-a făcut atâta vâlvă despre manualul acesta de istorie.

Aceste manuale care participă la licitație sunt verificate de o comisie de evaluatori. Deci, staful ministerului nu are absolut nici o legătură cu acest organism numit C.N.A.M., adică Comisia Națională de Aprobare a Manualelor, care deși se află sub tutela noastră, este adevărat, nu lucrează direct cu noi. Deci, oricum, toate aceste evaluări se fac la modul secret, cel mai strict și ar fi într-adevăr neplăcut să se constate că s-a încălcat secretul respectiv, ar fi chiar un lucru grav.

Nici persoana mea, nici domnul Palade, directorul centrului acesta, și nici alte persoane din minister nu au legătură directă cu derularea licitației respective. Sigur că, în rest, orice acuze sunt numai niște simple prezumții care ar trebui, totuși, verificate.

Sigur că editura probabil că a fost supărată că a pierdut un manual, dar nu are nici o legătură cu jocuri de culise sau cu altceva. Efectiv, au fost cântărite sau au fost prelevate probe din toate manualele existente în competiție, toate au fost trimise la oficiul acesta de măsurări LAREX și așteptăm și noi să vedem acum ce se va întâmpla la contestațiile depuse, unde iarăși vor fi recântărite și țin să vă asigur că m-am interesat despre tehnologia prin care ei fac această măsurare și că nu este vorba despre condițiile în care a fost păstrată hârtia, dacă este umedă sau dacă este uscată, că sigur că dacă este uscată își pierde cumva din greutate. Și acolo toate probele sunt ținute, cumva, într-un fel de etuvă câtva timp, vreo 48 de ore, după care se face măsurarea, deci efectiv în condiții egale pentru toate și că această probă, deci tehnică, care nu mai are nici o legătură cu evaluarea propriu-zisă, este prevăzută în caietul de sarcini al licitației și îl cunoșteau toate editurile.

Sigur, pare bizar faptul că aceeași editură, lucrând cu aceeași tipografie câștigă niște manuale și pierde altele. Nici eu nu mă pot exprima, este o chestiune, totuși, tehnică, vom vedea ce se va întâmpla cu ocazia acestor contestații.

Vă mulțumesc.

 
Prezentarea, pe scurt, a interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Trecem la partea a treia a zilei de astăzi, și anume cea destinată citirii interpelărilor adresate de deputați Guvernului.

Domnul deputat Petru Bejinariu, se pregătește domnul deputat Adrian Gheorghiu.

Fac următoarea precizare: pentru că sunt peste 18 asemenea interpelări, rugămintea mea este să nu dezvoltați foarte mult la microfon, să încercați să sintetizați și să dați materialul la stenogramă, pentru a fi preluat integral, altminteri riscăm să ieșim din timp.

 

Domnul Petru Bejinariu:

Interpelarea se adresează Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.

În județul Suceava, în Comuna Șaru Dornei se află o unitate de exploatare a sulfului, care continuă să polueze atmosfera cu hidrogen sulfurat și dioxid de sulf.

Interpelarea: Vă rugăm, domnule ministru Romică Tomescu, să precizați pentru populația din zona Dornelor și pentru autoritățile publice locale, care sunt măsurile pe care le va adopta ministerul condus de dumneavoastră în realitatea de la Șaru Dornei. Prima.

A doua interpelare se adresează Ministerului Industriilor și Comerțului și citesc direct interpelarea:

Vă rugăm, domnule ministru Radu Berceanu, să precizați pentru administrația publică locală și pentru populația țării, dacă Ministerul Industriilor și Comerțului are un anumit stadiu în privința cercetării și aplicării tehnologiei pentru reciclarea deșeurilor și, partea a doua, dacă lucrează împreună cu Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și respectiv cu Agenția Națională pentru Tehnologie, Dezvoltare și Inovare? Care este stadiul? Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Adrian Gheorghiu, se pregătește domnul deputat Traian Sabău.

