Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of June 14, 1999
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
27-09-2022
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1999 > 14-06-1999 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of June 14, 1999

Informare privind demisia domnului deputat Aurel Constantin Papuc din Grupul parlamentar U.S.D.-PD.

Ședința a început la ora 16.15.

Lucrările au fost conduse de domnii Vasile Lupu și Andrei Ioan Chiliman, vicepreședinți ai Camerei Deputaților, asistați de domnii Tiberiu Csaba Kovács și Miron Tudor Mitrea, secretari.

 

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că, din totalul de 343 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 215, participă la alte acțiuni parlamentare un număr de 47, sunt absenți 128. Cvorumul prevăzut de art.128 din regulament este întrunit.

Doamnelor și domnilor deputați,

Țin să vă informez asupra adresei înaintate de domnul deputat Papuc Aurel Constantin, prin care comunică onoratei Camere următoarele. Voi da citire acestei comunicări.

Domnule președinte,

Subsemnatul Papuc Aurel Constantin, deputat în Circumscripția nr.10, județul Buzău, vă aduc la cunoștință că, din motive personale, demisionez din cadrul Grupului parlamentar USD-PD, rămânând în continuare deputat independent.

Stimați colegi,

De asemenea, țin să vă informez că Biroul permanent a aprobat cererea ca proiectul de Lege privind regimul general al autonomiei locale, organizarea și funcționarea administrației publice locale să fie trimis în fond și Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Doamna Paula Ivănescu, vicepreședinte a Camerei Deputaților dorește să facă o declarație în numele Grupului parlamentar PD. Vă rog doamnă.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Doresc să fac o declarație a Grupului parlamentar al Partidului Democrat referitoare la adoptarea proiectului de Lege cu privire la înființarea și utilizarea Fondului Național de Solidaritate.

Proiectul de Lege cu privire la Fondul Național de Solidaritate, inițiat de Partidul Democrat, apoi aprobat de Guvern și trimis spre dezbatere, în procedură de urgență, Senatului României, a fost aprobat printr-un vot aproape unanim la data de 13 mai 1999 în Senat. Trimis spre Camera Deputaților, proiectul de lege nu a intrat în dezbaterea Comisiei de muncă și protecție socială nici până în ziua de astăzi. Zeci de mii de copii și zeci de mii de vârstnici a căror existență este grav afectată de lipsa resurselor bugetare din acest an, așteaptă să beneficieze de resursele mobilizate de Fondul Național de Solidaritate. Într-adevăr, Fondul Național de Solidaritate colectează fonduri din surse nebugetare prin instituirea unui timbru social de solidaritate, aplicat asupra jocurilor de noroc. Evaluarea sumei realizate prin aplicarea acestui sistem asupra volumului actual al încasărilor din domeniul jocurilor de noroc arată că se pot obține cel puțin 700 de miliarde lei anual. Sistemul de colectare a fost deja analizat și pus de acord cu organizatorii acestor jocuri de noroc și, în cazul adoptării imediate a proiectului de lege, se vor colecta, fără întârziere, fondurile prevăzute de lege. În condițiile în care 55 de cămine spital pentru vârstnici sunt în imposibilitatea de a-și continua activitatea, iar cei 147 de mii de copii din unitățile de protecție a copiilor aflați în dificultate, cămine-spital, școli speciale, centre de plasament pentru copii orfani sau abandonați și unitățile spitalicești de îngrijire a bolilor cronice nu mai pot fi îngrijiți din lipsa fondurilor de hrană, medicamente și îmbrăcăminte, neadoptarea Legii Fondului Național de Solidaritate este un act de cinism și gravă lipsă de răspundere față de această dramatică realitate.

În fața evidenței că fondurile bugetare pentru protecția socială a copiilor și vârstnicilor se epuizează până la finele lunii iulie și a realității parlamentare că legea este blocată în prezent în dezbaterea sa, Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat sunt obligate să ceară Guvernului să prevadă posibilitatea adoptării imediate a proiectului de lege prin ordonanță la sfârșitul actualei sesiuni parlamentare.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Doamna Smaranda Dobrescu. Tot o declarație? Deci, n-am intrat în ordinea de zi, vă rog.

 
 

Doamna Smaranda Dobrescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Desigur, stimata noastră colegă, doamna vicepreședinte Paula Ivănescu, are perfectă dreptate că este vorba de un proiect de lege deosebit de important venit din partea Guvernului. Acesta este venit în procedură de urgență și aprobat de către noi tot în procedură de urgență, dar, din păcate, se află în aceeași situație cu încă alte zece proiecte de lege în procedură de urgență, cu care comisia noastră este învestită.

În aceste condiții, în care noi lucrăm o singură zi pe săptămână, și rândul trecut (dați-mi voie să fac o paranteză) am supus votului comisiei posibilitatea de a lucra mai multe zile pe săptămână, vot care nu s-a întrunit, nu putem, în nici un caz, să reușim toate procedurile de urgență să le dezbatem până la sfârșitul acestei sesiuni parlamentare. Noi vom încerca o săptămână sau două, în timpul vacanței, vom hotărî în cadrul comisiei, dar aceasta am vrut să vă spun că avem zece proiecte de legi în procedură de urgență în acest moment.

 
Aprobarea ordinii de zi pentru perioada 14-18 iunie 1999.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor deputați,

Programul de lucru a fost votat în ultima ședință a săptămânii precedente, respectiv joi. Rog distinșii colegi să facă liniște aici, aproape de prezidiu. Dacă la ordinea de zi, așa cum v-a fost propusă astăzi de Biroul permanent există obiecțiuni. Domnul Márton Árpad.

Deci, obiecțiunile pot fi făcute în numele grupurilor parlamentare de liderul de grup sau de împuternicitul acestuia.

 

Domnul Márton Árpad Ferenc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În numeole Grupului parlamentar al UDMR, al cărui vicelider sunt, solicit ca pct.4 de pe ordinea de zi de luni să ajungă la pct.1 pe ordinea de zi de marți. Toate aceste trei rapoarte de mediere au o importanță, într-adevăr, majoră, însă mi se pare, având în vedere raportul voluminos la pct.3 respectiv pct.4 că nu o să putem să terminăm aceste rapoarte astăzi și în loc să avem cât mai repede aceste legi, vom avea cât mai târziu. Ca atare, propun ca pct.4 să fie primul pe ordinea de zi de marți și să sperăm că marți vom termina și cu această lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Stanciu.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Este evident că un raport care este așteptat de peste 5 luni de zile, este necesar a fi introdus în dezbatere. Se ivesc însă două probleme pe care v-aș ruga să le analizați și să dispuneți, prin votul dumneavoastră, în consecință.

O primă problemă privește faptul că s-au încheiat lucrările Comisiei de mediere miercuri, în jurul orei 17.00. A apărut în casele dumneavoastră acest raport cu semnăturile celor 14 membri, respectiv cei 2 președinți din partea Senatului și din partea Camerei Deputaților.

Ingineria, am putea spune, constă în faptul că atât subsemnatul, doamna profesoară Andronescu, cât și domnul profesor Secară, cu care am discutat, dar sunt convins că și ceilalți colegi din parte puterii nu au semnat acest raport în condițiile în care dumneavoastră îl aveți semnat. Discutând cu domnul Bantaș, care a răspuns din partea organului tehnic de finalizarea acestui raport, domnia sa a precizat clar că pagina care definește raportul reprezintă o pagină de semnături și că noi am semnat în zilele anterioare definitivării raportului pentru prezență și a atașat la raport, ultima pagină, semnăturile de acum câteva săptămâni, ceea ce cred că nu este corect și nici legal și ar trebui să se ia măsurile de rigoare asupra unui funcționar care găsește de cuviință să stabilească dânsul ce înseamnă raport și în ce condiții stabilesc acest raport, cu atât mai mult cu cât putea ca pe prima pagină să pună chiar demisia noastră, că a doua pagină erau semnăturile anterioare.

Prin urmare, aș cere ca, în nici într-un caz, acest raport să nu fie astăzi introdus pe ordinea de zi, ca fiecare dintre cei 7 membri ai comisiei să verifice textul final, cu notițele pe care le avem fiecare, să vedem în ce măsură corespund, să se întocmească raportul propriu-zis, să-l semnăm toți 7.

Deci, revin și propun ca astăzi să nu se introducă, să se introducă mâine, iar până mâine, noi să putem face corecturile necesare și să se ia măsurile cu cei care găsesc de cuviință că pot face orice dintr-un act oficial al Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

A, deci președintele sau unul din președinții Comisiei de mediere contestă semnătura de pe raport! Domnul Gavra. Eu văd că există semnătură.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Domnule vicepreședinte,

Aș dori o propunere de modificare a ordinii de zi pentru ziua de luni, deci, de astăzi, săptămâna viitoare și ultima luni din sesiunea ordinară, dacă nu va fi și extraordinară, deci, după pct.7 de la ordinea de zi să fie introdusă propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.101/98 privind statutul Băncii Naționale a României. Am cerut în urmă cu două săptămâni dezbaterea în procedură de urgență și s-a adoptat acest lucru, comisia a înaintat raportul. Este vorba de modificarea unui singur articol și cred că el poate fi parcurs rapid în ziua de luni. Deci, un singur articol se modifică la această lege.

Ca atare, vă propun, întrucât este procedură de urgență, nu a fost înaintat raportul decât astăzi la Biroul permanent, de aceea nu apare în ordinea de zi, să fie trecut pe locul 8, după pct.7, deci, după Ordonanței de urgență a Guvernului nr.53/1999.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Alte propuneri dacă mai sunt pentru ordinea de zi? Doamna Andronescu.

 
 

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am venit la microfon ca să îmi alătur protestul celui pe care domnul Stanciu l-a prezentat aici în legătură cu modul în care a apărut și semnătura mea pe raportul final.

Vreau să vă informez asupra faptului că, în mod expres, am menționat în momentul în care am semnat prezența, că este vorba de semnătură pe prezența la Comisia de mediere și nu pe raportul final.

Desigur, susțin introducerea raportului pe ordinea de zi, întrucât este o lege așteptată de tot sistemul de învățământ și cred că este cazul să o discutăm și să o dăm în așa fel încât, din toamnă, școala să aibă această lege, însă procedura aceasta mi se pare că este total nedemnă pentru Parlamentul României.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Pofțiți, aveți microfonul, domnule vicepreședinte!

 
 

Domnul Gheorghe Secară:

Domnilor colegi,

Cu referire la raportul întocmit de Comisia de mediere, dați-mi voie să relev încă un aspect, și anume faptul că este anexat la acest raport un material care nu face parte din lege; este vorba de o anexă, care se referă la documentele școlare de care, în raport, cu referire la ce s-a votat în Comisia de mediere nu se face nici o mențiune cu privire la această anexă. Întrebarea este: ce caută această anexă la sfârșitul acestui raport. Deci, iată încă un element care mă face să afirm că totuși asupra acestui raport trebuie să mai ne uităm.

În al doilea rând, relev și faptul că la sfârșitul ședinței, din informațiile pe care le am, fiindcă nu am participat, am refuzat să particip la ultima parte a ședinței de lucru, datorită intervențiilor făcute de membrii din actuala Putere, acest raport nu a fost supus la vot, nu se face nici o referire cu privire la modul în care s-a votat, în final, acest raport.

În consecință, iată încă un viciu care îmi arată că trebuie să cerem, și personal cer, ca să fie trimis înapoi la Comisia de mediere, pentru ca să se aducă aceste corecturi.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Înțeleg că trei din cei care apar semnați aici, au semnat un alt formular care a fost introdus ulterior, clar?

Deci, în aceste condiții trimit raportul la Comisia de mediere, să se întrunească și să-l dezbată, să-l semneze și când Biroul permanent va fi sesizat cu un raport semnat de cei în drept, mergem mai departe. Domnul Adrian Năstase.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Consider și eu că, în cursul zilei de astăzi, ar trebui clarificate aspectele de formă care au fost invocate. Comisia de mediere, sigur că a fost dezînvestită o dată cu prezentarea raportului. Nu ea va putea să facă aceste clarificări, ele vor putea să fie prezentate totuși la nivel tehnic, vor putea fi clarificate în cursul zilei de astăzi, astfel încât consider și eu, alături de colegii noștri de la UDMR, că raportul Comisiei de mediere ar putea să înceapă să fie discutat de mâine dimineață, astfel încât, până mâine, aceste aspecte să fie puse în ordine și, într-adevăr, să putem să începem dezbaterea în condiții firești.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Comisia de mediere încetează când depune raportul sub semnătura celor care au alcătuit-o. Parte din cei care au alcătuit și condus această Comisie de mediere nu recunosc autenticitatea raportului, îl pun în discuție.

 
 

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

Dacă este fals, semnat fals, este grav!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

De aici decurge consecința că noi nu putem însuși în plen un raport fals, dacă așa este, și Comisia de mediere să vină cu un raport semnat din cei care au dezbătut.

Domnul Márton Árpad.

 
 

Domnul Márton Árpad Ferenc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Aici au luat cuvântul patru reprezentanți ai diferitelor grupuri parlamentare. Trei dintre aceștia au propus ca pct.4 de pe ordinea de zi de astăzi să fie primul punct pe ordinea de zi de mâine, chiar și cei care au invocat niște vicii de formă au spus, inclusiv domnul președinte al comisiei, au spus că aceasta se poate rezolva până mâine. Eu nu îmi aduc aminte să fi existat vreodată în plenul acestor Camere soluții ca să se fi retrimis Comisiei de mediere care, într-adevăr, în momentul când și-a terminat lucrările și-a încetat lucrul pentru definitivarea unui raport. Deci, eu cred că cel mai bun lucru ar fi să supuneți votului plenului Camerei această propunere de a ajunge mâine pe primul punct al ordinii de zi și dacă plenul nu este de acord, ci este de acord cu propunerea dumneavoastră, să o votați și pe aceea.

Și încă o problemă: ce vă faceți dacă în acest interval de timp, Senatul ia în discuție această problemă? Deci, începe discuția raportului de mediere.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Stanciu și apoi domnul Rădulescu.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Este evident că în 7 ani de când sunt în Parlamentul României, sunt obișnuit cu toate pentru toți, dar nu realizăm un lucru. Eu vă spun și îmi asum responsabilitatea. Nici unul din cei 7 nu a semnat raportul de mediere, nici unul, ci foaia de prezență de la o ședință anterioară, nici măcar de la ultima ședință de mediere, a fost atașată după ce s-au modificat 3 cuvinte în partea de sus a ei, cu alte caractere și cu altă mașină. Deci, acest raport de mediere, să fim corecți, el nu există semnat de membri. Atunci, dacă se poate introduce pe ordinea de zi acte nesemnate de cei împuterniciți, conform regulamentului, atunci cred că putem, domnule președinte, să considerăm că a fost adoptat și, ca urmare, dați-l direct la promulgare. Deci, alt sens nu mai are, dacă totul este posibil.

De aceea, cred că soluția este corectă, să vadă cei care au făcut această modificare în ce măsură sunt îndrituiți să o facă și să vină un raport care să fie semnat de membrii Comisiei de mediere, restul dezbatem cu totul altceva. Vă rog.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi, dacă așa stau lucrurile, nu merită să mai pierdem timp pe această chestiune; un raport nesemnat de membrii Comisiei de mediere. Deci, Comisia de mediere nu și-a încetat activitatea câtă vreme raportul nu este legal.

 
 

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

Așa este, exact.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Binevoiți a vă întruni, a semna cei prezenți majoritari, câți sunt, raportul Comisiei de mediere, sesizați Biroul permanent cu un raport semnat în clar și imediat îl vom pune pe ordinea de zi și îl vom dezbate. Domnul Rădulescu.

 
 

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur că într-o chestiune atât de disputată ca cea care a fost Ordonanța 36, nu ne putem permite nici un fel de abatere de la litera regulamentului și totul trebuie să fie îndeplinit procedural până la ultimul detaliu. De aceea, neexistența unui raport de mediere votat și mai ales semnat de către toată lumea, nu este un lucru admisibil.

Cu toate acestea s-a căzut de acord, este o înțelegere politică, ca această chestiune să fie discutată. Și atunci, eu aș vrea să fiu de acord cu dumneavoastră care spuneți că trebuie retrimis spre semnare acest raport și aș vrea să reiterez propunerea domnului Marton, ca acest raport, în forma lui corectă, să figureze mâine la pct.1 al ordinii de zi și să-l terminăm cât mai repede.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Ca membru al Biroului permanent și reprezentant al Biroului permanent la acest prezidiu, nu accept că Biroul permanent a fost sesizat cu un document fals.

Deci, binevoiți și sesizați Biroul permanent în prima ședință cu un document semnat în clar și apoi îl vom dezbate pe ordinea de zi. Domnul Tokay.

 
 

Domnul Tokay György:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am urmărit foarte atent obiecțiunile ridicate de onorații membri ai comisiei. Nici un membru al comisiei nu a spus că nu ar fi membru al comisiei, nici unul, toți au fost de acord că ei au fost membri ai comisiei. Pe această foaie este introdusă lista membrilor și a fost semnat în această calitate. Semnătura nu înseamnă că ar fi de acord cu conținutul raportului, ci cu faptul că au fost membri ai comisiei. Dacă am accepta ideea că cine nu semnează ultimul raport și neagă calitatea sa de membru al acestei Comisii de mediere, niciodată nu vom avea un raport de mediere, pentru că un singur membru dacă nu va semna, va fi destul ca să afirmăm că acest raport nu este legal.

În consecință, trebuie să fiu de acord și cu cealaltă constatare a domnului vicepreședinte Năstase, care a spus: Comisia de mediere, în momentul de față, nu mai există. Este la dispoziția acestui plen a Camerei Deputaților să considere dacă obiecțiunea ridicată de către membrii comisiei este sau nu de natură să facă inoperant acest raport, ori se poate constata, cu toate că nu au fost de acord cu conținutul, nimeni nu neagă că au fost prezenți în limitele descrise în raport, pentru că raportul, în penultimul alineat, spune așa. La ședința din 9 iunie, la discutarea punctului 48 de divergențe și a punctelor... ș.a.m.d., cei 6 reprezentanți ai partidelor de opoziție au părăsit sala de ședințe a Comisiei de mediere. Nimeni nu contestă și cu atât mai puțin raportul nu contestă acest fapt. Semnătura este doar pentru a certifica că acești deputați au fost membri ai comisiei, atât și nimic mai mult.

Mulțumesc. (Vociferări.)

 
 

Domnul Anghel Stanciu (din bancă):

Nu am semnat.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi, hadeți să găsim o soluție și să nu mai întindem vorba.

Deci, când comisia va veni cu raportul semnat în clar, nu de toți membrii, ci de majoritatea membrilor de comisie, îl dezbatem pe ordinea de zi. Doamna Andronescu.

 
 

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Desigur că, nefiind jurist, nu am abilitatea domnului Tokay în interpretarea legii, însă, aducându-mi aminte că Brătianu spunea faptul că în calitatea domniei sale de inginer are simțul măsurii, aș spune exact același lucru. Un document este semnat nu pentru că persoana care semnează are o anumită calitate, ci este semnat pentru a da autenticitate documentului și a dovedi că persoana care a semnat își asumă ceea ce este scris în document.

De aceea, este inacceptabil pentru mine că un parlamentar poate să facă o asemenea interpretare sub cupola Parlamentului României.

Deci, această problemă este o problemă formală care vizează semnarea raportului de mediere. Medierea s-a încheiat. Comisia de mediere și-a încheiat misiunea. Raportul de mediere putea să fie semnat de 8 din cei 14 membri ai Comisiei de mediere și el putea să fie prezentat în plen.

Eu cred că în această după-amiază se poate clarifica acest aspect formal al semnării documentului, aspect care este totuși foarte grav, cu atât mai grav că se întâmplă în Parlamentul României și cred că legea care este așteptată de sistemul de învățământ poate intra în discuție mâine la primul punct al ordinii de zi.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da, aici apare întrebarea dacă această Comisie de mediere nu mai există, juridic, legal cine se mai întrunește după-amiază?

 
 

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Cum să nu mai existe, dacă nu și-a finalizat treaba?

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Cristea.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să fac apel și la simțul măsurii și la corectitudine și la cunoștințe. Nici un raport de mediere nu se semnează sub aspectul conținutului, se votează. În momentul în care raportul de mediere a fost votat cu majoritatea respectivă, participanții la mediere semnează documentul respectiv, deci este în afara oricărei îndoieli că așa stau lucrurile în toate rapoartele de mediere din 1992 încoace, cel puțin de când știu eu; poate înainte s-a întâmplat altfel. Deci el se însușește pe această procedură. Semnătura în sine poate să și lipseasc㠖 a unuia sau a altuia din membrii comisiei, fie că nu-l semnează, fie că n-a participat la ultima ședință, la cea în care s-a însușit raportul comisiei de mediere. Așa este regulamentar, așa este corect.

Repet: cred că n-a falsificat nimeni nici un fel de semnătură acolo; ele au fost date pentru a certifica participarea la dezbateri. Nu se însușește raportul pe semnătură, din păcate, indiferent ce-am vrea să invocăm aici. Aceasta este realitatea.

El se poate pune mâine pe ordinea de zi sau se poate dezbate astăzi la punctul la care el este pe ordinea de zi – pe locul 4, în mod absolut regulamentar, indiferent de altă motivație.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Eu cred că trebuie la acest punct să curmăm discuțiile, pentru că pierdem ședința de astăzi, în care am putea să dezbatem o parte din acest text sau din celelalte texte, doar discutând aceste aspecte procedurale regretabile pentru cei care au substituit acea foaie, cu alte semnături.

Domnul Rădulescu a cerut cuvântul.

 
 

Domnul Cristian Rădulescu:

Sigur că da, domnule președinte. Și noi suntem de acord să sistăm discuțiile aici. Lucrurile sunt clare pentru toată lumea.

Ce vroiam era însă să trec de aceasta și să mai propun o modificare la ordinea de zi, și anume ca, dacă sunteți dumneavoastră atenți, la pct.II, referitor la zilele de marți, miercuri, joi și vineri, la pct.15 figurează propunerea legislativă privind Legea fondului de mediu, și știm toți foarte bine, și înțeleg că există aproape un consens aici în sală, că este una dintre legile extrem de necesare.

Aș propune, dacă sunteți de acord, să o introducem după pct.4 și, fără să trimitem în altă parte, mai la coadă, pct.5, ci să fie pct.4, 5 și renumerotarea.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

Ultimul vorbitor, domnul Marcu Tudor, și trecem la vot.

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte, și poate nu sunt ultimul, dar oricum vreau să vă solicit atenția la două puncte.

În primul rând, orice comisie de acest gen, cum este aceea de mediere, își încetează activitatea o dată cu finalizarea muncii pentru care a fost îndreptățită.

Ca atare, dacă finalizarea nu a fost făcută, comisia nu s-a desființat. În felul acesta, poți s-o desființezi oricând. Deci comisia există și poate finaliza fără dificultăți, pentru că nu s-a finalizat.

Al doilea lucru este că solicit Biroului permanent să facă o sesizare Procuraturii și să sesizeze, printr-un raport pe care domniile lor îl vor face, falsul și uzul de fals de care unii dintre parlamentari au uzat în cadrul acestei comisii de mediere.

Vă rog să luați foarte în serios aceasta. Vom face public și în presa centrală faptul că unii dintre parlamentari au uzat de un fals, au atașat niște semnături anterioare, cu gândul să le dea girul competenței atributelor de altă natură și, ca atare, solicit încă o dată se se sesizeze Procuratura, pentru că colegii noștri, dacă de acum au început cu furturile, înseamnă că până la alegeri ne vom aștepta la multe lucruri, mult mai grave!

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea stângă a sălii.)

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Brezniceanu și apoi domnul Hilote.

 
 

Domnul Alexandru Brezniceanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Aveți în fața dumneavoastră acest raport. Vă rog respectuos să citiți cu atenție prima pagină a acestuia. Sunt numerotați, sunt scriși membrii comisiei de mediere – cei 7 deputați, cei 7 senatori - și ultimile trei fraze de pe prima pagină respectă realitatea absolută, în sensul că demonstrează ce s-a întâmplat pe parcursul medierii – că au existat 8 ședințe de mediere și, mai mult decât atât, se stipulează exact ce membri ai comisiei de mediere au fost absenți și când.

Colegii din Opoziție, care au contestat astăzi prin cuvântul domniilor lor, nu s-au referit deloc la acest lucru, pentru că refuz să cred că dumnealor contestă cele scrise aici; n-au cum. Ele constituie o realitate absolută.

În legătură cu semnăturile, ceea ce contestă dumnealor reprezintă de fapt o formalitate.

Vă rog respectuos, și sunt convins că știți, vă rog să vă reamintiți: nu se supune la vot final raportul de mediere; se supune la vot fiecare articol.

Deci, referitor la aceste semnături, eu cred, domnule președinte, că lămurim lucrurile și împăcăm pe toată lumea dacă stafful comisiei atașează la acest raport prezența la fiecare comisie, care de fapt este stipulată în prima pagin㠖 prezența, cu semnăturile de rigoare, pentru că noi nu ne mai putem strânge acum să semnăm sau să nu semnăm. Să nu semnăm ce? Nu avem ce semna, pentru că nu am avut și nu vom avea nici un vot final asupra acestui raport de mediere.

Cel mult, vă repet, și aceasta vă propun, domnule președinte, ca procedură, n-am mai avut-o niciodată în cei 9 ani de activitate parlamentară, cel mult vă propun să atașați, și putem atașa cu ușurință și cu rapiditate, putem atașa cele 8 foi de prezență la cele 8 ședințe.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnilor, cine vă oprește să le atașați? Înțelegeți-vă în comisie, iar aici nu mâncați timpul de dezbateri o oră în plen.

Eu voi supune votului dumneavoastră propunerile care s-au făcut pentru modificarea ordinii de zi.

Domnul Hilote.

 
 

Domnul Eugen Gheorghe Hilote:

Mulțumesc, domnule președinte.

Îmi pare bine că dumneavoastră ați punctat o treabă care este esențială și pe care vreau să o fac cunoscută întregii Camere.

De fapt, se urmărește amânarea dezbaterilor la această ordonanță, pentru că problema este rezolvată în momentul în care ne uităm la foile de prezență pentru fiecare ședință în parte. Or, foile de prezență demonstrează că până la art.123, aproape în întregime comisia a lucrat cu toți membrii și s-a aprobat articol cu articol; când s-a ajuns la dezbaterea art.123 o parte a membrilor comisiei a părăsit lucrările, iar acum nu face altceva decât să încerce să amâne dezbaterea raportului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

Deci avem o propunere ca pct.8 din anexă să fie trecut la pct.8 de luni, făcută de domnul Gavra, în numele Grupului PUNR.

O altă propunere este ca pct.4 de luni să fie trecut pe primul punct marți.

Domnule Cristian Rădulescu, dacă vreți să precizați propunerea dumneavoastră.

 
 

Domnul Cristian Rădulescu:

Propunerea mea era ca pct.15 de la II, deci pentru restul zilelor săptămânii, să treacă pe poz.5.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Deci pct.15 de la II – propunerea legislativă privind Legea fondului de mediu - să treacă la poz.5, tot de la II.

Și acum, vă rog, la vot.

Deci propunerea ca pct.8 din anexă să treacă la pct.8 de luni, făcută de domnul Gavra, fiind vorba de anexa care v-a fost distribuită.

Această propunere legislativă este de modificare a Legii nr.101/1998 privind statutul Băncii Naționale a României, procedură de urgență. Are raport de adoptare.

O supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Numărați, vă rog. Este majoritate.

Împotrivă?

Abțineri? 60 de abțineri.

Propunerea ca pct.4 de la ordinea de zi de luni să fie la pct.1 de marți.

Voturi pentru? Majoritate.

Împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abțineri? 20 de abțineri.

Deci propunerea Grupului parlamentar al PD ca la pct.II de pe ordinea de zi pct.15 să treacă pe pct.5. Este vorba de Legea mediului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri? 30 de abțineri.

Votat.

 
Informare cu privire la proiectele de legi și propunerile legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente:

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Onorați colegi, vă rog să vă ocupați locurile în sală.

Vă informez cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților, și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.85/1999 privind transmiterea cu titlu gratuit a unui imobil care a aparținut Bisericii Evanghelice C.A. din România, Comunitatea evanghelică C.A. – Sibiu, primit de la Guvern.

Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități, și, pentru avize, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

Urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

2. Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru asigurarea drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul operațiunilor de vămuire, primit de la Guvern.

Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii și servicii, și, pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă și Comisia juridică, de disciplină și imunități:

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.16/1999 pentru aprobarea Programului prioritar de construcție a autostrăzilor din România, adoptat de Senat în ședința din 8 iunie 1999.

Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii și servicii, și, pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.19/1999 privind acordarea unor facilități agenților economici din domeniul transporturilor, la scoaterea din funcțiune a mijloacelor fixe uzate fizic sau moral, neamortizate integral, adoptat de Senat în ședința din 8 iunie 1999.

Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii și servicii, și, pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.22/1999 privind administrarea porturilor și serviciilor în porturi, adoptat de Senat în ședința din 8 iunie 1999.

Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii și servicii, și, pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

6. Propunerea legislativă pentru arborarea permanentă a Drapelului României pe clădirea Palatului Parlamentului, inițiată de domnul deputat Victor Neagu – PDSR.

A fost sesizată în fond Comisia juridică, de disciplină și imunități.

7. Proiectul de Lege pentru stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, adoptat de Senat în ședința din 8 iunie 1999.

Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități, și, pentru avize, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

8. Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească, adoptat de Senat în ședința din 8 iunie 1999.

Cu acest proiect a fost sesizată în fond Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Inițiatorul solicită dezbaterea în procedură de urgență.

Îi voi da cuvântul domnului secretar de stat Mihu Miron Biji.

Aveți cuvântul.

 

Domnul Mihu Miron Biji (secretar de stat, Departamentul pentru Relațiile cu Parlamentul):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Guvernul supune Camerei Deputaților spre discutare în procedură de urgență proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii pentru organizarea judecătorească, nr.92 din 1992.

Solicităm procedura de urgență datorită faptului că proiectul pe care îl supunem dezbaterii dumneavoastră are ca element central crearea în cadrul judecătoriilor, a tribunalelor și curților de apel, a completelor specializate pentru conflicte de muncă sau, în raport cu volumul de activitate, a secțiilor pentru conflicte de muncă.

Această cerință de a crea secții sau complete specializate este imperios necesară, datorită modului în care a evoluat legislația muncii.

De aceea, supunem aprobării dumneavoastră cererea de a dezbate în procedură de urgență acest proiect de lege.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Onorați colegi, vă rog să fiți atenți.

Guvernul ne-a cerut procedura de urgență pentru proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească, proiect care a fost adoptat de Senat în ședința din 8 iunie 1999.

Vă supun spre aprobarea cererea de procedură de urgență.

Voturi pentru? Vă rog să numărați voturile. Vă mulțumesc. 108 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog să ridicați mâinile, ca să putem să numărăm corect. 33 de voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog. 27 de abțineri.

Deci, s-a adoptat procedura de urgență.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.86/1999 pentru modificarea Anexei 3/47 la Legea bugetului de stat pe anul 1999, nr.36/1999, primit de la Guvern.

Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, pentru raport comun cu comisia similară a Senatului, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, și, pentru avize, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.87/1999 pentru modificarea art.37 din Legea bugetului de stat pe anul 1999, nr.36/1999, primit de la Guvern.

Au fost sesizate următoarele comisii: pentru raport comun cu comisia similară a Senatului, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, și, pentru avize, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:

Vă informez că ne putem exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse în acest scop, conform legii, la secretarul general al Camerei Deputaților:

Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență nr.15/1999 pentru modificarea și completarea Legii nr.27/1994 privind impozitele și taxele locale;

Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.27/1999 pentru modificarea art.27 din Legea nr.27/1994 privind impozitele și taxele locale;

Legea privind respingerea Ordonanței Guvernului nr.40/1997 pentru modificarea și completarea Legii nr.129/1996 privind transportul pe căile ferate române;

Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.21/1998 privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.43/1997 pentru întocmirea bilanțului contabil special și regularizarea unor credite și dobânzi clasificate în categoria "pierdere" la Banca Agricolă S.A.;

și ultima:

Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.50/1997 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.65/1994 privind organizarea activității de expertiză contabilă și a contabililor autorizați.
Adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.26/1993 privind tariful vamal de import al României.

Cu aceasta, intrăm în primul raport de mediere – raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea art.7 din Ordonanța Guvernului nr.26/1993 privind tariful vamal de import al României.

Comisia ne propune următoarele texte. La nr.crt.1 textul, aproape în unanimitate, al Senatului.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cu aceasta, cred că putem să trecem la aprobarea întregului raport de mediere. Este o lege cu caracter ordinar. V-o supun spre aprobare prin vot deschis cu mâna ridicată.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt? Nu sunt.

Abțineri? Nici abțineri.

Unanimitate.

A fost adoptat în prezența cvorumului acest raport de mediere.

Adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind stimularea întreprinzătorilor privați pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii.

Continuăm cu al doilea raport de mediere, care este raportul Comisiei de mediere de la proiectul de Lege privind stimularea întreprinzătorilor privați pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii.

Comisia ne propune următoarele texte. La nr.crt.1 din raport.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.2.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nici una.

Deci, cu un vot împotrivă, majoritate de voturi, nici o abținere, adoptat.

Nr.crt.3.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.4.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.5.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.6.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.7.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat cu majoritate.

Nr.crt.8.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.9.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.10.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.11.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.12.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.13.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.14.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt. 15.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt. 16.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt. 17.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt. 18.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt. 19.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt. 20.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt. 21.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt. 22.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt. 23.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt. 24.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt. 25.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt. 26.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt. 27.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

A fost adoptat cu un vot împotrivă.

Nr.crt. 28.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt. 29.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt. 30.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt. 31.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt. 32.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt. 33.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Onorați colegi,

Vă supun spre aprobare – este un proiect de lege cu caracter ordinar – raportul de mediere, în ansamblul lui, prin vot deschis, cu mâna ridicată.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat în unanimitate.

Medierea la Ordonanța nr. 36 a fost amânată pentru mâine.

Adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.61/1999 privind modul de suportare a cheltuielilor pentru organizarea și desfășurarea în anul 1999 a examenelor din învățământul preuniversitar.

Continuăm cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/1999 privind modul de suportare a cheltuielilor pentru organizarea și desfășurarea în anul 1999 a examenelor din învățământul preuniversitar.

Este o lege cu caracter ordinar. Se află în procedură de urgență. Aș dori ca președintele comisiei să propună timpii de dezbatere. O să-l rog pe domnul președinte Anghel Stanciu să facă propunerile.

 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Această lege evident că trebuie aprobată de urgență, deoarece ea prevede fondurile necesare organizării examenului de capacitate care deja s-a ținut, și profesorii să primească ceea ce li se cuvine și, respectiv, pentru cele două sesiuni de bacalaureat.

Având în vedere că este în principal o lege tehnică, iar modificările făcute nu sunt, să spunem, efectiv de fond, sunt pur și simplu niște chestiuni care privesc în principal amendare de formă, de aranjare, noi vă propunem ca, practic, legea s-o terminăm în maximum 10 minute.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Supun cei doi timpi spre aprobare.

Deci, cei doi timpi sunt 10 minute, în total, 2 minute de intervenție.

Vi-i supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptați în unanimitate.

Acum, avem cei doi timpi.

Fiind în procedură de urgență, trecem direct la dezbaterea proiectului de lege. Vom începe cu titlul legii, care se află la numărul curent 1 în raport.

Amendamente respinse nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem pe textul ordonanței.

Titlul ordonanței se schimbă tot conform titlului legii.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.1 al ordonanței este la numărul curent 3 din raport.

Doresc să știu dacă au fost amendamente respinse. N-au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.2 al ordonanței, numărul curent 4 din raport.

Amendamente respinse n-au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Ne reîntoarcem acum la ordonanță, în ansamblul ei.

V-o supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Ne întoarcem la articolul unic al legii, cu completările de rigoare. Deci, "Se aprobă ordonanța – cum scrie la numărul curent 2 -, cu completările și modificările următoare ..." și sunt cele aprobate prin textul raportului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Este o lege ordinară.

V-o supun spre aprobare prin vot deschis, cu mâna ridicată.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate adoptată.

 
Dezbateri asupra proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.88/1993 privind acreditarea instituțiilor de învățământ superior și recunoașterea diplomelor.

Continuăm cu proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.88/1993 privind acreditarea instituțiilor de învățământ superior și recunoașterea diplomelor.

Doresc să știu dacă inițiatorul este aici? Este domnul senator Cristian Dumitrescu. Vine. În momentul de față este pe drum, încoace, de la Senat.

O să-i dau cuvântul domnului deputat Anghel Stanciu, președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

După evenimentele din decembrie au apărut în România, sub o anumită formă, evident, profitând de vidul electoral, o serie de societăți comerciale cu activități de învățământ superior, numite impropriu universități. Acestea se constituiau ca alternative la învățământul superior de stat.

Deoarece unele dinte ele își propuseseră să dea de fapt niște tunuri financiare, și nicidecum să constituie o adevărată alternativă, s-a simțit nevoia să se elaboreze de urgență o lege. Și astfel, a apărut, la inițiativa colegilor senatori, Legea nr.88/1993.

Această lege a reușit să fie un filtru, separând, întrucâtva, apele între cei care au dorit efectiv să facă activitate de învățământ superior și ceilalți, care s-au amestecat, crezând că pot face așa ceva.

Au trecut, din 1993, până în momentul de față, aproape 6 ani. 6 ani de experiență care, evident, trebuiau cuantificați în modificarea și completarea unei legi realizate, dacă nu greșesc prea mult, pe picior, la timpul respectiv.

Acesta este și motivul pentru care această lege, această inițiativă a colegilor noștri, care a venit de la Senat cu circa 5 articole, a fost modificată esențial.

La dispoziția comisiei a stat consultarea cu factori interesați, respectiv cu Colegiul rectorilor, atât de la stat, cât și varianta sa neacreditată, de la particular, Ministerul Educației Naționale – și-mi fac o datorie de a mulțumi atât domnului fost secretar de stat Korka și domnului director Brătianu și domnului consilier Baba, care, zi de zi au stat și au lucrat la această lege, și, bineînțeles, să mulțumim și Consiliului de Evaluare și Acreditare Academică, domnului președinte Mihăilescu, care, în mod constant, prin membrii consiliului, s-a pus la dispoziția comisiei.

Noi sperăm că acest text, pe care vi-l supunem dumneavoastră, reprezintă efectiv rodul a peste 6 ani de experiență și face o selecție între cei care au atins standarde de facultăți, colegii, secții de nivel universitar și ceilalți care, fără supărare, trebuie să dispară.

Prin urmare, punctele nevralgice, referitoare la personalul didactic, cât să fie titulari și cât nu, cât să fie conferențiari, profesori și respectiv cât să fie procentul de promovabilitate pentru a se obține de la autoritatea de încredere acreditarea, au fost modificate pe baze statistice, fiind acceptate cele de la stat, cu o anumită... să zicem, un anumit bonus, pentru a încuraja acest învățământ care numără peste 80 de mii de studenți.

Ținând seama de toate acestea, comisia noastră a avizat favorabil raportul și vă supune atenției dumneavoastră aceste articole care nu au atât încărcătură politică, cât o încărcătură pragmatică, tehnică, de a împiedica pe cei care, evident, în atâția ani, circa 9 ani, n-au putut să realizeze ceea ce trebuia, învățământ superior, și a le da verde celor care s-au ocupat efectiv de învățământ superior.

Sperăm că prin această lege vom întări sistemul național de învățământ, prin validarea tuturor celor ce s-au dovedit viabili.

Vă mulțumim.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

O să dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a-și spune punctul de vedere legat de aceast inițiativă legislativă.

Aveți cuvântul. Vă rog să vă prezentați de la microfon, pentru stenogramă.

 
 

Domnul Adrian Miroiu:

Sunt Adrian Miroiu, secretar de stat pentru învățământul superior în Ministerul Educației Naționale.

Aș dori să subliniez că Legea nr.88, promulgată în 1993, așa cum arăta și domnul profesor Stanciu, a avut un rol important la acea perioadă, pentru a pune ordine în multitudinea de instituții care începuseră imediat după 1990 să desfășoare activități de învățământ superior.

Cu trecerea anilor, însă, s-au produs nenumărate schimbări și acestea au determinat, și după părerea noastră, necesitatea unor schimbări în cadrul legislativ privind organizarea învățământului și în special privind procedurile de evaluare și acreditare academică.

Doresc să menționez în acest sens că Ministerul Educației Naționale consideră că inițiativa domnilor senatori este o inițiativă cu care suntem de acord și pe care noi am sprijinit-o, inclusiv în lucrările care s-au desfășurat la nivelul comisiei de specialitate.

Repet, așa cum a spus și domnul profesor Stanciu, din partea ministerului, în toată această perioadă am colaborat cu dânșii și suntem de acord cu textul propus de comisie, desigur, cu mici amendamente pe care, la momentul oportun, sper că ne veți permite să le menționăm.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Până când vine inițiatorul, care este pe drum, încoace, pentru a câștiga timp, dacă doriți să interveniți din partea grupurilor parlamentare, în cadrul dezbaterilor generale?

Doamna deputat Andronescu, din partea Grupului parlamentar al PDSR.

Aveți cuvântul, doamnă.

 
 

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Și eu aș vrea să susțin necesitatea modificării Legii nr.88, întrucât la etapa la care ea a fost elaborată, desigur, și experiența noastră în materie de învățământ particular, dar și realitatea anului 1993, erau puțin alt fel decât sunt acum.

De aceea, cred că este binevenită. Legea a fost analizată în comisie, cred, cu discernământ și înțelepciune, în așa fel încât învățământul particular să devină, într-adevăr, o alternativă la învățământul de stat. Să folosim aceleași unități de măsură, indiferent că suntem în învățământul de stat sau în învățământul particular, pentru că și cel de stat și cel particular reprezintă sistemul național de învățământ.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Îi dau cuvântul domnului deputat Secară, din partea Grupului PUNR.

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Gheorghe Secară:

Stimați colegi,

Dați-mi voie să apreciez necesitatea modificării Legii privind acreditarea, având în vedere evoluția în timp a fenomenului privind învățământul privat, în general.

În cei 5 ani de când funcționează vechea lege, s-au acumulat informații privind acest domeniu, din funcționarea Consiliului Național al Evaluării și Acreditării și din practica instituțiilor în speță.

Ca urmare, a rezultat că este necesar ca unele dintre articolele cuprinse în vechea lege să fie acordate la nivelul de dezvoltare al învățământului și, pe de altă parte, a rezultat necesitatea ca să apară noi prevederi în corpul legii, care să stăpânească în continuare acest fenomen.

În consecință, apreciez ca necesară această modificare a legii, ca oportună și, prin cele prevăzute în raportul pe care comisia vi l-a înaintat. Din punctul nostru de vedere, se rezolvă toate problemele care sunt la ora actuală în atenția învățământului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Hilote, din partea Grupului parlamentar al PNȚCD.

 
 

Domnul Eugen Gheorghe Hilote:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin intermediul acestui proiect de lege cu care venim în fața dumneavoastră, încercăm să reglementăm problemele învățământului particular universitar, noi fiind convinși de faptul că învățământul privat va avea un rol din ce în ce mai important în cadrul învățământului în general din țara noastră.

La multitudinea reglementărilor existente, suntem convinși că prin textele pe care le supunem aprobării dumneavoastră, vom permite dezvoltarea acestuia nu numai cantitativ, ci în primul rând calitativ, astfel încât să răspundă nevoilor tineretului studios.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Brezniceanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

 
 

Domnul Alexandru Brezniceanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Îmi face plăcere să vă reamintesc că această Lege de autorizare și acreditare a învățământului superior, Legea nr.88/1993, a apărut la acea dată ca o necesitate stringentă și ca urmare a apariției multitudinii de așa-zise instituții de învățământ superior.

Faptul că aveam la acea dată multe asemenea instituții care s-au și dovedit pe parcurs că nu meritau această titulatură, cred eu, ca participant la elaborarea acelei legi, la dezbaterea ei, cred eu că a impus unele restricții, sau, dacă vreți, unele condiții pe care le apreciem acum, la această dată, cu experiența celor 8-9 ani, pe care o avem, cred că au fost foarte dure, sau prea dure, cum vreți dumneavoastră să acceptați. Au fost chiar elemente de esență, care au fost scăpate în acea lege, ea fiind, totuși, o lege bună la acel moment.

Mi-aș permite să vă reamintesc, să subliniez doar faptul că o categorie importantă de cadre didactice universitare a fost scăpată din vedere, fiind vorba în mod exact de lectorii universitari.

Astăzi avem posibilitatea, cu bunăvoința dumneavoastră, să rectificăm, să completăm, să modificăm, zic eu, credem noi, Grupul parlamentar al PD, să modificăm această lege în bine.

Cu bunăvoința dumneavoastră, sperăm să trecem această lege, astfel ca învățământul universitar să dispună de o lege mai completă, mai realistă, mai corectă.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Dacă din partea celorlalte grupuri parlamentare dorește să ia cuvântul cineva?

Da. Din partea comisiei, domnul deputat Moldovan.

 
 

Domnul Petre Moldovan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Adoptarea acestei propuneri legislative devine o necesitate în contextul în care prevederile Legii nr.88/1993 privind acreditarea instituțiilor de învățământ superior și recunoașterea diplomelor au devenit oarecum depășite.

În perioada scursă din ’93 și până acum, în structura învățământului superior, în modul de organizare a instituțiilor de învățământ superior particulare, au intervenit o serie de modificări pe care această propunere legislativă vine să le așeze mai bine într-o formă nouă.

De aceea, eu îmi permit să vă solicit să votați forma care a fost cuprinsă în raportul Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport a Camerei Deputaților, întrucât această formă va permite o mai bună funcționare a instituțiilor de învățământ superior de toate felurile.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Cred că este cazul să salutăm prezența inițiatorului, domnul senator Cristian Dumitrescu.

Doriți să luați cuvântul pentru a vă prezenta proiectul?

 
 

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Dacă se poate.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă dau cuvântul, domnule senator.

 
 

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă mulțumesc că ați luat proiectul de lege în discuție. Sunt convins că el a fost suficient susținut de către cei prezenți. Este un proiect de lege generos, care privește învățământul.

N-aș vrea să mă repet, iar dacă au fost lucruri care nu au fost spuse, sunt convins că fiecare dintre dumneavoastră le gândiți, despre învățământul românesc, așa că nu am să le repet și, cu permisiunea dumneavoastră, am să continuu să susțin proiectul la dezbaterea pe articole.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Acum, că am trecut și de partea de dezbateri generale, să trecem la dezbaterea proiectului de lege. Vom lucra numai pe raportul comisiei, aici sunt niște codificări mai speciale.

La pct. I, titlul legii.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.1. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt. 2.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt. 3.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.4.

Aveți dumneavoastră, domnule senator, o intervenție? O să vă rog să-mi spuneți la care alineat.

 
 

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

La primul alineat.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

La primul alineat.

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Alin.1. Nu se motivează, în opinia mea, expresia: "...pentru asigurarea calității procesului de învățământ, se înființează Consiliul Național de Evaluare Academică și Acreditare" Atunci, Ministerul Educației Naționale, Secretariatul de Stat pentru învățământul superior al aceluiași minister, înseamna că nu se mai ocupă de asigurarea calității procesului de învățământ. Rațiunea pentru care a fost înființat CNEAA, prin Legea nr.88/1993, a fost aceea de a crea un organism care, sub control parlamentar, să monitorizeze și să evalueze instituțiile de învățământ superior de stat și particulare, înființate după 1989. Dacă lăsăm sintagma: "se înființează", practic "se reînființează", pentru că ea a fost înființată în 1993, pentru asigurarea calității procesului de învățământ, realizăm, de fapt, o imixtiune în treburile Ministerului Educației Naționale pe de o parte, iar pe de altă parte consacrăm puteri nelimitate pentru acest CNNAA, care, înlăuntrul acestui principiu ar putea să-și autosporească competențele. Raționamentul este neverosimil, pentru că mă refer la o instituție care, deși potrivit unui termen legal, ar fi trebuit să-și reînnoiască încă de acum un an o treime din membrii săi, nu a făcut-o până în prezent. Deci, eu nu sunt de acord: "pentru asigurarea calității procesului de învățământ se înființează Consiliul Național de Evaluare Academică". "Se înființează", da? Să rămână textul inițial.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia? Domnul deputat Stanciu. Suntem la nr.crt.4 din raport.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Suntem pe pag. 2 la pct. 4, unde nu avem chestiunea pe care a ridicat-o stimatul domn inițiator. Chestiunea, pe care domnia sa a ridicat-o, este la pagina 3 art.4. La primul nu este acest lucru, ci pe pagina următoarea. De aceea, supunem la vot acestea și revenim.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Suntem la nr.crt.4 din raport, care se referă la art.3.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Pe pagina 2.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Pe pagina 2 și o continuare și pe pagina 3 la alin.3.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

La art.3 alin.1 nu s-a referit domnul senatori. Poate fi supus la vot.

Art.3 alin.2, acesta poate fi cumva supus discuției ridicate de domnul senator, dar cred că domnia sa s-a referit la art.4 alin.1.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. La nr.crt.4 din raport nu aveți... Da, Este o greșeală de redactare, pentru că apare 4 și la art.3 și la art.4. La art.3 nu există intervenții. Nr.crt.4, primul nr.crt. referitor la art.3 vi-l supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La al doilea nr.crt.4 din raport, referitor la art.4 alin.1, a existat această intervenție. O să rog comisia să-și spună punctul de vedere, la primul alineat.

Comisia. Vă rog. Domnul deputat Stanciu. Este vorba de primul alineat.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Este vorba de art.4 alin.1, în care se sublinia că: "În vederea evaluării și acreditării instituțiilor de învățământ superior, pentru asigurarea calității procesului de învățământ, se înființează Consiliul Național de Evaluare Academică și Acreditare sub control parlamentar. Consiliul are în subordine ...". Singura obiecțiune a domnului senator privește faptul că acest Consiliu Național de Evaluare Academică și Acreditare fixează standardele. Prin aceste standarde se urmărește ridicarea calității, asigurarea calității procesului de învățământ. Domnia sa spunea următorul lucru. Dacă fixează standardele de calitate, atunci ministerul va trebui să controleze acest proces, să asigure acest proces de calitate prin respectarea standardelor și propunea să se scoată: "pentru asigurarea calității procesului de învățământ". Cred că având evaluarea ca mijloc de verificare a asigurării calității, deoarece avem o evaluare periodică, deși avem autorizația de încredere, avem apoi acreditarea. Pentru acestea două se fixează standarde și se verifică de către consiliu. De asemenea, pentru a verifica dacă în timp se menține calitatea procesului de învățământ, se face evaluarea periodică. Deci nu cred că este o greșeală foarte mare dacă spunem că acest consiliu se înființează pentru asigurarea calității procesului de învățământ, prin prisma standardelor și a verificării îndeplinirii standardelor. Evident, rămâne de stabilit dacă această chestiune o dăm ca atribuțiune numai ministerului sau o dăm și CNEAA-ului. Și ministerul, dacă vede că nu se îndeplinesc standardele, trebuie să sesizeze consiliul spre a lua măsurile respective. Noi, comisia, credem că a păstra acest atribut Consiliului Național de Evaluare Academică și Acreditare asigură de fapt acea evaluare externă, pentru că ministerul își face, prin intermediul universităților și în cadrul autonomiei interne, evaluarea internă și se pronunță dacă e bun sau nu, în cadrul intern. Ar veni și consiliul și ar face evaluarea externă. Având în vedere tendințele mondiale ca evaluarea externă să fie cea de bază și nu cea din interiorul sistemului, care este cumva conservatoare, noi, comisia, vă propunem să rămână sub această formă și credem că și domnul senator, prin prisma evaluării externe și a necesității fixării standardelor, va reunța la obiecțiunea făcută.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Da. Domnul deputat Brezniceanu are tot un amendament de propus.

 
 

Domnul Alexandru Brezniceanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

O mică, foarte mică observație, dar o consider eu suficient de importantă. Vă rog să citiți pe rândul 4, unde este vorba de calitatea procesului de învățământ, "se înființează", la această sintagmă mă refer. Părerea mea este că această sintagmă era bună, necesară la momentul când am dat această lege, adică în anul 1993. Acum, pentru că acest consiliu există, cu procedurile de rigoare, de reînnoire a lui, vă propun sintagma: "ființează Consiliul Național de Evaluare Academică..." și textul curge. Vă propun această schimbare, domnule președinte.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, în legătură cu această precizare, sigur că nu se poate modifica legea, că s-a înființat, evident că ființează în momentul de față și nu se modifică faptul că se înființează acel organism.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte, ați intuit exact, deși este vorba de o modificare și completare: "consiliul s-a înființat în baza legii din 1993, legea va avea același titlu? Legea nr.88 din 1993, completată și modificată prin legea cutare și legea cutare și republicată. Nu putem să radem "se înființează" că atunci rămâne aceasta fără bază legală. Rămâne sub forma aceasta. Asta este propunerea.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, nu se înființează altul nou, rămâne cel care este, dar legea trebuie să spună... rămâne cum era atunci, "de înființează".

Acum, dacă aici mai sunt amendamente? Nu sunt. Există un amendament al domnului senator Cristian Sorin Dumitrescu, față de textul aprobat și propus de comisie și anume, ca partea aceasta: "pentru asigurarea calității procesului de învățământ" din textul propus de comisie să fie eliminată. Conform procedurilor noastre, eu trebuie să vă supun spre aprobare textul comisiei pentru că eliminarea n-a fost propusă de cineva din sală. Și, dacă, evident, nu se acceptă textul comisiei, atunci discutăm amendamentul respectiv.

Vă supun spre aprobare textul comisiei la art.4 alin.1 de la al doilea nr.crt.4.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

La alin.3 și respectiv la alin.7, textele comisiei, dacă sunt intervenții? La 3 nu sunt. Vă supun spre aprobare alin.3.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La alin.7 dau cuvântul domnului senator Dumitrescu. Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Deosebirea dintre textul inițiatorului și textul propus de comisia de specialitate a Camerei Deputaților constă în următorul fapt. În textul inițiatorului, în ceea ce privește stabilirea comisiilor de evaluare etc. și inițiatorul și comisia au același principiu, se numesc acești membri din rândul specialiștilor propuși. Aici intervine diferența. Textul Senatului care a fost adoptat: "propuși de consiliile profesorale ale facultăților de profil acreditate din învățământul de stat și particular". Textul comisiei de specialitate: "din instituțiile de învățământ superior acreditate, precum și din rândul altor specialiști." Practic se scoate din context sitagma "învățământ privat sau particular". Nu trebuie însă să fugim de această realitate care există și pe care trebuie s-o acceptăm, ca atare, pentru că este și de multe ori pozitivă. Există și un învățământ particular de calitate. Așa că expresia "din învățământul de stat și particular" este mult mai acoperitoare și practic nu facem altceva decât să susținem o realitate care există și care se manifestă, ca atare. Sigur, o să avem argumentul din partea comisiei că și unul și altul sunt învățământ superior, iar condiția este acreditat. Eu cred că este un fetiș să nu vorbim despre învățământul particular, să încercăm, printr-o astfel de sintagmă, ca el să dispară dintr-o enumerare care este și corectă, după părerea mea, și corespunzătoare realității, lucru pentru care eu susțin varianta propusă de către inițiator și adoptată de către Senat în unanimitate.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputat Andronescu.

 
 

Domnul Ecaterina Andronescu:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Sigur că nu am vrut să supăr pe nici unul dintre colegii de comisie. Am venit aici să explic că prin instituție de învățământ superior acreditată înțelegem și cea de stat și cea particulară. Și, ca urmare, nu este cazul să facem o separație între ele. Dacă este acreditată, poate fi, fie din zona învățământului de stat, fie din zona învățământului particular.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul președinte de comisie, Anghel Stanciu.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

O să vă adresăm în numele membrilor comisiei o rugăminte. Noi suntem o echipă și fiecare centrează, dă cu capul, dă gol, apără, așa că nu la toate articolele va veni președintele comisiei. Ci va veni câte un membru al comisiei. Deci punctul de vedere al comisiei a fost susținut la acest articol de către doamna deputat Andronescu și, atunci, dumneavoastră o să remarcați că la fiecare articol va ridica câte un coleg mâna.

Prin urmare, nu mai avem altceva de completat decât să spunem domnului senator că, spre deosebire de textul inițial, acesta este mai larg, acolo se preciza "acreditate din învățământul de stat sau particular". Aici se spune: "din instituțiile de învățământ superior acreditate, precum și din rândul altor specialiști". Deci se completează și cu alți specialiști, ceea ce dincolo nu era.

Vă mulțumesc și sperăm că se va vota textul Camerei.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Alte amendamente, dacă sunt? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare nr.crt.7 varianta comisiei, pentru că nu s-a propus nici un fel de eliminare de către vreunul dintre colegii deputați.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.4 al doilea, există un ultim alineat 8 care aici scrie "se respinge". De fapt, cred că trebuie spus "se elimină" nu "se respinge". Este probabil, o greșeală de redactare. Dau cuvântul domnului senator Dumitrescu.

 
 

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Acest alin.8 care spune că: "Nu pot face parte din Consiliul de Evaluare Academică și Acreditare sau din Comisiile de evaluare, persoanele care dețin funcții de conducere - decan, rector, prorector din învățământul superior", se cere respins de către comisia de specialitate. În opinia mea și în opinia inițiatorului, așa cum a fost textul adoptat, în unanimitate, de către Senat, se precizează incompatibilitatea dintre funcțiile de conducere și calitatea de membru al CNEAA. Este corect, după părere noastră, pentru că nu se poate transforma în "judecător" o persoană care evident, ar fi subiectivă în aprecierea concurenților ei, de asemenea, având și aceste funcții de conducere, care îi implică indirect în conducerea universității pe care o reprezintă. De asemenea, considerăm că rectorii, prorectorii, decanii și prodecanii au destule probleme de rezolvat în propria ogradă ca să mai aibă timp să se ocupe să-i judece și pe alții sau, eventual, instituții de învățământ superior. Pentru că învățământul particular a deschis și acest aspect real al concurenței, nu e vorba numai despre concurența între instituțiile de învățământ pe linia performanței științifice. Totodată există destui specialiști, cum spunea și domnul președinte Stanciu mai devreme, care pot deveni membri ai acestei instituții pentru că am lărgit textul și cu specialiști și, în felul acesta, am elimina o oarecare posibilitate care ar putea să vicieze unele aprecieri. Nu este exclus să ajungem, dacă am introduce aceste persoane cu funcții de răspundere, la ideea ca CNEAA-ul să devină o castă închisă și foarte ciudată, formată numai din șefi și șefuleți care sunt rectori, prorectori sau decani, ceea ce eu cred că, atunci când este vorba despre o activitate de evaluare pe principii, dacă vreți, de corectitudine și probitate, fără a pune la îndoială sub o formă sau alta, dar pentru a elimina cu totul orice posibilitate dubitativă, ar fi mai bine, cu atât mai mult cu cât nu s-ar produce cred că nici o perturbare în activitaea CNEAA-ului, cu atât mai mult s-ar îmbunătăți calitativ.

Iată de ce, eu susțin în numele inițiatorilor textul care a fost, repet, adoptat de Senat, Camera noastră, cu majoritate de voturi chiar, aș putea spune, la acest articol, în unanimitate.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da Vă mulțumesc.

Îi dau cuvântul, din partea comisiei, domnului deputat Virgil Petrescu.

 
 

Domnul Virgil Petrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am înțeles argumentația inițiatorului, dar, pe de altă parte, acest consiliu este votat de Parlamentul României, este o restricție care s-ar introduce dacă am vota textul inițiatorului, or, atât timp cât dumneavoastră împreună cu Senatul acceptați specialiști din cadrul sistemului de învățământ, comisia nu găsește normal ca, de la început chiar, și candidatura să fie înlăturată. Vă propunem să votați eliminarea textului respectiv, deci pentru a avea o posibilitate de a candida din partea oricui, inclusiv a conducătorilor instituțiilor sau a facultăților.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Mai dau cuvântul domnului deputat Baciu.

 
 

Domnul Mihai Baciu:

Onorați colegi, vă rog să vă aplecați, să ne aplecăm cu toții cu atenție asupra acestui alineat. Spun de la început că susțin cu toată puterea și cu toată convingerea poziția inițiatorului. Și spun asta pentru că, după o experiență de câțiva ani buni în ceea ce privește înființarea, autorizarea provizorie și acreditarea acestori instituții, s-a dovedit foarte clar și limpede, repet, ca să audă toată lumea, foarte clar și limpede că rectorii, prodecanii și prodecanii de la stat s-au opus aproape tot timpul înființării, acreditării unor asemenea instituții. Este concurență neloială, cum spunea cineva mai înainte aici. Este ca și cum te-ai duce cu reclamația în proțap la cel reclamat ca să rezolve. De aceea, mi se pare extrem de rațională și morală în același timp propunerea inițiatorului, adică să rămână în picioare acest alineat. "Nu pot face parte din Consiliul...." Pentru că, repet, aici intrăm într-un cerc vicios. Mergem cu jalba să ne rezolve la cel pe care îl reclamăm. Nu este posibil așa ceva. Dacă vrem mai multă ordine, dacă vrem mai multă obiectivitate în acest domeniu, atât de sensibil, al învățământului privat sau de stat, care tinde spre acreditare, atunci trebuie să despărțim apele în sensul în care a propus inițiatorul. Vă rog foarte mult așa, dar să respingem propunerea comisiei de a se elimina acest alineat și să rămână așa cum este acolo, pentru că așa este moral și așa este drept.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dau cuvântul domnului deputat Anghel Stanciu.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Nu aș vrea să intru în dialog cu distinsul meu coleg Baciu, ieșean, ne cunoaștem destul de bine și ce facem acolo și ce nu facem și unde predăm și unde nu predăm fiecare, dar cred că a plecat de la o premisă falsă și, normal, ajungem la rezultate false.

Aș vrea să-i spun că, chiar dacă dânsul predă la o universitate particulară sau mai multe....

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am o rugăminte. Aș vrea să nu îi faceți descrierea domnului deputat Baciu. Să discutăm exact ce se întâmplă aici, pentru că caracterizarea personajului Baciu putem s-o facem și altă dată.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Era vorba de morală, domnule președinte. De morală.

Deci, dacă e vorba de morală, atunci să acceptăm că poate să ia cuvântul acum și profesori care predau la stat și profesori care predau la particular. Dumneavoastră nu eliminați pe nimeni să ia cuvântul aici, că predă într-o parte sau în altă parte. Așa nu poate fi eliminat de la lista de propuneri nici un astfel de profesor care deține o funcție și nu pentru că am avea ceva cu el sau aș deține eu sau altcineva în această sală vreo funcție, ci pentru un motiv foarte simplu. Aici avem, în această lege, și evaluare instituțională. Pe lângă evaluarea procesului didactic, avem și evaluarea instituției. Or, pentru evaluarea instituției se simte evident și clar necesar ca să fie și persoane care cunosc prin practica lor - decan, prorector, rector - ce înseamnă instituția în ansamblul său, cu ce probleme se confruntă, ce necesități are spre a fi autorizată sau acreditată. Pentru că una este să fii numai cadru didactic și să predea la catedră disciplina ta și una este să fie avut practică, o anumită perioadă, de decan, de prorector sau de rector. Sunt alte probleme cu care te confrunți și atunci trebuie să privești, prin prisma evaluării instituționale, posibilitatea de a acorda sau nu autorizația sau acreditarea unui colegiu, unei facultăți sau unei universități. Deci acestea au fost elementele la care ne-am referit noi, iar afirmația că rectorii, decanii, care sunt, și nu sunt în număr mare, în actualul consiliu, s-ar fi opus acreditării și autorizării, nu știu dacă este pe deplin justificată, atâta timp cât numărul celor autorizate provizoriu este aproape de sută. Și, deci credem că sita a fost suficient de deasă, dar nu a fost discriminatoare.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Mai aveți o intervenție? O replică.

Am o rugăminte, să ne păstrăm calmul.

 
 

Domnul Mihai Baciu:

Domnul coleg, președintele Comisiei de învățământ mi-a făcut onoarea să-mi amintească numele, să-mi rostească numele, deci am drept la replică. Eu nu-i rostesc numele ca să nu-i dau același drept. Nu știu ce a zis despre mine, de aceea nu voi da replica. Nu am fost atent și sunt fericit că n-am fost atent, că cine știe ce a spus. Oricum nu are importanță, mă mențin pe aceeași poziție. Dacă rectorul, decanul, prodecanul sunt necesari în evaluare, să-i pună pe cei care au fost decani, rectori, prorectori, prodecani. Avem destui. Să-i băgăm la categoria specialiști, îi băgăm în acest consiliu și au experiența suficientă pentru a se pronunța în legătură cu aceste cereri de acreditare sau autorizare provizorie. De ce e nevoie să-i pună pe cei în funcție? Să-i pună pe cei care au fost, dacă e nevoie de experiență. De aceea îmi mențin părerea că trebuie să fim morali și drepți și să acceptăm punctul de vedere al inițiatorului, că nu e nici o nenorocire dacă cei care dețin actualele funcții n-o să mai aibă una în plus în acest consiliu de evaluare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Eu vă mulțumesc. În momentul de față, avem două puncte de vedere. O să-i dau cuvântul domnului deputat Acsinte Gaspar. E vorba de acest alineat 8, indice 1.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu aș vrea ca să am o intervenție de natură să atenueze disputa în legătură cu acest text care se propune să fie introdus de către inițiator și eliminat de către comisia sesizată în fond, având în vedere că funcțiile acestea, decan, rector, prorector, prodecan și cei care mai sunt în conducerile instituțiilor de învățământ superior, totuși sunt funcții administrative. Și atunci, eu aș propune ca textul să aibă următoare redactare: "Nu pot face parte din Consiliul de Evaluare Academică și Acreditare sau din comisiile de evaluare pe timpul cât dețin funcții de conducere în învățământul superior – decan, rector sau prorector". Pentru ca ulterior când nu mai are această funcție, să poată să facă parte din comisia de evaluare sau nu.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Inițiatorul este de acord. Mai aveți și dumneavoastră un amendament, domnule deputat Matei Lucian? Da. Comisia, la sfârșit. Vorbește din partea comisiei, da? Da.

 
 

Domnul Lucian Ion Matei:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă rog să mă iertați. Nu vreau să pun în discuție acum calitatea domnului Gaspar, dar se simte cineva care nu a fost la catedră. Decan, prodecan, șef de catedră se ajunge numai grație unor calități științifice, unei evoluții îndelungate în care... Că aceste funcții sunt într-adevăr administrative, este adevărat, dar sunt în același timp și niște funcții științifice, pentru că trebuie să dirijeze consiliul profesoral, consiliul catedrei etc. Ca atare, îmi permit de data aceasta, pe bună dreptate, să consider că amendamentul propus de dumneavoastră nu-și are calitatea.

Încă ceva. Nu se poate ca cineva să fi admis o perioadă și apoi dacă ajunge decan sau nu știu ce, el are aceleași calități științifice și aceeași pregătire profesională.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Săndulescu.

 
 

Domnul Aureliu Emil Săndulescu:

Eu sunt în ambele poziții. Bunăoară, sunt și rector al unei universități private. Vă pot spune că am avut dificultăți în autorizarea Facultății de drept. Ceea ce-i normal, pentru că am intrat într-o epocă de competiție și ceilalți care aveau facultăți de drept nu le plăcea faptul că apare o nouă facultate de drept. Dar eu nu consider că eliminarea acestor adversari ar fi fost corectă. Cine rezistă, rezistă. Cine nu rezistă, nu rezistă.

Ca atare, eu sunt pentru eliminarea oricăror condiții a personalităților care au ajuns rectori, de exemplu, în universitățile de stat, sau altceva, printr-o lege specială a noastră. Cine nu reușește să treacă orice condiții impuse de CNEA, înseamnă că nu merită să aibă autorizarea, respectiv, acreditarea respectivă. Deci, eu sunt pentru eliminare.

Bineânțeles, că acesta este punctul de vedere al comisiei.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

În momentul de față s-au epuizat toate intervențiile. Avem o propunere de eliminare, care este chiar a comisiei și care se supune prima la vot, cu care nu sunt de acord inițiatorul și domnul deputat Baciu, care a propus să rămână textul cum este și domnul deputat Acsinte Gaspar, care a propus să rămână textul ușor modificat.

Vă supun spre aprobare pentru alineatul 81, eliminarea.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt. O să vă rog să numărați voturile împotrivă. 17 voturi împotrivă.

Abțineri? 10 abțineri.

A fost eliminat.

Nr.crt.5. Intervenții. Aveți un amendament la alin.2.

Deci, o luăm cu alin.1. Intervenții. Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.5 alin.2. Pe pagina 7 jos, aici aveți un amendament respins, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Alineatul meu este în strânsă legătură cu alin.2, 3 și 4. După cum observați, aici apar texte noi, care de fapt nu au apărut nici în varianta adoptată de Senat și nu erau nici în textul inițial al Legii 88 votat în 1993. Sunt texte noi.

Art.5 alin.2 se referă la înființarea unei instituții de învățământ superior prin divizare. Și se spune că se face prin lege, la propunerea senatului universitar al instituției respective, după parcurgerea procedurilor de evaluare și acreditare.

Iar la alin.3 se face referire la înființarea unei instituții de învățământ superior prin reunire. Prin aceeași procedură, deci prin reunire de instituții sau facultăți, se face prin lege la propunerea senatelor universitare ale instituțiilor implicate, după parcurgerea procedurilor de evaluare și acreditare.

Eu cred că din aceste texte lipsește o a treia posibilitate, și anume înființarea unei instituții superioare inexistente, deci, o instituție superioară nouă. Și mie mi se pare cât se poate de logic dacă prin texte noi apar două posibilități, atunci să apară și o a treia ultimă posibilitate. Deci, amendamentul meu se referă la această posibilitate și sună în felul următor: "Înființarea unei noi instituții de învățământ superior de stat se face prin lege la propunerea Guvernului, iar administrarea procedurilor de evaluare și acreditare se face de către Ministerul Educației Naționale.".

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Există un amendament al dumneavoastră. Punctul de vedere al inițiatorului și al comisiei.

Da. Aveți cuvântul, domnule senator Dumitrescu.

Fac precizarea că amendamentul prezentat de domnul deputat Asztalos a fost respins de comisie.

Vă rog.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Ca să fiu sincer, aceasta e o materie nouă. Inițiatorul nu s-a raportat la ea. N-am avut timp nici să analizez variantele care au fost, cu atât mai puțin amendamentul domnului deputat Asztalos, deși consider că nu afectează în economia legii cu nimic. Rațiunile pentru care au fost introduse textele îmi sunt necunoscute. În orice caz, am sesizat un lucru care nu poate să apară ca atare, pentru că, practic, se depășește...nu e legal. În art.5 alin.3 unde există textul nou: "Înființarea unei instituții de învățământ superior, prin reunirea de instituții și/sau facultăți se face prin lege, la propunerea senatului universitar al instituțiilor implicate după...", aici s-ar putea crea ideea că instituțiile de învățământ superior ar avea calitatea de a fi inițiativă legislativă. Și atunci, e clar că nu poate fi așa. Trebuie să schimbăm cel puțin cuvântul "la cererea senatelor universitare" și așa mai departe. Propunerea deja înseamnă, cel puțin așa, la o citire a textului, se pot crea unele confuzii, creîndu-se impresia că ar avea dreptul de inițiativă legislativă a acestor senate universitare, ceea ce este împotriva Constituției și a legii.

Acesta este punctul de vedere, dacă sunteți de acord să punem "la cererea", în loc de...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

În ceea ce privește propunerea... Comisia, aveți două puncte de vedere, două amendamente, primul al domnului deputat Asztalos și al doilea este un amendament pe care l-a propus inițiatorul, înlocuind "propunerea" cu "la cererea".

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Este evident că cea de-a doua propunere cred că ar putea fi acceptată: în loc de "la propunerea", "la cererea". Atât la 2 cât și la 3.

În ceea ce privește propunerea distinsului nostru coleg,vicepreședintele comisiei Asztalos Ferenc, evident, că domnia sa a făcut-o și în comisie și a fost respinsă. Nici atunci și nici acum nu vom intra pe fondul acestei probleme, a înființării unei universități noi care să nu rezulte prin divizare sau prin reunire, ci să apară fără a se uza de aceste două modalități. Acest lucru l-am făcut deoarece chiar distinsul inițiator, care de fapt este un inițiator multiplu, mai este și domnul profesor Radu Vasile inițiator, mai este și domnul profesor Turianu inițiator, mai este și domnul Quintus inițiator, deci sunt mai mulți aici, mai este și un distins coleg de-al nostru de la Cameră, ne-a atras atenția când am vrut noi să introducem modul de înființare al unei instituții noi de învățământ că în momentul respectiv în portofoliul Senatului se află o inițiativă legislativă privind înființarea universităților noi care reunește senatori din Comisia de învățământ de la toate formațiunile politice. Și din ceea ce a argumentat dânșii rezultă că nu se poate expedia înființarea unei universități noi într-un singur articol de lege și fără să se treacă prin procedurile respective, în speță fără Consiliul Național de Evaluare și Acreditare.

Noi am lăsat-o pe aceea ca o lege complementară și problema înființării unei instituții noi este o chestiune de fond și nici într-un caz ea nu poate fi rezolvată pe picior în această ședință. De aceea, vă propunem să rămânem la textul Camerei și vom susține în fața dumneavoastră, la timpul potrivit, acest proiect de lege de înființare a unei instituții noi.

Vă mulțumim.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Mai sunt o serie de intervenții. Domnul deputat Ana, domnul deputat Marton, domnul deputat Asztalos, domnul deputat Acsinte Gaspar. Timpul este aproape de limită.

 
Aprobarea componenței comisiilor de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la:

Înainte de a vă da cuvântul, domnule deputat Ana, o să vă rog să aprobăm două comisii de mediere. Rămâneți lângă microfon. Comisia de mediere pentru textele în redactări diferite la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanța de urgență a Guvernului nr.62/1998 pentru modificarea și completarea Legii nr.27/1994 privind impozitele și taxele locale, republicată: Botescu Ion, Morariu Teodor Gheorghe, Grigoraș Neculai, Oană Gheorghe, Partal Petre, Matiș Eugen și Baban Ștefan.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Și a doua, Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.101/1998 privind reglementarea plății unor tarife pentru serviciile prestate de Oficiul Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie și oficiile județene de cadastru, geodezie și cartografie: Cristea Gheorghe, Alecu Aurelian Paul, Munteanu Ion, Nicolescu Mihai, Chiriac Mihai, Gheorghe Valeriu și Ariton Gheorghe.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Aveți cuvântul, domnule deputat Ana.

 

Domnul Gheorghe Ana (Hunedoara):

Vă mulțumesc.

În legătură cu textele noi de la art.5, și anume înlocuirea cuvântului "propunere" cu "cererea". Din punct de vedere legislativ veți observa că noțiunea de "cerere" este mai imperativă. Cu alte cuvinte, Senatul unei universități cere. Cui cere? Cere celui care are drept de inițiativă, adică ministerului de resort, în vederea înaintării unui proiect de lege, cu aprobarea Guvernului, după ce, evident, a primit toate avizele din partea Comisiei Naționale pentru procedurile de evaluare și acreditare. Eu cred că este mai bună formularea comisiei decât cea care se ia în discuție acum.

În legătură însă cu propunerea făcută de distinsul nostru coleg, pe care comisia nu a agreat-o, v-aș supune atenției următorul comentariu: "Înființarea unei noi instituții de învățământ superior de stat se face prin lege, la propunerea Guvernului". Este firesc. Dar partea a doua "...iar administrarea procedurilor de evaluare și acreditare se face de către Ministerul Educației Naționale." Adică transferăm ceea ce prin lege, prin Legea 88 și prin ceea ce încercăm să îmbunătățim acum, transferăm această competență a Comisiei Naționale, cui? Unui minister. Ceea ce vine să contrazică tocmai existența și acțiunea acestei legi. De aceea, îmi permit să nu fiu de acord cu această propunere și, în aceste condiții, sigur că părerea comisiei mi se pare pertinentă.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Onorați colegi,

Având în vedere multele intervenții, suntem în momentul de față, din păcate, obligați să întrerupem dezbaterea, urmând să o continuăm. Continuarea cum s-a stabilit? Lunea viitoare sau continuăm mâine? Deci, s-a stabilit că continuăm...eu n-am condus ședința.

Am următoarea rugăminte. Având în vedere că lunea viitoare domnul senator Dumitrescu este la Consiliul Europei la Adunarea Parlamentară, s-a hotărât din câte țin eu minte, ca să se continue mâine dimineață cu restul. Deci, mâine dimineață începem cu aceasta și continuăm cu medierea la învățământ. Așa este corect, așa este normal și sper să putem să depășim momentele acestea în timpul votului, mâine. Mâine la ora 9 și 20 continuăm cu această lege.

(După o mică pauză)

 
Expunerea orală a întrebărilor și primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Intrăm în partea a doua a ședinței, cea destinată răspunsurilor la întrebările adresate de deputați în ședința Camerei Deputaților de astăzi.

Domnii deputați Ștefan Popescu Bejat și Petru Bejinariu au adresat întrebări Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.

Este prezent, pentru a da răspunsuri, domnul secretar de stat Anton Vlad.

Domnul Ștefan Popescu Bejat. Este aici? Nu este.

Domnul deputat Petru Bejinariu. Aveți cuvântul pentru a repeta întrebarea și o să-i dau pe urmă cuvântul domnului secretar de stat pentru a vă răspunde.

 

Domnul Petru Bejinariu:

Mulțumesc, domnule președinte,

Nu o să reproduc conținutul întrebării. Este cunoscut la Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului. O să reiau numai întrebarea efectivă și spun înainte de a o citi că există o îngrijorare, inclusiv în zona noastră din Bucovina istorică privind menținerea integrității mediului, respectiv situația creată de războiul din Iugoslavia. Și întrebarea noastră s-a adresat domnului ministru Tomescu. Este prezent un secretar de stat și este foarte bine, eu sunt de acord.

Deci, vă rugăm, domnule ministru, să precizați care sunt măsurile concrete preconizate de ministerul dumneavoastră pentru diminuarea consecințelor distructive asupra mediului și în mod special ne interesează care sunt efectele care nu pot fi înlăturate.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului secretar de stat Anton Vlad.

 
 

Domnul Anton Vlad:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule deputat Petru Bejinariu,

Prin interpelarea dumneavoastră ați solicitat precizări asupra măsurilor concrete preconizate de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului pentru diminuarea consecințelor distructive ale conflictului din Iugoslavia asupra mediului și mai cu seamă asupra efectelor ce nu vor putea fi înlăturate. A fost arătat în rapoartele oficiale transmise de minister că, până în prezent, conflictul din Iugoslavia a avut un impact sesizabil asupra stării mediului și pe teritoriul țării noastre atât în privința apelor Dunării, cât și pe uscat.

În privința apelor Dunării au fost înregistrate creșteri ale concentrațiilor unor metale grele, în special în zona Porțile de Fier. Analizele fizico-chimice și biologice pe ansamblu sectorului românesc al Dunării evidențiază faptul că, până la această dată, Dunărea nu a suferit o poluare majoră. Argumentul decisiv în formularea acestei concluzii constă în faptul că până la această dată nu a fost raportat nici un caz de mortalitate la pești pe sectorul românesc al Dunării.

În privința poluanților atmosferici, în prioada desfășurării bombardamentelor, au fost înregistrate și pe teritoriul țării noastre, în special în județele Timiș, Caraș-Severin și Mehedinți, unele creșteri ale concentrațiilor de amoniac, oxizi ai sulfului și azotului, de 5 până la 10 ori față de concentrațiile înregistrate în general. În această zonă, în perioada de dinaintea conflictului, așa cum s-a mai precizat, aceste creșteri de concentrații care sau situat sub limitele maxim admisibile prin standardele în vigoare, au produs totuși o serie de efecte, așa cum sunt ploile acide raportate, în perioada conflictului, în aceste județe. Ploile acide, prin verificările făcute de specialiști, au produs unele efecte fitotoxice limitate la unele specii de arbori fără a se fi înregistrat însă o prejudiciere semnificativă a acestora. Alte efecte negative nu au fost înregistrate până în prezent.

Desigur, așa cum am mai arătat, faptul că până acum nu au fost identificate consecințe ecologice semnificative pe teritoriul țării noastre, aceasta nu înseamnă că este exclusă probabilitatea apariției lor în viitor, în special în ceea ce privește viața din Dunăre și din Marea Neagră. În acest scop, pentru a identifica natura și amploarea unor posibile efecte și pentru a putea cuantifica prejudiciile posibile, a fost organizat, fiind în curs de punere în aplicare, un program complex de monitorizare a teritoriului țării noastre aflat sub impactul direct al conflictului, în special pentru Dunăre și Marea Neagră. Programul se va desfășura pe o perioadă de cel puțin doi ani de zile, iar constatările vor fi raportate și publicate pe măsura obținerii datelor.

 
Prezentarea pe scurt a interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aș dori dacă aveți și răspunsul pentru domnul deputat Ștefan Popescu Bejat, să-l lăsați la Ministerul pentru relația cu Parlamentul, că să fie transmis domnului deputat.

Aș dori să știu dacă a mai venit cineva din partea Guvernului.

Au solicitat amânarea Ministerul Finanțelor, la întrebarea pusă de domnul deputat Marineci, și Ministerul Industriei și Comerțului la întrebarea pusă de domnul deputat Petru Șteolea. Având în vedere că domnul ministru Hajdu Gabor răspunde în momentul de față la Senat, urmând să vină pentru a răspunde aici întrebării puse de domnul deputat Marin Cristea, pentru ca să câștigăm timp, eu aș dori să trecem la partea de interpelări pe care le adresați dumneavoastră Guvernului, și anume fac precizarea că domnul deputat Neculai Popa a depus interpelarea la stenogramă, iar doamna Afrăsinei a depus în scris, îi dau cuvântul domnului deputat Ion Oltean. Este aici? Nu este. Domnul deputat Ludovic Rákoczi. Este aici? Nu este.

Domnul deputat Ana Gheorghe. Vă rog.

Urmează domnul deputat Alexandru Ionescu.

 

Domnul Gheorghe Ana (Hunedoara):

Interpelarea este adresată Guvernului, care a emis o hotărâre, Hotărârea 431/1 iunie 1999 prin care a autorizat Ministerul Finanțelor să achiziționeze din sursă unică, de la firma Multinational Strategies Corporation, servicii de consultanță financiară, în vederea revizuirii portofoliului datoriei publice externe a României. Interpelarea se referă la faptul că, procedânsu-se la achiziționarea din sursă unică a acestor servicii, s-au încălcat prevederile legislației românești în vigoare privind achizițiile publice, nu s-au respectat principiile stabilite prin Legea finanțelor publice în legătură cu această problematică și lipsește transparența în acest domeniu. Cerem Guvernului să ni se comunice dacă înțelege să adopte o serie de măsuri printre care inclusiv abrogarea acestei hotărâri, pe care n-o considerăm legală.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Alexandru Ionescu. Se pregătește domnul deputat Ion Oltean care a venit între timp.

 
 

Domnul Alexandru Ionescu:

Interpelarea noastră se adresează domnului ministru al mediului, Romică Tomescu.

Domnule ministru, suntem sesizați de către filialele județene ale Federației ecologiste că atelierele de debitat bușteni folosesc pânze tăietoare cu ceapraz de 5-10 mm, ceea ce provoacă o risipă de masă lemnoasă.

De asemenea, suntem informați că se continuă exportul buștenilor de rășinoase și foioase care provin în județul Alba în cea mai mare măsură din tăieri ilegale. Vă rugăm, domnule ministru, să luați în considerare retragerea autorizațiilor de funcționare pentru toate unitățile de debitare care nu sunt dotate cu utilajele omologate și care în procesul de debitare mai ales utilizează pânze tăietoare cu un ceapraz mai mare de 3 mm.

De asemenea, vă rugăm să întăriți controlul pentru a curma tăierile ilegale de pădure. În toate aceste acțiuni, veți avea sprijinul nostru.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Oltean. Se pregătește domnul deputat Ianculescu.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea pe care o citesc este adresată domnului prim-ministru Radu Vasile.

Domnule prim-ministru,

În ședința Camerei Deputaților din data de 17 mai a.c. v-am solicitat să vă prezentați în plenul acestei instituții pentru a prezenta motivele ce determină nepublicarea în Monitorul Oficial a Hotărârii de Guvern privind demiterea domnului Grigore Dorin Popescu din funcția de prefect al județului Bistrița-Năsăud. Contrar prevederilor din Regulamentul Camerei Deputaților, răspunsul solicitat a fost prezentat în scris de domnul Radu Stroe, secretar general al Guvernului, fiind evident un răspuns în neconcordanță cu starea de fapt și de drept constatată de actele de control întocmite de Departamentul administrației publice locale și de Corpul de control al dumneavoastră.

Față de o asemenea atitudine, ne vedem obligați să revenim asupra interpelării și să vă rugăm, domnule prim-ministru, să-i dați curs, cu respectarea prevederilor legale ce reglementează domeniul interpelărilor și întrebărilor adresate primului ministrul. Semnează deputat Ioan Oltean și deputat PNȚCD, academician Aureliu Săndulescu. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Marian Ianculescu, urmează domnul deputat Traian Dobre.

 
 

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea se adresează domnului ministru al apelor, pădurilor și protecției mediului Romică Tomescu și are ca obiect modul de aplicare a unor prevederi din Legea nr. 26/1997 Codul silvic și se referă, anume, la modul de aplicare a prevederilor art. 63, care se referă la constituirea la nivelul Regiei Naționale a Pădurilor a unui fond de conservare și regenerare a pădurilor, purtător de dobândă, și el este constituit din mai multe surse. Solicităm modul în care a fost utilizat acest fond de conservare și regenerare a pădurilor.

De asemenea, potrivit art. 67 din aceeași lege, se prevede obligativitatea proprietarilor de păduri private să respecte prevederile amenajamentelor silvice, în vederea asigurării permanenței pădurilor. Față de această situație, îl rugăm pe domnul ministru Romică Tomescu să ne precizeze ce suprafață de pădure s-a plantat în terenurile cu destinație forestieră proprietate privată după exploatarea legală sau în delict a masei lemnoase. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Traian Dobre, se pregătește domnul deputat Petru Bejinariu.

 
 

Domnul Traian Dobre:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea este adresată ministrului transporturilor, domnul Băsescu. Ea se referă la faptul că acest minister a instituit o taxă de utilizare a drumurilor, se cheamă "taxa pentru fondul special al drumurilor publice", prin Lega nr. 118/1996.

De la ideea de a plăti utilizarea drumurilor și de a primi dreptul de utilizare prin acea rovignetă, lucrurile au denaturat până acolo încât domnul Băsescu și-a permis, printr-un ordin al ministrului, să instituie chiar executări judecătorești asupra acestei taxe. Abuzurile făcute de o sumedenie de inspectori ai Autorității Rutiere Române, care s-au înmulțit pe lângă Regia Autonomă a Administrației Drumurilor, sunt extraordinare!

Practic, ce cer în această interpelare? Ca Ministerul Transporturilor să impună organelor sale de constatare și de executare a Legii nr. 118/1996 un mod de lucru civilizat, corect și în spiritul legii, față de unul agresiv, abuziv și în forță, constatat până în prezent, cât și completarea și modificarea normelor metodologice cu precizări clare și la obiect privind mijloacele de transport supuse taxării, cuantumul taxei diferențiat pe tipul de mijloc de transport, modul de plată, ca și sancțiunile privind plata acestor taxe. Solicit un răspuns clar, cu precizarea că această taxă de drum se plătește numai de către cel care utilizează drumul public, sens în care primește și dreptul de utilizare prin rovignetă.

Domnule președinte,

Am rugămintea să profit de prezența mea la microfon și să-mi îngăduiți, prin dumneavoastră, să informez Biroul permanent al Camerei referitor la sfidarea Parlamentului României de către domnul Radu Sârbu.

Astăzi, în jurul orei 15,00, un grup de deputați și senatori de Iași din aproape tot spectrul politic a fost invitat de către Sindicatul liber "Tepro" la sediul FPS București pentru a participa la întâlnirea cu domnul Radu Sârbu, în vederea analizării legalității desfășurării licitației și vânzării pachetului majoritar de acțiuni al S.C. Tepro S.A. către firma cehă Zelezarny Veseli.

Delegația parlamentară și cu sindicatul au fost prezenți, la ora indicată, în următoarea componență: 4 senatori – Varujan Vosganian (UFD), Ion Solcanu (PDSR), Dan Constantin Vasiliu (PD), Ion Avarvarei (PDSR) și 3 deputați – Mihai Dorin (PNȚCD), Mihai Baciu (PD) și Traian Dobre (PDSR-subsemnatul). După o așteptare de 30 de minute, domnul Radu Sârbu, sfidând cele mai elementare reguli de protocol, ne-a comunicat printr-un subaltern că nu dorește să discute cu noi în postura de invitați ai sindicatului, pentru "a ne face campanie electorală", am reprodus exprimarea domniei sale.

Cum este posibil ca un administrator al bunului public să-și permită aroganța de a comunica cu reprezentanții aleși ai poporului român printr-un subaltern? Culmea sfidării a fost aceea că, timp de 40 de minute, 7 parlamentari au făcut antecameră la domnul Radu Sârbu, fără ca acesta să aibă elementarul bun simț de a-și părăsi biroul pentru a sta de vorbă cu noi. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Popa (din sală):

Cereți-i demisia! Dați-l afară!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petru Bejinariu, se pregătește domnul deputat Petre Naidin.

 
 

Domnul Petru Bejinariu:

Mulțumesc, domnule președinte. Interpelarea mea se adresează Guvernului României, respectiv, domnului prim-ministru Radu Vasile.

Este declarată intenția federalizării României. Istoria tragică a Balcanilor ne arată că ceea ce avea să devină destrămarea și drama Iugoslaviei a început într-un proiect al intelectualilor din Serbia, care se baza pe deosebirile ratei de natalitate (Unde? Chiar în Kosovo!) spune domnul Emil Constantinescu, Președintele României.

Asocierea aceasta atât de tranșantă între provincia Kosovo și Transilvania îngrijorează profund pe fiecare român. De aici, și sensul interpelării.

Vă rugăm, deci, domnule prim-ministru Radu Vasile, să precizați, pentru informarea și liniștea populației, ce este real privind această scrisoare a intelectualilor români din Transilvania și Banat și ce măsuri întreprinde Guvernul României pentru unitatea și integritatea țării, în această situație nou creată în Transilvania? Dacă lista este o realitate, ea trebuie să fie dată publicității, spre a evita culpabilizarea nedefinită a intelectualilor din Transilvania. Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petre Naidin, se pregătește domnul deputat Marin Gheorghe.

 
 

Domnul Petre Naidin:

Cele două interpelări, adresate primului ministru și, respectiv, Guvernului, sunt depuse. Prima se referă la un anumit blocaj, nu numai al funcționalității autorităților administrației publice locale pentru că nu au finanțare, dar și pentru că o serie de primari din județul meu – Călărași creează o anumită stare de animozitate prin abuzuri, la care prefectura, conform legii, și, respectiv, DAPL, nu răspund.

A doua se adresează Guvernului și unei serii de miniștri – Finanțe, Vlad Roșca, cât și președintelui FPS – pentru a verifica modul cum se creează și cum se gestionează resursele statului în societățile cu capital de stat, întrucât se constată, de exemplu, că sunt activi membri ai puterii, care sunt în 5 sau 6 consilii de administrație, încălcând cu brutalitate prevederile Legii nr. 31 a societăților comerciale. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Marin Gheorghe, se pregătește domnul deputat Mihai Nicolescu.

 
 

Domnul Marin Gheorghe:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea mea se adresează domnului Traian Decebal Remeș, ministru al finanțelor. Am să o prezint pe scurt:

Prin bugetul de stat pe anul 1999, s-a prevăzut acordarea a 300 de miliarde de lei pentru sprijinirea sectorului de întreprinderi mici și mijlocii. În acest moment, la mijlocul anului, acești bani nu au plecat de la buget, fiind blocați, se pare, la Ministerul Finanțelor. Mai mult decât atât, sunt unele indicii cum că Guvernul va da o ordonanță de urgență pentru a direcționa acești bani către restructurarea sistemului bancar, mai ales la Bancorex.

Prin interpelarea mea doresc ca domnul ministru să dea un răspuns în legătură cu soarta acestor bani, iar dacă aceștia vor fi acordați, când va fi acest termen, având în vedere perioada de timp necesară pentru utilizarea banilor? Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mihai Nicolescu, se pregătește domnul deputat Mihai Vitcu.

 
 

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Interpelarea se adresează domnului ministru al agriculturii, domnul inginer Ioan Mureșan. Obiectivul interpelării are în vedere situația producerii de sămânță, având în vedere faptul că în 1999-2000 agricultura va avea nevoie de cantități importante de sămânță. Sămânța realizată de institute și stațiuni de cercetări din verigile superioare și formele parentale, precum și condițiile ecologice favorabile, experiența acumulată de către producători, reprezintă elemente importante pentru realizarea unor suprafețe seminciere, care să asigure necesarul de sămânță la nivelul României, precum și importante cantități disponibile pentru export la o serie de culturi agricole.

Pornind de la această situație, rog să se precizeze ce suprafețe seminciere au fost contractate și s-au însămânțat la ora aceasta, cunoscând faptul că de acum încolo nu se mai poate vorbi de loturi seminciere, în vederea asigurării necesarului de sămânță și a formelor parentale pentru intern. De asemenea, ce suprafață seminicieră s-a semănat și la ce specii agricole pentru obținerea de semințe, ce constituie obiectul unor contracte la export. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mihai Vitcu a predat interpelarea, ca și domnul deputat Nicolae Popa, căruia îi dau cuvântul. Vă rog!

 
 

Domnul Nicolae Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea este adresată ministrului de finanțe, domnul Traian Decebal Remeș. Printr-o Ordonanță nr. 28/1999, s-a hotărât schimbarea vechilor case de marcat și înlocuirea acestora cu altele noi, sofisticate, mult mai complicate și la un preț mult mai mare. Întrebarea mea este, pentru domnul ministru, de ce a luat această hotărâre și dacă în urma acestei tranzacții a beneficiat cineva de comisioanele respective. Vă mulțumesc.

Interpelare depusă la secretariatul de ședință:

 
 

Domnul Mihai Vitcu:

Domnule ministru Andrei Marga, recenta vizită a dumneavoastră la Suceava, precum și declarațiile făcute la adresa inspectorului general Vlad Boer Ciubotaru au determinat reacții diferite în rândul oamenilor școlii. Pe de o parte, o minoritate care-l susține și care a apreciat "scuzele" prezentate privind suspedarea din funcție, deși justiția nu și-a spus cuvântul (dosarul afacerii "Codreanca" este pe rol și numai amestecul politicului face posibilă amânarea unei decizii), iar, pe de altă parte, marea majoritate a cadrelor didactice, care au rămas cu un gust amar față de poziția dumneavoastră în problemele majore ale învățământului sucevean legate de reformă, respectarea legalității școlare, resursele bugetare, managementul școlar etc. Multe din ilegalitățile comise de Vlad Boer Ciubotaru vă sunt cunoscute, asupra lor M.E.N. a exprimat nu o dată poziții contradictorii, iar întrebarea care și-o pun oamenii școlii din suceava este: până când?

Vă rugăm, domnul ministru, ca, în contextul situației amintite, să precizați pentru oamenii școlii și pentru populația interesată dacă aplicați sau nu hotărârile judecătorești rămase definitive cu privire la situația și statutul celor 6 inspectori de la Inspectoratul școlar al județului Suceava, cărora li s-au desfăcut contractele de muncă ilegal, precum și situația directorilor de la Școala generală Frumosu și Liceul industrial nr. 1 Rădăuți.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Care este situația cu domnul ministru Gabor? Deci, stimați colegi, domnul ministru Hajdu Gabor este blocat la Senat, unde are de răspuns, și s-ar putea să întârzie mult până când să vină încoace.

Întrebarea mea este,domnule deputat Cristea, dacă acceptați răspunsul scris? Mai este aici? Nu este.

Atunci, am o rugăminte. Să aduceți răspunsul scris, vedem: dacă domnul deputat o să-l accepte, bine; nu-l acceptă, o să fie reprogramat pentru a-l prezenta.

Cu aceasta, declar închisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților. Vă mulțumesc.

Ședința s-a încheiat la ora 19,03.

 
   

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania sunday, 2 october 2022, 6:01
Telephone: +40213160300, +40214141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro