Domnul Nicolae Ionescu: Vă mulțumesc. Domnule președinte, Doamnelor și domnilor deputați, Bâlbâielile legislative ale Guvernului au devenit atât de obișnuite, încât numai decizia acestuia de a nu considera Biserica Ortodoxă ca Națională, stârnind mare nedumerire și îngrijorare, mai putea scoate din amorțeală poporul român acum, la sfârșit de mileniu și în pragul mileniului trei. Au mai fost în această toamnă, în acest septembrie atât de întunecat pentru vecinii noștri din Balcani, cu mii de victime ale cutremurelor din Turcia și Grecia, și momente de evocat pentru noi, pentru români, pe care le-am comemorat la Țebea, Ip, Treznea, Turda, alături de o impresionantă parte a electoratului ardelean, în lipsa majorității clasei politice, deci a Puterii care, nici acum, înaintea anului electoral 2000, nu a înțeles că, prin participare, putea elimina tensiuni politice artificiale. Nedezbaterea, în sesiunea extraordinară din iulie a.c., a raportului SRI, care aprecia că România este o țară în derivă, tergiversarea dezbaterii Legii funciare în Senat, nerealizarea acelei priorități absolute a Legislativului, care este reglementarea regimului juridic al proprietății, a tensionat din nou raporturile politice dintre Putere și Opoziție. În noiembrie 1996, cu peste o mie de zile în urmă, electoratul a votat schimbarea, încrezător în acel program propus de actualii conducători ai țării, celebrul Contract cu România de 200 de zile. Această importantă majoritate - peste 60%, și poate nu numai a așteptat cu mari speranțe intrarea în NATO și UE, anunțată cu surle și trâmbițe și mai ales reforma economică, care să fie pusă în slujba bunăstării țării și a majorității cetățenilor ei. Însă, criteriul după care se poate stabili dacă țara este condusă bine sau rău este nivelul de trai. Și, vai! cum arată acesta astăzi! Din păcate, în România ideea de reformă economică a fost definitiv compromisă prin prisma erorilor majore comise de guvernele Ciorbea și Vasile și care au produs consecințe de o deosebită gravitate în plan economic și social. Pentru majoritatea românilor, prima și cea mai serioasă problemă a lor este deteriorarea drastică a nivelului de trai sub presiunea permanentă a creșterii prețurilor. Pe fondul adoptării unor măsuri de așa-zisă reformă, ca: liberalizarea prețurilor, alinierea prețurilor produselor și serviciilor românești la nivelul celor occidentale, reactualizarea prețurilor produselor și serviciilor ca urmare a permanentei deprecieri leu-dolar etc., am asistat la o puternică depreciere a puterii de cumpărare a salariilor, pensiilor și alocaților, guvernanții nefiind preocupați deloc de asigurarea unui nivel de trai decent tuturor categoriilor sociale. O politică rațională presupune punerea procesului legislativ și a măsurilor Executivului în slujba cetățeanului, a rezolvării problemelor lui și nu invers, cum se întâmplă astăzi tocmai pentru a face guvernarea mai ușoară și pentru a suplini lipsa de soluții a guvernanților. Domnule Președinte Constantinescu, Domnule Prim-ministru Radu Vasile, încetați cu plimbările și cu ieșirile pe lângă balonul rotund, sau marii sportivi români. Nu confiscați victoriile lor în scop electoral, ci aplecați-vă asupra durerilor și nevoilor celor mulți și nevoiași, care nici nu mai speră la nici o luminiță, căci tunelul prin care sperați să-i conduceți, s-a transformat într-un zid cel al neputinței și al iluziilor. Treziți-vă, domnilor, și țineți aproape de popor, căci, de 3 ani, tot rătăciți! Vă mulțumesc.
|