Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of September 24, 1999
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1999 > 24-09-1999 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of September 24, 1999

2. Alocuțiunea domnului Gerhard Schröder, Cancelarul Republicii Federale Germania.  

Ședința a început la ora 11,17. Din prezidiu au făcut parte domnii Petre Roman, președintele Senatului, și Ion Diaconescu, președintele Camerei Deputaților.

Domnul Petre Roman:

Stimate și stimați colegi,

Reluăm ședința plenară a Parlamentului, dedicată, în acest moment, primirii domnului Gerhard Schröder, Cancelarul Germaniei.

Domnul Cancelar al Germaniei, domnul Gerhard Schröder. (În sala Parlamentului României își face intrarea domnul Cancelar Gerhard Schröder, care este întâmpinat cu aplauze.)

Stimate domnule Cancelar Federal,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Înalți reprezentanți ai Corpului Diplomatic acreditat la București,

Onorată asistență,

Îmi revine deosebita plăcere și onoare de a saluta astăzi prezența în Parlamentul României a domnului Gerhard Schröder, Cancelarul Republicii Federale Germania, care efectuează o vizită oficială la București, la invitația primului ministru al României.

Salutând prezența dumneavoastră în Parlamentul României, în același timp, să îmi permiteți să apreciez, domnule Cancelar, că vizita în țara noastră, de altfel prima vizită după revoluția română din decembrie 1989 și prima după circa 22 de ani de la precedenta vizită a unui Cancelar al Republicii Federale Germania, este pentru noi un eveniment politic de o importanță deosebită, de primă importanță. Ea marchează nu doar reafirmarea bunelor și excelentelor legături politice, economice, culturale, pe toate planurile, de altminteri, dintre țările noastră, însă, în acest moment, credem că ea dă expresie voinței politice, atât a României, cât și a Germaniei, de a întări și îmbogăți aceste raporturi, în toate domeniile, cum spuneam, de a lărgi și adânci prietenia și colaborarea dintre cele două popoare și state, pe bazele noi, ale democrației românești, renăscută după decembrie 1989, și ale democrației germane, renăscută după cel de al doilea război mondial, în noile împrejurări politice și social-economice ale Europei, în care atât România cât și Germania au aceeași aspirație, a unei Europe unite, în stabilitate, în securitate și în democrație.

Dați-mi voie, stimați colegi, în câteva cuvinte, să relevez personalitatea distinsului nostru oaspete, astăzi, un remarcabil om politic al Europei și al întregii lumi. Prestigioasa carieră politică a domnului Gerhard Schröder începe în 1963, când devine membru al Partidului Social Democrat German. Apoi, membru al Consiliului Executiv, iar, din 1989, membru al prezidiului partidului.

Dânsul a contribuit decisiv la definirea și configurarea politicii principalului partid politic care guvernează în prezent Republica Federală Germania. Între anii 1980-1986, este membru al Bundestagului, adică Parlamentul Republicii Federale Germania. Între anii 1990-1998, este ales de două ori consecutiv, cu majoritate absolută, prim-ministru al Landului Saxonia Inferioară, funcție în care a făcut, așa cum s-au exprimat mediile de presă, "dovada unor calități de politician pragmatic și dinamic, care își asumă curajul și răspunderea pentru inițierea și materializarea unor ample proiecte, având drept finalitate asigurarea locurilor de muncă, combaterea birocrației administrative și ministeriale, lupta împotriva criminalității".

La 27 decembrie 1998, este ales ca cel de al șaptelea Cancelar Federal al Republicii Federale Germania. Din 12 aprilie anul acesta, el deține și funcția de Președinte Federal al Partidului Social Democrat German.

Prin experiența și echilibrul său în politică, prin dinamismul și pragmatismul despre care vorbeam și îl aminteam, precum și datorită calităților umane de care a făcut dovadă, domnul Gerhard Schröder este respectat și prețuit ca un prestigios om politic în toate cercurile politice germane.

Alături de premierul britanic Tony Blair, a elaborat manifestul "Cea de a treia cale – noul centru" – "The Third Way" – "Neue Mitte", care propune o nouă formulă politică pentru depășirea complexității realității contemporane: promovarea consensului ca mecanism privilegiat al vieții politice; depășirea unui model pasiv al statului-providență pentru punerea în valoare a fiecărui individ din societate; încurajarea inovării și inițiativei individuale ca instrumente decisive ale progresului personal și colectiv.

În alocuțiunea oficială pe care a rostit-o cu ocazia inaugurării oficiale a sediului Societății germane de politică, aminteați, stimate domnule Cancelar, despre necesitatea valorificării șanselor unei și mai intense colaborări cu statele din Europa Centrală și de Est, în realizarea politicii europene a Republicii Federale Germania. Ați subliniat, tot acolo, faptul că integrarea celor trei noi membri ai NATO, respectiv Polonia, Ungaria și Cehia, trebuie să meargă mână în mână cu o politică de strânsă cooperare cu celelalte țări candidate, între care, desigur că amintesc țara noastră, România.

Mi-aș permite să subliniez în acest context, stimate domnule Cancelar, că valorile pe care le promovați în exercitarea înaltei demnități care v-a fost încredințată, valorile progresului, dreptății sociale, solidarității umane, ca și orientările ce le susțineți în articularea unei Europe unite, democratice și prospere, sunt repere importante și pentru poporul român, care dorește să construiască o societate democratică și modernă, compatibilă cu standardele Uniunii Europene și, în primul rând, pentru atingerea unui nivel de trai comparabil cu cel din țările Europei Occidentale dezvoltate. De asemenea, asigurarea suveranității sale democratice prin integrarea în NATO.

Sperăm într-o atitudine favorabilă, de sprijin al Germaniei în continuare. Sperăm că ne vom bucura de sprijinul constant în împlinirea aspirației profunde a poporului român de integrare în structurile politice, economice și de securitate europene și euro-atlantice.

Îl asigur pe domnul Cancelar Gerhard Schröder că se bucură dumnealui și în țara noastră de aceeași înaltă apreciere și prețuire și pentru contribuția pe care a adus-o și o va aduce la extinderea și diversificarea relațiilor dintre România și Germania.

Vă rog să-mi permiteți să invit pe domnia sa să rostească mesajul către Parlamentul României. (Aplauze)

Domnule Cancelar, vă rog.

Domnul Gerhard Schröder:

Mult stimate domnule președinte al Senatului,

Mult stimate domnule președinte al Camerei Deputaților,

Mult stimate domnule prim-ministru,

Stimate doamne, stimați domni,

Este pentru mine o mare onoare și o sinceră bucurie să pot vorbi astăzi în fața dumneavoastră, reprezentanții aleși ai poporului român.

Fac acest lucru, fiind conștient de relațiile strânse, am putea spune chiar familiare, care leagă oamenii din țările noastre de secole. Vrem să rămânem atașați acestor relații și să le dezvoltăm în continuare împreună.

În zilele acestea, în săptămânile acestea, vizitez o serie de capitale din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est. În anul acesta sărbătorim împreună împlinirea a 10 ani de la căderea cortinei de fier. Anul 1989 a fost un an la fel de important atât pentru Germania, cât și pentru România. A fot un an important pentru noi toți. În Germania a fost depășită separarea inumană. Pentru România acest an a însemnat sfârșitul unei dictaturi cumplite. Zidurile, sârma ghimpată, toate acestea simboluri ale scindării Europei, au fost desființate odată pentru totdeauna.

Noi toți am sperat atunci că antagonismele din Europa vor fi depășite rapid, că pacea, libertatea, democrația și drepturile omului vor triumfa pretutindeni în Europa și că comunitatea vest-europeană va evolua în direcția unei comunități paneuropene.

Multe dintre aceste speranțe au fost confirmate, dar au existat și dezamăgiri. În anul 1991 am avut șocul reîntoarcerii războiului în Europa. Noi, europenii, nu am reușit să împiedicăm patru războaie în Balcani, cu peste 200.000 de morți, sute de mii de răniți și milioane de refugiați și de izgoniți.

Dumneavoastră, stimate doamne, stimați domni, știți că la începutul acestui an, diplomații comunității statelor au încercat să facă totul pentru a găsi o soluție pe baza negocierilor pentru Kosovo. Când Guvernul de la Belgrad a refuzat toate aceste oferte de evitare a unei catastrofe, NATO a trebuit să recurgă la calea militară. Decizia de a trimite și soldați germani în misiuni de luptă în Balcani, pentru mine, personal, a fost cea mai dificilă decizie pe care a trebuit s-o iau până acum în viața mea politică.

Doresc să exprim poporului român și acestor două înalte Camere parlamentare mulțumirile mele pentru sprijinirea operațiunilor NATO. Pentru țara dumneavoastră, ca vecină a Serbiei, aceasta nu a fost nicidecum de la sine înțeles.

Sprijinul dumneavoastră nu a fost numai expresia solidarității și a relațiilor de parteneriat ale României cu NATO, ci a fost și un semn pentru faptul că România se consideră parte a comunității de valori euroatlantice. Europa nu mai are voie să fie un spectator atunci când, pe propriul continent drepturile omului sunt călcate în picioare. Noi trebuie să acționăm acum împreună pentru ca la Kosovo să se formeze o societate democratică și multietnică.

Stimate doamne, stimați domni,

Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, inițiat de președinția germană a Uniunii Europene, este unul dintre cele mai importante proiecte europene în anii următori. Balcanul este – ca toate regiunile de pe continentul nostru – o misiune comună. Securitatea, pacea și democrația trebuie să fie indivizibile în Casa noastră, Europa. Nu se poate ca într-o parte a continentului nostru oamenii să se bucure de securitate, libertate și prosperitate, în timp ce, în altă parte a sa, ei să fie lăsați în voia propriei soarte și pradă unui nefast naționalism agresiv.

Pactul de Stabilitate este un proiect ambițios, care este conceput pe o durată de mai mulți ani. Uniunea Europeană dorește să sprijine toate statele din regiune în procesul lor de apropiere de Uniune. Ușa spre aderare le este deschisă dacă îndeplinesc criteriile stabilite de Consiliul European de la Copenhaga și de Tratatul de la Amsterdam.

Acest lucru este de altfel valabil și pentru țara dumneavoastră vecină, Iugoslavia, pentru că Pactul de Stabilitate poate să aibă un succes de durată numai dacă și Iugoslavia devine parteneră. Noi sprijinim cu ajutoare concrete oamenii din Serbia care împărtășesc sistemul de valori al Europei. Ar fi însă în detrimentul aspirațiilor lor de libertate și democrație, dacă ne-am așeza acum din nou la aceeași masă cu regimul de la Belgrad.

Doresc să mulțumesc în mod expres Guvernului Român pentru colaborarea ca constructivă în cadrul Pactului de Stabilitate. Colaborarea României, direct învecinată cu regiunea de criză, este deosebit de importantă. Prin aceasta, țara dumneavoastră, doamnelor și domnilor, confirmă una dintre principalele învățături ale Europei în acest sfârșit de secol, iar această învățătură spune că, numai dacă vecinilor noștri le merge bine, ne poate merge și nouă bine pe termen lung.

Germania a învățat aceasta, nu în cele din urmă, în raportul său cu Franța. Prietenia și colaborarea strânsă germano-franceză constituie baza procesului de integrare europeană. Reconcilierea cu vecinii noștri de la Răsărit este premisa pentru pace, stabilitate și bunăstare în Europa Centrală. Pentru statele balcanice, colaborarea și reconcilierea cu vecinii sunt o condiție preliminară esențială pentru apropierea în continuare de Uniunea Europeană.

Doamnelor și domnilor,

Aminteam mai devreme speranțele pe care le-a trezit anul 1989 și sunt conștient că în țara dumneavoastră unele dintre acestea au fost urmate de decepții. Dumneavoastră, ca și noi în Germania, v-ați imaginat că procesul integrării europene va avea loc mai rapid și va fi mai puțin anevoios. V-ați angajat atunci pe drumul unor transformări profunde atestate în exterior prin primirea în scurt timp în Consiliul Europei, prin participarea la Parteneriatul pentru Pace al Alianței Nord-Atlantice și prin asocierea cu Uniunea Europeană.

Procesul de transformare a economiei și societății din țara dumneavoastră nu a putut să mențină însă, în ultimii ani, ritmul pe care ni l-am fi dorit cu toții. Țara dumneavoastră se mai află încă într-o situație economică dificilă, care atrage după sine greutăți sociale considerabile pentru cetățenii săi.

La 6 mai 1995, președintele federal din vrema aceea, Roman Herzog, făcea aici, exact în acest loc, următoarea constatare: "În vremuri de prefaceri adânci populația trăiește bucuria și șansa libertății, are libertatea de a opta între alternative, de a-și clădi prin inițiativă proprie un viitor mai bun. În același timp însă ea simte creșterea decalajelor sociale, pierderea unor locuri de muncă, necesitatea unor înnoiri, a creării unor noi locuri de muncă. Reformele își au prețul lor". Constatarea fostului Președinte Roman Herzog își păstrează și astăzi deplina valabilitate. Ea se referea la propria noastră experiență în transformarea economiei din noile landuri federale. Trăim în continuare situația în care acest proces solicită mari eforturi din partea populației noastre.

Dintre toate țările din fostul bloc de est, dumneavoastră aici, în România, ați avut, după sfârșitul dictaturii, poate cea mai dificilă situație de la care ați pornit pe calea transformărilor. Știm, de asemenea, cu toții că, în perioada globalizării, dezvoltarea economică depinde în tot mai mare măsură de factori pe care politica internă nu-i poate influența.

Nu există, însă, cred o alternativă la continuarea pașilor îndrăzneți în direcția reformei. Și aș dori să vă adresez un apel: mergeți înainte pe calea reformelor! Conduceți consecvent administrația, economia, societatea spre cursul european! Este singurul drum care poate să ducă țara dumneavoastră spre un viitor în bunăstare și securitate.

Noi, germanii, vă vom sprijini în continuare după puterile noastre în această strădanie. Germania nu și-a asumat numai țelul unei adânciri, ci și acela al lărgirii procesului de integrare europeană. România este, în ciuda tuturor dificultăților pe care le-am menționat mai devreme, o parte a unui proces de aderare cuprinzător, care-i include pe toți candidații. Voi interveni și pe lângă Consiliul European de la Helsinki pentru ca acest lucru să devină limpede.

Guvernul federal susține, de asemenea, intensificarea în continuare a colaborării dintre NATO, pe de o parte, și țara dumneavoastră, pe de altă parte. La summit-ul NATO, care a avut loc în aprilie trecut la Washington, am reiterat și concretizat politica "ușii deschise". Țara dumneavoastră va continua să acționeze în vederea realizării condițiilor politice și economice pentru aderare. După cum știți, NATO nu este o simplă alianță militară, ci în primul rând o comunitate de valori. Noi, germanii, ne-am bucurat să salutăm în România o țară democratică, stabilă, ca membru plin al NATO atunci când va sosi timpul și sperăm că acest lucru se va întâmpla cât mai curând posibil.

Doamnelor și domnilor,

Peste câteva săptămâni, șefii de state și guverne din țările membre OSCE se vor reuni la Istanbul. Va trebui să luăm decizii de amploare privind viitoarea arhitectură de securitate din Europa și sper că rezultatul va fi o substanțială Cartă a Securității Europene.

România s-a oferit să preia în anul 2001, pentru un an, președinția OSCE. În timpul în care a deținut președinția UE, Germania a acționat cu succes pentru ca oferta dumneavoastră să fie acceptată. Uniunea și, bineînțeles, și Germania vor susține la Istanbul candidatura dumneavoastră pe deplin. Contez pe faptul că la Istanbul, decizia va fi una pozitivă și nu mă îndoiesc că România va face după aceea cât se poate de bine față dificilei sarcini care-i revine.

Doamnelor și domnilor,

M-am referit la început la relațiile care ne leagă de secole. Contactele dintre oamenii din țările noastre depășesc dimensiunea obișnuită prin intensitatea și frecvența lor în toate domeniile sociale. Și cred că acesta este un lucru bun.

România este o țară de limbă romanică și are, prin aceasta, o relație specială cu celelalte țări de limbă romanică. Ea este, în același timp, și patria unei minorități germane importante, mai ales în Transilvania și Banat. Românii de origine germană nu numai că aduc de peste 800 de ani o importantă contribuție la economia și cultura acestei țări, ci ei au jucat întotdeauna și un rol de mijlocitori între România și Germania.

După 1989, mii de etnici germani din România au emigrat în Germania. Eu am avut întotdeauna înțelegere pentru motivația repatriaților. Dar aș regreta profund dacă emigrarea ar duce la dispariția din România a unei minorități care se definește germană din punct de vedere cultural.

Știți cu toții că Europa de Est, de Sud-Est, cu multitudinea sa de popoare, limbi, obiceiuri și datini nu constituie o excepție în comparație cu alte țări ale Europei. Țările vest-europene oferă și ele o patrie unor grupuri etnice total diferite, care vor să-și păstreze particularitățile culturale. Minorități din țările noastre originare din cu totul alte părți ale Europei cresc, datorită intensificării migrației, lucru pe care, în ciuda dificultăților pe care le implică uneori, îl salutăm ca pe o îmbogățire reală a societății noastre. Europa trebuie să-și înțeleagă diversitatea ca pe o bogăție și să-și dezvolte diferitele abilități de care dispune.

Sub acest aspect mă bucură și evoluția din România, unde tendința de emigrare a etnicilor germani pare să nu mai continue. Guvernul federal își menține răspunderea asumată față de minoritatea germană din țara dumneavoastră. Măsurile de promovare de până acum, care servesc la ameliorarea condițiilor de viață ale acesteia și, prin aceasta, sunt și în folosul țării dumneavoastră, și-au dovedit eficacitatea și vor fi continuate. În acest context, mulțumesc foarte călduros Guvernului român pentru buna colaborare în cadrul Comisiei Guvernamentale Germano-Române.

Doamnelor și domnilor,

Relațiile noastre bilaterale deosebite se manifstă și în interesul foarte diversificat pe care economia germană continuă să-l arate față de țara dumneavoastră. Chiar și în condiții nu întotdeauna optime, întreprinderi germane investesc sume, în parte considerabile, care creează și garantează locuri de muncă în țara dumneavoastră. Noi vrem să promovăm acest lucru și în viitor. Suntem interesați să dezvoltăm aceste relații și în cadrul activității Pactului de Stabilitate. Luna viitoare, o delegație economică, sub conducerea Ministerului Federal al Economiei, va face o vizită în țara dumneavoastră și va vedea ce posibilități există pentru ca să avansăm în continuare.

Cooperarea în domeniul științei și al cercetării este prin tradiție strânsă. Voi vizita astăzi New Europe College care colaborează strâns cu instituții științifice germane și care, anul trecut, a fost sprijinit de Fundația Volkswagen. România a fost anul trecut o țară cu mare pondere la Târgul de Carte de la Leipzig, bucurându-se de un mare succes. Salut în mod special recenta hotărâre a Guvernului dumneavoastră de a înființa un institut cultural propriu la Berlin.

Doamnelor și domnilor,

În perspectiva secolului viitor, ne aflăm cu toții în fața unei provocări: aceea de a asigura pace, stabilitate, democrație, bunăstare în Europa. Vă propun să acționăm în acest sens împreună, germani și români, în calitate de părți ale procesului de integrare europeană.

Vă mulțumesc pentru cinstea pe care mi-ați oferit-o de a vorbi în fața dumneavoastră, precum și pentru atenția cu care m-ați ascultat. (Aplauze)

Domnul Ion Diaconescu:

Domnule Cancelar,

Distinși oaspeți,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Mulțumim domnului Cancelar Schröder pentru mesajul de caldă prietenie pe care l-a transmis astăzi, în Parlamentul acestei țări, poporului român.

Salutăm, totodată, în persoana oaspetelui nostru de astăzi, pe omul politic, experimentat și pragmatic al cărui nume este legat, între altele, de desăvârșirea programului unificării germane prin mutarea instituțiilor federale în noua capital㠖 Berlin.

După alegerile germane din 1998, am constatat cu satisfacție faptul că Guvernul condus de domnul Gerhard Schröder a continuat să dezvolte relațiile de prietenie cu România democratică, a sprijinit și sprijină apropierea țării noastre de structurile Uniunii Europene și Alianței Nord-Atlantice.

Avem nevoie ca Germania să fie pentru noi un partener care să ne susțină activ pe drumul integrării europene și al afirmării, în această parte a continentului, a valorilor democrației, prosperității și stabilității.

Țara noastră s-a afirmat în ultimii ani ca factor de stabilitate în Regiunea Europei de Sud-Est, fiind una din puținele țări din zonă care întreține bune relații de vecinătate cu toate statele de aici.

Suntem, de aceea, deschiși unei participări directe la eforturile regionale, de găsire a unei soluții de durată la problemele din Kosovo și din fosta Iugoslavia, pentru reluarea cursului firesc al dezvoltării economice și politice în întreaga noastră regiune.

Reamintim faptul că situația conflictuală din Iugoslavia a cauzat pierderi însemnate economiei românești și exprimăm speranța că implementarea factorului de stabilitate în Europa de Sud-Est va lua în considerare programe adecvate de asistență pentru țările din regiune.

Domnule Cancelar,

Avem convingerea că vizita dumneavoastră la București va contribui într-o măsură considerabilă la parcurgerea încă a unei etape în dezvoltarea raporturilor de prietenie și colaborare dintre țările noastre.

Vă mulțumim.

(Aplauze)

Doamnelor și domnilor,

Cu aceasta, ședința noastră de astăzi s-a încheiat.

Ședința s-a încheiat la ora 11,40.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania tuesday, 16 august 2022, 4:14
Telephone: +40213160300, +40214141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro