Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of September 20, 1999
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
04-10-2022
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1999 > 20-09-1999 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of September 20, 1999

Aprobarea ordinii de zi, cu modificări, pentru zilele de 20, 21 și 23 septembrie 1999.

Ședința a început la ora 16,30.

Ședința a fost condusă de domnul Acsinte Gaspar, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Alexandru Konya-Hamar și Vasile Miclăuș, secretari.*

 

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnelor și domnilor, bună ziua. Vă rog să vă ocupați locurile care v-au fost repartizate în sala de ședință, pentru a putea să începem lucrările Camerei Deputaților, ședința din după-amiaza zilei de 20 septembrie, din cadrul celei de a doua sesiunii ordinare a anului 1999.

Vă informez că potrivit prevederilor Constituției și ale Regulamentului Camerei Deputaților, ședința de astăzi este publică. Așa cum cunoașteți, regulamentul prevede că deputații sunt obligați să fie prezenți la lucrările Camerei și să se înscrie pe lista de prezență. Din datele obținute de la Secretariatul tehnic, participarea deputaților la ședința de astăzi se prezintă astfel: din totalul de 343 de deputați, și-au înregistrat prezența 244, absentează 99. Potrivit art. 195, nu sunt considerați absenți 10 deputați, care participă la desfășurarea altor acțiuni parlamentare, iar 9 deputați sunt membri ai Guvernului, găsindu-se în exercitarea atribuțiilor ce le revin potrivit Constituției.

În conformitate cu art. 128 din regulament, Camera lucrează legal în prezența majoritățiii deputaților. Raportând această dispoziție regulamentară la numărul de 343 de deputați, majoritatea este de 172 de deputați. Cvorumul de lucru, ca urmare a scăderii celor ce au alte misiuni, este de 153.

Ordinea de zi și programul de lucru ale Camerei au fost aprobate, după cum vă este cunoscut, în ședința de joi, 16 septembrie. În ședința de astăzi a Biroului Permanent s-a decis să se propună următoarele modificări la ordinea de zi (modificările se referă la ordinea de zi pentru zilele de marți și joi).

Modificările, așa cum v-au fost distribuite, vizează poz. 1 și 2 de la pct. II, și anume: la pct. 1, s-a introdus raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru completarea Legii protecției mediului nr. 137/1995; la pct. 2, raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru constituirea și funcționarea Consiliului Național pentru Mediu și Dezvoltare Durabilă, iar la pct. 24, este vorba de proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat; Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat și Propunerea legislativă privind modificarea prevederilor art.3 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat. Deci, față de forma care a fost aprobată joi, Biroul Permanent supune aceste 3 modificări plenului Camerei Deputaților.

Dacă în afară de modificările solicitate de către Biroul Permanent mai sunt și alte modificări la proiectul ordinii de zi? Doamnă deputat Smaranda Dobrescu, vorbiți în numele grupului, pentru că modificarea ordinii de zi, odată aprobată, nu se poate face decât la cererea Guvernului, a Biroului Permanent sau a grupului parlamentar? Dumneavoastră, după câte știu, nu vă mai găsiți în structura unui grup, potrivit regulamentului, și, ca atare, intervenția de astăzi nu poate avea loc.

Domnule deputat Petre Țurlea, aveți calitatea de lider, vicelider la grup?

 
 

Domnul Petre Țurlea:

În numele grupului vorbesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Nu există liderul sau viceliderul în sală?

Voci din Grupul parlamentar al PUNR:

A fost delegat de noi!

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, liderul sau viceliderul grupului există sau nu există?

 
 

Domnul Marțian Dan (din sală):

A fost împuternicit de grup!

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă rog, dacă, din partea grupurilor parlamentare, sunt propuneri de modificare a ordinii de zi așa cum a fost aprobată, propuneri care vă rog să fie făcute în conformitate cu prevederile regulamentului? În situația în care nu mai sunt alte intervenții, vă supun aprobării cele trei modificări la ordinea de zi propuse de Biroul Permanent.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Deci, ordinea de zi a fost completată cu cele 3 modificări.

La programul de lucru, care, de asemenea, a fost aprobat în ședința de joi, 16 septembrie. Dacă sunt ceva intervenții? Aș vrea să vă comunic că mâine este posibil ca, în jurul orei 9,00, să se adreseze plenului Camerei Deputaților Regele Norvegiei, motiv pentru care timpul care este afectat pentru intervențiile deputaților va fi întrerupt, urmând ca, după aceea, el să continue în cadrul celor 50 de minute care sunt alocate pentru asemenea acțiuni parlamentare.

 
Informare cu privire la proiectele de legi și propunerile legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente:

Înainte de a lua în discuție proiectele de lege și propunerile legislative care sunt înscrise pe ordinea de zi, vă rog să-mi permiteți să vă prezint o informare în legătură cu inițiativele legislative care au fost înregistrate la Biroul Permanent, de la ultima noastră ședință.

Un prim proiect de lege se referă la aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 130/1999 pentru completarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, depus de către Guvern. Acest proiect de lege a fost remis pentru a fi discutat în fond de către Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru avize, de către Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale. În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă informez că acest proiect de lege, care se referă la ordonanță de urgență, urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Al doilea proiect de lege are ca obiect aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 131/1999 pentru modificarea Legii nr. 165/1998 privind constituirea la dispoziția Ministerului Agriculturii și Alimentației a Fondului pentru finanțarea cheltuielilor aferente lucrărilor agricole din sectorul vegetal și a celor pentru creșterea animalelor în perioada 1998-2000, depus de către Guvern. Acest proiect de lege s-a înaintat pentru a fi examinat, în fond, de către Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; iar pentru a-și da avizul, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități. Și acest proiect de lege urmează să fie dezbătut în procedură de urgență, în conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Un al treilea proiect de lege se referă la aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 132/1999 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 36/1999 privind sprijinul acordat de stat producătorilor agricoli pentru achiziționarea de tractoare, combine, mașini și utilaje agricole, precum și de instalații pentru irigat din producția internă, depus de către Guvern. Proiectul de lege la care m-am referit a fost remis pentru a fi analizat și dezbătut, în fond, de către Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități. Și acest proiect de lege va fi dezbătut în procedură de urgență, raportându-ne la dispozițiile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Al patrulea proiect de lege are ca obiect aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 134/1999 privind unele măsuri referitoare la salarizarea magistraților și a celorlalte categorii de personal din organele autorității judecătorești, depus de către Guvern. Acest proiect de lege urmează să fie dezbătut, în fond, de către Comisia pentru muncă și protecție socială; iar avize vor fi remise din partea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, Comisiei juridice, de disciplină și imunități. Potrivit dispozițiilor art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaților, proiectul de lege urmează să fie dezbătut în procedură de urgență.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 66/1998 pentru finanțarea instituțiilor de învățământ superior aflate în coordonarea Ministerului Educației Naționale, respis de Senat în ședința din 10 septembrie 1999. Cu acest proiect de lege au fost sesizate în vederea reexaminării următoarele comisii: Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, în fond; Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități, pentru avize.

Al șaselea proiect de lege înregistrat la Camera Deputaților se referă la Legea privind asistența socială a persoanelor vârstnice, adoptat de Senat în ședința din 9 septembrie 1999. Proiectul a fost îndreptat, pentru a fi examinat în fond, la Comisia pentru muncă și protecție socială; iar pentru a-și da avize, la Comisia pentru sănătate și familie, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Al șaptelea proiect de lege înregistrat la Camera Deputaților se referă la ratificarea Tratatului de interzicere totală a experiențelor nucleare adoptat de Adunarea Generală a Națiunilor Unite la 10 septembrie 1998, adoptat de Senat în ședința din 13 septembrie 1999. Proiectul de lege urmează a fi analizat, în fond, de către Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; iar, pentru a-și da avizele, de către Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Al optulea proiect de lege are ca obiect aderarea României la Acordul internațional al zahărului, adoptat la 20 martie 1992, și autorizarea plății cotizației naționale la Organizația Internanțională a zahărului, adoptat de Senat în ședința din 13 septembrie 1999. Proiectul de lege va fi examinat, în fond, de către Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; își vor da avizul asupra acestui proiect de lege următoarele comisii: Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Nouă, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 92/1994 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, modificată și completată prin Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, inițiată de domnul deputat Petre Partal, Grupul parlamentar USD-PD. Propunerea legislativă a fost remisă, pentru a fi examinată în fond, Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, iar, pentru aviz, Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Doamnelor și domnilor deputați,

După această informare în legătură cu propunerile legislative și proiectele de lege care au fost înregistrate la Camera Deputaților, urmează să luăm în discuție proiectele de hotărâri, legi și propuneri legislative, care sunt prevăzute pentru ordinea de zi din această zi.

Dezbaterea proiectului de Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Camerei Deputaților nr.45/1998 privind bugetul Camerei Deputaților pe anul 1999 și proiecția acestuia pentru anul 2000 (Amânarea votului final.)

Primul proiect pe care îl vom lua în examinare este proiectul de Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Camerei Deputaților nr. 45/1998 privind bugetul Camerei Deputaților pe anul 1999 și proiecția acestuia pentru anul 2000. Potrivit regulamentului, Biroul Permanent este cel care supune spre aprobare Camerei proiectul de buget, ca și rectificările acestuia.

Rog inițiatorii, respectiv, chestorii Camerei Deputaților, să-și ocupe locul în loja inițiatorilor. De asemenea, rog Biroul Comisiei pentru buget, finanțe, care a examinat în fond această hotărâre, să-și ocupe locul.

Din partea chestorilor deputaților, pentru a prezenta nota de fundamentare, are cuvântul domnul chestor Tănase Barde. Vă rog să prezentați nota de fundamentare!

 

Domnul Tănase Barde:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

In fond, este vorba despre o rearanjare a bugetului Camerei Deputaților...

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Ce înseamnă "rearanjare"? Bugetul nu se "rearanjează"!

 
 

Domnul Tănase Barde:

Domnule președinte,

Vă rog frumos, spuneți-i domnului Gavra să mă lase să continuu!

S-a făcut o economie de 6 miliarde de lei din cheltuielile cu salarii și vă rugăm să aprobați ca, din aceste 6 miliarde, 5,250 de miliarde lei să fie folosite pentru cheltuieli materiale și servicii, 250 de milioane lei pentru contribuții și cotizații la organisme internaționale și 500 de milioane pentru investiții, ca să continuăm o serie de lucrări care sunt deja începute.

În ce privește activitatea extrabugetară, vă rugăm să aprobați suma de 1,120 de miliarde de lei pentru achiziționarea de utilaje pentru blocul alimentar și, de asemenea, pentru crearea unui sistem informațional în vederea verificării existenței și integrității patrimoniului Camerei Deputaților pe locuri de folosință și utilizatori. Este vorba de bani pe care Camera Deputaților îi are din activități extrabugetare. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule chestor.

Domnul președinte Dan Constantinescu, președintele comisiei sesizate în fond, pentru prezentarea raportului.

 
 

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Având în vedere faptul că, prin acest proiect, nu se modifică decât în structură cheltuielile aferente Camerei Deputaților, comisia noastră, întrunită în ședința din 15 septembrie, propune ca acest proiect de lege să fie supus spre dezbatere în forma prezentată.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din partea grupurilor parlamentare, dacă sunt doritori pentru a participa la dezbaterile generale asupra acestui proiect de hotărâre?

 
 

Domnul Petre Țurlea(din sală):

Îmi dați voie să pun o întrebare?

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă rog, poftiți!

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Cât de generos este domnul Gaspar!

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,Doamnelor și domnilor colegi,

Eu am auzit adieauri, cu o plăcută surprindere, că ni se propune o reducere din salarii în Camera Deputaților, vreo 6 miliarde de lei. Știți dumneavoastră că data trecută, tot la această tribună, am cerut celor care întocmesc acest buget să reducă din numărul excesiv de mare de funcționari din Parlament. Din acel moment până acum, numărul acesta, în loc să fie redus, a crescut. Acum, sunt aproximativ 8 funcționari pe fiecare deputat. Este aberant, în condițiile de criză majoră economică prin care trece țara!

De aceea, îi întreb pe cei care au alcătuit acest buget dacă, într-adevăr, se referă, acea reducere de 6 miliarde, la micșorarea numărului de funcționari. Dacă nu se referă, îi rog pe distinșii noștri colegi care au alcătuit acest buget să facă în așa fel ca și Camera Deputaților, funcționărimea aceasta, formată în proporție de 90% din nepoții actualei puteri, să fie micșorată, pentru că este o rușine, în fața țării, să ne aducem absolut toți nepoții, din țară și din București, ca funcționari ai Camerei Deputaților! Mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Din partea inițiatorilor? Domnul deputat chestor Tănase Barde.

 
 

Domnul Tănase Barde:

Stimați colegi,

Pot să vă spun că nu s-a angajat nimeni în perioada de când domnul Țurlea a venit ultima dată la microfon și a ridicat această problemă. Economiile acestea s-au făcut din salariile care nu au fost plătite unor deputați care sunt și miniștri; din sumele pe care unii dintre dumneavoastră le-ați returnat din suma forfetară, pentru că nu ați cheltuit toată suma forfetară și, bineînțeles că banii au fost dați înapoi. Și pentru că economia a venit și pe această cale, eu îl întreb pe domnul Țurlea câți angajați are dumnealui la biroul parlamentar și dacă a returnat vreodată vreun leu din această sumă forfetară, așa cum ați făcut o parte dintre dumneavoastră și am ajuns la aceste economii.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Dacă la dezbaterile generale, din partea grupurilor, dorește să participe cineva? Domnule deputat Gavra, vă rog să poftiți, aveți cuvântul!

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc.

Sigur că nu ar fi necesar să realizăm o dezbatere mai largă asupra rectificării bugetului Camerei Deputaților și, cu ocazia aceasta, îl rog pe domnul chestor Barde, atunci când mai vine să prezinte un anumit document de specialitate, să folosească termeni de specialitate! Noi nu "reamenajăm bugetul", noi îl "rectificăm", că așa este termenul consacrat în dicționarul economic, de tranziție, așa cum este el, al economiei naționale și al sistemului bugetar din România!

Acum, domnilor colegi, sigur că ar trebui să trecem cu ușurință peste această reducere semnificativă de buget care afectează domeniul salarial, în general, al Camerei Deputaților. Rațiunile pot să fie multiple: s-au făcut economii la salarizare, pentru că, atunci când opoziția a înțeles să protesteze față de abuzurile puterii, i s-au tăiat zilele de participare la ședință. Deci, ce s-a obținut este printru-un abuz, efectiv, regulamentar, și printr-o încălcare a legii! Noi, însă, n-am mers mai departe să ne cerem drepturile, pentru că nu ai cui să le ceri, că nu ai de unde cere asemenea lucruri și, mai bine, să le lăsăm așa! Așadar, acelea nu sunt "economii", domnule coleg Barde, ci sunt, pur și simplu, niște sume tăiate abuziv, de la deputații opoziției care au protestat față de abuzurile puterii în plan politic!

Alte economii care sunt realizate la birourile parlamentare nu trebuie contabilizate și trecute la cheltuieli materiale. Deci, această încercare a dumneavoastră de a acoperi unele cheltuieli ale Camerei Deputaților, indiferent că e vorba despre parcaje subterane sau alte asemenea utilități, mai puțin vizibile și penetrante, transparente pentru noi, nu ne interesează acest capitol al activității! Așa am aprobat bugetul la început, am spus că nu sunt cheltuieli pentru investiții și alte asemenea anexe... și, subliniez, anexe la nivelul Parlamentului României, pentru că oricum noi parlamentarii, nu le utilizăm, efectiv, în activitatea de aici sau din circumscripție! Și atât! Salariul cât ne revine, în sensul indemnizației, suma forfetară, pentru circumscripție. În rest, nu ne interesează!

În privința angajărilor, însă, domnule Barde, sunteți mai "tânăr", ca și chestor al Camerei Deputaților ales în funcție (e bună și această mobilitate la nivelul Biroului, pentru că nu se mai știe ce se întâmplă înainte, măcar asta este bine), vreau să vă spun că s-au făcut angajări de ordinul sutelor în ultimii 3 ani de zile! Pentru că dumneavoastră nu știți că posturile erau libere, s-au făcut legal, angajările! La nivel de experți, la nivel de consilieri! Acum o lună, s-a angajat ultimul consilier la un departament. Uite, dumneavoastră trebuie să fi rămas în urmă, erați în vacanță parlamentară, deși erați chestor! Deci, ce i-ați dat ca răspuns domnului Țurlea este pe din afara a ceea ce se întâmplă la Camera Deputaților și bine ar fi ca dumneavoastră, ca și chestor, să știți ce se întâmplă, măcar la nivelul Camerei Deputaților și al aparatului acestuia, pentru că luați ceva în plus, în raport cu deputații care vin în sală, la ședințe. Deci, ei iau pentru ședințe, dacă vin la ședințe.

Și, acum, a treia chestiune. Domnule Barde, întrucât reprezentați, în numele chestorilor și în numele Biroului, un punct de vedere care am înțeles că a fost adoptat și la nivelul comisiei de specialitate (nu știu dacă regulamentar sau neregulamentar...), vreau să vă pun o întrebare, ca să nu pun mai multe, pentru că ele ar decurge din acea întrebare: de când dumneavoastră, la nivelul Biroului Permanent, vă permiteți să luați hotărâri – hotărâri! – prin care modificați bugetul Camerei Deputaților? Conform Constituției, ca să nu vă mai spun conform regulamentului, conform dispozițiilor financiare în vigoare, orice modificare la acest nivel se adoptă de către plenul Camerei Deputaților. Or, dumneavoastră, la nivelul Biroului Permanent, v-ați "cadorisit", ca să nu spun altfel, cu niște lucruri pe care nu le au deputații. Oți fi dumneavoastră mai "deputați" decât celalți deputați dn sală, dar trebuie să o demonstrați altfel și nu prin ceea ce vă revine dumneavoastră, după ceea ce dumneavoastră hotărâți ca dotare!

De exemplu, ce caută telefoanele Nokia în dotarea Biroului Permanent? De ce nu au toți deputații? Acea inițiativă legislativă prin care am făcut mai permisivă comunicarea între noi, vă amintiți, îmi aparține mie, când eram chestor al Camerei Deputaților, dar drepturile sunt egale pentru toți, deputații sunt egali între ei la toate capitolele de activitate! Vremelnic, câte unul dintre ei deține o funcție administrativă, dar nu în sensul că el este mai mare decât ceilalți deputați, în sensul că se ocupă de rezolvarea animitor chestiuni ale deputaților.

De care nu vă ocupați! Masa este cum este... Întrebați-i pe colegi noștri jos, e domeniul chestorilor!, întrebați-i că în fiecare zi mâncarea este mai leșiatică, dar este mai scumpă! De ce? Nu știu! Chestorii nu mănâncă aici jos, pentru că stau în oraș, mănâncă la restaurante, mâncăm noi, însă, cei care suntem masa legislativului la Camera Deputaților, și nu avem ce face altceva! De dormit la hotel, dormim mai bine sau mai rău, pentru că cei care răspund de noi, în sensul cazării din partea Biroului, dorm acasă, au apartamente în București!