 
 

Domnul Adrian Gheorghiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Radu Vasile.

Au trecut peste 200 de zile fără apă caldă în municipiul Giurgiu. Încercările repetate ale conducerii organizației P.D.S.R.-Giurgiu pentru soluționarea problemei la nivel local, cu ajutorul prefecturii și al primăriei nu s-a bucurat de înțelegerea celor răspunzători.

Domnule prim-ministru, cerem implicarea imediată a factorilor de răspundere de la nivel central pentru soluționarea diferendului CET Giurgiu – S.C. AQUA-TERM, astfel încât populația municipiului să beneficieze de apă caldă, acum, în prag de sezon rece.

Vă mulțumesc. (S-a depus interpelarea scrisă).

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Traian Sabău, se pregătește domnul deputat Vasile Mândroviceanu.

 
 

Domnul Traian Sabău:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea mea este adresată președintelui Agenției Naționale de Resurse Minerale, având ca obiect modul cum în capitalul social al societăților s-au impus active care fac parte, de fapt, din domeniul public.

Această situație este destul de gravă și pentru a nu crea neînțelegeri sunt obligat să atrag atenția asupra acestei scăpări, solicitând din partea dumneavoastră - mă refer la președintele agenției – o scurtă explicitare a subsolului anexei nr. 1 din legea nr. 213/1998, prin comparație.

Și aș vrea să fac o precizare, că, din capitalul social al societăților comerciale au fost incluse lucrările de foraje pentru captarea apelor hidrotermale, conductele prin care se face transportul apei către consumatori și instalațiile de distribuție, cât și terenurile pe care sunt forate aceste sonde. Și aș vrea să vă atrag atenția că acestea fac, de fapt, parte din domeniul public.

Dacă așa este, se impune din partea dumneavoastră să sesizați pe cei responsabili din Guvern pentru a se face demersurile necesare scoaterii din capitalul social al societăților a acestor active și de a fi trecute la loc în domeniul public.

Vă mulțumesc. (A fost depusă interpelarea scrisă).

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Vasile Mândroviceanu, se pregătește domnul deputat Ștefan Baban.

 
 

Domnul Vasile Mândroviceanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează Ministerului Industriei și Comerțului și se referă la situația investiției românești de la Krivoi-Rog, la stadiul acesteia și la perspectivele de finalizare a ei. Mă opresc aici. (A fost depusă interpelarea scrisă).

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Puteți, eventual, dacă aveți un text mai lung să-l predați la stenogramă, să fie cuprins în stenogramă.

Domnul deputat Ștefan Baban, se pregătește domnul deputat Mihai Vitcu.

 
 

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prima interpelare se adresează domnului ministru al finanțelor, domnul Traian Remeș, și în același timp și Departamentului de Administrație Publică Locală și se referă la modul de calculare a gigacaloriei, de 234.000 lei pe gigacalorie, și modul cum se va rezolva cu 1 ianuarie această problemă pentru populație.

A doua interpelare se referă la Banca Agricolă și întrebarea mea este adresată atât domnului Liviu Marin, președintele Consiliului de Administrație de la Banca Agricolă, cât și domnului Mugur Isărescu și aș dori ca primul să-mi spună, să vină să ne dea o situație exactă financiară a băncii, iar al doilea să ne spună ce se urmărește: privatizarea sau lichidarea acestei bănci, cum s-a procedat cu BANCOREX-ul.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Procedural nu știu dacă noi putem să chemăm aici un nemembru al Guvernului pentru a răspunde. Cred că, probabil, răspunsul trebuie să-l dea Ministerul de Finanțe. O să hotărască Guvernul exact cine va răspunde, dar mi-e greu să cred că putem să chemăm aici la interpelări, să răspundă la interpelări din partea Guvernului președintele unei bănci, chiar dacă este cu capital integral de stat.

Domnul deputat Mihai Vitcu; în listă urma domnul deputat Anghel Stanciu, care însă a depus interpelarea și nu dorește să o citească în fața microfonului.

Domnule deputat Mihai Vitcu, aveți cuvântul. Se pregătește domnul deputat Radu Mazăre.

 
 

Domnul Mihai Vitcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am două interpelări. Una din ele se adresează domnului ministru Valeriu Stoica, ministrul justiției, care pornește de la o declarație făcută de curând, privind tergiversarea unor anchete, procese, aplicarea unor hotărîri ale instanțelor de judecată etc.

Legat de această declarație, elevii, părinții și profesorii Județului Suceava vor să afle adevărul despre aplicarea Ordonanței nr. 10/1997, ordonanță care a constituit obiectul unui dosar penal, ce se află la Parchetul Județului Suceava de 2 ani de zile și în care se constată o pagubă de aproape 3 miliarde lei.

Se vrea să se știe care este situația cu acestor dosar și când se va da un răspuns?

A doua interpelare se adresează domnului ministru Andrei Marga și pornește de la o situație deosebită din județul Suceava, și anume s-a ajuns ca școala să fie confundată cu mineritul. În una din școlile județului Suceava s-a realizat disponibilizări colective, concediindu-se nu mai puțin de 40 de oameni dintr-o singură școală, în lunile iulie și septembrie.

Sigur că asupra oportunității acestui demers nu ne putem pronunța, dar acești oameni au fost păcăliți, cum că ei vor beneficia de plăți compensatorii, conform Ordonanței nr. 98 din 29 iunie 1999, lucru care nu s-a realizat.

Domnul ministru Marga era rugat să răspundă dacă aceste concedieri colective au avut sau nu temei legal, în condițiile în care școala nu s-a desființat, dacă Ordonanța de urgență nr. 98 din 1999 este aplicabilă și acestor oameni, cu toate viciile de formă și de fond făcute de factorii răspunzători și dacă se vor lua măsuri cu cei care cred că legile "sunt aplicate așa cum le înțeleg eu", citat din afirmația domnului inspector general Vlad Ciubotaru Boer.

Vă mulțumesc. (S-a depus textul interpelării scris).

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Radu Mazăre; se pregătește domnul deputat Marian Ianculescu.

 
 

Domnul Radu Ștefan Mazăre:

Mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de a prezenta interpelarea vreau să spun că mai aștept răspunsul la o altă interpelare, care nu a fost prezentată nici ca amânată, nici ca nimic și aș dori să se noteze că o aștept încă, interpelare făcută acum două săptămâni.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am să vă rog pentru această chestiune să vă adresați la departamentul respectiv, care le-a primit aceste interpelări, pentru a încerca să rezolve această chestiune. Probabil că s-a considerat, fie că nu ați fost aici când a venit răspunsul, fie nu v-a fost transmis răspunsul, în orice caz este o chestiune care trebuie rezolvată.

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Radu Ștefan Mazăre:

Interpelarea este adresată ministrului de justiție.

Printr-o sentință din 09.11.1995 a Judecătoriei Constanța s-a hotărât desfacerea căsătoriei și atribuirea fostului apartament conjugal domnului Tudor Aurelian. După 35 de zile de la comunicarea sentinței, pe 8 mai, s-a procedat la legalizarea copiilor, aplicându-li-se ștampila "rămasă definitivă". După alte 35 de zile, sentința a fost învestită cu titlu executor. În baza acesteia, domnul Tudor a vândut apartamentul, prin notariat, evident, în urma verificării tuturor actelor, inclusiv la grefa judecătoriei. Iată, însă, că omul nostru, după alte trei luni și jumătate, se trezește cu o citație de la Tribunalul Constanța, ca pârât, pentru că fosta soție făcuse apel.

Dacă în ceea ce privește volatilizarea flotei susțineți, domnule ministru, că justiția a fost corectă, dar că n-a putut depista și condamna vinovatul, vă rog ca măcar în acest banal proces de partaj să faceți lumină. Oamenilor încă nu le vine să creadă că, în țara aceasta, pot muri cu dreptatea în mână.

Vă mulțumesc. (S-a depus textul interpelării).

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Când s-a întîmplat lucrul ăsta, în ce an?

 
 

Domnul Radu Ștefan Mazăre:

În 1995 s-a primit hotărârea rămasă definitivă.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Și când s-a făcut citația a doua?

 
 

Domnul Radu Ștefan Mazăre:

Citația a doua s-a făcut la 3 luni și jumătate.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, tot în 1995, probabil!

 
 

Domnul Radu Ștefan Mazăre:

Da, și solicitam o anchetă din partea ministrului.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sigur că da, solicitați și anchetă. Vă rog să notați lucrurile acestea.

Domnul deputat Marian Ianculescu. Se pregătește domnul deputat Ionel Marineci.

Fac precizarea că domnul deputat Petre Naidin a depus în scris și nu dorește să citească interpelarea în fața plenului.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea se adresează domnului Romică Tomescu, ministrul apelor, pădurilor și protecției mediului și are ca obiect cheltuirea fondurilor bugetare în valoare de 2 miliarde lei, alocate cu destinație specială prin Legea bugetului de stat pe anul 1999, pentru amenajarea pădurilor proprietate privată, persoane fizice, conform art. 66, alin.3 din Legea nr. 26/1996, Codul silvic.

Îmi rezerv, domnule președinte, dreptul de a dezvolta această interpelare cu prilejul ședinței de răspuns la aceste interpelări.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Ionel Marineci. Se pregătește domnul deputat Gheorghe Ionescu.

 
 

Domnul Ionel Marineci:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată primului-ministru și mai precis Departamentului pentru administație publică locală, departament care știu că intră în subordinea dumnealui, și privește reorganizarea structurii aparatului propriu al Prefecturii Județului Teleorman, prin Ordinul 100 din 8 octombrie și două chestiuni aici sunt, după părerea mea, ilegale.

Prin rotirea care s-a efectuat, rotirea de cadre, au fost promovați directori de direcție, fără concurs. În al doilea rând, subprefectul, în organigrama prefecturii, nu primește nici un fel de atribuțiune, el este plasat între prefect și secretarul general, fiind în acest mod doar executant al dispozițiilor prefectului. De ce?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Gheorghe Ionescu, se pregătește domnul deputat Lazăr Lădariu.

 
 

Domnul Gheorghe Ionescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea se adresează domnului ministru Valeriu Stoica, ministrul justiției.

La biroul parlamentar de la Craiova s-a prezentat conducerea S.C. "Arva", fostă bază de aprovizionare nr. 16 agricultori din județul Dolj, cu sediul în Craiova, strada Nicolae Titulescu, nr. 182, care a adus la cunoștință situația existentă la această societate comercială, pe care în cele ce urmează o voi relata pe scurt.

S.C. "Arva" Craiova s-a privatizat în anul 1994 prin Legea nr. 77/1994, în acest sens încheindu-se contractul nr. 533 din 8 octombrie 1994, contract de vânzare-cumpărare între F.P.S. și Asociația P.A.S. "Arva" Craiova, în contract stimulându-se clauze referitoare la plata ratelor și dobânzilor, precum și condițiile privind modul de administrare al acțiunilor.

În urma încheierii acestui contract de vânzare-cumpărare, Asociația P.A.S. "Arva" Craiova a întocmit statutul de funcționare, în care se prevăd o serie de precizări privind desfășurarea activității Asociației P.A.S., până la achitarea integrală a acțiunilor către F.P.S.

În cadrul acestei privatizări Asociația P.A.S. "Arva" Craiova deține 70% din acțiuni, ce urmează a fi plătite integral în luna iunie 2003, și pentru care vânzătorul a constituit un drept de gaj general împrejurare care nu permite cesiunea sau vânzarea acțiunilor către terțe persoane, terțe persoane fiind și membrii asociației, aceasta până la plata integrală a contractului. A se vedea și adresa F.P.S.-ului în acest sens.

La data actuală în societate există o stare tensionată, deoarece hotărârea Tribunalui Dolj și Curtea de Apel Craiova au făcut posibilă înlocuirea Consiliului de administrație în exercițiu, printr-o ordonanță prezidențială.

Alăturat depun copie după cererea de suspendare depusă la Curtea Supremă de Justiție, unde s-au arătat detaliat fazele cum s-au derulat procedurile în instanțele de judecată, la tribunalul Dolj, Curtea de Apel Craiova.

Cu rugămintea de a găsi modul de soluționare legal, moral și de adevăr, consider, domnule ministru, că se va putea reglementa situația existentă la S.C. "Arva" Craiova, unde în ultimele zile există un haos total, ca urmare a intervenției în forță exercitată de către Borș Gheorghe, prin intimata Averescu Silvia.

Domnule ministru, este nevoie de o intervenție rapidă în rezolvarea situației, deorece, după modul cum se derulează ostilitățile, este posibil să degenereze într-o situație greu de controlat, amintind că vor fi disponibilizați circa 80 de salariați, iar activitatea, aprovizionarea agriculturii în județul Dolj va fi înlocuită cu activitatea de en gros, unde se vând bomboane, băuturi, textile, orice în afară de aprovizionarea de agricultură.

Cu respect, domnule ministru, vă rog să prezentați modul de soluționare cât mai urgent.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lazăr Lădariu, se pregătește domnul deputat Miron Chichișan.

 
 

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Interpelarea se adresează domnului Vlad Roșca, șeful Departamentului pentru administrație publică locală din cadrul Guvernului României.

După cum prea bine se știe, de câțiva ani, tablele indicatoare bilincve de la intrările și ieșirile în și din Municipiul Târgu Mureș sunt vopsite și schimbate frecvent, uneori la o săptămână, chiar și la câteva zile.

Deoarece inițiativa montării lor aparține domnului primar U.D.M.R., Fodor Imre, târgumureșenii ar vrea să știe cât a costat până acum această sarabandă a tablelor indicatoare, și, mai ales, din ce bani a fost plătită inutilitatea aceasta, atâta timp cât s-a procedat împotriva articolului 11 din Constituția României, care prevede că limba oficială este limba română, și în afara legii, deoarece ordonanța de urgență nr. 22 a fost declarată neconstituțională?

Nu ar fi cazul în această situație ca decontul să îl suporte domnul primar Fodor Imre din propriul buzunar.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Miron Chichișan, se pregătește doamna deputat Viorica Afrăsinei.

 
 

Domnul Miron Chichișan:

Domnule președinte,

Interpelarea este adresată domnului ministru Ioan Mureșan, ministrul agriculturii și alimentației.

După cum este cunoscut, situația creată în agricultura României nu a fost nicicând mai dezastruoasă ca în momentul de față.

Cifrele statistice indică faptul că din 2 milioane de hectare programate a fi arate în această toamnă s-au realizat numai 1,5 milioane, iar din cele 1,6 milioane hectare programate a fi însămânțate cu grâu s-au realizat doar 720.000 hectare. Pentru cine a străbătut în ultimile săptămâni țara este evident că cifrele vehiculate nu corespund realității, ele fiind mult cosmetizate.

Întrebarea nr. 1: Care este situația la zi a însămânțărilor la grâu și câte hectare au fost arate pentru însămânțările din primăvară?

Domnule ministru, nici până în prezent cupoanele valorice pentru lucrările agricole din această toamnă nu au fost acordate. Aceasta să fie una din cauzele nerealizării semănatului în această toamnă?

Întrebarea 2: Când considerați că vor fi acordate tichetele gratuite pentru motorină, promise sectorului agricol? Este vorba despre tichetele de 100.000 de lei la hectar pentru arat, plus 100.000 de lei pe hectar pentru semănat.

Întrebarea nr. 3: Este adevărat că la Ministerul Agriculturii și Alimentațieii existau la 21 octombrie 1999 fonduri cu dobândă subvenționată în valoare de 400 de miliarde lei, destinate lucrărilor agricole, nesolicitate de bănci, spre a fi dirijate producătorilor agricoli?

Cine trebuie să dirijeze agricultura României, domnule ministru, Guvernul și ministerul pe care-l dirijați sau băncile și organismele internaționale?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputat Viorica Afrăsinei, se pregătește domnul deputat Pavel Vasile.

 
 

Doamna Viorica Afrăsinei:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte de ședință,

Interpelarea mea din această seară se adresează domnului ministru Nicolae Noica, ministrul lucrărilor publice și amenajării teritoriului, și se referă la promisiunile pe care domnia sa le-a făcut locuitorilor Județului Botoșani, în ceea ce privește promovarea unui program de realizare a unor lucrări de alimentare cu apă a localităților județului, în baza unui contract pe care intenționa, încă de la începutul anului, să-l realizeze cu un partener străin.

Așa cum spuneam în interpelare, cu cât primisiunile domniei sale au fost mai mari, cu atât interpelarea mea devine mai dură, pentru că nimic nu poate fi mai nedemn decât vânzarea de iluzii.

Iată de ce, adresându-mă domniei sale, îl rog să ne facă cunoscute intențiile pentru perioada următoare în ceea ce privește mult promisele fonduri pentru alimentările cu apă și stadiul contractului care a constituit suportul promisiunilor făcute.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat Pavel Vasile, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Vasile Pavel:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează domnului ministru Ioan Caramitru, ministrul culturii.

Printre puținele obiective istorice, cu importanță deosebită, scăpate de buldozerele regimului comunist, se află și imobilul din strada George Apostol nr. 9, fostă Alexandru cel Bun nr. 3 din Municipiul Bacău, înscris în lista monumentelor istorice la nr. 04 B 005.

Această casă boierească făcea parte dintr-un ansamblu de case și acareturi care au aparținut vornicului Alecsandri, tatăl poetului. Casa și alte acareturi au fost vândute în 1908 generalului Badiu și au aparținut acestuia până în 1944. În 1949 această casă era părăsită. O parte din acareturi au fost demolate în 1864, așa cum arăta Costache Radu "și pe locul lor se zidi o baie". După cum se poate ușor observa, aceasta este o casă boierească construită în stil neoclasic, în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Documentele de mai târziu revendică același lucru.

Astfel, Grigore Tăbăcaru, în Ateneul Cultural din 1925 scrie: "Casele generalului Badiu au aparținut marelui nostru poet Vasile Alecsandri". Monumentul istoric, cunoscut astăzi sub numele de "Casa Alecsandri", face parte din puținele construcții rămase de la începutul secolului trecut și își are un loc bine definit în spiritualitatea culturală a Municipiului Bacău.

În Casa Alecsandri a funcționat în timp o grădiniță de copii, clădirea fiind, deci, în administrația inspectoratului școlar al Județului Bacău. Prin hotărâre judecătorească, în prezent, această casă aparține familiei Urziceanu, cu domiciliul în București, moștenitorul familiei Badiu. În ultimii ani, clădirea a fost dezafectată, în prezent fiind în pericol de a se prăbuși și este, practic, adăpost pentru boschetari și copii ai străzii.

Ținând cont de această stare de lucruri, vă întreb, domnule ministru, ce măsuri ați întreprins pentru salvarea și punerea în circuitul cultural al țării a casei marelui poet Vasile Alecsandri?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Cu aceasta, declar închisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților.

Ședința s-a încheiat la ora 19,56.

 
   

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania monday, 15 august 2022, 12:06
Telephone: +40213160300, +40214141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro