Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of September 24, 1999

2.

Alocuţiunea domnului Gerhard Schröder, Cancelarul Republicii Federale Germania.

Şedinţa a început la ora 11,17. Din prezidiu au făcut parte domnii Petre Roman, preşedintele Senatului, şi Ion Diaconescu, preşedintele Camerei Deputaţilor.

Domnul Petre Roman: Stimate şi stimaţi colegi, Reluăm şedinţa plenară a Parlamentului, dedicată, în acest moment, primirii domnului Gerhard Schröder, Cancelarul Germaniei. Domnul Cancelar al Germaniei, domnul Gerhard Schröder. (În sala Parlamentului României îşi face intrarea domnul Cancelar Gerhard Schröder, care este întâmpinat cu aplauze.) Stimate domnule Cancelar Federal, Doamnelor şi domnilor parlamentari, Înalţi reprezentanţi ai Corpului Diplomatic acreditat la Bucureşti, Onorată asistenţă, Îmi revine deosebita plăcere şi onoare de a saluta astăzi prezenţa în Parlamentul României a domnului Gerhard Schröder, Cancelarul Republicii Federale Germania, care efectuează o vizită oficială la Bucureşti, la invitaţia primului ministru al României. Salutând prezenţa dumneavoastră în Parlamentul României, în acelaşi timp, să îmi permiteţi să apreciez, domnule Cancelar, că vizita în ţara noastră, de altfel prima vizită după revoluţia română din decembrie 1989 şi prima după circa 22 de ani de la precedenta vizită a unui Cancelar al Republicii Federale Germania, este pentru noi un eveniment politic de o importanţă deosebită, de primă importanţă. Ea marchează nu doar reafirmarea bunelor şi excelentelor legături politice, economice, culturale, pe toate planurile, de altminteri, dintre ţările noastră, însă, în acest moment, credem că ea dă expresie voinţei politice, atât a României, cât şi a Germaniei, de a întări şi îmbogăţi aceste raporturi, în toate domeniile, cum spuneam, de a lărgi şi adânci prietenia şi colaborarea dintre cele două popoare şi state, pe bazele noi, ale democraţiei româneşti, renăscută după decembrie 1989, şi ale democraţiei germane, renăscută după cel de al doilea război mondial, în noile împrejurări politice şi social-economice ale Europei, în care atât România cât şi Germania au aceeaşi aspiraţie, a unei Europe unite, în stabilitate, în securitate şi în democraţie. Daţi-mi voie, stimaţi colegi, în câteva cuvinte, să relevez personalitatea distinsului nostru oaspete, astăzi, un remarcabil om politic al Europei şi al întregii lumi. Prestigioasa carieră politică a domnului Gerhard Schröder începe în 1963, când devine membru al Partidului Social Democrat German. Apoi, membru al Consiliului Executiv, iar, din 1989, membru al prezidiului partidului. Dânsul a contribuit decisiv la definirea şi configurarea politicii principalului partid politic care guvernează în prezent Republica Federală Germania. Între anii 1980-1986, este membru al Bundestagului, adică Parlamentul Republicii Federale Germania. Între anii 1990-1998, este ales de două ori consecutiv, cu majoritate absolută, prim-ministru al Landului Saxonia Inferioară, funcţie în care a făcut, aşa cum s-au exprimat mediile de presă, "dovada unor calităţi de politician pragmatic şi dinamic, care îşi asumă curajul şi răspunderea pentru iniţierea şi materializarea unor ample proiecte, având drept finalitate asigurarea locurilor de muncă, combaterea birocraţiei administrative şi ministeriale, lupta împotriva criminalităţii". La 27 decembrie 1998, este ales ca cel de al şaptelea Cancelar Federal al Republicii Federale Germania. Din 12 aprilie anul acesta, el deţine şi funcţia de Preşedinte Federal al Partidului Social Democrat German. Prin experienţa şi echilibrul său în politică, prin dinamismul şi pragmatismul despre care vorbeam şi îl aminteam, precum şi datorită calităţilor umane de care a făcut dovadă, domnul Gerhard Schröder este respectat şi preţuit ca un prestigios om politic în toate cercurile politice germane. Alături de premierul britanic Tony Blair, a elaborat manifestul "Cea de a treia cale – noul centru" – "The Third Way" – "Neue Mitte", care propune o nouă formulă politică pentru depăşirea complexităţii realităţii contemporane: promovarea consensului ca mecanism privilegiat al vieţii politice; depăşirea unui model pasiv al statului-providenţă pentru punerea în valoare a fiecărui individ din societate; încurajarea inovării şi iniţiativei individuale ca instrumente decisive ale progresului personal şi colectiv. În alocuţiunea oficială pe care a rostit-o cu ocazia inaugurării oficiale a sediului Societăţii germane de politică, aminteaţi, stimate domnule Cancelar, despre necesitatea valorificării şanselor unei şi mai intense colaborări cu statele din Europa Centrală şi de Est, în realizarea politicii europene a Republicii Federale Germania. Aţi subliniat, tot acolo, faptul că integrarea celor trei noi membri ai NATO, respectiv Polonia, Ungaria şi Cehia, trebuie să meargă mână în mână cu o politică de strânsă cooperare cu celelalte ţări candidate, între care, desigur că amintesc ţara noastră, România. Mi-aş permite să subliniez în acest context, stimate domnule Cancelar, că valorile pe care le promovaţi în exercitarea înaltei demnităţi care v-a fost încredinţată, valorile progresului, dreptăţii sociale, solidarităţii umane, ca şi orientările ce le susţineţi în articularea unei Europe unite, democratice şi prospere, sunt repere importante şi pentru poporul român, care doreşte să construiască o societate democratică şi modernă, compatibilă cu standardele Uniunii Europene şi, în primul rând, pentru atingerea unui nivel de trai comparabil cu cel din ţările Europei Occidentale dezvoltate. De asemenea, asigurarea suveranităţii sale democratice prin integrarea în NATO. Sperăm într-o atitudine favorabilă, de sprijin al Germaniei în continuare. Sperăm că ne vom bucura de sprijinul constant în împlinirea aspiraţiei profunde a poporului român de integrare în structurile politice, economice şi de securitate europene şi euro-atlantice. Îl asigur pe domnul Cancelar Gerhard Schröder că se bucură dumnealui şi în ţara noastră de aceeaşi înaltă apreciere şi preţuire şi pentru contribuţia pe care a adus-o şi o va aduce la extinderea şi diversificarea relaţiilor dintre România şi Germania. Vă rog să-mi permiteţi să invit pe domnia sa să rostească mesajul către Parlamentul României. (Aplauze) Domnule Cancelar, vă rog.

Domnul Gerhard Schröder: Mult stimate domnule preşedinte al Senatului, Mult stimate domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, Mult stimate domnule prim-ministru, Stimate doamne, stimaţi domni, Este pentru mine o mare onoare şi o sinceră bucurie să pot vorbi astăzi în faţa dumneavoastră, reprezentanţii aleşi ai poporului român. Fac acest lucru, fiind conştient de relaţiile strânse, am putea spune chiar familiare, care leagă oamenii din ţările noastre de secole. Vrem să rămânem ataşaţi acestor relaţii şi să le dezvoltăm în continuare împreună. În zilele acestea, în săptămânile acestea, vizitez o serie de capitale din Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est. În anul acesta sărbătorim împreună împlinirea a 10 ani de la căderea cortinei de fier. Anul 1989 a fost un an la fel de important atât pentru Germania, cât şi pentru România. A fot un an important pentru noi toţi. În Germania a fost depăşită separarea inumană. Pentru România acest an a însemnat sfârşitul unei dictaturi cumplite. Zidurile, sârma ghimpată, toate acestea simboluri ale scindării Europei, au fost desfiinţate odată pentru totdeauna. Noi toţi am sperat atunci că antagonismele din Europa vor fi depăşite rapid, că pacea, libertatea, democraţia şi drepturile omului vor triumfa pretutindeni în Europa şi că comunitatea vest-europeană va evolua în direcţia unei comunităţi paneuropene. Multe dintre aceste speranţe au fost confirmate, dar au existat şi dezamăgiri. În anul 1991 am avut şocul reîntoarcerii războiului în Europa. Noi, europenii, nu am reuşit să împiedicăm patru războaie în Balcani, cu peste 200.000 de morţi, sute de mii de răniţi şi milioane de refugiaţi şi de izgoniţi. Dumneavoastră, stimate doamne, stimaţi domni, ştiţi că la începutul acestui an, diplomaţii comunităţii statelor au încercat să facă totul pentru a găsi o soluţie pe baza negocierilor pentru Kosovo. Când Guvernul de la Belgrad a refuzat toate aceste oferte de evitare a unei catastrofe, NATO a trebuit să recurgă la calea militară. Decizia de a trimite şi soldaţi germani în misiuni de luptă în Balcani, pentru mine, personal, a fost cea mai dificilă decizie pe care a trebuit s-o iau până acum în viaţa mea politică. Doresc să exprim poporului român şi acestor două înalte Camere parlamentare mulţumirile mele pentru sprijinirea operaţiunilor NATO. Pentru ţara dumneavoastră, ca vecină a Serbiei, aceasta nu a fost nicidecum de la sine înţeles. Sprijinul dumneavoastră nu a fost numai expresia solidarităţii şi a relaţiilor de parteneriat ale României cu NATO, ci a fost şi un semn pentru faptul că România se consideră parte a comunităţii de valori euroatlantice. Europa nu mai are voie să fie un spectator atunci când, pe propriul continent drepturile omului sunt călcate în picioare. Noi trebuie să acţionăm acum împreună pentru ca la Kosovo să se formeze o societate democratică şi multietnică. Stimate doamne, stimaţi domni, Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, iniţiat de preşedinţia germană a Uniunii Europene, este unul dintre cele mai importante proiecte europene în anii următori. Balcanul este – ca toate regiunile de pe continentul nostru – o misiune comună. Securitatea, pacea şi democraţia trebuie să fie indivizibile în Casa noastră, Europa. Nu se poate ca într-o parte a continentului nostru oamenii să se bucure de securitate, libertate şi prosperitate, în timp ce, în altă parte a sa, ei să fie lăsaţi în voia propriei soarte şi pradă unui nefast naţionalism agresiv. Pactul de Stabilitate este un proiect ambiţios, care este conceput pe o durată de mai mulţi ani. Uniunea Europeană doreşte să sprijine toate statele din regiune în procesul lor de apropiere de Uniune. Uşa spre aderare le este deschisă dacă îndeplinesc criteriile stabilite de Consiliul European de la Copenhaga şi de Tratatul de la Amsterdam. Acest lucru este de altfel valabil şi pentru ţara dumneavoastră vecină, Iugoslavia, pentru că Pactul de Stabilitate poate să aibă un succes de durată numai dacă şi Iugoslavia devine parteneră. Noi sprijinim cu ajutoare concrete oamenii din Serbia care împărtăşesc sistemul de valori al Europei. Ar fi însă în detrimentul aspiraţiilor lor de libertate şi democraţie, dacă ne-am aşeza acum din nou la aceeaşi masă cu regimul de la Belgrad. Doresc să mulţumesc în mod expres Guvernului Român pentru colaborarea ca constructivă în cadrul Pactului de Stabilitate. Colaborarea României, direct învecinată cu regiunea de criză, este deosebit de importantă. Prin aceasta, ţara dumneavoastră, doamnelor şi domnilor, confirmă una dintre principalele învăţături ale Europei în acest sfârşit de secol, iar această învăţătură spune că, numai dacă vecinilor noştri le merge bine, ne poate merge şi nouă bine pe termen lung. Germania a învăţat aceasta, nu în cele din urmă, în raportul său cu Franţa. Prietenia şi colaborarea strânsă germano-franceză constituie baza procesului de integrare europeană. Reconcilierea cu vecinii noştri de la Răsărit este premisa pentru pace, stabilitate şi bunăstare în Europa Centrală. Pentru statele balcanice, colaborarea şi reconcilierea cu vecinii sunt o condiţie preliminară esenţială pentru apropierea în continuare de Uniunea Europeană. Doamnelor şi domnilor, Aminteam mai devreme speranţele pe care le-a trezit anul 1989 şi sunt conştient că în ţara dumneavoastră unele dintre acestea au fost urmate de decepţii. Dumneavoastră, ca şi noi în Germania, v-aţi imaginat că procesul integrării europene va avea loc mai rapid şi va fi mai puţin anevoios. V-aţi angajat atunci pe drumul unor transformări profunde atestate în exterior prin primirea în scurt timp în Consiliul Europei, prin participarea la Parteneriatul pentru Pace al Alianţei Nord-Atlantice şi prin asocierea cu Uniunea Europeană. Procesul de transformare a economiei şi societăţii din ţara dumneavoastră nu a putut să menţină însă, în ultimii ani, ritmul pe care ni l-am fi dorit cu toţii. Ţara dumneavoastră se mai află încă într-o situaţie economică dificilă, care atrage după sine greutăţi sociale considerabile pentru cetăţenii săi. La 6 mai 1995, preşedintele federal din vrema aceea, Roman Herzog, făcea aici, exact în acest loc, următoarea constatare: "În vremuri de prefaceri adânci populaţia trăieşte bucuria şi şansa libertăţii, are libertatea de a opta între alternative, de a-şi clădi prin iniţiativă proprie un viitor mai bun. În acelaşi timp însă ea simte creşterea decalajelor sociale, pierderea unor locuri de muncă, necesitatea unor înnoiri, a creării unor noi locuri de muncă. Reformele îşi au preţul lor". Constatarea fostului Preşedinte Roman Herzog îşi păstrează şi astăzi deplina valabilitate. Ea se referea la propria noastră experienţă în transformarea economiei din noile landuri federale. Trăim în continuare situaţia în care acest proces solicită mari eforturi din partea populaţiei noastre. Dintre toate ţările din fostul bloc de est, dumneavoastră aici, în România, aţi avut, după sfârşitul dictaturii, poate cea mai dificilă situaţie de la care aţi pornit pe calea transformărilor. Ştim, de asemenea, cu toţii că, în perioada globalizării, dezvoltarea economică depinde în tot mai mare măsură de factori pe care politica internă nu-i poate influenţa. Nu există, însă, cred o alternativă la continuarea paşilor îndrăzneţi în direcţia reformei. Şi aş dori să vă adresez un apel: mergeţi înainte pe calea reformelor! Conduceţi consecvent administraţia, economia, societatea spre cursul european! Este singurul drum care poate să ducă ţara dumneavoastră spre un viitor în bunăstare şi securitate. Noi, germanii, vă vom sprijini în continuare după puterile noastre în această strădanie. Germania nu şi-a asumat numai ţelul unei adânciri, ci şi acela al lărgirii procesului de integrare europeană. România este, în ciuda tuturor dificultăţilor pe care le-am menţionat mai devreme, o parte a unui proces de aderare cuprinzător, care-i include pe toţi candidaţii. Voi interveni şi pe lângă Consiliul European de la Helsinki pentru ca acest lucru să devină limpede. Guvernul federal susţine, de asemenea, intensificarea în continuare a colaborării dintre NATO, pe de o parte, şi ţara dumneavoastră, pe de altă parte. La summit-ul NATO, care a avut loc în aprilie trecut la Washington, am reiterat şi concretizat politica "uşii deschise". Ţara dumneavoastră va continua să acţioneze în vederea realizării condiţiilor politice şi economice pentru aderare. După cum ştiţi, NATO nu este o simplă alianţă militară, ci în primul rând o comunitate de valori. Noi, germanii, ne-am bucurat să salutăm în România o ţară democratică, stabilă, ca membru plin al NATO atunci când va sosi timpul şi sperăm că acest lucru se va întâmpla cât mai curând posibil. Doamnelor şi domnilor, Peste câteva săptămâni, şefii de state şi guverne din ţările membre OSCE se vor reuni la Istanbul. Va trebui să luăm decizii de amploare privind viitoarea arhitectură de securitate din Europa şi sper că rezultatul va fi o substanţială Cartă a Securităţii Europene. România s-a oferit să preia în anul 2001, pentru un an, preşedinţia OSCE. În timpul în care a deţinut preşedinţia UE, Germania a acţionat cu succes pentru ca oferta dumneavoastră să fie acceptată. Uniunea şi, bineînţeles, şi Germania vor susţine la Istanbul candidatura dumneavoastră pe deplin. Contez pe faptul că la Istanbul, decizia va fi una pozitivă şi nu mă îndoiesc că România va face după aceea cât se poate de bine faţă dificilei sarcini care-i revine. Doamnelor şi domnilor, M-am referit la început la relaţiile care ne leagă de secole. Contactele dintre oamenii din ţările noastre depăşesc dimensiunea obişnuită prin intensitatea şi frecvenţa lor în toate domeniile sociale. Şi cred că acesta este un lucru bun. România este o ţară de limbă romanică şi are, prin aceasta, o relaţie specială cu celelalte ţări de limbă romanică. Ea este, în acelaşi timp, şi patria unei minorităţi germane importante, mai ales în Transilvania şi Banat. Românii de origine germană nu numai că aduc de peste 800 de ani o importantă contribuţie la economia şi cultura acestei ţări, ci ei au jucat întotdeauna şi un rol de mijlocitori între România şi Germania. După 1989, mii de etnici germani din România au emigrat în Germania. Eu am avut întotdeauna înţelegere pentru motivaţia repatriaţilor. Dar aş regreta profund dacă emigrarea ar duce la dispariţia din România a unei minorităţi care se defineşte germană din punct de vedere cultural. Ştiţi cu toţii că Europa de Est, de Sud-Est, cu multitudinea sa de popoare, limbi, obiceiuri şi datini nu constituie o excepţie în comparaţie cu alte ţări ale Europei. Ţările vest-europene oferă şi ele o patrie unor grupuri etnice total diferite, care vor să-şi păstreze particularităţile culturale. Minorităţi din ţările noastre originare din cu totul alte părţi ale Europei cresc, datorită intensificării migraţiei, lucru pe care, în ciuda dificultăţilor pe care le implică uneori, îl salutăm ca pe o îmbogăţire reală a societăţii noastre. Europa trebuie să-şi înţeleagă diversitatea ca pe o bogăţie şi să-şi dezvolte diferitele abilităţi de care dispune. Sub acest aspect mă bucură şi evoluţia din România, unde tendinţa de emigrare a etnicilor germani pare să nu mai continue. Guvernul federal îşi menţine răspunderea asumată faţă de minoritatea germană din ţara dumneavoastră. Măsurile de promovare de până acum, care servesc la ameliorarea condiţiilor de viaţă ale acesteia şi, prin aceasta, sunt şi în folosul ţării dumneavoastră, şi-au dovedit eficacitatea şi vor fi continuate. În acest context, mulţumesc foarte călduros Guvernului român pentru buna colaborare în cadrul Comisiei Guvernamentale Germano-Române. Doamnelor şi domnilor, Relaţiile noastre bilaterale deosebite se manifstă şi în interesul foarte diversificat pe care economia germană continuă să-l arate faţă de ţara dumneavoastră. Chiar şi în condiţii nu întotdeauna optime, întreprinderi germane investesc sume, în parte considerabile, care creează şi garantează locuri de muncă în ţara dumneavoastră. Noi vrem să promovăm acest lucru şi în viitor. Suntem interesaţi să dezvoltăm aceste relaţii şi în cadrul activităţii Pactului de Stabilitate. Luna viitoare, o delegaţie economică, sub conducerea Ministerului Federal al Economiei, va face o vizită în ţara dumneavoastră şi va vedea ce posibilităţi există pentru ca să avansăm în continuare. Cooperarea în domeniul ştiinţei şi al cercetării este prin tradiţie strânsă. Voi vizita astăzi New Europe College care colaborează strâns cu instituţii ştiinţifice germane şi care, anul trecut, a fost sprijinit de Fundaţia Volkswagen. România a fost anul trecut o ţară cu mare pondere la Târgul de Carte de la Leipzig, bucurându-se de un mare succes. Salut în mod special recenta hotărâre a Guvernului dumneavoastră de a înfiinţa un institut cultural propriu la Berlin. Doamnelor şi domnilor, În perspectiva secolului viitor, ne aflăm cu toţii în faţa unei provocări: aceea de a asigura pace, stabilitate, democraţie, bunăstare în Europa. Vă propun să acţionăm în acest sens împreună, germani şi români, în calitate de părţi ale procesului de integrare europeană. Vă mulţumesc pentru cinstea pe care mi-aţi oferit-o de a vorbi în faţa dumneavoastră, precum şi pentru atenţia cu care m-aţi ascultat. (Aplauze)

Domnul Ion Diaconescu: Domnule Cancelar, Distinşi oaspeţi, Doamnelor şi domnilor parlamentari, Mulţumim domnului Cancelar Schröder pentru mesajul de caldă prietenie pe care l-a transmis astăzi, în Parlamentul acestei ţări, poporului român. Salutăm, totodată, în persoana oaspetelui nostru de astăzi, pe omul politic, experimentat şi pragmatic al cărui nume este legat, între altele, de desăvârşirea programului unificării germane prin mutarea instituţiilor federale în noua capital㠖 Berlin. După alegerile germane din 1998, am constatat cu satisfacţie faptul că Guvernul condus de domnul Gerhard Schröder a continuat să dezvolte relaţiile de prietenie cu România democratică, a sprijinit şi sprijină apropierea ţării noastre de structurile Uniunii Europene şi Alianţei Nord-Atlantice. Avem nevoie ca Germania să fie pentru noi un partener care să ne susţină activ pe drumul integrării europene şi al afirmării, în această parte a continentului, a valorilor democraţiei, prosperităţii şi stabilităţii. Ţara noastră s-a afirmat în ultimii ani ca factor de stabilitate în Regiunea Europei de Sud-Est, fiind una din puţinele ţări din zonă care întreţine bune relaţii de vecinătate cu toate statele de aici. Suntem, de aceea, deschişi unei participări directe la eforturile regionale, de găsire a unei soluţii de durată la problemele din Kosovo şi din fosta Iugoslavia, pentru reluarea cursului firesc al dezvoltării economice şi politice în întreaga noastră regiune. Reamintim faptul că situaţia conflictuală din Iugoslavia a cauzat pierderi însemnate economiei româneşti şi exprimăm speranţa că implementarea factorului de stabilitate în Europa de Sud-Est va lua în considerare programe adecvate de asistenţă pentru ţările din regiune. Domnule Cancelar, Avem convingerea că vizita dumneavoastră la Bucureşti va contribui într-o măsură considerabilă la parcurgerea încă a unei etape în dezvoltarea raporturilor de prietenie şi colaborare dintre ţările noastre. Vă mulţumim. (Aplauze) Doamnelor şi domnilor, Cu aceasta, şedinţa noastră de astăzi s-a încheiat. Şedinţa s-a încheiat la ora 11,40.