Deci, iată cât de îndemânatică este această operațiune de numire a unor oameni din partea grupurilor parlamentare în Biroul Permanent, care nu răspund nici de masă, pentru că nu vin să mănânce aici, nu răspund nici de cazare, pentru că nu stau la Hotelul București! Și, atunci, noi, cei care stăm pe acolo și mâncăm pe aici, trebuie să împărtășim "Cina de taină" cu Domnul Dumnezeu, pentru că domnii noștri mănâncă și dorm în altă parte!

Și, acum, întrebarea pe care v-o pun e următoarea: de ce v-ați permis, acest Birou Permanent, să faceți o comandă specială, prin Connex, care costă bani, și costă și niște comisioane, și costă și niște facilități, să vă luați Nokia? A, nu puteți comunica între dumneavoastră decât prin Nokia? Sau, cu noi, numai prin Nokia? Și noi suntem mai primitivi, mă rog..., suntem de domeniul epocii primitive, probabil, sau al antichității, pentru că noi, numai cu 388 și cu 6..., nu mai știu cât este simbolul acolo, vorbim, iar dumneavoastră să puteți să-l desfaceți și să-l închideți, nu cumva să se audă! Oricum, se aude, că toate se înregistrează, să știți, nu e nici o problemă! Toate se înregistrează!

Deci, dacă ați luat pentru Birou, ați luat în calitatea dumneavoastră de deputați, și nu de membri ai Biroului, că nu aveți drepturi în plus nici unul, decât la salarizare, conform Legii nr. 154! Unde Președintele Camerei Deputaților are un anumit de salarizare, vicepreședinții, așa..., și, restul: chestorii, secretarii, liderii de grup sunt asimilați cu șefii de comisii, iar deputații au un coeficient de salarizare. În rest, n-aveți nici un drept în plus, decât de a munci în plus, pentru că luați ceva în plus!

Alte asemenea obiecte, "drăgăstoase" și care se lipesc ușor de mână, mai aduceți și mai luați în numele Camerei Deputaților? Pentru că eu am citit în ziare: "Camera Deputaților, iarăși, s-a autodotat cu Nokia!" Și eu am întrebat: Care Nokia, măi? Că ăsta e 633, nu mă pricep la chestiile ăstea! Ei, nu, numai domnii din Biroul Permanent! Dar de când vă permiteți dumneavoastră luxul de a acționa în numele Camerei Deputaților și a aduce prejudicii Camerei Deputaților? De ce ați luat Nokia? Și, dacă ați luat Nokia, fiecare deputat din Camera Deputaților, conform regulamentului și drepturilor lui de deputat, care decurg din mandat și din Constituție, trebuie să aibă Nokia! De ce eu să nu am Nokia și dumneavoastră să aveți Nokia? Să comunicăm pe aceeași lungime de undă, da? Cu Nokia!

Deci, domnule coleg, eu nu că nu sunt de acord cu această redistribuire a resurselor bugetare pentru cheltuieli, vreau să-mi spuneți, însă, care sunt cheltuielile care se fac la Camera Deputaților, aici, nominal! Nu, că facem cheltuieli cu "garaje", cu "pasaje", cu "pietre mortuare" și cu alte chestiuni!... Să-mi spuneți exact, pe capitole: banii aceștia, 6 miliarde, care sunt furt de la deputații opoziției, unde se duc, pe ce? Plapumă, scăunel, Nokia, Dokia, Dossia ș.a.m.d.? Vă mulțumesc. (Aplauze ale deputaților din opoziție.)

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă rugăm...

Aveți cuvântul, domnule chestor!

 
 

Domnul Tănase Barde:

Domnule președinte,

V-aș ruga, de acum încolo, să-i rugați pe toți colegii care vin la microfon să se refere la subiectul pe care îl discutăm! Tot ceea ce a spus domnul Gavra este în afara rectificării de buget pe care o discutăm astăzi!

În momentul în care Biroul Permanent a hotărât să-și ia telefoanele Nokia, eu nu eram în Biroul Permanent, eu am un Eriksson, dar, din câte știu, cred că domnul Gavra era membru, atunci... (Aplauze ale deputaților din majoritate.) Și trebuie să precizez că telefoanele au fost cumpărate din bugetul pe 1998, buget aprobat de Camera Deputaților, de dumneavoastră! Vă mulțumesc. (Rumoare. Aplauze sporadice.)

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnul deputat Gavra.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Domnule Barde, aveți dreptate, că sunteți mai "tânăr", asta v-am spus, și nu știți ce a circulat pe la nivelul Camerei, și al Biroului Permanent, și la nivelul chestorilor, că ei se ocupă cu manufactura la nivelul logisticii Camerei Deputaților: masă, casă, cazare și alte asemenea ingrediente pe care noi le utilizăm. Domnule Barde, vreau să vă spun că nu e nici o hotărâre a plenului Camerei Deputaților! (Eu am fost în Biroul Permanent până acum două sesiuni parlamentare, noi nu am luat nici o hotărâre, și eu am telefon ca dumneavoastră, 388 – prima achiziție a Camerei Deputaților, că așa este cinstit și corect!)

De ce faceți discriminări (nu dumneavoastră, eu așteptam un răspuns autorizat, al Președintelui Camerei Deputaților, dacă nu al unui vicepreședinte care conduce lucrările de ședință)? Să ne spună în ce circumstanțe și cine le-a permis să facă asemenea "tratamente" diferențiate între deputați, pe ce considerente?

Fiindcă tot mi-ați amintit chestiunea respectivă n-are legătură cu această chestiune, dar într-o bună zi trebuia s-o spunem aici. Colegii noștri sunt foarte bucuroși când se duc la restaurantul Camerei Deputaților. Întrebați-i pe fiecare. Întrebați-i câți trec pe urmă pe la cabinetul medical și de ce nu vin două zile la Camera Deputaților? Dar nu vă interesează, că n-aveți timp de asta, probabil.

Nu numai aici este problema. Ați redus benzina. Tot așa, un domn chestor al Camerei Deputaților...

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat Gavra, vă rog să-mi permiteți. Noi nu discutăm acum nici execuția bugetului...

 
 

Domnul Ioan Gavra:

O discutăm după? Trebuie s-o discutăm! O discutăm după?

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, dați-mi voie. V-am întrerupt și v-am cerut voie ca să expun aici punctul de vedere în legătură cu proiectul de hotărâre pe care-l discutăm. Nu discutăm execuția bugetului, nu discutăm lista de dotări. Aici se discută o operațiune, în sensul că de la "cheltuielile curente", respectiv "cheltuieli de personal", unde s-a realizat o anumită economie, se fac redistribuiri la alte capitole, unde sunt necesare aceste sume, respectiv la obiectivele de investiții care privesc activitatea în Palatul Parlamentului.

Când se va discuta proiectul de buget în forma finală, când se va discuta execuția bugetară, sigur că puteți, atunci, să puneți în discuție toate problemele pe care încercați astăzi să le discutați.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Bun. Am înțeles.

Deci, am înțeles, domnule vicepreședinte. Am pus întrebarea unde merg acești bani? Nu "Cheltuieli", să nu se spună, Capitolul "Cheltuieli investiții". Ce anume, ce obiective sunt aici de finalizat, în acest an?

Vedeți dumneavoastră că vă contraziceți când spuneți că discutăm asemenea chestiuni când discutăm bugetul pe anul viitor. L-am discutat pe acest an și Nokia nu era prevăzută. Benzină nu era 750 la Biroul permanent, ci 500 litri pe lună, că nu știu pe unde se plimbă domnii respectivi, că pe aici nu prea sunt, este adevărată chestiunea, iar pentru grupurile parlamentare s-a dat pe cap de deputat.

Păi, domnule, asta e frumos la dumneavoastră, dar cine v-a aprobat-o? Deci, de acum am să solicit ca fiecare hotărâre a Biroului, așa cum scrie în regulament, să fie ratificată de plenul Camerei Deputaților. Și vedeți că deputații țin cu dumneavoastră și vă iubesc la nesfârșit. Chiar sunteți nemuritori.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc.

Nemaifiind alte intervenții, trecem la dezbaterea proiectului de hotărâre.

Titlul proiectului de hotărâre.

Dacă sunt observații la titlu?

Supun votului.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu două voturi împotrivă și o abținere, titlul proiectului de hotărâre a fost aprobat.

În cadrul articolului unic de modificare a Hotărârii nr.45 sunt mai multe prevederi. Le luăm pe rând.

Pct.1 se referă la modificarea art.2 alin.1, așa cum este prevăzut în proiectul de hotărâre.

Dacă sunt comentarii în legătură cu această propunere de modificare?

Dacă nu sunt, supun votului dumneavoastră.

Cine este de acord?

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu avem.

Pct.2 din cadrul proiectului de hotărâre se referă la modificarea art.3 alin.1, în redactarea pe care o găsiți în proiectul de hotărâre.

Dacă sunt comentarii în legătură cu acest text?

Nefiind comentarii, le supun votului dumneavoastră.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Textul a fost votat.

Pct.3 se referă la modificarea art.4 alin.1 din Hotărârea nr.45.

Dacă sunt comentarii?

Nefiind comentarii, supun votului.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Textul a fost votat în redactarea prevăzută în proiect.

Pct.4 se referă la Anexele nr.1, 2 și 3 de la Hotărârea nr.45, care urmează să fie modificate și înlocuite cu anexele prevăzute la proiectul de hotărâre în discuție.

Dacă la Anexa nr.1, care se referă la detalierea pe articole de cheltuieli a bugetului Camerei, sunt comentarii?

Nu sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Anexa nr.1 a fost votată așa cum este prezentată în proiectul de hotărâre.

Anexa nr.2 este lista cuprinzând obiectivele de investiții pe anul 1999 prevăzute în bugetul instituțiilor publice finanțate din venituri proprii și din alocațiile de la bugetul de stat pentru Camera Deputaților.

Dacă în legătură cu această anexă sunt intervenții, comentarii, observații?

Nefiind, supun votului dumneavoastră Anexa nr.2, așa cum este prezentată în proiectul de hotărâre.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

A fost votată și Anexa nr.2.

Anexa nr.3 este "Bugetul de venituri și cheltuieli al activității extrabugetare pe anul 1999, prevăzut la Camera Deputaților".

Dacă la această anexă sunt intervenții, observații, comentarii?

Nefiind, supun votului dumneavoastră.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Deci, anexa a fost votată.

Urmează să supunem votului hotărârea în ansamblul ei. Hotărârea se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți, în condițiile existenței cvorumului constituțional, de 172 de deputați.

Vă rog, domnilor secretari, să verificați dacă este întrunit cvorumul constituțional în acest moment.

Domnilor colegi, constat că în acest moment nu există cvorumul constituțional pentru a putea supune votului final această hotărâre.

Facem un apel la colegii care încă n-au terminat de servit cafeaua, sau de a-și fuma țigările, totuși, să participe la votul final asupra acestui proiect de hotărâre.

În debutul ședinței, v-am reamintit acea dispoziție regulamentară care stipulează foarte clar că deputații sunt obligați să participe și să fie prezenți la lucrările Camerei.

Vă rog, toți cei care vă găsiți pe culoarele Palatului Parlamentului să poftiți în sala de ședință pentru a vă exprima votul asupra acestui proiect de hotărâre.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să vă ocupați locurile în sala de ședință, pentru a putea să desfășurăm lucrările în condiții normale.

De asemenea, repet apelul pentru colegii care în acest moment se găsesc în afara aulei Parlamentului, să revină în aulă, pentru a putea trece la votul asupra acestui proiect de hotărâre.

Doamnelor și domnilor deputați,

Constatăm că în sală nu este întrunit cvorumul constituțional pentru a putea supune proiectul de hotărâre votului final. Ca atare, votul final se va exprima mâine, marți, 21 septembrie, la ora 11,00.

Totodată, constat că în momentul de față nu există nici cvorumul de lucru pentru a putea trece la dezbaterea celui de al doilea proiect de lege care figurează pe ordinea de zi.

Rog, totuși, liderii grupurilor parlamentare, colegii parlamentari să înțeleagă misiunea dânșilor de participa la lucrările Parlamentului. Este inadmisibil, este inadmisibil ca, totuși, să venim, să semnăm condica și să nu participăm, să nu participăm în sală la dezbateri, așa cum este firesc din partea fiecăruia.

Doamnelor și domnilor deputați,

Mă văd nevoit să recurg la ceea ce efectiv îmi face plăcere, să începem să facem apelul nominal că, poate, în felul acesta, reușim să adunăm numărul de deputați necesar pentru ca într-adevăr Camera să poată să funcționeze cât de cât în condiții normale.

Repet, mi se pare cu totul și cu totul nepotrivit ca deputații să vină să semneze condica și să nu fie prezenți în aulă, cel puțin atunci când este vorba de votul final.

Vă rog, domnilor secretari, să solicitați din partea secretariatului tehnic să prezinte lista deputaților pe circumscripții și să facem apelul nominal.

 
 

Domnul Kónya Hamar Alexandru:

Domnule președinte, începem apelul nominal.
Achimescu Victor Ștefanprezent
Aferăriței Constantinabsent
Afrăsinei Vioricaabsentă
Albu Alexandruprezent
Albu Gheorgheabsent
Alecu Aurelian Paulprezent
Ana Gheorghe (Dâmbovița)prezent
Ana Gheorghe (Hunedoara)prezent
Andrei Gheorgheprezent
Andronescu Ecaterinaprezentă
Antal Istvánabsent
Antonescu George Crin Laurențiuabsent
Antonescu Niculae Napoleonabsent
Argeșanu Valentinprezent
Arghezi Mitzura Domnicaabsentă
Ariton Gheorgheabsent
Asztalos Ferencprezent
Avramescu Constantin Gheorgheprezent
Baban Ștefanprezent
Babiaș Iohan Peterabsent
Babiuc Victorabsent
Baciu Mihaiabsent
Badea Alexandru Ioanabsent
Bara Radu Liviuprezent
Bárányi Franciscprezent
Barbaresso Emanoil Danprezent
Barbăroșie Victorabsent
Barde Tănaseprezent
Bartoș Danielaprezentă
Băbălău Constantinprezent
Bălan Marilenaabsentă
Bălăeț Dumitruprezent
Băsescu Traianabsent
Becsek Garda Dezideriu Colomanabsent
Bejinariu Petruprezent
Berceanu Radu Mirceaabsent
Berci Vasileabsent
Berciu Ionabsent
Biriș Anamaria Mihaelaabsentă
Birtalan Ákosprezent
Bivolaru Gabrielabsent
Bivolaru Ioanprezent
Boda Iosifprezent
Böndi Gyöngyikeabsentă
Boștinaru Victorabsent
Bot Octavianprezent
Botescu Ionabsent
Bran Vasileabsent
Brezniceanu Alexandruabsent
Bud Nicolaeabsent
Buga Floreaabsent
Bujor Liviuabsent
Burlacu Viorelprezent
Buruiană Aprodu Danielaprezentă
Buzatu Dumitruprezent
Calimente Mihăițăprezent
Cazacu Vasile Mirceaabsent
Cazan Gheorghe Romeo Leonardprezent
Cândea Vasileprezent
Ceaușescu Gheorghe Dan Nicolaeabsent
Chichișan Mironprezent
Chiliman Andrei Ioanabsent
Chiriac Mihaiprezent
Ciontu Corneliuabsent
Ciumara Mirceaabsent
Cîrstoiu Ionprezent
Cojocaru Radu Spiridonprezent
Constantinescu Danprezent
Corâci Ioan Cezarabsent
Corniță Ionprezent
Cosma Liviu Ovidiuabsent
Coșea Dumitru Gheorghe Mirceaabsent
Cotrutz Constantin Eremiaabsent
Cristea Gheorgheabsent
Cristea Marinprezent
Cunescu Sergiuprezent
Dan Marțianprezent
Dan Matei Agathonabsent
Darie Simionabsent
Dărămuș Nicolae Octavianabsent
Dănilă Vasileprezent
Decuseară Jeanprezent
Dejeu Gavrilabsent
Diaconescu Ionprezent
Dimitriu Sorin Petreabsent
Dîrstaru Dorinabsent
Dobre Traianprezent
Dobrescu Smarandaabsentă

 
Propunerea legislativă pentru completarea art.156 din Legea nr.3/1990 privind societățile comerciale, republicată (Amânarea dezbaterilor.)

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule secretar, constat că cvorumul de lucru este realizat. Să trecem să dezbatem în continuare.

Rog pe domnii deputați și doamnele deputate să-și ocupe locurile în sală și vom trece la dezbaterea propunerii legislative pentru completarea art.156 din Legea nr.31 din 1990 privind societățile comerciale.

Acest proiect de lege este inițiat de către deputații Petre Naidin și Neculai Grigoraș. Avizarea lui s-a făcut de către Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare.

Vă reamintesc că în ședința de luni, 13 septembrie, s-a stabilit ca inițiatorii și Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare să se pună de acord în legătură cu unele prevederi ale propunerii legislative, ținând seama că ulterior au intervenit niște ordonanțe de urgență.

Ca atare, rog din partea inițiatorilor, din partea comisiei...

Domnul deputat Iuliu Vida.

 

Domnul Iuliu Vida:

Solicit amânarea dezbaterii propunerii legislative, de comun acord cu inițiatorii, în vederea completării raportului de avizare.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din partea inițiatorilor, dacă dorește cineva?

Domnul deputat Petre Naidin.

 
 

Domnul Petre Naidin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Într-adevăr, este o problemă în litigiu în art.156 și, împreună cu președintele comisiei, am fost de acord ca miercuri să ne găsim în plenul Comisiei pentru politică economică și să reanalizăm punctul nostru de vedere, respectiv punctul de vedere al comisiei.

Suntem pentru claritate și susținem ceea ce domnul președinte Vida a cerut.

Suntem pentru claritate, pentru că este un punct important al inițiativei noastre legislative și care, așa cum am spus data trecută, trebuie să ne dea sentimentul ...și efectiv în mediul legislativ trebuie să legifereze acea conduită de atașament și loialitate a corpului profesoral de cenzori.

Deci, rămâne pentru miercurea viitoare să ne găsim în plenul comisiei.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Având în vedere solicitările exprimate aici de către președintele comisiei, de către inițiator, urmează ca propunerea legislativă să fie remisă Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare, pentru reexaminare.

Solicităm ca această reeexaminare să se facă în ședința comisiei de miercuri, astfel încât săptămâna următoare să poată fi dezbătută în plen.

 
Dezbateri asupra propunerii legislative privind acordarea de facilități persoanelor ce domiciliază în localitățile rurale aflate în zonele montane.

Următorul proiect de lege în discuție, înscris pe ordinea de zi, este cel referitor la propunerea legislativă privind acordarea de facilități persoanelor ce domiciliază în localitățile rurale aflate în zonele montane.

Rog inițiatorii acestei propuneri, cei 9 deputați, să-și ocupe locul în loja inițiatorilor.

Rog, de asemenea, biroul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, sesizată în fond, să-și ocupe locul în lojă.

Din partea inițiatorilor? Sunt 9 inițiatori.

Dau cuvântul, din partea inițiatorilor, domnului deputat Marian Ianculescu. Vă rog să prezentați nota de fundamentare ce a condus la promovarea acestei propuneri legislative, domnule deputat.

 

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cu prilejul susținerii în Parlamentului României, în vechea legislatură, a Legii nr.33/1996 referitoare la repunera în drepturi economice a locuitorilor Munților Apuseni, am propus, la acea dată, extinderea unor prevederi din această lege la locuitorii din toate zonele de munte din țara noastră, în felul acesta eliminându-se discriminarea făcută prin respectiva lege.

Într-adevăr, dacă avem în vedere faptul că în marea majoritate a zonelor montane există locuitori care își asigură mijloacele de subzistență din practicarea meseriei de prelucrare a lemnului în scândură, în șindrilă, grinzi fasonate, bârne, butoaie, ciubere, donițe, araci de vie, furci de lemn, cozi de unelte, oiști de căruță și alte asemenea produse, apare justificată măsura acordării anual, acestei categorii de locuitori, a câte 10 m.c. de material lemnos pe picior, dar nu mai mult de 15 m.c. de familie, pentru a fi prelucrat în produsele respective, în vederea comercializării sau efectuării unor schimburi în natură pe produse cerealiere deficitare sau inexistente în zonele respective.

În acest proiect de lege se prezintă modul de procurare a materialului lemnos respectiv din pădurile administrate de Regia Națională a Pădurilor, precum și din vegetația forestieră din afara fondului forestier, aflată în administrarea primăriilor locale.

De asemenea, sunt prevăzute facilități acordate de stat, în sensul suportării a 50% din valoarea materialului lemnos pe picior, a 50% din valoarea transportului pe C.F.R., facilități pentru pășunatul animalelor de tracțiune care efectuează transportul produselor lemnoase specificate în proiectul de lege de față.

În vederea populării zonelor montane din țara noastră și a stabilizării de specialiști în aceste zone, se prevăd, de asemenea, facilități pentru întemeierea noilor familii și pentru specialiști, cum sunt: medici, profesori, preoți, învățători și alți specialiști, în sensul acordării o singură dată a unei cantități de 25 m.c. de material lemnos de familie pentru construirea și repararea de locuințe. Pentru asigurarea principiului durabilității în pădurile din țara noastră, se prevede ca acordarea acestor facilități să se încadreze în volumul maxim de masă lemnoasă legal de recoltat în fiecare an din pădurile României.

În acest sens, am întocmit acest proiect de lege pe care îl supunem în fața dumneavoastră spre adoptare și vă solicităm sprijinul în acest sens.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități, domnul deputat Emil Popescu, președintele comisiei, pentru a prezenta raportul comisiei de fond.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Noi am discutat foarte mult acest proiect, s-a căzut de acord asupra textului, asupra soluțiilor de fond, mă întreb unde este domnul Gavra, care a fost un animator și un susținător al legii și l-aș ruga, dacă se poate, să vină în sală...

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Numai o clipă, domnule președinte. Domnilor deputați, vă rog să vă ocupați locurile în sală, nu mai purtați discuții care sunt de natură să deranjeze buna desfășurare a ședinței. Vă rog, ocupați-vă locurile în sală, să dăm posibilitatea domnului președinte Emil Popescu să dezvolte argumentele comisiei sesizate în fond, în favoarea proiectului.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă prezint în sinteză pozițiile; s-a discutat enorm de mult în comisie dacă să fie extinse prevederile, beneficiile, nu foarte mari, ale acestei legi și la alte categorii din alte zone de muncitori care și dânșii întrebuințează material lemnos. Și până la urmă, s-a ajuns la concluzia că dacă vom face acest lucru, vom greși și nu vom mai putea să dăm nici un fel de, mă rog, înlesnire pentru acești oameni care sunt cu adevărat într-o situațiune foarte grea și care, de ani de zile, stau în această situațiune.

Până la urmă, comisia a ajuns la concluzia că cea mai înțeleaptă soluție este să rămânem numai la zona Munților Apuseni, cu anumite criterii care vor delimita cine, cum, în ce fel, în ce condiții.

Acum, în ceea ce privește materialul lemnos, pragurile: s-a stabilit această soluție care este în prezent și anume că se dă printr-un criteriu combinat pentru o familie, dacă este o singură persoană - 10 mc, dacă sunt două persoane - nu mai mult de 15 mc, nu există altă soluție. Sigur că noi am fi vrut să dăm 10 mc de fiecare meșter din familie, deci dacă sunt 3 meșteri ar fi urmat să ia 30 mc fiecare. Comisia a trebuit să țină seama de dificultățile pe care le are țara, mai ales cu privire la materialul lemnos, de tăierea sălbatică a pădurilor și de aceea vă propunem să însușiți materialul, așa cum este el la ora actuală. Restul reprezintă numai discuții care vor împiedica adoptarea acestui act normativ.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulțumesc.

Fiind prezentate considerentele pe care le-au avut în vedere inițiatorii, ați ascultat raportul comisiei sesizate în fond, urmează participarea la dezbaterile generale asupra propunerii legislative privind acordarea de facilități persoanelor ce domiciliază în localitățile rurale aflate în zonele montane.

Din partea grupurilor parlamentare, dacă dorește cineva să ia cuvântul la dezbaterile generale?

Domnul deputat Miron Mitrea de la Grupul parlamentar al PDSR.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur, ca și inițiator al proiectului de lege, dar și ca vicelider al Grupului parlamentar al PDSR, susținem, vă spun de la început, acest proiect de lege. El a plecat, în special, din necesitatea ca o parte a populației României, în general, foarte săracă, să poată să apeleze la o bogăție naturală, care sunt pădurile acestei țări. Poate că este bine ca împreună cu sprijinul dumneavoastră, să-i ajutăm să trăiască nu mult mai bine, dar ceva mai bine pe cei care lucrează în prelucrarea lemnului de generații. Poate că este normal și eu cred că este normal, noi credem că este normal ca nu numai cei care se ocupă de exploatarea și exportul de lemn în această țară să reușească să-și asigure venituri importante, ci, și țăranul român care s-a născut în zona de munte, care are pădurea lângă casă și care nu are alte resurse, nu are pământ, să poată beneficia, sigur, contra cost, cu anumite facilități, de material lemnos ca să-și pună în practică meseria. Sigur, din punct de vedere tehnic, colegul meu va prezenta legea și n-am să vă spun decât că vă rog să votați acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ioan Gavra, din partea Grupului parlamentar al PUNR.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte. De acord cu dumneavoastră, domnule deputat.

Sigur că înainte de a prezenta acest raport plenului Camerei Deputaților, membrii Comisiei juridice, indiferent de apartenența politică, au ajuns la un consens, așa cum domnul președinte Popescu v-a exprimat punctul de vedere în numele comisiei, astăzi, în fața dumneavoastră.

Practic, această lege este o extindere parțială a unei alte legi adoptate anterior, în urmă cu 3 ani de zile, de către Parlamentul României, și anume Legea moților. Sigur că în acea lege era vorba de reconstituirea unui drept pe care l-au avut acele populații care au locuit în zona Munților Apuseni, pe teritoriul a 8 județe.

Pe lângă volumul de masă lemnoasă de care beneficiau cu aceste reduceri care sunt trecute și aici de 50%, inclusiv pentru familiile tinere, moții au avut în decursul istoriei, prin legi consacrate în perioada interbelică, și alte facilități, în mod deosebit cele legate de transport și alte asemenea facilități de care au beneficiat timp de câțiva zeci de ani de zile. Nu se pune problema să reconstituim acel drept și în cazul acestei inițiative. Aici, doar parțial preluăm volumul de masă lemnoasă pentru toți locuitorii zonei montane, pentru a le facilita existența lor în aceste zone.

Vă propunem să adoptăm exact așa cum este înscris în raportul Comisiei juridice și exact așa cum am fost de acord la nivelul comisiei, în totalitate, după inițiativa legislativă lansată. Este o preluare parțială a textului de lege a moților pe care l-am adoptat în urmă cu 3 ani de zile, dar există o deosebire fundamentală, acolo era vorba de recunoașterea unui drept pe care l-au avut moții, aici este vorba de constituirea acestui drept de a obține, în condiții avantajoase, material lemnos, atât familiile care locuiesc în zonă, cât și familiile tinere care se vor restabili în acele zone.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulțumesc.

Din partea altor gupuri parlamentare. Din partea Grupului parlamentar al UDMR domnul deputat Tamas Sandor.

 
 

Domnul Tamas Sandor:

Domnule președinte de ședință,

Onorată Cameră,

Grupul parlamentar al UDMR, prin cei care au luat cuvântul atât în Senat, cât și în Camera Deputaților, a susținut încă din anul 1996 extinderea prevederilor Legii nr. 33/1996 privind repunerea în drepturi economice a locuitorilor Munților Apuseni. Și din acest aspect, dar nu numai, este un lucru de apreciat privind inițiativa privind reglementarea facilităților necesare pentru persoanele care au domiciliul în zonele montane, cei care practică o meserie de prelucrare a lemnului.

Propunerea legislativă are însă mici nereguli, ambiguități, dintre care aș vrea să evidențiez numai câteva.

    1. Nu este clarificat ce se înțelege prin sintagma "zonele montane".
    2. Titlul legii prevede acordarea de facilități persoanelor domiciliate în zonele montane, dar în conținutul textului se vorbește uneori și de familii. Având în vedere că facilitățile se acordă, conform inițiativei, pe baza autorizației de meseriaș care se acordă persoanelor fizice, susțin ca în interiorul legii să reglementăm posibilitatea de acordare de facilități persoanelor fizice.
    3. Dacă persoanele fizice sunt nemulțumite de modul de soluționare a cererilor de către primari, se pot adresa cu plângere prefectului județului. După câte știu, primarul nu este subordonat prefectului în rezolvarea unor cereri. Dacă primarul refuză să rezolve sau nu rezolvă, în mod echitabil, cererea îndreptățitului, atunci actul poate fi atacat în fața contenciosului administrativ, reglementat de Legea 29/1990. Nemaivorbind de art.120, alin.1 și 2, al Constituției, care spune: "Autoritățile administrației publice, prin care se realizează autonomia locală în comune și orașe, sunt consiliile locale alese și primarii aleși". Alin.2: "Consiliile locale și primarii funcționează, în condițiile legii, ca autorități administrative autonome...".

Nu vreau să prelungesc discuția, am enumerat numai câteva din neajunsurile care se pot descoperi în inițiativa care va fi prezentată.

În fine, UDMR-ul este pentru reglementarea problemei a foarte mulți locuitori din zonele montane; țin însă neapărat ca inițiativa să fie îmbunătățită de către plenul Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnul deputat Sorin Pantiș, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Sorin Pantiș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vorbind despre acest proiect de lege, aș vrea să fac o mică istorie și în același timp să nuanțez această problemă. În anul 1996, inițiativa acestui proiect de lege, de fapt acelui proiect de lege legat de restituirea unor drepturi față de locuitorii Țării Moților, a fost o inițiativă venită în special din partea PUNR într-un an electoral, lucru care nu știu în ce măsură i-a ajutat sau nu i-a ajutat, însă atunci Grupul parlamentar al PL, chiar prin vocea mea, care eram lider de grup parlamentar, am cerut răspicat ca să nu se creeze un tratament discriminatoriu și ca de acel proiect de lege să beneficieze, exact așa cum se regăsește în această inițiativă de acum, să beneficieze absolut toți locuitorii zonelor montane, pentru că altfel am institui un tratament discriminatoriu, nefăcând altceva decât restabilind niște drepturi istorice; nu vreau să fac acum considerații de unde au venit acele drepturi istorice ale moților pe care le respect și le vom respecta în continuare. Nu aș vrea însă să se înțeleagă vreun moment că această inițiativă legislativă nu este susținută și nu vine și din partea grupurilor din coaliție. Pentru că, reamintesc, propunerea Grupului parlamentar al Partidului Liberal de atunci și a Grupului parlamentar al PNȚ din acel moment, de extindere a acestor drepturi, a fost rejectat de către coaliția de la putere de atunci.

De aceea, vreau să fie foarte clar că Partidul Național Liberal susține acest proiect de lege nefăcând altceva decât reiterând ceea ce am spus acum 3 ani.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea celorlalte grupuri, dacă doresc să ia cuvântul reprezentanții?

Domnul deputat Oltean de la PD.

Numai o clipă. Doriți? Aveți o dublă calitate în această după amiază, domnule președinte.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Colegii mei m-au rugat să spun câteva cuvinte din partea partidului nostru.

Noi am considerat că este necesară adoptarea acestui act normativ, am încercat pe cât este posibil să nu creăm discriminări, am extins, pe cât posibil, la zonele montane, cu precădere în Munții Apuseni. Acolo există, într-adevăr, mari necazuri a acestor oameni. S-a spus că vine ursul peste ei, nu poate să-l împuște fiindcă legea îl pedepsește și n-are altcum trăi. Și ăsta e un adevăr. Și atunci am ajuns la aceste soluții și, într-un consens, comisia a fost de acord cu asta și partidul nostru sprijină această inițiativă legislativă, este și democratic și creștinește să procedăm astfel.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Oltean din partea PD-USD.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Grupul parlamentar al PD, analizând inițiativa legislativă care face obiectul acestei dezbateri, apreciază că ea este bine venită și vine la câțiva ani întârziere, 4 ani, să extindă aceste facilități create unui segment relativ restrâns de populație montană, cea din Munții Apuseni, și la alte segmente de populație care se află în zone la fel de vitrege, la fel de dușmănoase din întreaga țară. De aceea, apreciem că această inițiativă merită a fi luată în dezbatere cu toată atenția și a fi adoptată, în felul acesta creăm generalizarea facilităților la toți locuitorii din zonele montane, așa cum prevede inițiativa, procedând sau aducând o îmbunătățire cât de cât a vieții de zi cu zi a locuitorilor din aceste zone, creăm și ușoare condiții care să determine în ultimă instanță așezarea populației tinere în zonele atât de depopulate în ultimul timp, cum sunt zonele de munte.

De aceea, Grupul parlamentar al PD va susține această inițiativă în dezbaterea de astăzi.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții din partea grupurilor parlamentare.

Nefiind alte intervenții, doamnelor și domnilor deputați, luăm în discuție propunerea legislativă.

Dacă sunt observații, comentarii asupra titlului propunerii legislative.

Poftiți, cu privire la titlu, domnule deputat.

 
 

Domnul Tamas Sandor:

În inițiativă figurează: "Lege privind acordarea de facilități persoanelor ce domiciliază în localitățile ...." Eu propun să fie reformulat în sensul următor: "... facilități persoanelor care au domiciliul în localitățile ..." Eu cred că e mai bine așa.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu (Din bancă):

Da. Suntem de acord cu asta.

 
 

Domnul Tamas Sandor:

"...persoanelor care au domiciliul..." Așa am spus.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci s-a făcut următoarea propunere de modificare a titlului. Să fie "Lege privind acordarea de facilități persoanelor care au domiciliul în localitățile rurale aflate în zonele montane".

Am înțeles că atât inițiatorii, cât și comisia sunt de acord cu amendamentul care s-a făcut la titlu, care va avea această redactare: "Lege privind acordarea de facilități persoanelor care au domiciliul în localitățile rurale aflate în zonele montane".

Supun votului dumneavoastră această propunere de amendare a titlului propunerii legislative.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

A fost aprobat în unanimitate.

La art.1 are cuvântul domnul deputat Miron Mitrea.

Vă rog să poftiți, domnule deputat.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Am doar o problemă de formulare. Să înlocuim: "în vederea prelucrării acesteia în produse finite și semifinite" cu formula - "pentru a fi prelucrată în produse". Deci ar urma să sune: "Familiile care locuiesc în localitățile rurale din zonele de munte au dreptul pentru practicarea unor meșteșuguri tradiționale la o cantitate de lemn pentru a fi prelucrate în produse finite, semifinite".

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Poftiți. Bun, faceți toți la art.1.

 
 

Domnul Tamas Sandor:

Art. 1 începe: " Familiile care locuiesc..." Eu propun ca și cuvântul "familiile" să fie înlocuit cu "persoanele care au domiciliul..." Pentru că facilitatea se acordă pe bază de autorizație de meseriaș și autorizația de meseriaș se dă persoanei fizice, nu familiei. Propun ca "familiei" să fie înlocuit cu "persoanele care au domiciliul..."

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Suntem de acord.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnilor deputați, v-aș ruga totuși, acum, când faceți amendamente, să uzați de formularele care sunt puse la dispoziție și de către secretarii de ședință, să le redactați, pentru că văd că se fac mai multe amendamente la același text și la un moment dat s-ar putea ca redactarea să nu poată fi finalizată în forma dorită de fiecare.

Am înțeles. Poftiți, domnule deputat Miron Mitrea.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Există mai multe amendamente de la diferite grupuri la text și sunt convins că găsim soluția să amenajăm textul. Suntem de acord cu "persoanele" rămânând însă, pe fondul legii, ideea: dacă sunt mai multe persoane în aceeași familie, rămâne o limitare la 15 mc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Să recapitulăm. La art.1 au fost făcute două amendamente. Un amendament făcut de domnul deputat Miron Mitrea, care propunea ca de la rândul 3 al textului sintagma "în vederea prelucrării" să fie înlocuită cu "pentru a fi prelucrată în produse finite", dat fiind faptul că imediat în text iarăși urmează o sintagmă "în vederea efectuării" și probabil, da, este o chestiune de stilizare.

Vă supun spre aprobare acest amendament pe care l-a făcut domnul secretar Miron Mitrea.

Dacă sunteți de acord? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Un al doilea amendament a fost făcut de domnul deputat Tamas, în sensul de a se înlocui sintagma "familiile", din debutul articolului, cu "persoanele".

Inițiatorii, sunteți de acord?

Domnule Gavra, poftiți.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte Popescu, noi ne-am înțeles la comisie să respectăm exact prevederile legii la acest capitol, pe care noi am adoptat-o ca drept de reconstituire. Este nefiresc și anormal, la constituirea unui drept, ca pentru ceilalți locuitori ai zonelor montane să acordăm același volum de masă lemnoasă și să venim cu o discriminare, să le acordăm mai mult decât la cei care au avut acest drept și l-au reconstituit. Deci acolo am spus foarte clar, se dau 10 mc de meseriaș, dar nu mai mult de 15 mc pe familie, tocmai pentru că într-o familie pot exista 5 meseriași și atunci ar lua 50 de mc și, întrucât, cum ați spus dumneavoastră bine, nu avem de unde să le dăm, am spus maximum de familie, indiferent câți meseriași sunt, 15 mc, fiecare câte 10, dacă sunt mai mulți iau în total 15. Dacă într-o lege anterioară, care s-a referit la dreptul de reconstituire al acestei operații, am spus așa, cred că într-o lege ulterioară, prin care acordăm și altora aceleași drepturi, nu le putem acorda mai mult decât celora care au avut dreptul. Așa ar fi și normal.

Domnule Popescu, așa am ajuns la concluzie în comisia.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Bun și care este observația.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Să rămână textul din raport, așa cum este în raport.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Deocamdată, în raport, nu aveți nici un amendament din partea comisiei... Domnule Gavra, la art.1, în raport nu aveți nici un amendament. Amendamentul a fost făcut aici de domnul deputat Tamas.

Domnule deputat, titlul s-a votat. La art.1 nu există nici un amendament. Deci pun în discuție amendamentul formulat de domnul deputat Tamas la art.1, înlocuirea sintagmei "familiile" cu "persoanele" și în loc de "care locuiesc" - "care au domiciliul ". Dacă sunteți de acord cu acest amendament?

Voturi pentru. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Articolul, în ansamblul lui, cu acele două amendamente care au fost introduse.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

A fost votat.

La art.2, comisia are un amendament pe care îl regăsiți în raportul dumneavoastră la poz.1 și care este un amendament pentru a se reda exact denumirea subunităților Regiei Naționale a Pădurilor, astfel cum a fost stabilită prin Hotărârea de Guvern nr.1112/1996. Dacă sunt comentarii la art.2.

Domnule deputat, deocamdată discutăm amendamentul comisiei la art.2. La art.2 este acest amendament al comisiei. Mai aveți un amendament? Poftiți.

 
 

Domnul Marian Ianculescu:

Propun la art.2 alin.1 după sintagma "direcțiilor silvice" corectată de către comisia de specialitate, juridică, să introducem următoarea sintagmă: "din pădurile pe care le administrează", pentru că altfel s-ar naște următoarea problemă: ocoalele silvice, conform legii, pot să dea și din alte păduri pe care nu le administrează, ceea ce nu este în regulă. Și atunci, noi trebuie să venim cu această specificare: "...direcțiilor silvice, din pădurile pe care le administrează".

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, ca să înțeleg eu bine, vă referiți la ocoalele silvice ale direcțiilor, silvice și ele, pentru că au în administrare...

Din partea comisiei, în legătură cu acest amendament?

Domnul președinte Emil Popescu.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Tot voind noi să îmbunătățim și să perfecționăm, cu cât umblăm mai mult la un act normativ, îl stricăm. Noi am gândit foarte mult acest text atunci și am discutat o sumedenie de nuanțe și subtilități și am ajuns la concluzia că este posibil ca să i se dea de către un organ care are. Acel organ poate să fie și... și... Dacă acceptăm acest amendament, noi acum creăm un obstacol administrativ, delimitativ teritorial, care va complica aplicarea textului. Nu știu exact ce se va întâmpla acolo, dar organul competent îi va da. De aceea, noi nu am acceptat această formulare restrictivă. Ce spune domnul coleg, e adevărat, poate fi însușit acest criteriu, dar acesta limitează aplicarea legii și încurcă în aplicarea legii. Eu, noi nu suntem de acord cu asta. Eu propun să rămânem pe lege așa cum este ea.

 
 

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Acest text nu a existat în varianta inițială a legii. Uitați și dumneavoastră ce spune legea: "Se acordă de către primari...", deci rețineți, "de către primari din vegetația forestieră din afara fondului forestier" - e normal, sunt în proprietatea primăriilor - "și de ocoalele silvice ale direcțiilor silvice, din pădurile pe care le administrează". Mi se pare firesc și normal să specificăm această sintagmă.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Sunt două ipoteze. Dacă citim textul, într-adevăr, sunt două ipoteze aici, în raport de competențele pe care le au autoritățile. Primarul nu poate să dea decât din vegetația forestieră din afara fondului forestier și se pune problema pentru ocoalele silvice...

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Fiecare dă din ce are, ce ne complicăm atâta.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Păi, ocoalele silvice nu pot să aibă decât pădurile pe care le au în administrare. Și eu cred că precizarea, tocmai, este necesară ca să nu creăm confuzii, dar, mă rog, sigur că aici urmează ca votul să decidă.

Vă rog, poftiți.

 
 

Domnul Petre Țurlea (Din bancă):

Dați-i o haină!

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnule, încetează cu prostiile dumitale. Am și haină!

Domnilor, uitați ce este.

Dacă există 3 surse de cartofi în 3 locuri cu 3 stăpâni diferiți, acestor oameni li se dau cartofii. Dacă există în locurile respective un anumit organ care e competent să dea, lor li se dă. Nu să umble în altă parte sau să se pomenească că nu i se dă. Textul este foarte lax, este bine gândit.

După ce ajung la scaun, o să îmi pun haina.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnul deputat Gavra.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Domnul Popescu are dreptate, atunci când am gândit celălalt act normativ, referitor la legea moților, tot așa am gândit, să nu existe mai multe autorități care se implică în acordarea acestui volum de masă lemnoasă, că până la urmă nu se mai acordă. Știți, îl trimiți pe om de la Ana la Caiafa. Primăria, ca autoritate locală, este singura care se ocupă. Dacă nu are în perimetrul primăriei, se dă din altă parte, de la ocolul silvic și așa mai departe. Deci, să rămână textul anterior, așa cum este în raport.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Înțeleg că inițiatorii renunță la amendamentul propus de domnul deputat Marian Ianculescu și, ca atare, supun votului dumneavoastră art.2, cu amendamentul care a fost introdus de comisie, așa cum este redat în raport la poziția 1.

Cine este de acord cu textul art.2, în forma propusă de comisie? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, art.2 a fost aprobat.

Trecem la art.3. Comisia nu are nici un fel de amendament cu privire la acest text.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul. Domnul secretar Miron Mitrea.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Să adăugăm, în al treilea alineat: "Forma și conținutul legitimației se stabilesc prin hotărâre a Guvernului în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi".

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Comisia este de acord. Este și firesc ca să se stabilească un termen până la care Guvernul să emită hotărârea prin care să se stabilească forma și conținutul legitimației.

Deci, art.3, cu acest amendament care a fost formulat la alin.3, și pe care vi-l recitesc: "Forma și conținutul legitimației se stabilesc prin hotărâre a Guvernului în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.", amendament cu care este de acord și comisia.

Supun art.3 în întregime votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, a fost acceptat textul.

La art.4, intervenții din partea comisiei nu am avut în cadrul raportului. Domnul deputat Miron Mitrea, din partea inițiatorilor.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule președinte,

Doar o modificare minoră. În alin.2: "Primarul verifică dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art.2 după care aprobă sau respinge", "avizează" este inutil aici. Și, în continuare, la următorul alin., "Cererile aprobate se înaintează direcțiilor teritoriale..."

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

S-au făcut două sugestii aici de către inițiatori, ca la alin.2 să fie eliminat cuvântul "avizează", primarul urmând numai să aprobe sau să să respingă cererea, iar la alin.3, să se spună că: "Cererile se înaintează direcțiilor...", și să se elimine cuvântul "avizate".

Da, domnule deputat Mitrea? "Cererile aprobate", da? De acord? Da.

Comisia este de acord.

Vă supun...

Poftiți, la art.4.

 
 

Domnul Tamás Sándor:

Tot la art.4 alin.6. Alin.6, inițial, sună așa: "Persoanele fizice nemulțumite de modul de soluționare a cererilor se pot adresa cu plângere, în termen de 30 de zile de la comunicare, prefectului județului, care o va soluționa în cel mult 15 zile". Eu cred că nu este constituțional acest articol pentru că primarul nu este subordonat prefectului. Propun înlocuirea textului: "Persoanele nemulțumite de modul de soluționare a cererii pot exercita calea de atac prevăzută de Legea contenciosului administrativ."

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat Tamás, dați-mi vă rog amendamentul!

Președintele comisiei, domnul deputat Emil Popescu.

Aveți cuvântul în legătură cu amendamentul propus de domnul deputat Tamás.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnilor colegi,

Domnule președinte,

Sigur că dacă stăm și ne apucăm acum să facem un sistem, o construcție juridică, ajungem la niște soluții că până la urmă mergem pe trei grade de jurisdicție. Noi am gândit ca lucrurile acestea să se rezol ve cât mai repede, pentru niște oameni necăjiți, care nu au bani și care nu au timp de procese. Dacă ajungem la Legea contenciosului, dacă mergem adică pe varianta asta de a ataca actul acesta în contencios administrativ, cu toate consecințele decurgând din ea, omul nu-și mai ia lemnul nici într-un an de zile. Gândiți-vă că oamenii aceștia ar trebui să fie plimbați prin judecăți, să-și ia apărător sau să se apere singuri. De aceea, noi am organizat această cale de atac și de rezolvare mai scurtă și la nivel local.

Vă rog respectuos să înțelegeți lucrul acesta. Legiuitorul poate să confere primarului sau prefectului o atribuție în plus, pe lângă alte atribuții pe care le are, prin această lege specială. Vrem sau nu vrem să-i ocrotim pe acești oameni? Că dacă începem o mie de discuții înmormântăm legea pentru niște chestiuni, așa, formale. Eu sunt de acord că trebuie să respectăm regulile și principiile juridice, dar în cazul de față le respectăm printr-o soluție foarte practică, pragmatică, concretă și eficientă. Nu îl trimit pe om la judecăți în contencios.

Vă rog să respingeți acest amendament.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat Popescu, atunci, sunteți de acord ca în final totuși să se... este ceea ce spuneați dumneavoastră, să se adauge că "Decizia prefectului este definităvă"? Da.

Poftiți, vă rog, domnule deputat Marton.

 
 

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule Popescu,

Dumneavoastră ați militat aici pentru oamenii necăjiți, în ideea că prefectul o să le dea lor dreptate, și dacă nu, acel om necăjit înseamnă că trebuie să accepte și să-i răpim dreptul constituțional de petiționare, de a se adresa instanțelor judecătorești? E ceva împotriva Constituției României! Nu putem include acest termen, "definitiv", adică trebuie să existe o cale de atac asupra hotărârii prefectului.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnul deputat Emil Popescu, președintele comisiei.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnilor,

V-am mai spus și iarăși sunt nevoit să fac acum o discuție cu totul de specialitate.

Dacă am fi într-o situație care ar fi perenă, permanentă, care s-ar rezolva o dată pentru 20 de ani în justiție, atunci o judecată cu privire la un teren sau la o casă, e normal, trebuie să parcurgă niște grade de jurisdicție și cetățeanul în cauză să aibă acces. Dar noi discutăm aici despre niște porții de lemn, niște cantități care trebuie să li se dea anual, la fiecare sezon și care trebuie să fie rezolvate imediat. Omul are posibilitatea să se adreseze primarului și, după aceea, prefectului. Reprezintă o rezolvare după opinia noastră, nu numai a mea. Eu apăr aici punctul de vedere al comisiei, și cei mai mulți, majoritatea, ba chiar unanimitatea a gândit așa.

Acum, dacă începem să întoarcem pe dos și să răzvrătim principiile unul împotriva celuilalt, vom ajunge în situația că trebuie să-i trimitem până la Consiliul Europei, fiindcă așa înțelegem noi dreptul de acces în justiție. Ne-a apucat acum grija de cum o să se rezolve și prezumăm noi reaua-credință. Prezumăm că primarul o să fie de rea-credință, prezumăm că el, prefectul, o să fie de rea-credință și că oamenii aceștia până la urmă nu vor fi niciodată rezolvați.

Noi ne-am gândit că trebuie să terminăm odată cu necazurile lor. Au venit saci întregi de nemulțumiri la noi, și oamenii aceștia, neavând soluție, trebuie să aibă o soluție. Această lege le oferă această soluție rapidă și eficientă. Sigur că dacă vrem, putem să complicăm lucrurile cu o sumă de proceduri care de care mai oțioase. Dar nu asta discutăm acum! Noi discutăm că e vorba să i se dea acum, în toamnă, și el trebuie să aibă rezolvarea în două-trei săptămâni. Nicidecum nu se poate vorbi în cazul lor. Omul se lipsește decât să se ducă nu știu unde, la Alba-Iulia, ca să facă proces în contencios. Dați-vă seama de lucrul acesta! De aceea, vă rog respectuos să rămânem pe texte, așa cum sunt. Eu n-am nimic împotrivă să organizăm treizeci de mii de căi de atac, dar asta este în interesul beneficiarilor legii, domnule Gavra?

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vom lua amendamentele în ordinea în care au fost formulate și le vom supune pe rând la vot.

Primul amendament, care a fost formulat de domnul deputat Miron Mitrea, a vizat eliminarea cuvântului "avizează" din cuprinsul alin.2: Primarul, după ce verifică, nu poate decât să aprobe sau să respingă cererea, după caz.

Al doilea amendament se referea la alin.3, unde se propunea ca în locul cuvântului "avizate", "aprobate".

Supun votului aceste două amendamente făcute de domnul deputat Miron Mitrea.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Un alt amendament a fost făcut de către domnul deputat Tamas. Vă dau citire textului amendamentului: "Persoanele nemulțumite de modul de soluționare a cererii pot exercita calea de atac prevăzută de Legea contenciosului administrativ."

Am înțeles că acest amendament nu este însușit de către inițiator și nici de către membrii comisiei.

Supun votului, totuși, amendamentul, așa cum vi l-am citit.

Cine este pentru? 6 voturi. Insuficient.

Ca atare, vă supun votului art.4 în ansamblu, cu cele două amendamente care au fost acceptate prin votul dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Textul art.4 a fost acceptat cu un număr de 5 abțineri.

La art.5, comisia nu are nici un fel de amendament. Dacă din partea dumneavoastră sunt...

Domnul deputat Constantin Avramescu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Constantin-Gheorghe Avramescu:

Profit că se discută art.5 ca să pun o scurtă întrebare. La acest proiect de lege există informarea primită de la Guvern? Pentru că, în conformitate cu art.84 din regulamentul nostru de funcționare și art.110 din Constituție, toate proiectele de lege care afectează bugetul de stat, și asta se spune ritos la art.110, trebuie să aibă o informare, cu alte cuvinte, avizul din partea Guvernului. Eu o pun numai ca întrebare.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat Avramescu, nu știu dacă dumneavoastră aveți materialul în integralitatea lui. Vă informez că există avizul Consiliului Legislativ, există punctul de vedere al Guvernului. Deci, procedura este completă din acest punct de vedere.

Rog comisia și inițiatorii să încetați consultările.

La art.5 dacă sunt intervenții. Permiteți-mi, ca la art.5 să fac o intervenție. (Domnul vicepreședinte Acsinte Gaspar coboară la tribună.)

Doamnelor și domnilor deputați,

La art.5 alin.1 se spune în felul următor: "Titularii legitimației pot valorifica produsele prelucrate din lemn la târguri, piețe, oboare, precum și în orice localitate din țară." Dar și piețele, și târgurile, și oboarele sunt în localități și, ca atare, aș propune înlocuirea sintagmei "precum și în orice localitate din țară" cu "precum și în alte locuri destinate activităților comerciale".

Deci, în afară de târguri, piețe, oboare pot să mai existe și alte locuri care să fie destinate activităților comerciale pentru desfacerea acestor produse.

(Domnul vicepreședinte Acsinte Gaspar își reia locul la prezidiu.)

Dacă inițiatorii sunt de acord? Da. Comisia? De acord.

Supun votului dumneavoastră art.5, cu acest amendament.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Deci, art.5 a fost adoptat în redactarea din proiect, cu introducerea care s-a făcut.

La art.6 există un amedament din partea comisiei. Există în raportul dumneavoastră, la poziția 2, este mai mult un amendament de tehnică legislativă întrucât se propune eliminarea, după ce se face o enumerare de bunuri, se propune să fie eliminate parantezele, în sensul că textul să nu fie cuprins înăuntrul unor paranteze. Deci, este o chestiune pur de tehnică legislativă. Se elimină parantezele și cuvântul "etc".

Art.6, cu amendamentul care vi l-am supus din partea comisiei.

Da. Domnul deputat Ianculescu.

 
 

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Aș ruga și Comisia juridică să fie de acord cu următoarele amendamente de la art.6. Aș propune ca la art.6 alin.1 să eliminăm sintagma "Hotărârea Guvernului nr.379..."

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, vă rog.

 
 

Domnul Marian Ianculescu:

Vă ascult.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Numai că vroiam să fac puțină liniște ca să vă asculte colegii din sală la ce vă referiți.

 
 

Domnul Marian Ianculescu:

La art.6, la alin.1 propun înlocuirea sintagmei "în Hotărârea Guvernului nr.379/1993" care, de altfel, nici nu mai există, cu următoarea sintagmă "prevăzute de legislația în vigoare și normele stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură". Vă repet: aceasta cuprinde întreaga legislație avută în vedere, iar aici se referea direct la o hotărâre de Guvern care, practic, la ora actuală nu mai există. Deci, aceasta la alin.1.

Dacă-mi permiteți să trec și la alin.2.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Faceți la tot articolul, domnule deputat.

 
 

Domnul Marian Ianculescu:

La alin.2, după cuvântul "confecționate" să introducem următoarea formulare: "pe care să fie înscrisă data plecării, semnătura și ștampila șefului de ocol silvic din zonă". Propun această sintagmă întrucât nu toată lumea este de bună-credință și se poate, în felul acesta, dacă nu prevedem această sintagmă, să aibă loc furturi masive de material lemnos, fără să fie provenit din facilitățile pe care le acordăm prin această lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulțumesc.

Vă rog să-mi predați amendamentul. Comisia? În legătură cu cele două sugestii, comisia este de acord.

Deci, la art.6, la alin.1 urmează să se elimine sintagma "prevăzute în Hotărârea Guvernului nr.379/1993" și să fie înlocuită cu "prevăzute de legislația în vigoare și normele stabilite de autoritățile publice centrale care răspund de silvicultură". Aceasta ar fi la alin.1, iar la alin.2, după cuvântul "confecționate", se introduce sintagma "pe care va fi înscrisă data plecării, semnătura și ștampila șefului de ocol silvic din zonă".

Cu aceste două amendamente propuse de domnul deputat Ianculescu și cu amendamentul care se află în raportul comisiei, supun art.6, în ansamblul său.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Art.6 a fost votat, cu aceste amendamente care i s-au adus.

La art.7, domnul deputat Támas.

 
 

Domnul Támas Sándor:

Sunt de acord cu art.7, dar aș vrea să propun reformularea lui.

Deci, eu propun ca: "Tinerii căsătoriți, în vârstă de până la 35 de ani, care au domiciliul în zona de munte și cei care vin în această zonă să-și stabilească domiciliul au dreptul, o singură dată, la material lemnos pentru construcție, în cantitate de 25 metri cubi de familie". Pentru că cuvântul "locuiesc" e mai puțin decât domiciliul. Poate locui și în reședință și în alte părți, dar domiciliul este stabil. Și tot așa "să-și întemeieze gospodării", aș vrea să propun înlocuirea cu "stabilească domiciliul".

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă rog să-mi dați amendamentul. Inițiatorii, dacă sunt de acord. Înțeleg că inițiatorii... Aveți ceva dumneavoastră, în plus?

Poftiți, domnule deputat Marian Ianculescu.

 
 

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

La art.7 alin.1 am omis, din păcate, o categorie specială de cetățeni care domiciliază în aceste localități. Noi i-am prins la expunerea de motive, dar aici i-am omis. Este vorba de specialiștii - fie profesori, fie medici, fie învățători, fie preoți - care domiciliază în aceste zone și care nu posedă păduri în proprietate.

De aceea, vin cu amendamentul următor: ca după cuvântul "gospodării,", să trecem "specialiștii (medici, profesori, învățători, preoți etc.) care domiciliază în aceste zone și care nu posedă păduri în proprietate."

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă rog.

 
 

Domnul Támas Sándor:

Ne-am înțeles cu domnul inițiator și aș propune reformularea art.7, la prima propoziție: "Tinerii căsătoriți, în vârstă de până la 35 de ani, care au domiciliul în zona de munte, au dreptul, o singură dată, la material lemnos pentru construcție, în cantitate de 25 metri cubi de familie.". Pentru că se dă și se acordă această facilitate numai celor care au deja domiciliul, și nu și celor care or să vină cândva. Cei care or să se stabilească, or să primească, desigur.

 
 

Domnul Marian Ianculescu:

Da. Dar în cazul acesta trebuie să acceptați să adăugăm și specialiștii. Deci, nu numai tinerii căsătoriți. De acord să excludem "cei care vin în această zonă" să introducem "Tinerii căsătoriți, în vârstă de până la 35 de ani, care au domiciliul"..., cum ați spus dumneavoastră, "specialiștii, medici, profesori, învățători, preoți și alte categorii..." și textul curge după cum este în proiect.

La alin.2, după sintagma "fondului forestier" trebuie neapărat să adăugăm "...și din pădurile care aparțin consiliilor locale".

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, la alin.2 nu există nici o...

 
 

Domnul Marian Ianculescu:

Tot la alin.1, domnule președinte. Am greșit eu. Tot la alin.1, după sintagma "se realizează din vegetația forestieră din afara fondului forestier", se adaugă sintagma "sau din pădurile care aparțin consiliilor locale". Motivația: până la ora actuală, primăriile aveau în proprietate numai pășunile împădurite care constituie vegetație forestieră din afara fondului forestier. Potrivit legii noi de retrocedare a pădurilor, urmează ca primăriile să primească în proprietate păduri, care constituie o parte din fondul forestier național. Deci, este o altă categorie de vegetație. Și să adăugăm sintagma "sau din pădurile care aparțin consiliilor locale".

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă rog să-mi dați amendamentul.

Domnilor colegi,

Vă propun următorul lucru: având în vedere că există o oarecare divergență între inițiatori și comisie în legătură cu forma finală a art.7, și în special cu introducerea și altor categorii de specialiști, propun ca acest articol să fie văzut după ședință, cunoașteți că de la ora l8,30 intrăm într-un alt program al Camerei Deputaților, urmând ca mâine dimineață să continuăm dezbaterile la acest proiect de lege cu art.7, însă reformulat, scris complet în forma pe care ați convenit-o. Da?

Dacă sunteți de acord cu această propunere. Da.

 
Dezbaterea proiectului de Lege privind acordarea unor drepturi membrilor Academiei Române și reglementarea unor cheltuieli specifice (Amânarea votului final.)

Vă rog să rămâneți în sală, pentru că vom lua în discuție proiectul de Lege privind acordarea unor drepturi membrilor Academiei Române. Este vorba de un proiect care conține doar două articole, fără nici un fel de amendament și, ca atare, să putem să-l discutăm. Vă rog foarte mult să rămâneți, domnilor deputați, în sala de ședințe.

Domnilor deputați, așa cum am spus, trecem și luăm în dezbatere proiectul de Lege privind acordarea unor drepturi membrilor Academiei Române și reglementarea unor cheltuieli specifice. Inițiatorul acestui proiect de lege este Guvernul. Comisia sesizată în fond este Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport. Rog inițiatorul să ia loc în lojă. Rog biroul comisiei să ia loc în lojă.

Dau cuvântul, din partea inițiatorului, doamnei Basuc Mariana, secretar de stat.

Vă rog, doamna secretar de stat, să prezentați pe scurt considerentele care au condus la promovarea acestui proiect de lege.

 

Doamna Mariana Basuc:

Mulțumesc.

Fiind structurată pe 3 filiale, 14 secții de bază în care funcționează un număr de 70 de comitete și comisii, Academia Română coordonează activitatea unui număr de 66 de unități de cercetare, precum și a 3 unități cu specific accesoriu acestora.

Potrivit actului său normativ de organizare și funcționare, care este Decretul-lege nr.4/1990, Academia Română are ca organ suprem de conducere Adunarea Generală formată din membri titulari, membri corespondenți și membri de onoare ai Academiei Române.

Activitatea științifică a Academiei Române se realizează prin unități de cercetare științifică, precum și prin comitete naționale, comisii de specialitate și colective de cercetare la ale căror activități specifice participă membrii săi.

De asemenea, membrii Academiei Române participă și la alte activități din domeniile științei, învățământului, culturii și artei, desfășurate de alte instituții publice.

O parte din membrii Academiei Române au încheiate cu unități specifice activității în care s-au consacrat raporturi de muncă din care derivă și unele drepturi, cum sunt: cheltuieli de deplasare, transport, cazare și altele. Pentru cealaltă parte, un număr mic de membri ai Academiei Române, care, deși desfășoară activitate de cercetare sau coordonează colective specifice pregătirii lor, nu au posibilitatea decontării unor cheltuieli ocazionale, de îndeplinire a unor obligații similare ca aceia care și-au menținut raporturile de muncă.

Academia Română nu are posibilitatea și nici cadrul legislativ să acorde drepturile pe care le-am prezentat și nici posibilități materiale pentru a achita unele cheltuieli generate de evenimente nefericite, reprezentând pierderile din rândul membrilor săi și alte asemenea cheltuieli similare.

Pornind de la considerentul că aceste personalități – membri ai înaltului for de știință - sunt în număr foarte redus, iar valoarea mică a cercetărilor lor este deosebită, se impune un mai mare sprijin din partea societății civile, pentru crearea cadrului legislativ pentru acoperirea unor cheltuieli mai mult decât necesare.

Fondurile necesare plății drepturilor prevăzute în proiectul de lege sunt estimate la 200 de milioane lei anual, urmând a se suporta din bugetul Academiei Române.

Față de cele expuse, a fost inițiat prezentul proiect de lege spre adoptare.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulțumesc, doamnă secretar de stat.

Din partea Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, domnul deputat profesor Anghel Stanciu.

Vă rog, domnule deputat, să prezentați sinteza raportului.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Comisia pentru învățământ a analizat prezentul proiect de lege și a ajuns la concluzia că toate cele solicitate din punct de vedere financiar (cheltuielile) sunt practic neglijabile, dar, din punct de vedere moral, acoperă anumite situații dificile și, în special, a celor care sunt cu mai multă experiență, ca să nu spun în vârstă, și ar fi din partea noastră o dovadă de respect a valorii pe care au avut-o și o încurajare și pentru cei care știu că țara nu-i lasă la greu.

De aceea, în ședința sa din 4 noiembrie, comisia a aprobat în majoritate acest proiect de lege. Vă rugăm să aveți amabilitatea de a-l accepta.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulțumesc, domnule președinte.

La dezbateri generale, dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul.

Domnul deputat Țurlea.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Este de-a dreptul ridicol ca pentru cele 200 de milioane de lei să discutăm atâta aici.

Eu am venit la tribună, pentru un singur minut, ca să vă pun în față două aspecte: un plan îl reprezintă importanța imensă, maximă a Academiei Române pentru cultura românească și pentru societatea românească în ansamblu, iar al doilea plan este puținătatea de-a dreptul ridicolă a fondurilor pe care statul le dă Academiei, aceasta fiind problema pentru care am venit la tribună.

Cred că este singura academie din lumea civilizată de astăzi într-o asemenea situație de jenă financiară, iar singura ieșire, singura rezolvare este acceptarea acelui proiect de lege pe care vi l-am spus eu, și anume retrocedarea bunurilor imobiliare ale Academiei Române.

Vă rog încă odată, cu acest prilej, să vă gândiți la rezolvarea cât mai rapidă a acestui proiect de lege.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, vă rog să vorbiți la proiectul de lege în discuție.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Am terminat.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Bun. Vă mulțumesc.

Din partea altor grupuri parlamentare dacă mai dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Trecem la discutarea proiectului de lege.

La titlul legii dacă sunt observații sau comentarii?

Supun la vot.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri?

Titlul a fost aprobat.

La art.1 dacă sunt intervenții sau comentarii? Nu sunt.

Comisiile nu au avut nici un fel de amendament.

Supun votului dumneavoastră art.1.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un singur vot împotrivă.

Abțineri?

Cu un vot împotrivă, a fost acceptat articolul.

Art.2 vreau să vă spun că are forma de redactare așa cum a fost sugerată în avizul Consiliului legislativ și vi-l supun votului dacă nu sunt intervenții din partea dumneavoastră.

Poftiți, vă rog.

 
 

Domnul Alexandru Ionescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu am dorit să fac obiecții la acest articol, pentru că nu doresc să dau nici măcar un ban pentru o coroană domnului academician Maurer, domnului academician Zaharescu, domnului Botnariuc și așa mai departe.

Dacă dumneavoastră doriți să dați banii aceștia, vă rog să-i dați!

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, care este amendamentul dumneavoastră?

 
 

Domnul Alexandru Ionescu:

Amendamentul meu era să nu fie prinse necrologul și coroana de flori în grija statului.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci dumneavoastră propuneți să se elimine textul.

Comisia, vă rog, față de amendamentul de eliminare.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Evident că, deși este în discuție o chestiune foarte serioasă, distinsul nostru coleg și-a permis să destindă puțin frunțile.

Noi credem că rămânem pe această formă, și votul dumneavoastră va consfinți hotărârea comisiei.

Vă mulțumesc anticipat.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Eu sunt nevoit, potrivit Regulamentului, ca mai întâi să supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare din cuprinsul art.2 a acelor sintagme referitoare la "…publicarea în presă a necrologului și confecționare de coroane pentru funeralii", urmând ca sumele să fie alocate doar pentru "construirea și întreținerea monumentelor".

Doamna deputat profesor Ecaterina Andronescu.

Vă rog, poftiți.

 
 

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință.

Eu v-aș face o propunere: ca să nu scriem aici "…publicarea în presă a necrologului și confecționarea de coroane…", să spunem "…sumele necesare serviciilor funerare, precum și cele pentru construirea și întreținerea monumentelor…", și textul să curgă, dacă acceptați varianta aceasta. Mi se pare că este acoperitoare pentru ceea ce este sensul articolului, și în același timp nu scriem într-o lege chiar "confecționarea de coroane și publicarea necrologului".

Deci, să scriem: "…sumele necesare pentru asigurarea serviciilor funerare…".

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnă secretar de stat, sunt două propuneri: prima este cea făcută de domnul deputat Ionescu, care propunea să se elimine din cuprinsul articolului referirea la "…sumele pentru publicarea în presă a necrologului și confecționarea de coroane pentru funeralii…", iar doamna deputat Ecaterina Andronescu vorbea despre sumele necesare pentru funeralii, precum și pentru celelalte.

Înțeleg că și comisia și inițiatorul sunt de acord cu textul care a rezultat din cele două amendamente, în sensul: "…sumele necesare pentru serviciile funerare, precum și pentru construirea și întreținerea…", și textul curge în continuare.

Supun votului dumneavoastră art.2, așa cum a fost reformulat.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Deci, art.2 a fost aprobat.

Constat că în sală, în momentul de față, nu avem cvorumul constituțional. Votul de ansamblul asupra proiectului de lege îl vom da mâine la ora 11,00.

 
Expunerea orală a întrebărilor și primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului.

Intrăm în partea a doua a ședinței noastre, referitoare la întrebări și interpelări.

Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm lucrările Camerei Deputaților și trecem, așa cum v-am anunțat, la expunerea orală a întrebărilor adresate membrilor Guvernului și primirea de răspunsuri, activitate care se desfășoară de la ora 18,30 la ora 19,30, iar de la 19,30 la ora 20,00 – prezentarea pe scurt a interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Domnul deputat Petru Bejinariu, pentru Ministerul Culturii, are la dispoziție un minut pentru a-și prezenta pe scurt întrebarea la care urmează să primească răspunsul.

 

Domnul Petru Bejinariu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doar o secvență reiau, pentru că textul a fost înaintat la vreme Ministerului Culturii, și această secvență are următoarea formulare:

Autoritățile județului Suceava, instituțiile școlare și culturale și opinia publică, în comunicare cu societățile culturale și comunitățile românești din regiunea Cernăuți, doresc să cunoască demersurile din programul Ministerului Culturii cu desfășurare în județul Suceava.

O asemenea cunoaștere ne oferă posibilitatea elaborării unor programe proprii, fără suprapunere, paralelisme sau necuprinderea unor aspecte esențiale din viața și activitatea lui Eminescu.

Și întrebarea se adresa domnului ministru, rugându-l să precizeze care manifestari culturale și științifice sunt programate și finanțate de Ministerul Culturii și se vor organiza și desfășura în județul Suceava în "Anul Eminescu".

În anexă am trecut și un număr de 5 propuneri ale Societății pentru cultura și literatura română în Bucovina, ca un fel de invitații la reflecție pentru Ministerul Culturii, și eventuala aprobare și cuprindere a lor în programul pentru anul 2000.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamna secretar de stat Maria Berza, pentru a răspunde la întrebarea adresată de domnul deputat.

 
 

Doamna Maria Berza:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați membri ai Camerei Deputaților,

Stimate domnule deputat Bejinariu,

Doresc întâi să vă aduc la cunoștință că Ministerul Culturii a înaintat spre aprobare Guvernului României, și vom avea foarte curând aprobarea, a unui program național "Anul 2000 – Anul Eminescu".

Din acest program am extras manifestările care se vor petrece în județul Suceava. În acest județ, Ministerul Culturii va organiza, împreună cu Prefectura Suceava, Consiliul județean Suceava, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, Centrul Academic Rădăuți, Inspectoratul pentru cultură Suceava, Muzeul Național al Bucovinei, Muzeul Etnografic al Bucovinei, Societatea pentru cultură și literatură română în Bucovina, Primăria Putna și Mânăstirea Putna, "Zilele Eminescu" la Putna, în perioada 13 – 16 august 2000.

Această manifestare care va fi finanțată de Ministerul Culturii cuprinde o largă paletă de acțiuni, cum ar fi: un concert de muzică veche religioasă, un concert sinfonic, spectacol folcloric, serbare câmpenească, expoziția maeștrilor iconari, expoziție de artă veche religioasă, târgul meșterilor populari și lansări de carte.

În cadrul "Anului 2000 – Anul Eminescu", momentul Putna, date fiind specialele conexiuni cu viața, activitatea și crezul eminescian, reprezintă unul dintre momentele cele mai pline de rezonanță.

De altfel, poate știți deja lucrul acesta, domnule deputat, în luna iulie, o delegație a Ministerului Culturii s-a deplasat la Suceava și Putna pentru a lua contact direct cu autoritățile locale și a discuta detaliile organizării acestor evenimente la locurile viitoarei manifestații.

Am primit, de asemenea, manifestările incluse în programul Societății pentru cultura și literatura română în Bucovina, programul "Anul Eminescu" din care, după cum ați văzut, o parte sunt cuprinse, iar, în legătură cu celelalte, vom căuta, firește, să ne armonizăm programele.

Sper că acest răspuns care a fost redactat scris și pe care îl voi lăsa la secretariatul Camerei, îl satisface pe domnul deputat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulțumesc.

Domnule deputat Bejinariu, sunteți mulțumit de răspunsul pe care l-ați primit?

Aveți posibilitatea să interveniți, fără a depăși 2 minute.

 
 

Domnul Petru Bejinariu:

Mulțumesc pentru elaborarea răspunsului.

Sunt încântat de ce se va întâmpla la Putna.

Probabil că este o defecțiune de comunicare nu neapărat cu subsemnatul, dar cu autoritățile, și respectiv cu societățile culturale, comunicare care putea să aibă loc.

Eu v-aș ruga, doamnă secretar de stat, să luați în calcul, totuși, din cele 5 propuneri și altele, mai ales că zona Cernăuți, regiunea Cernăuți și județul Suceava, fără îndoială Botoșanii, mai întâi, sunt zone în care exprimările pentru Eminescu trebuie să fie de primă mărime și, deci, propunerile noastre aceste elemente le vizau, și eu cred că veți lua în calcul și celelalte propuneri ale noastre care se doresc a fi finanțate – o parte din ele sigur că o vor face organizațiile nonguvernamentale.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Continuăm. Urmează domnul deputat Petre Naidin. Este vorba de o întrebare care a fost adresată Ministerului Educației Naționale.

Vă rog să o dezvoltați într-un minut, domnule deputat.

 
 

Domnul Petre Naidin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În 6 ani de zile de activitate parlamentară, rar nu mi s-a răspuns la adrese din teritoriu – de fapt, la un memoriu adresat de un domn pensionar care reclama faptul că fiica sa a ajuns în spital, nereușind să promoveze la un examen de titularizare în limba engleză. De fapt, examenul nu s-a desfășurat până la capăt, fiind stopat de inspectoarea șefă a județului meu, județul Călărași.

A trebuit să apelez, prin intermediul acestei întrebări, la domnul ministru, ca să aflu, și mai ales, pensionarul care crede în dreptate, care de fapt este adevărul.

Aștept cu interes.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulțumesc.

Din partea Ministerului Educației Naționale, domnul secretar de stat Mircea Fronescu.

Aveți 3 minute, domnule secretar de stat, pentru a răspunde la întrebarea ce v-a fost adresată de domnul deputat Petre Naidin.

 
 

Domnul Mircea Fronescu:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Este vorba, într-adevăr, așa cum ne-a precizat domnul deputat Naidin, despre unele lucruri neplăcute care s-au petrecut la un concurs de titularizare la Călărași, și ce vă pot spune sunt următoarele, care, de altfel, urmează, dacă nu le-a primit, să le primească în scris și domnia sa; au fost trimise astăzi dimineață.

La Liceul Știrbei Vodă din Călărași s-a organizat concurs la data de 28 iulie 1999 – proba practică, și respectiv 2 august 1999 – proba scrisă, în vederea ocupării unei catedre de limba engleză. Fiind vorba despre o unitate reprezentativă de învățământ, acestea au căpărat în acest an dreptul de a-și organiza la nivelul școlii asemenea concursuri.

Prin Dispoziția nr.46, emisă de inspectorul școlar general Stela Anghel, a fost numită comisia de concurs. Ca urmare a neprezentării unui membru al comisiei de concurs - domnul profesor Eduard Vlad, șef catedră Engleză la Universitatea Constanța, conducerea Liceului Știrbei Vodă hotărăște anularea concursului, fără să înștiințeze inspectoratul școlar, fapt pentru care Inspectoratul Școlar Călărași a luat măsuri de sancționare a directorului liceului amintit.

S-a numit prin altă dispoziție o nouă comisie de concurs, prin dispoziția inspectorului general, și a fost reprogramat concursul pe data de 26 august, cadidata Preda Grațiela obținând 5,83, medie care nu i-a permis să promoveze și să ocupe postul solicitat.

Comisia de contestații, legal constituită prin decizia inspectorului școlar general, a acordat nota definitiv㠖 5,82.

Conform metodologiei aprobată prin Ordinul ministrului nr.3670 din 1999, nota acordată de comisia de contestații se consideră definitivă.

Deoarece au existat carențe în organizarea și desfășurarea concursului la nivelul conducerii Liceului Știrbei Vodă, Ministerul Educației Naționale va lua măsurile ce se impun în urma finalizării cercetării cazului de către Direcția de control a ministerului, în atenția căreia se află adresa dumneavoastră din 16 august 1999, înregistrată.

Sperăm că în maximum o săptămână se va primi răspunsul respectiv.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulțumesc.

Domnule deputat Petre Naidin, în legătură cu răspunsul primit…

 
 

Domnul Petre Naidin (din sală):

Mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Continuăm. Avem întrebări adresate de domnul deputat Petre Naidin. Sunt 4 întrebări care au fost adresate Ministerului de Interne.

Domnule deputat Naidin, prezentați-vă întâi dumneavoastră sumar cele 4 întrebări, pentru că sunt grupate pentru Ministerul de Interne.

 
 

Domnul Petre Naidin:

Desigur, voi face un rezumat, domnule președinte.

A trebuit să semnalez ministrului de Interne unele aspecte pretins nelegale din județul meu, așa cum au fost relatate de către presa călărășeană, respectiv din datele pe care le-am avut în audiențele mele ca parlamentar; ele s-au atașat într-o documentație pentru fiecare caz în parte dintre cele patru, și sunt convins că domnul ministru și respectiv Inspectoratul General al Poliției s-au aplecat cu seriozitate și vor reuși să restabilească adevărul, nu pentru mine, așa cum este.

Se referă, în primul rând, la anumite nereguli la o societate cu capital de stat de tip Piscicola care, uzând de anumite prevederi legale care totuși sunt ambigui nerezolvate - le rezolvă proiectul de lege trimis la Senat de către noi, a creat o stare de animozitate, și respectiv de pretinse ilegalități.

A doua se referă la faptul cum inspectorul șef, în fruntea unei cohorte de, dacă vreți să mă auziți, stimați colegi, de consilieri de la Președinție care erau în județul meu pe timp de vară, împreună cu echipajele sale din subordine, cu oameni politici călărășeni, au mers într-o anumită comună pentru a face ordine, suprapunându-se legii, organelor abilitate ale statului.

A treia se referă la anumite, cred eu, încălcări ale Codului Penal, așa cum au fost relatate și de presă, de către primarul municipiului Călărași, Nicolae Dragu, care a dat drept de semnătură, sau, în mod automat, cel care a folosit-o a încălcat legea, pentru anumite aranjamente de administrație locală, cu angajamentul instituției care este primăria.

Și a patra se referă la unele "matrapazlâcuri" (le-am pus între ghilimele, pentru nu mă pot pronunța) la o societate cu capital de stat tip IAS, acolo unde a trebuit să mă adresez și domnului Valeriu Stoica, întrucât se pare, așa sunt punctele de vedere cristalizate, Parchetul nu a tratat cu seriozitate și a reușit nu că culce, ci efectiv să închidă dosarul. Care este realitatea?

Aștept și din partea domnului ministru de Interne, cât și de Justiție, ca împreună să reușim să facem lumină în toate aceste cazuri semnalate.

Rog din partea domnului director dacă poate să facă un rezumat, ca să nu reținem atenția și să nu monopolizăm.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Ministerului de Interne este prezent domnul locotenent colonel Rusu Ioan, directorul Direcției Legislație.

Ce s-a întâmplat, domnule colonel? Trebuia să fie prezent domnul ministru sau un secretar de stat. Care este situația? Aveți asupra dumneavoastră răspunsurile?

 
 

Domnul Ioan Rusu:

Domnule președinte,

Am toate răspunsurile la mine. Vă rog să-mi permiteți să raportez că domnul ministru este ocupat cu o delegație din Cehia, iar domnul secretar de stat Mureșan, primul adjunct, are o interpelare la Senat.

Urmare întrebării dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților cu nr.185/A, vă comunicăm următoarele:

Ministerul Agriculturii și Alimentației, din adresa nr.01314 din 6.05.1998, a recomandat societăților comerciale cu profil piscicol să încheie contracte de asociere cu persoane juridice, în vederea atragerii de resurse financiare suplimentare pentru continuarea activităților specifice.

Prin adresa 67152 din 8.04.1999, Ministerul Agriculturii a transmis la S.C. PISCICOLA Călărași un model de contract, recomandând metoda asocierii în participațiune, dând exemplul a 48 de ferme piscicole care au încheiat asemenea contracte pe o durată de 3 până la 10 ani și clauze precise privind asigurarea unui profit minim garantat.

Ca urmare, la data de 26 mai 1999, Fondul Proprietății de Stat Călărași a mandatat special în adunarea generală a acționarilor de la "Piscicola"-Călărași pe domnii Popa Laurențiu – președinte, Mandache Gheorghe și Bogdan Iosif – membri, pentru aprobarea contractelor pentru fermele Ulmu, Rasa, Iezer, Sărulești, Lucșanu și Ciocănești.

În baza Hotărârilor Adunărilor Generale ale acționarilor nr. 5 din 9 aprilie 1999, nr. 6 din 12 mai 1999, nr. 7 din 26 mai 1999 și nr. 8 din 27 mai 1999, s-au aprobat contracte de asociere între "Piscicola" și societățile comerciale aparținând unor foști salariați ai acesteia.

Cu prilejul asocierilor respective, s-a stabilit aportul societăților comerciale atrase, însumând 2.463.566.000 lei, plata urmând să se facă eșalonat.

Până în prezent, s-au achitat obligațiile asumate în valoare totală de 1.960.334.000 lei, restanțe înregistrând S.C. REN IMPEX – S.R.L. București și S.C. AXA PROD – Sărulești, în valoare de 140 milioane lei, datorită imposibilității BANKCOOP de a restitui acestor societăți comerciale depozitele existente în cont.

În aceste două cazuri, au fost luate măsuri pentru perceperea de penalități și reeșalonarea termenelor de plată, conform actelor adiționale încheiate în acest sens.

Ca urmare a asocierilor menționate, S.C. "Piscicola" nu a înregistrat prejudicii, reușind ca din profitul astfel realizat să achite suma de 1.227.488.000 lei din creditul de 2,5 miliarde lei, obținut de la Banca Română de Dezvoltare Călărași în 1998.

Asocierile în participațiune realizate au păstrat structura de personal salariat al S.C. "Piscicola" și nu s-au înregistrat stări tensionale în rândul acestora, referitoare la această situație.

Vă asigurăm că rezultatele unui control riguros vor fi transmise imediat ce acest control se va încheia, având în vedere că în timpul scurt avut la dispoziție nu este posibilă o verificare completă, în conformitate cu procedurile legale în vigoare.

La data de 10 august 1999, domnul Emil Lungu, consilier la Președinția României, însoțit de alți funcționari, se afla în misiune în localitatea Fântâna Doamnei.

Domniile lor au fost întâmpinați de circa 300 de săteni, care l-au reclamat pe consătenul lor Bratu Ion pentru abuzuri: agresarea unor cetățeni, dobândirea ilicită a unor terenuri, conducerea autoturismului fără a avea permis de conducere, furturi de produse agricole, toate acestea fiind cunoscute și tăinuite, sau "mușamalizate" de șeful de post plt. major Mitu Ion.

Sătenii erau revoltați pentru că în seara precedentă, Bratu Ion agresase un localnic în mod violent și amenințau cu represalii împotriva celui în cauză, dacă nu se iau măsuri legale.

În aceste condiții, domnul consilier Emil Lungu i-a convocat la fața locului pe prefectul Gămulea Traian și pe secretarul general al Prefecturii, domnul Zamfir Marcel.

Aceștia au solicitat prezența la fața locului a șefului Inspectoratului de Poliție al județului Călărași, col. Șișman Gabi și a șefului Serviciului de Ordine Publică, col. Bătăiosu Nicolae.

La solicitările vehemente ale localnicilor de a se face dreptate în legătură cu o serie de acuzații la adresa lui Bratu Ion, s-a purtat un dialog cu aceștia, îndrumându-i la reținerea de la acte violente față de cel acuzat și hotărându-se constituirea unei echipe alcătuită din inspectori ai Prefecturii și reprezentanți ai Primăriei, pentru a verifica situația reclamată.

Drept urmare, la 16 august a.c., comisia constituită a întocmit un referat în care se consemna că Bratu Ion a comis mai multe ilegalități în legătură cu dobândirea unor terenuri și imobile, nu și-a plătit de mai mulți ani taxele legale pentru cele 786 oi pe care le deține și nu și-a înscris terenul în registrul agricol în mod corect.

Acest referat a fost trimis de Prefectură la Inspectoratul de Poliție al județului Călărași și în baza lui s-au efectuat acte premergătoare, conform prevederilor art. 224 din Codul de procedură penală.

La finalizarea cercetărilor și, în funcție de rezultatul acestora, se vor face propuneri corespunzătoare Parchetului local.

Retrogradarea plutonierului major Mitu Ion din funcția de șef de post al comunei "Nicolae Bălcescu" este legală și corectă, fiind dispusă, potrivit competențelor, în urma analizei disponibilității și profesionalismului său în raporturile cu cetățenii. Aceștia manifestă un acut sentiment de nemulțumire, indignare și revoltă față de incompetența și incorectitudinea subofițerului, constatându-se că acesta a comis, într-adevăr, mai multe abuzuri.

Textul remis Ministerului de Interne prezintă situația unui cetățean care a fost învestit de primarul municipiului pe postul de "expert consilier". Se relatează că acest "expert consilier" ar semna documente cu antetul primăriei. Nu se prezintă nici un caz concret. Și, că s-ar fi ocupat personal de realizarea obiectivului "linie bac Călărași-Silistra", în colaborare cu o firmă româno-franceză, acțiune care a eșuat.

O singură propoziție are semnul întrebării: dacă cel în cauză este remunerat pentru prestațiile sale din banii proprii? Oare indemnizația a fost imputată, conform legii?

Considerăm că răspunsul la această întrebare ar putea fi dat mai degrabă de Ministerul Finanțelor sau de Departamentul pentru Administrație Publică Locală.

Întrucât în documentul remis se susține că "pamblicăria" mai sus relatată a primarului municipiului și a "expertului consilier" poate fi încadrată cu ușurință la fals în înscrisuri, uz de fals și fals privind identitatea, urmează ca în baza acestui denunț, Inspectoratul de Poliție al județului Călărași să efectueze actele premergătoare prevăzute de lege, ce vor fi finalizate prin propuneri corespunzătoare de către Parchet.

Domnule deputat,

Noi vineri am primit... și am transmis.

Și, ultima.

Voce din sală:

Mai pe scurt!

 
 

Domnul Ioan Rusu:

Sunt anexate trei articole care reproduc pasaje din referatul de terminare a urmăririi penale într-un dosar al Serviciului de Cercetări Penale de la Călărași. Din conținutul acestora rezultă că 15 persoane, unele cu funcții de conducere, în frunte cu învinuitul Magla Ștefan, au comis o serie de fapte penale, incriminate de Legea nr. 31/1990 sau de Codul penal: abuz în serviciu, gestiune frauduloasă, fals intelectual, uz de fals.

În baza probatoriului administrat, Inspectoratul de Poliție a propus Parchetului, prin referat de terminare a urmăririi penale, punerea în mișcare și trimiterea în judecată a managerului general Magla Ștefan și a încă 6 persoane, iar pentru o participantă a propus scoaterea de sub urmărire penală pe lipsa pericolului social.

Faptul că ulterior, prin rechizitoriu sau prin hotărâri judecătorești, s-au dispus soluții exoneratoare de răspundere penală a celor învinuiți sau inculpați, excede atribuțiilor poliției, acestea putând fi atacate de cei interesați și abilitați prin mijloacele legale.

Deci, noi am propus trimiterea în judecată, Parchetul sau instanța i-au exonerat...

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulțumesc.

Domnule deputat,

Aveți posibilitatea de a interveni într-un interval...

 
 

Domnul Petre Naidin:

Domnule președinte,

La un singur aspect am să intervin, pentru că nu-i problema mea să se lămurească acolo unde adevărul șchioapătă, acolo unde dreptatea știm noi, cum se spune, că are capul spart. Deci, la un singur aspect am să intervin, la mandatul pe care l-a avut consilierul prezidențial Emil Lungu, de a interveni într-o comunitate, asupra unor probleme care depășesc cu mult atribuțiile Președinției și respectiv ale domniei sale.

Domnia sa a venit în județ ca să culeagă un anumit puls, a fost înconjurat de subalterni, un puls pe care să-l comunice Președintelui, cât de bine merge țara sub patronajul și sub domnia sa. A aflat, așa știu eu, de la comunitățile locale, cât de bine, într-adevăr, merge țara, cât de bine o duce țăranul, cât de bine o duce muncitorul industrial, cât de bine o duc societățile, cât de bine o duce administrația.

A aflat cu vârf și îndesat!

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Urmează ca, în continuare, domnul deputat Petre Naidin, care a adresat două întrebări Ministerului Justiției... V-aș ruga să le prezentați, în cadrul intervalului de timp de cel mult un minut fiecare întrebare, domnule deputat, după care să dăm cuvântul reprezentantului Ministerului Justiției, pentru a vă răspunde la întrebrea ce a fost adresată.

 
 

Domnul Petre Naidin:

Am simțit nevoia, așa cum am spus, să mă adresez și domnului Valeriu Stoica – ministrul justiției, pentru problema de la acea societate cu capital de stat tip IAS și direct pentru o problemă în care este implicat, se pare, și un coleg al nostru, un coleg parlamentar al puterii, care, așa este toată opinia călărășeană cristalizată, și s-a și scris în presă, este implicat asupra unei mușamalizări a unei afaceri în urma unui accident de circulație, în care se pare că beneficiarii au încasat sume frumoase, de 500 milioane lei, de la ASIROM.

Care este realitatea, pentru că problema este la Parchetul Militar, întrucât a fost angajat un căpitan de la Poliția de Circulație și eu, cu curiozitate, doresc să știu.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Ministerului Justiției, domnul secretar de stat Flavius Baias.

Vă rog să poftiți, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Flavius Baias:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Onorați membri ai Camerei Deputaților...

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Aveți la dispoziție 3 minute, pentru a prezenta.

 
 

Domnul Flavius Baias:

Domnule deputat Petre Naidin,

În ceea ce privește întrebarea dumneavoastră nr. 886/A, înregistrată la Camera Deputaților la 8 septembrie 1999, referitoare la accidentul de circulație din data de 28.III.1999 de pe raza comunei Ileana, județul Călărași, vă aducem la cunoștință următoarele.

Urmare a interpelării, sau întrebării formulate de dumneavoastră, s-a solicitat procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție să verifice aspectele sesizate de dumneavoastră.

După primirea rezultatului verificării, vom formula răspusul la întrebarea pe care ați adresat-o.

Vă rugăm să aveți înțelegerea necesară pentru timpul necesar efectuării acestor verificări.

În ceea ce privește cealaltă întrebare, nr. 894/A, înregistrată la Camera Deputaților la data de 8 septembrie 1999, referitoare la nereguli în activitatea echipei manageriale de la "Agroindustriala"-Lehliu Gară, județul Călărași, în frunte cu directorul Magla Ștefan, vă aducem la cunoștință următoarele: pe rolul Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași s-a aflat dosarul penal nr. 276/B/1998 privind pe Magla Ștefan, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 194 pct. 5 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale.

S-a reținut în fapt că învinuitul Magla Ștefan, în calitate de director general al societății comerciale menționate de dumneavoastră, a avantajat Asociația Agricolă "Tudor Vasile", folosind utilajele societății și îngrășăminte în realizarea unei lucrări agricole la această asociație în cadrul căreia posedă teren agricol.

Prin Ordonanța nr. 276/P/1998 din 11.XI.1998 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași, în baza art. 249 alin. 1 combinat cu art. 10 lit. b) din Codul de procedură penală, raportat la art. 181 Cod penal, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a celui menționat și aplicarea unei sancțiuni administrative, a amenzii în sumă de 1.000.000 lei, socotindu-se, prin raportarea la textele menționate, că fapta nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni.

Având în vedere, de asemenea, sesizarea dumneavoastră, s-a solicitat procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție ca, în conformitate cu art. 34 din Legea nr. 92/1992 pentru organizare judecătorească, să verifice legalitatea și temeinicia soluției arătate mai sus, prin procurorii-inspectori de la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție.

După primirea rezultatului acestei verificări, care se va efectua în condițiile legii, din dispoziția ministrului justiției, vom formula un răspuns complet la întrebarea dumneavoastră.

Vă rugăm, ca și mai înainte, să aveți înțelegerea necesară pentru timpul de care va fi nevoie pentru efectuarea verificărilor.

Vă mulțumim, domnule deputat.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnul deputat Petre Naidin.

 
 

Domnul Petre Naidin:

O formalitate, de fapt.

Am vrut să se știe la Parchetul Militar că știm și noi de această problemă.

Într-adevăr, domnul ministru nu putea să răspundă altceva decât că nu poți să impui organelor de cercetare o anumită conduită, dar important este că știm că s-a întâmplat ceva necurat acolo și că așteptăm și din partea Ministerului Justiției și, mai ales, din partea parte Parchetelor Militare, să se facă dreptate.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

În continuare, urmează ca doamna deputat Hildegard Puwak să primească răspuns la întrebarea ce a adresat-o Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului.

Din partea ministerului, înțeleg că este prezent domnul Șerban Antonescu.

Vă rog, domnule secretar de stat,să depuneți la Secretariatul tehnic răspunsul dumneavoastră scris la întrebarea care v-a fost adresată de către doamna deputat. Vă mulțumesc.

În continuare, domnul deputat Petre Naidin a adresat Ministerului Muncii și Protecției Sociale o întrebare referitoare la memoriul doamnei Pană Veronica din Călărași.

Vă rog, domnule deputat, în cadrul timpului afectat, să prezentați problema.

 
 

Domnul Petre Naidin:

Sigur, domnule președinte.

Accept răspunsul scris.

De fapt, așa am și formulat întrebarea, acolo jos, "scris" su "oral", eu am tăiat "oralul" și rămâne numai "scris".

Dacă cineva trebuie să răspunsă, poate să o facă la microfon, sau, efectiv, îmi poate înainta răspunsul în scris.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Din partea Ministerului Muncii și Protecției Sociale, doamna secretar de stat Mariana Basuc.

Vă rog să poftiți, doamna secretar de stat.

 
 

Doamna Mariana Basuc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La interpelarea dumneavoastră, domnule deputat, referitoare la încadrarea în grupa a II-a de muncă a activității desfășurate de doamna Pană Veronica din Călărași, Aleea Centrală nr. 2, bloc nr. 11, vă putem comunica următoarele, răspuns enunțat de fapt și în scris.

Potrivit poziției 143 din Anexa nr. 2 la Ordinul nr. 50, completat cu avizele ulterioare, locurile de muncă și activitățiile cu condiții deosebite din unitățile aparținând Departamentului Industriei Metalurgice, necuprinse în Grupa I de muncă, stabilite de consiliile de administrație ale acestora și aprobate de conducerea Departamentului se încadrează în Grupa a II-a de muncă pentru perioada lucrată după martie 1969. De asemenea, potrivit poziției 55 din anexa la Ordinul nr. 968 din 4.XII.1990 emis de Departamentul Industriei Metalurgice, privind aplicarea Ordinului nr. 272 din 9.X.1990 al Ministerului Muncii și Protecției Sociale și Ministerului Sănătății, personalul din alte activități care, potrivit sarcinilor și atribuțiilor de serviciu, își desfășoară activitatea în condiții deosebite de muncă, la care nivelul noxelor depășește concentrațiile maxime admise de normele republicane de protecție a muncii, se încadrează în Grupa a II-a de muncă. Nominalizarea persoanelor care se încadrează în aceste grupe de muncă se face de către conducerea unităților, împreună cu sindicatele libere din unități, ținându-se seama, în schimb, de condițiile deosebite de muncă, concret, în care își desfășoară activitatea persoanele respective.

Față de cele menționate mai sus, în situația în care înscrierile din carnetul de muncă s-au făcut cu respectarea metodologiei de încadrare în Grupele I și II de muncă, conform reglementărilor existente, acestea pot fi luate în calcul la întocmirea dosarului de pensionare.

Aș vrea, în schimb, să mai fac niște precizări, că la studierea documentelor anexate în cadrul interpelării, doamna Pană face referire la o anumită perioadă, iar fișa postului, pe care o trimite pentru edificarea sarcinii anchetatorului, face referire la altă perioadă. Este trimisă ulterior.

Pe de altă parte, luând legătura cu Direcția de Muncă și Protecție Socială din Călărași, am constatat că dânsa nu a depus încă dosarul de pensionare, fiind încă în perioada de sprijin social, dar, studiind situația dânsei, am constatat că începând din luna ianuarie anul 2000, dânsa poate beneficia de pensie anticipată, conform Legii nr. 2 din 1995, luând în calcul vechimea, care-i este suficientă.

Deci, și într-un caz, și în celălalt, fie în baza grupei de muncă, dacă vom avea dosarul complet să-l analizăm, fie în baza Legii nr. 2, dânsa va putea fi pensionată începând cu luna ianuarie 2000.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, doamnă secretar.

Domnule deputat? Este în ordine.

Domnule deputat Naidin,

Vreau să vă anunț că dumneavoastră ar trebui să mai primiți răspuns la două întrebări care au fost adresate de către dumneavoastră Departamentului pentru Administrația Publică Locală, care solicită amânarea. Deci, veți primi răspunsul săptămâna viitoare.

Urmează întrebarea domnului deputat Petru Bejinariu, adresată Autorității Naționale pentru Turism...

Vă rog să dezvoltați, domnule deputat, să prezentați întrebarea. Vă rog, pe scurt, în intervalul de un minut, ce vă este afectat, potrivit regulamentului.

 
 

Domnul Petru Bejinariu:

Da. Exact.

Nu o să dezvolt, ci o să iau doar o singură frază de aici, pentru că și textul din întrebare a fost la dispoziția
Agenției Naționale pentru Turism.

Voiam să subliniez că județul Suceava, precum se știe, oferă condiții admirabile pentru dezvoltarea turismului și agroturismului. Nu enunț nici o localitate și nici un motiv din acest domeniu. Spun doar, în final, că, cu toate acestea, în această zonă, prin excelență turistică, nu s-a întâmplat nimic până acum.

Întrebarea este provocată de un articol foarte elegant, apărut în "Curentul", în care domnul președinte Soin Frunzăverde vorbește despre "provocarea turistică a anului 2000", și al doilea motiv este că, la o interpelare anterioară, făcută pe când aceeași persoană era ministru, a promis câteva demersuri pentru turismul din județul Suceava, din care s-a împlinit doar una din aceste promisiuni, și anume la Vatra Dornei.

Domniile lor știu despre ce este vorba.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Autorității Naționale pentru Turism, domnul vicepreședinte Dorin Anton.

Vă rog să poftiți, domnule vicepreședinte, și să prezentați în interval de 3 minute răspunsul la întrebarea formulată de domnul deputat.

 
 

Domnul Dorin Anton:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule deputat,

Din analiza întrebărilor adresate Autorității Naționale pentru Turism în 5.V.1998, 9.III.1999 și 8.IX.1999 am reținut eforturile dumneavoastră de a acționa și prin turism pentru schimbarea generală a imaginii zonei din nordul Moldovei și apreciem coroborarea direcțiilor de acțiune cu cele ale Autorității Naționale pentu Turism, care a prevăzut acest obiectiv în prioritățile strategiei naționale de dezvoltare a turismului pe termen mediu și lung.

În contextul celor sus-menționate și a elementelor puse la dispoziția dumneavoastră prin răspunsurile prezentate anterior, vă informăm că Autoritatea Națională pentru Turism nu are ca atribuții modernizarea infrastructurii generale și de turism și nu dispune de fonduri guvernamentale pentru astfel de obiective.

Menționăm însă că Ministerul Turismului, actualmente Autoritatea Națională pentru Turism, a sprijinit logistic și financiar formarea profesională a personalului de specialitate din zonă, prin Asociația Națională a Deținătorilor de Campinguri, Popasuri Turistice și Sate de Vacanț㠖 ROMCAMPING, colaboreză permanent cu asociațiile profesionale și unitățile de învățământ din zonă, a finanțat programe de consultanță pentru inventarierea și dezvoltarea meșteșugurilor artizanale, inclusiv ceramica neagră de la Rădăuți și Marginea, și sprijină, de asemenea, prin acordarea de credite preferențiale, în limita sumelor colectate la Fondul special pentru promovarea și dezvoltarea turismului, proiecte de investiții în turismul rural din zonă.

Vă informăm că vom sprijini, de asemenea, nordul Moldovei, din Fondul special pentru promovarea și dezvoltarea turismului, și în anul 2000, prin includerea acestei zonei în Programul Național de Promovare Turistică, intitulat MILENIUM.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Domnule deputat Bejinariu? Da. Bine, domnule deputat.

Vreau să mai informez pe domnii deputați Nicolae Groza, dacă este în sală..., domnul deputat Petru Șteolea și domnul deputat George Dragu, că Guvernul ne comunică că solicită amânarea răspunsurilor la întrebările pe care le-ați adresat, din imposibilitate de participare.

Urmează să primiți săptămâna viitoare răspunsurile la întrebările pe care le-ați formulat.

În continuare, urmează să primească răspunsuri din partea Fondului Proprietății de Stat domnii deputați Ștefan Popescu Bejat – nu este, Alexandru Pereș – nu este, Petru Șteolea – nu este.

Rog, dacă reprezentantul Fondului Proprietății de Stat este aici, să depună răspunsurile în formă scrisă la Secretariatul tehnic. Este vorba de domnul vicepreședinte Victor Ëros.

Domnule vicepreședinte,

Vă rog să le depuneți la Secretariatul tehnic, la doamna de acolo, și dânsa urmează să le înmâneze deputaților care au solicitat răspunsuri la întrebările pe care vi le-au formulat.

În continuare, urmează ca domnul deputat Petru Bejinariu să primească răspuns din partea Departamentului pentru românii de peste hotare.

Vă rog, domnule deputat, să vă prezentați pe scurt, în cadrul timpului afectat, întrebarea dumneavoastră.

 
 

Domnul Petru Bejinariu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am mai multe întrebări, din motivul că nu s-a răspuns data trecută, nu pentru că sunt eu prea interogtiv.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat,

Răspunsul în seara aceasta vi se dă la întrebarea: Cauzele retragerii subvenției ziarului "Plaiul românesc".

 
 

Domnul Petru Bejinariu:

Am înțeles.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Și, vă rog, această întrebare să o prezentați în intervalul de un minut.

 
 

Domnul Petru Bejinariu:

Da. Exact, domnule președinte. Dar am vrut să subliniez, că m-ați invitat, și vă mulțumesc, de trei ori la microfon, și am vrut să mă justific că nu sunt atât de interogtiv, ci s-au adunat mai multe întrebări din perioada anterioară.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă rog.

 
 

Domnul Petru Bejinariu:

Deci, cu privire la întrebare: există, la Cernăuți, recent, deci în 1999, o apariție editorială, și anume ziarul "Lumea". Foarte bine!

După informațiile pe care le avem, acestă publicație este subvenționată de Departamentul pentru românii de peste hotare.

Tot la Cernăuți este, de mai multă vreme, un alt ziar, care se cheamă "Plai românesc".

Noi știm bine că acest ziar nu mai este subvenționat, și atunci, sigur că ne-am întrebat, de ce oare s-a renunțat la subvenționarea ziarului "Plai românesc" și se subvenționează altul? Nu corespundea "Plaiul românesc"? N-avea numele corespunzător sau din ce alte motive?

Deci, aceasta era întrebarea și chiar așa sfârșesc: nu credeți că este necesară subvenționarea ziarului românesc cu nume semnificativ de "Plai românesc"?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

O să primiți răspuns din partea domnului Vasile Badea, secretar de stat la Departamentul pentru românii de peste hotare.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Viorel Badea:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor deputați,

În primul rând o precizare: mă numesc Viorel Badea, sunt șeful Departamentului pentru relații cu românii de peste hotare din cadrul Guvernului României.

Domnule deputat Bejinariu,

Vă rog să-mi faceți onoarea să ascultați răspunsul pe care vi l-am pregătit pentru ziua de astăzi și îmi cer scuze de la dumneavoastră că am vocea puțin cam neadecvată pentru această împrejurare.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Aveți la dispoziție 3 minute, ca să prezentați răspunsul.

 
 

Domnul Viorel Badea:

Da. Un răspuns foarte scurt.

Deci, la întrebarea adresată de domnul deputat Petru Bejinariu, referitoare la ziarul "Plai românesc", răspundem următoarele..., la "Plai românesc" și la "Lumea".

Nici unul dintre numerele apărute până acum ale publicației "Lumea" nu a fost realizat cu fonduri ale Departamentului pentru relații cu românii de peste hotare.

În al doilea rând, în anul 1999, finanțarea publicației "Plai românesc" nu se poate spune că a fost blocată.

Domnul redactor șef Ștefan Broască a semnat un contract în anul 1998, care, pur și simplu a expirat la 31 decembrie, și ar fi trebuit să semneze un altul pentru 1999. Pe lângă faptul că solicitrea domniei sale pentru anul în curs a venit foarte târziu, la sugestia experților Departamentului, dumnealui a trimis prin poștă o cerere de sprijin, această cerere nemaifiind onorată însă, din cauză că, la o analiză mai detaliată, și aș vrea să rețineți acest aspect, pornind de la un sondaj de teren făcut de experții noștri, a rezultat că acestă publicație are un tiraj foarte mic, altul decât cel la care s-a obligat prin contract, neavând o difuzare adecvată în Regiunea Cernăuți. Deci, cred că nu trebuie să mai intru în detalii, să spun ce înseamnă să ai un tiraj mai mic decât cel pe care ți-l asumi prin contract.

Prin urmare, când nu există încredere între parteneri, nu sunt întrunite elementele necesare încheierii unui contract, întrucât presiunile și insinuările alăturate unor explicații diferite, uneori chiar contradictorii, în funcție de auditoriu, aparținând redactorului șef în cauză, nu pot duce la un consimțământ valabil.

În plus, acest ziar nu a fost unul de opinie pentru zona respectivă și nici de susținere a eforturilor statului român pentru românii din Bucovina, nemaifiind nici măcar, în ultima vreme, oficiosul Societății de Cultură "Mihai Eminescu" din Cernăuți.

De asemenea, domnul redactor șef probabil că a evitat o întâlnire directă, în care să prezinte amănunte absolut necesare unui parteneriat de acest tip, care, repet, este unul foarte special, dată fiind importanța strategică, pentru România, a acelei zone, având, în ultimul timp, reacții care nu duc la concordie în rândurile comunității românești din regiunea Cernăuți. În plus, dacă îmi mai este permis, aș adăuga, în ultimele 10 secunde care mi-au rămas la dispoziție: departamentul nostru propune Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaților întâlniri frecvente, pentru discutarea acestor probleme care sunt de o sensibilitate specială. Și, de asemenea, aș mai face o remarcă, aici, mă bucur că sunt domnii deputați în sală, aș fi vrut să fie în număr mai mare, dacă era posibil: vă rog, tare mult, să ne sprijiniți. Acest departament este un departament foarte fragil, iar importanța lui, în susținerea românilor de pretutindeni, nu zic din afara granițelor țării, zic de pretutindeni, este absolut importantă.

Vă mulțumesc, tare mult, pentru atenție.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnul deputat Petru Bejinariu.

 
 

Domnul Petru Bejinariu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Rețin și sunt foarte de acord că există o mare sensibilitate în ceea ce privește relația cu comunitățile românești din regiunea Cernăuți. Rețin, de asemenea, promisiunea făcută de domnul secretar de stat Viorel Badea, în legătură cu frecventele întâlniri ale noastre, și cred că este una din măsurile care se impun cu mare urgență și, de asemenea, mai rețin încă o idee: eu cred, totuși, că, până la urmă, dincolo de contract, dincolo de expirarea lui, dincolo de nerespectarea unor clauze, eu cred că acest ziar trebuie să fie finanțat, ajutat, pentru că românii trebuie să citească în limba română măcar într-unul din ziare, în afară de "Concordia" și celălalt ziar, fără a comenta nimic, nici despre unul, nici despre altul, privitor la conținut, la tematică și la grad de difuzare.

Vă mulțumesc.

 
Prezentarea, pe scurt, a interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnilor deputați,

Stimați colegi,

Trecem la ultima parte a activității parlamentare din această după-amiază, prezentarea pe scurt a interpelărilor adresate membrilor Guvernului. Interpelările, așa cum cunoașteți, se fac în scris, se arată obiectul acestora, fără nici un fel de dezvoltare. Ele se citesc, numai, în ședința de astăzi, după care se înregistrează și se transmit primului-ministru, potrivit procedurii care vă este cunoscută.

Are cuvântul domnul deputat Gheorghe Ionescu, care are de prezentat două interpelări.

Aveți cuvântul, domnule deputat; deci obiectul interpelării.

 

Domnul Gheorghe Ionescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am să prezint cele două interpelări.

Prima interpelare este adresată Ministerului Tineretului și Sportului. Sala Polivalentă din Craiova, unul din cele mai importante obiective sportive ale municipiului, cu o capacitate de 2.900 de locuri, a funcționat în perioada 1978 – 1994, când un incendiu devastator a distrus structura de rezistență și a afectat profund structura perimetrală din beton armat, pe care acesta se rezema. Pentru refacerea acestui obiectiv, Direcția pentru tineret și sport a județului Dolj, în septembrie 1995, a întocmit un studiu de fezabilitate, acesta stând la baza elaborării temei de proiectare pentru licitația de proiectare, în condițiile Legii nr.10/1991, HG nr.727 și HG nr.113/1993.

În luna iunie 1996, Ministerul Tineretului și Sportului a avizat studiul de fezabilitate al Sălii Polivalente și l-a înaintat Comisiei interministeriale, în vederea aprobării și materializării acestuia, care a avut loc prin HG nr.1177/18 noiembrie 1996, prin care s-au aprobat indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții "Refacere și modernizare Sala Polivalentă cu 4.000 de locuri". Refacerea Sălii Polivalente a însemnat expertize, studii, proiecte, avize, dezafectare, pregătire pentru reconstrucție și începerea construcției, prin reutilizarea părții de structură neafectată de incendiu, efortul fiind susținut din bugetul de stat.

Aceste lucrări de construcție au început în decembrie 1997, termenul execuției fiind de 36 de luni. Stadiul actual al lucrărilor executate este de 11,6 miliarde lei, din care s-au decontat 5,9 miliarde lei. În anul 1999, nu s-au acordat fonduri pentru continuarea lucrărilor, ceea ce duce la oprirea investiției și conservarea lucrărilor la stadiul actual.

Domnule ministru,

Activitatea sportivă în Craiova, la data actuală, este, oarecum, satisfăcătoare, iar întrecerile sportive organizate la nivel național și internațional se desfășoară în alte orașe, la distanțe de 60 și 120 km de Craiova.

Direcția pentru tineret și sport a județului Dolj a trimis la dumneavoastră o informare privind situația reală a acestui obiectiv și sumele solicitate pentru anul 1999.

Vă rog, domnule ministru, să precizați poziția dumneavoastră față de acest obiectiv, având în vedere că județul Dolj este un județ care a dat țării multe valori sportive.

Să cred că, la nivelul Ministerului Tineretului și Sportului, nu există interes pentru activitatea sportivă din județul Dolj?!

Anexat, vă trimit și materialul întocmit de Direcția județeană a tineretului și sportului din Dolj, cu soluțiile de rezolvare, existent deja la minister.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

A doua interpelare, domnule deputat.

 
 

Domnul Gheorghe Ionescu:

Domnule prim-ministru Radu Vasile,

Legea nr.52/1994 privind valorile mobiliare și bursele de valori a avut drept scop crearea, funcționarea și supravegherea piețelor de valori mobiliare, cu instituțiile specifice acestor piețe. Conform acestei legi, s-a înființat Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, ca autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, fiind stipulat că Guvernul României sau, după caz, la dispoziția acestuia, autoritățile administrative publice locale să atribuie imobilele necesare, ca terenuri și clădiri, din domeniul public de interes național sau local, în 60 de zile de la cerere.

După înființare, s-a atribuit un spațiu provizoriu, situat la etajele 2 și 3 ale imobilului din Calea Griviței nr.21, sectorul 1, București, imobil ce face parte din patrimoniul Academiei Române, respectiv Institutul de Matematică, clădire unde își au sediul un număr mare de asociații, organizații sindicale, societăți comerciale.

Dacă, la începutul activității, spațiul repartizat era, oarecum, satisfăcător, pe parcurs, atribuțiile Comisiei Naționale de Valori Mobiliare au sporit, în mod considerabil, în special cele de supraveghere și control, crescând corespunzător numărul salariaților, precum și volumul relațiilor cu cei peste 7.000 de emitenți, societăți comerciale, acționarii acestora, cu investitorii persoane fizice și juridice, cu organisme interne și internaționale, în special din Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii și Canada.

Condițiile în care lucrează Comisia Națională a Valorilor Mobiliare sunt total improprii unei instituții de asemenea anvegură și vă precizez, domnule prim-ministru, că nu este corect ca discuțiile care au loc cu beneficiarii acesteia să se poarte pe scările de acces de la un etaj la altul, menționând că înseși coridoarele de acces din birouri sunt, peste 60%, ocupate cu dulapuri cu arhivă.

Este neplăcut, domnule prim-ministru, ca un salariat, atunci când, din lipsă de spațiu, este obligat să discute, chiar cu un demnitar, pe holul scărilor, în fața ușilor de ascensor.

Cu o situație asemănătoare se confruntă și Bursa de Valori București, fapt pentru care ar fi de dorit gruparea tuturor instituțiilor pieței de capital într-un singur imobil, și anume: Comisia Națională de Valori Mobiliare, Bursa de Valori București, Rasdaq-ul, Societatea Națională de Compensare, Decontare și Depozitare, Asociația Națională a Societăților de Valori Mobiliare și Institutul Român de Valori Mobiliare.

Imobilul vizat, în acest scop, a fost Magazinul "Junior", situat în Bd.Unirii nr.37, sector 3, București, pentru care, în iunie 1997, Guvernul României a adoptat o Hotărâre de Guvern, prin care acest spațiu era scos din patrimoniul Societății Comerciale București S.A. și repartizat, spre administrare, Comisiei Naționale de Valori Mobiliare, hotărâre care, din păcate, datorită unei situații conjuncturale, nu a fost publicată în "Monitorul Oficial", în acest fel nefiind un act normativ.

Domnule prim-ministru,

Rog a se verifica și a analiza cele semnalate mai sus și a da dispozițiile corespunzătoare, în vederea rezolvării celor solicitate, având în vedere că, atunci când se vrea, se găsesc soluții și, aici, mă gândesc la faptul că vor exista spații disponibile rezultate din restructurarea Bancorex sau din cele valorificate de AVAB.

Domnule prim-ministru,

Vă rog să precizați poziția Guvernului României, în legătură cu cele semnalate mai sus.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog să depuneți, aici, la Secretariatul tehnic, interpelările, ca să le putem remite.

Are cuvântul domnul deputat Mihai Nicolescu.

Poftiți, domnule deputat.

 
 

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea se adresează domnului ministru Ioan Mureșan și vizează stadiul lucrărilor agricole de toamnă, pornind de la ideea că acestea se găsesc, la ora actuală, într-un stadiu deosebit de nefavorabil, cu întârzieri majore și, în astfel de condiții, într-adevăr, ne îngrijorează faptul că mari suprafețe de culturi premergătoare pentru culturile de toamnă nu sunt eliberate și, mai grav, suprafețe mari nu sunt arate și pregătite. Deja, în zona a treia de cultură, trebuia să se semene în plin, iar la sfârșitul acestei săptămâni, ar trebui să se înceapă semănatul.

Din situația operativă rezultă o cantitate de grâu pentru sămânță, obținută în acest an, de circa 80.000 de tone, cantitate cu totul insuficientă pentru a realiza o suprafață normală de semănat.

Pornind de la această stare de lucruri, vă rog să-mi permiteți să formulez două întrebări, să ridic două probleme, și anume: ce suprafețe de grâu, orz, orzoaică se vor semăna, în această toamnă și cât din acestea au fost arate până la zi și, al doilea aspect, a doua problemă, cum se preconizează asigurarea semințelor necesare înființării culturilor pentru speciile amintite, având în vedere faptul că cantitatea de sămânță certificată, la grâu, este de numai de 80.000 de tone.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog să depuneți la Secretariatul... Ați depus? Da, e în ordine.

Vă mulțumesc.

Are cuvântul, în continuare, domnul deputat Nicolae Groza.

 
 

Domnul Nicolae Groza:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Ioan Mureșan de la Ministerul Agriculturii și Alimentației.

În esență, interpelarea cuprinde: prin Ordonanța nr.96/1999 privind modul de finanțare a cheltuielilor pentru întreținerea efectivelor de cabaline care sunt proprietate publică a statului și pentru trecerea la turma de bază a cabalinelor necesare împrospătării acesteia, se solicită legiferarea finanțării, prin bugetul de stat, a cheltuielilor pentru producerea, menținerea și îmbunătățirea calității fondului genetic. Aceste cheltuieli reprezintă 60 – 65% din cheltuielile totale de producție ale Societății Naționale Cai de Rasă S.A., înființată prin HG nr.637/1998.

Dacă bugetul de stat trebuie să subvenționeze, în proporție de 60%, activitatea respectivei societăți pe acțiuni, de ce nu a fost lăsată Regia Autonomă Cai de Rasă? Nu există și alte interese, pe care eu le consider obscure?

Mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da, vă mulțumesc.

Domnilor deputați,

Stimați colegi,

Ca să ne putem încadra în timpul afectat pentru expunerea și prezentarea, pe scurt, a interpelărilor, vă reamintesc că, potrivit Regulamentului, interpelările se prezintă în scris, arătându-se doar obiectul acestora, fără nici o dezvoltare. Dezvoltarea interpelărilor are loc în ședința care este consacrată dezbaterilor. Deci sunt 22 de colegi de aici încolo încă și, de aceea, v-aș ruga ca să prezentați, în această ședință, doar obiectul, urmând ca, în ședința de prezentare și consacrată dezbaterilor, atunci să aibă loc dezvoltarea.

Are cuvântul domnul deputat Haralambie Irimescu.

Obiectul interpelării, iar dezvoltarea se va face în ședința următoare, consacrată dezbaterii.

 
 

Domnul Haralambie Irimescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată ministrului justiției.

Pe scurt, aș avea următoarea întrebare, adresată domnului ministru. Este vorba despre o sesizare a domnului Terente din Bacău, prin care era informat că, în septembrie, s-a amânat o plângere penală formulată împotriva unor magistrați din Bacău. Până la această dată, nu a primit nici un răspuns. Întrebarea este: care este stadiul cercetărilor și ce măsuri au fost întreprinse în vederea soluționării plângerii penale, după un an de la înmânare?

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da, vă mulțumesc.

Vă rog s-o depuneți la Secretariatul tehnic.

Domnul deputat Vasile Mândroviceanu.

Vă rog să poftiți, domnule deputat.

Se pregătește doamna deputat Viorica Afrăsinei.

 
 

Domnul Vasile Mândroviceanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci vă rog să țineți seama de recomandarea pe care am făcut-o, pentru că dezvoltarea interpelărilor se va face în ședința consacrată dezbaterilor.

 
 

Domnul Vasile Mândroviceanu:

Sunt întru totul de acord, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează domnului procuror general al României și se referă la niște afirmații de natură calomnioasă, care au fost făcute la adresa mea și pe care doresc ca organele competente să le analizeze. Aceasta deoarece, în prezent, sunt sub incidența jurământului pe care l-am depus în fața dumneavoastră, a întregului Parlament, ca membru al Comisiei de Control a Activității Serviciului Român de Informații, și, dacă ceea ce s-a spus, la adresa mea, ar fi adevărat, ar însemna că eu nu îmi găsesc locul în această comisie. Și solicit domnului procuror general să strângă materialele pe care le consideră de cuviință, dacă sunt vinovat să fiu exclus din această comisie și să se ia împotriva mea orice sancțiune prevede legea, iar dacă nu, cei care au făcut afirmațiile respective să declanșeze, privitor la dumnealor, urmărirea penală și sancționarea de rigoare.

Mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumim, domnule deputat.

Doamna deputat Viorica Afrăsinei. Se pregătește domnul deputat Marian Ianculescu.

 
 

Doamna Viorica Afrăsinei:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea se adresează domnului prim-ministru și are ca obiect referiri la datoria pe care o are de la bugetul de stat, din anul anterior și din acest an, și anume peste 50 de miliarde de lei, tocmai din neachitarea subvenției pentru agentul termic produs și livrat populației către bugetul local. Această situație a determinat o foarte gravă perspectivă pentru perioada de iarnă. Ca urmare, cel puțin 160.000 de persoane vor trebui să suporte rigorile iernii în apartamente neîncălzite, situație ce poate genera importante convulsii sociale de masă în județul Botoșani.

Așadar, interpelarea mea vine cu întrebarea: ce demersuri s-au făcut, în acest sens, vizavi de toate intervențiile noastre și de proiectul de hotărâre promovat de Consiliul județean Botoșani. În acest sens, ce are în vedere Guvernul și primul-ministru în legătură cu datoria și cu subvențiile rămase din urmă și pentru ieșirea din această iarnă?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Are cuvântul domnul deputat Marian Ianculescu. Se pregătește domnul deputat Viorel Burlacu.

 
 

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Interpelarea mea se adresează primului-ministru și se referă la starea precară în care se află sectorul forestier, incluzând, aici, cele trei activități: de silvicultură, de exploatare a pădurilor și prelucrare a lemnului.

Pentru stoparea declinului economic, i-aș sugera premierului câteva idei, pentru a lua măsurile de rigoare pentru a stopa acest declin economic. Îmi permit ca, în ședința de data viitoare, să dezvolt această interpelare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Bine, domnule deputat.

Domnul deputat Viorel Burlacu. Se pregătește domnul deputat Petre Naidin.

 
 

Domnul Viorel Burlacu:

Interpelarea mea, domnule președinte de ședință, se adresează domnului ministru al justiției, Valeriu Stoica, și se referă la abuzurile de anchetare ale unui procuror din Piatra Neamț, asupra unor ziariști.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă rog să depuneți textul.

Domnul deputat Petre Naidin. Se pregătește domnul deputat Ștefan Baban.

 
 

Domnul Petre Naidin:

Mă adresez Guvernului României, privind clarificarea asocierilor în participare la societățile cu capital de stat tip IAS, cu referire la județul meu și evidențierea rezultatelor financiare, după un an de zile de funcționare, să vedem cât profit a avut statul din această afacere și câte pierderi au avut societățile, care s-au asociat sau, dacă vreți, invers.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog să depuneți textul.

Domnul deputat Ștefan Baban. Se pregătește domnul deputat Anghel Stanciu.

 
 

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Prima interpelare se referă la lipsa manualelor școlare, ediția 1999, la vânzare, în librării, și se adresează domnului ministru Andrei Marga și cea mai grea situație o au elevii din clasa a XII-a, care vor trebui să susțină examen de bacalaureat și de admitere, la anul.

A doua interpelare se adresează domnului Traian Băsescu și este și o rugăminte, în același timp, este vorba de drumul de acces între șoseaua principală Botoșani – Dorohoi și comuna Mihai Eminescu. Anul viitor, în ianuarie, se împlinesc 150 de ani de la nașterea marelui poet și rugămintea este de a găsi soluții pentru a repara cei 4 – 5 km de drum, pentru a putea avea un acces ușor la Memorialul Mihai Eminescu din Ipotești și la lacul cu nuferi.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog să depuneți la Secretariatul tehnic.

Are cuvântul domnul deputat Radu Mazăre. Se pregătește domnul deputat Florea Buga.

 
 

Domnul Radu Mazăre:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru.

Pe scurt, doresc să prezint câteva date comparative despre traficul maritim în porturile Constanța, Mangalia și Midia: respectiv, în anul 1996, comparativ cu 1999, traficul a scăzut cu 33%, importul cu 35%, exportul cu 24%, iar tranzitul mărfurilor cu 50%. România a exportat, cum ziceam, în 1999, cu 64% mai puține cereale, îngrășăminte și produse chimice cu 92%, iar produse petroliere finite cu 50%. Am putea spune că aceste cifre reprezintă economia unei țări aflate în stare de război.

Doresc să-l întreb pe primul-ministru dacă are în vedere o schimbare de strategie în ceea ce privește măsurile economico-financiare, sau are de gând să continue tot așa.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog să depuneți la Secretariatul tehnic interpelarea dumneavoastră.

Domnul deputat Florea Buga. Nu este. Se pregătește domnul deputat Mihai Vitcu.

Vă rog poftiți, domnule deputat Vitcu.

După dânsul urmează domnul deputat Mihai Drecin.

 
 

Domnul Mihai Vitcu:

Interpelarea mea se adresează domnului secretar de stat Cristian Tăbăcaru și rugam pe domnia sa să precizeze dacă experiența tristă, din acest an, a Departamentului ce-l coordonează, a determinat inițiativa de modificare a legislației în vigoare privind finanțarea centrelor de plasament.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Mihai Drecin. Se pregătește domnul deputat Nicolae Ionescu.

 
 

Domnul Mihai Drecin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea mea se adresează domnului Radu Sârbu, președintele Fondului Proprietății de Stat, cât și domnului Alexandru Athanasiu, ministrul muncii și protecției sociale.

Este vorba de felul în care a fost privatizată Societatea comercială "Helios" S.A. din Aleșd, privatizare care a aruncat pe stradă 80 de persoane, iar în cadrul acestei modalități foarte curioase, chiar confidențiale, de privatizare se pare că este amestecat și domnul Decebal Traian Remeș, ministrul finanțelor.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Nicolae Ionescu. Se pregătește domnul deputat Petru Bejinariu.

Poftiți, domnule deputat.

 
 

Domnul Nicolae Ionescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Interpelarea mea este adresată domnului Andrei Pleșu, ministru de externe, domnului director al SIE, Cătălin Harnagea, domnului director al SRI, Costin Georgescu.

Obiectul interpelării, pe scurt. Ministrul de externe, celelalte instituții abilitate ale statului și cu competență în domeniu, deci SRI și SIE, trebuie să se pronunțe asupra acestei întrebări hamletiene: a fost sau nu spion noul consul general al Ungariei la Cluj-Napoca, domnul Alfoldi Laszlo?

Este imperios necesar un răspuns ferm din partea acestora, pentru a se înlătura starea de confuzie, de tensiune, poate artificial creată, între români și maghiari, între cele două state și torpilarea voită a relațiilor româno-maghiare.

Domnule președinte, mai am o interpelare, pentru domnul ministru Andrei Marga, dacă permiteți, ...

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da, poftiți.

 
 

Domnul Nicolae Ionescu:

În esență, conținutul interpelării...

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Obiectul, vă rog, pe scurt.

 
 

Domnul Nicolae Ionescu:

Da. Aș dori să știu care este în prezent, în ultimul ceas, poziția oficială a MEN față de pretențiile și acțiunile tot mai insistente și neavenite ale UDMR-ului, în a înființa și a organiza institute de învățământ superior numai cu limba de predare maghiară, cu fonduri primite de la Budapesta, vehiculându-se suma de 2 miliarde de forinți; de asemenea, unde se preconizează înființarea acestora.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Petru Bejinariu. Se pregătește domnul deputat Victor Neagu.

 
 

Domnul Petru Bejinariu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

O să citesc, numai, formularea interpelării...

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Adică obiectul, domnule profesor.

 
 

Domnul Petru Bejinariu:

Da.

Rugăm Guvernul României să precizeze, pentru depunători, pentru administrația publică locală și pentru alți oameni și instituții interesate, dacă se are în vedere ca Bankoop-ul să falimenteze sau să se unească cu altă bancă și când anume vor fi restituite sumele, măcar cele garantate, depunătorilor la această bancă pentru municipiul și zona Rădăuți.

Și a doua interpelare, adresată domnului prim-ministru Radu Vasile.

Vă rugăm, domnule prim-ministru, să precizați, pentru autoritățile publice locale și pentru opinia publică, care sunt demersurile pe care le veți adopta pentru refacerea imaginii Parlamentului României, coborâtă grav și grație activității Guvernului condus de dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog să depuneți, în scris.

Are cuvântul domnul deputat Victor Neagu.

Poftiți, domnule deputat.

 
 

Domnul Victor Neagu:

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al agriclturii, Ioan Mureșan, și se referă la balanța necesar-consum la următoarele culturi: grâu, porumb, floarea soarelui, sfeclă de zahăr și care sunt măsurile concrete ale valorificării acestor culturi, știut fiind faptul că, astăzi, Guvernul României înlesnește importul la peste 45% din necesarul de produse agroalimentare.

Solicităm răspunsul scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da, domnule deputat.

Vă rog să depuneți textul interpelării dumneavoastră, pentru a fi remis ministrului.

Are cuvântul domnul deputat Ion Munteanu. Se pregătește domnul deputat Traian Sabău.

 
 

Domnul Ion Munteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Ioan Mureșan, ministrul agriculturii.

Până se vor privatiza IAS-urile, deci societățile comerciale, două întrebări: ce măsuri concrete urmează a se lua, în perioada premergătoare privatizării, pentru menținerea integrității patrimoniului acestor societăți și, doi, care este politica concretă a Ministerului Agriculturii și actele normative emise pentru desfășurarea, în condiții normale, a campaniei de toamnă, în acest județ știut fiind că marea lor majoritate sunt blocate financiar.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Să depuneți textul.

Are cuvântul domnul deputat Traian Sabău.

Vă rog poftiți, domnule deputat.

 
 

Domnul Traian Sabău:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Romică Tomescu, ministrul mediului, pădurii și apelor.

Ea are obiect stabilitatea barajelor din beton și alte soluții constructive, și anume: modul cum sunt gospodărite și verificate aparatele de măsură și control care sunt încorporate în baraje în ultima perioadă. Și aceasta pentru că ele au un grad mare de uzură, fapt ce poate conduce la date eronate în ceea ce privește măsura și aceasta are ca și consecință posibilitatea avarierii acestora cu niște dezastre în ceea ce privește comunitățile umane.

Domnule ministru, vă rog să ne comunicați care sunt măsurile pe care le ia ministerul dumneavoastră în legătură cu verificarea acestor aparaturi de măsură și control.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Vă rog să depuneți textul la secretariat. Dacă mai sunt în sală colegi care poate au fost scăpați de pe listă.

Deci, constat că a fost epuizat și acest segment din activitatea Camerei Deputaților din această după-amiază.

Declar închisă ședința, urmând ca să ne reîntâlnim mâine, începând de la ora 8.30.

Vă mulțumesc. Bună seara!

Ședința s-a încheiat la ora 19.57.

 
   

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania thursday, 6 october 2022, 22:27
Telephone: +40213160300, +40214141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro