Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of May 24, 1999
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1999 > 24-05-1999 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of May 24, 1999

5. Dezbateri asupra propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr.69/1992 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

................................................

Continuăm cu propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului.

Din partea inițiatorilor, dacă dorește cineva să ia cuvântul. Domnul deputat Acsinte Gaspar. O să rog inițiatorii să-și ocupe locurile. O să rog Comisia juridică... Membrii Comisiei juridice, vă rog.

Comisia juridică, o să o rog să ia loc.

Îi dau cuvântul domnului deputat Acsinte Gaspar, din partea inițiatorilor.

Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Din împuternicirea Grupului parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România vă rog să-mi permiteți să prezint plenului Camerei Deputaților fundamentarea propunerii noastre legislative privind modificarea și completarea Legii nr.68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului.

În opinia noastră, Legea pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, adoptată în anul 1992, a îndeplinit un rol pozitiv în configurarea sistemului electoral în perioada post-totalitară, în concordanță cu principiile și valorile universale ale democrației și pluralismului politic, consacrate de Constituția țării.

Introducând pentru prima dată în practica el ectorală de la noi un prag electoral minim necesar accesului în parlament al partidelor politice și al alianțelor acestora, Legea pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului a avut rolul ei în precizarea primelor clarificări privind sistemul partidist din România, matricea lui pluralistă, nu în funcție de criterii arbitrare și idei prestabilite, ci luând în seamă opțiunile exprimate de electorat, drept criteriu obiectiv de recunoaștere a statutului de forțe politice naționale a diferitelor partide.

În același timp, analiza obiectivă a experienței date la iveală de cele două rânduri de alegeri parlamentare a permis evidențierea mai multor probleme referitoare la reglementările cuprinse în Legea pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, care cer unele precizări, perfecționări și dezvoltări ale unor prevederi care să ne ducă în direcția unui sistem multipartidist mai funcțional, a consolidării premiselor stabilității politice din țară și ale unei guvernări mai eficiente. Acestor exigențe și altora, la care nu ne-am referit, încearcă să le răspundă propunerea noastră legislativă, care este concepută nu în perspectiva unei rupturi cu dispozițiile legii în vigoare, ci în aceea a perfecționării și dezvoltării unor prevederi importante ale acesteia.

S-a propus, în primul rând, o reducere a duratei campaniei electorale pentru alegerile parlamentare de la 60 de zile la 45 de zile, ceea ce, credem noi, va fi în beneficiul unei campanii electorale mai bine structurate, mai dense, de natură de a nu focaliza, un timp prea îndelungat, preocupările partidelor și ale instituțiilor guvernamentale în jurul temelor electorale și în detrimentul altor preocupări la fel de vitale pentru bunul mers al treburilor în țară. Costurile înseși ale campaniei electorale, inclusiv cele legate de efective mari de oameni antrenați aproape exclusiv în operațiuni și campanii legate de alegeri, ar avea o dimensiune mai rezonabilă prin această propunere.

Așa cum se vede din propunerea legislativă, socotim că este oportun a se menține în continuare scrutinul electoral de listă blocată. În ceea ce privește nivelul pragului electoral care asigură accesul în Parlament, avem opinia că acesta poate fi majorat de la 3 la 5% din voturile valabil exprimate pe întreaga țară. În cazul alianțelor politice constituite potrivit legii, la pragul de 5% prevăzut pentru partide urmează să se adauge câte 5 procente pentru fiecare membru al alianței, începând cu al doilea partid.

În cadrul campaniei electorale, sursele de finanțare pentru partidele politice și pentru alianțele acestora urmează să fie asigurate în concordanță cu prevederile Legii partidelor politice, nr.27/1996.

Totodată, se propune îmbunătățirea unor dispoziții din lege referitoare la acreditarea delegațiilor privind presa, cinematografia, radioul și televiziunea română sau străină, precum și cu privire la acreditarea observatorilor interni și din străinătate în vederea monitorizării campaniei electorale și a desfășurării alegerilor.

Doamnelor și domnilor deputați,

Ținând seama de amendamentele cuprinse în raportul comisiei sesizate în fond, considerăm că sunt create toate premisele pentru dezbaterea și adoptarea acestui proiect de lege menit să asigure cadrul corespunzător pentru organizarea și desfășurarea viitoarelor alegeri parlamentare.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei juridice. Doamna deputat Dumitriu.

Vă rog.

Doamna Carmen Dumitriu:

Raport asupra propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr.68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului

La Comisia juridică, de disciplină și imunități s-a trimis spre dezbatere și avizare în fond propunerea legislativă menționată mai sus, inițiată de 5 deputați și 5 senatori aparținând Grupului parlamentar al PDRS. Propunerea legislativă a fost avizată favorabil de către Consiliul Legislativ, conform Avizului nr.245/1998.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, sesizată în avizare, a comunicat cu Adresa nr.391/1998 avizul favorabil, cu trei amendamente. În urma finalizării dezbaterilor din ședința Comisiei juridice, de disciplină și imunități din 11 noiembrie 1998, membrii comisiei au hotărât cu majoritate de voturi ca propunerea legislativă să fie supusă plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și aprobare, cu următoarele precizări: prin conținutul juridic și obiectul reglementării propunerea legislativă are caracter de lege organică. Amendamentele Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale au fost însușite parțial de Comisia juridică, de disciplină și imunități și se regăsesc în amendamentele propuse.

Raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități este favorabil, drept pentru care propunem dezbaterea sa în plenul Camerei Deputaților.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale.

Domnul deputat Ioan Gavra, Grupul PUNR.

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule vicepreședinte,

Sigur, domnilor colegi, orice inițiativă parlamentară de modificare a Legii electorale trebuie salutată în consecință, având în vedere contestarea vehementă a Parlamentului României de către electorat, de către mass-media și de către opinia publică, în general. Prin urmare, suntem obligați să reorganizăm structurile Parlamentului României, inclusiv ale celor două Camere, în asemenea fel încât sub aspect calitativ să se resimtă altfel imaginea noastră publică.

Această inițiativă legislativă, așa cum a rostit și inițiatorul, domnul deputat Acsinte Gaspar, așa cum s-a trecut și în raportul comisiei de specialitate, are avizul Consiliului Legislativ și, ca atare, conform normelor regulamentare, poate fi trecută pe ordinea de zi și poate fi analizată, dezbătută și adoptată în final în Camera Deputaților.

Vreau însă să atrag atenția asupra câtorva lucruri legate de Legea electorală și de reforma electorală în România, despre care se face vorbire în opinia publică, în mass-media, inclusiv la nivelul celor două Camere ale Parlamentului și, de altfel, într-o campanie electorală mascată, la nivelul întregii clase politice românești. Din păcate, ea nu s-a întâmplat și nu se va întâmpla nici astăzi dacă noi vom adopta această inițiativă legislativă a PDSR. Ea este secvențială, este parțială și nu are în vedere modificarea de fond a Legii electorale, prin care să se resimtă calitativ ceva în privința imaginii Parlamentului României, ci se referă strict la o schimbare cantitativă, de creștere a pragului electoral. Deci, se validează în continuare, se confirmă suportul legii electorale pe care noi am adoptat-o în 1992, adică scrutinul de listă, când în Parlamentul României se vine de către partide prin propunerile pe care le fac domniile lor, în funcție de varii criterii care la fel au fost contestate și criticate atât din interioriul partidelor, cât, mai ales, de către opinia publică românească.

Domnilor colegi, și mai ales mă adresez colegilor de la Comisia juridică. Sigur că dumneavoastră ați folosit ca argument faptul că există un aviz favorabil din partea Consiliuilui Legislativ. Așa este. Numai că ați uitat să spuneți dumneavoastră, și erați obligați s-o spuneți chiar dacă președintele comisiei nu este aici, faptul că la Comisia juridică a Camerei Deputaților mai există încă trei inițiative legislative care au în vedere modificarea Legii nr.68/1992, dintre care două au și avizul favorabil, cu observațiile de rigoare, mai ales ca tehnică de redactare ale Consiliului Legislativ. Dumneavoastră, conform normelor regulamentare, erați obligați să informați Camera Deputaților asupra acestor demersuri legislative ale altor grupuri parlamentare sau ale deputaților individual, în asemenea fel încât atunci când punem în dezbatere motificarea și completarea Legii nr.68 să avem în vedere de plano toate asemenea inițiative legislative care vin din partea deputaților sau a grupurilor parlamentare.

Întrucât la comisie ați primit de foarte mult timp avizul Consiliului Legislativ, erați obligați ca până acum să prezentați un raport și asupra unei asemenea inițiative care are în vedere modificarea de fond a Legii electorale, practic, o reformă a sistemului electoral în România.

S-a discutat și se discută foarte mult despre scrutinul uninominal. Știți foarte bine că foarte multe sindicate, mass-media în ansamblul său, segmente ale societății civile au cerut modificarea de fond a Legii electorale, în sensul aducerii în Parlamentul României a unor valori, mai ales sub aspect profesional. Acest lucru poate fi validat doar de către scrutinul uninominal. În lume, în Europa, dacă tot este să ne inspirăm din democrațiile avansate, știți foarte bine că doar cinci excepții există de la scrutinul mixt, care îmbină scrutinul de listă cu scrutinul uninominal. Iar aceste excepții sunt următoarele: România, Republica Moldova, Turcia, Albania și Cipru. Dacă dumneavoastră vă convine ca în 1999 să adoptăm o modificare a Legii electorale care în 2000 să devină viabilă la alegeri, în care România să facă parte în continuare nu din axa balcanică, chiar mai rău decât axa balcanică, este treaba Camera Deputaților și este o problemă care sub aspect politic ar trebui să ne intereseze. Dacă țări ca până și Ucraina, până și Rusia, ca să nu mai vorbesc de altele, și-au modificat sistemul electoral, au introdus sistemul electoral occidental mixt, care are proporții de prag electoral între 3-5 până la 12%, cred că ar fi nevoie ca noi atunci când facem reforma electorală, ultima reformă într-un segment atât de important, pentru că în restul domeniilor s-a început reforma, chiar dacă ea este la început, și la acest nivel al reformei clasei politice românești ar trebui să avem în vedere faptul că dorim să facem parte din structurile europene și la acest capitol.

De aceea, domnilor colegi din Comisia juridică, eu vă întreb încă odată, deși sunt membru al acestei comisii, de ce până acum la comisie n-a existat stăruință sau preocupare ca celelalte trei proiecte de lege care sunt la fel de importante, sau poate chiar mai importante ca susținere decât acest proiect de lege care este susținut de cinci colegi de la PDSR, să intre în discuție sau în atenția deputaților ca să știe și domniile lor despre ce este vorba atunci când propunem modificarea Legii electorale.

Vreau să vă spun că o reformă electorală reală nu se realizează în România doar prin adoptarea acestei inițiative legislative. Este o inițiativă care presuppune un singur lucru: creșterea pragului electoral, și din acest punct de vedere este împotriva pluralismului politic și împotriva opțiunii pe care și-o manifestă electoratul. De fapt, pragul electoral nu este pentru stabilitate politică, nu este pentru partide, nu este pentru acces în Parlamentul României, ci este un prag stabilit pentru electorat. Prin urmare, este un prag antidemocratic și împotriva manifestării opțiunilor reale ale electoratului. Cine ne îngăduie nouă să anulăm votul electoratului, și în Parlamentul României, prin redistrubuiri de acest gen, să fie reprezentați cei care au optat pentru un partid de către reprezentanții altor partide, care în urma aplicării unui sistem Hondt, deocamdată, la nivel național, aduce în Parlamentul României alți reprezentanți decât cei pe care în circumscripțiile electorale i-au votat alegătorii.

O experiență de acest gen este anul 1996. Pragul electoral atunci fixat a fost de 3%. Prin acest prag electoral, un milion de alegători din cei 8,5 care au participat, și-au exprimat votul și a fost votul validat ca atare, nu au reprezentare în Parlamentul României. Deci circa 10% din electorat nu are la ora actuală reprezentare la nivelul Parlamentului României. Este corect? Dacă mărim pragul la 5%, aproape că dublăm numărul celor care nu au reprezentare în Parlamentul României dacă se aplică acest prag electoral.

Apreciați dumneavoastră dacă este corect sau nu este corect să falsificăm votul electoratului. Eu nu doresc altceva decât un singur lucru. Inițiativele legislative depuse la Camera Deputaților, care au și avizul Consiliuilui Legislativ, în sensul adoptării lor, au în vedere introducerea votului mixt sau unei variantă prin care electoratul să se exprime preferențial pe o anumită listă de candidați. Știți că lista de candidați a fost foarte criticată și de către partide și de către opinia publică. În spatele primului de pe listă, care aduce după sine pe ceilalți, știți că se spune că sunt înghesuiți fel de fel de oameni care au legături mai mult sau mai puțin ortodoxe cu viața politică și mai ales cu demnitatea de parlamentar. De aceea, în Parlamentul României probabil au ajuns și oameni de afaceri, care n-au legătură cu politica și care nu se regăsesc nici azi aici în sală pentru că domniile lor se ocupă de domeniul în care s-au specializat. De ce este nevoie să deturnăm votul electoratului? De ce este nevoie ca în Parlamentul României, mascat, să intre alte persoane decât cele care ar fi chemate efectiv să facă actul legislativ?

De aceea, eu aș avea o propunere, domnule președinte, nu asupra pragului electoral, ci asupra altui fenomen. Până ce nu vin toate inițiativele de modificare în Camera Deputaților cu aviz favorabil sau nefavorabil la acest capitol al modificării Legii nr.68 din partea Comisiei juridice, să amânăm această dezbatere. Pentru că altfel, vreau să vă spun, nu se termină dezbaterea la acest capitol. Astăzi să adoptăm pragul electoral, peste o lună de zile adoptăm votul mixt, peste altă lună mai adoptăm niște modificări, încât demonstrăm că suntem neserioși și la acest capitol al reformei electorale și al reformei clasei politice românești.

Dacă noi dorim, putem să facem acest lucru, și eu nu sunt de acord cu colegii care spun că la ora actuală noi reprezentăm poporul român - îl reprezentăm așa cum îl reprezentăm, și dacă întrebăm poporul cum îl reprezentăm, uitați-vă în sondaje, să vedeți cam ce părere are poporul despre această reprezentate - și că noi hotărâm, nu poporul român, cum va arăta viitorul Parlament al României.

Ultima chestiune. Domnilor colegi, nu considerați normal și firesc să modificăm atribuțiile celor două Camere ale Parlamentului României? Pentru acest lucru nu este nevoie de modificarea Constituiției, este nevoie de modificarea regulamentelor de organizare ale fiecărei Camere în asemenea fel încât să nu mai existe suprapunere sub aspect legislativ, ci să existe o completare la acest nivel, între cele două Camere, pentru a nu întârzia adoptarea unui act normativ. Și tot, dacă am ajuns aici, așa cum știm cu toții, bugetul este de austeritate. Nu credeți că ar fi normal să reducem dimensiunile numerice ale celor două Camere ale Parlamentului României? Eu cred că la actualul buget...

Domnul Gheorghe Vâlceanu:

Numai domnul Gavra vrea să facă parte din Parlamentul României!

Domnul Ioan Gavra:

Nu, să vină numai domnul de la PDRS, cum vă cheamă? Eu sunt de acord. Domnul Bivolaru, eventual, să mai vină în Parlamentul României, și este suficient.

Deci, domnilor colegi... Am încheiat. Deci nu considerați...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am rugămintea să supunem la vot propunerea să nu se vorbească mai mult de cinci minute.

Domnul Ioan Gavra:

De acord.

Nu credeți că ar fi normal să reducem numărul deputaților și al senatorilor pentru viitorul legislativ al țării? Reflectați, analizați și vedeți că dacă am face un sondaj de opinie cred că am ajunge la Parlament unicameral. Prababil că nu vom face acest lucru din acest an, dar măcar să reducem dimensiunile celor două Camere, pentru că și așa, uitați-vă, astăzi cam acesta este nivelul de reprezentare al deputaților, 150.

Vă mulțumesc frumos. (Aplauze)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aveți cuvântul, domnule deputat Támas. Urmează domnul deputat Bogdan Niculescu-Duvăz.

Aveți cuvântul.

Domnul Tamás Sándor:

Domnule președinte de ședință,

Onorată Cameră,

Sugestia domnului coleg Gavra este oricum retorică pentru că și dânsul face parte din Comisia juridică, și eu cred că acolo ar fi trebuit să ridice această problemă.

Dar, revenim la discuția în fond.

Modificarea Legii nr.68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului a intrat de mult timp în faza dezbaterilor politice și, desigur, și dezbaterilor publice. Nu se mai pune problema necesității, aproape toată lumea vrea o schimbare, fie ea cât de mică. Din sumedenia de inițiative legislative, azi, vom discuta despre o propunere a PDSR-ului, care nici ea nu este perfectă. Are, desigur, o latură pozitivă, și are, desigur, și una negativă.

Uniunea Democrată Maghiară din România susține forma îmbunătățită de către Comisia juridică a inițiativei legislative în speță. Suntem de acord cu modificările fundamentale aduse legii, cum ar fi ridicarea pragului electoral de la 3% la 5%, variantă agreată și de Comisia juridică. Susținem în continuare acreditarea delegațiilor presei, precum și acreditarea reprezentanților unor organizații internaționale la alegerile parlamentare. Suntem pentru menținerea în forma inițială a urnei volante, un instrument, după părerea noastră, necesar în democrații moderne.

Însă nu putem să fim de acord cu inițiativa PDSR-ului în următoarele puncte majore: nu suntem de acord cu eliminarea din textul legii a sintagmei "formațiune politică", pentru că la alegerile parlamentare, pe lângă partidele politice clasice, participă și alte formațiuni, cum ar fi, de pildă, organizațiile minorităților naționale. Nu suntem de acod cu reducerea duratei campaniei electorale de la 60 de zile până la 45 de zile, pentru că țelul clasei politice în general, și eu cred că și în special în România, este mobilizarea electoratului. Deci, eu cred că nu putem să îngrădim acest țel.

În consecință, UDMR este pentru această inițiativă, mai precis spus, va vota forma îmbunătățită de către Comisia juridică a Camerei Deputaților, susținând propriile propuneri, adoptate de altfel și în comisia respectivă.

Stimați colegi,

Vă doresc o zi fructuoasă în continuare și vă mulțumesc pentru atenția acordată.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului deputat Bogdan Niculescu-Duvăz.

Se pregătește domnul deputat Liviu Bujor.

Aș dori să știu din partea celorlalte grupuri cine se înscrie dacă dorește, ca să fac lista, da?

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Vreau să spun de la început că principala modificare pe care această inițiativă legislativă PDSR o aduce, și anume modificarea pragului electoral, are acordul și sprijinul Partidului Demcrat pentru a nu da naștere în continuare la speculații sau alte discuții.

În ceea ce ne privește, sigur că vrem ca reforma electorală să fie mai amplă decât atât, și anume decât modificarea pragului electoral ca element esențial. Partidul Democrat a vorbit recent despre o necesară revizuire a Constituției în ceea ce privește atribuțiile Camerelor și cred că acest lucru este pe deplin împărtășit sau într-o imensă majoritate împărtășit de partidele parlamentare pentru a găsi o soluție de a da atribuții specifice Camerelor, așa cum sunt ele compuse, poate de a le dimensiona mai riguros și a fi, în expresia democrației reprezentative, totuși, niște Camere mai dinamice.

Credem că acest lucru ar trebui întâmpinat chiar, și dacă nu, oricum însoțit de o reformă electorală mai amplă, care să prevadă și alegeri într-un mod specific pentru Camere cu atribuții specifice. Credem, de asemenea, că legătura între electorat și cei aleși este destul de șubredă sau de slabă în România, datorită sistemului de listă electorală, și credem că aici trebuie făcute intervenții, trebuie făcuți pași în care recunoașterea celui ales și responsabilitatea lui în fața electoratului să crească, ceea ce ar însemna, să zicem, un sistem de tranzit, cu un vot de listă cu posibilitatea de opțiune. Credem că toate aceste lucruri pot fi făcute și că ar fi fost bine să fie făcute în momentul în care să discutăm în ansamblu o modificare a Legii electorale, și nu o modificare a Legii electorale, conjunctural, în nevoia de a ridica acum pragul electoral. Repet, însă, dat fiind că, cu această prevedere, suntem de acord, sigur, putem să discutăm câți vor mai avea sau nu reprezentare electorală, dar, în același timp, trebuie să discutăm și cum se va desfășura viața politică și cum va fi reprezentată populația într-o majoritate coerentă și într-o poziție solidă. Credem că un prag electoral de 5% pentru partide și un prag multiplicat, așa cum va reieși din această lege, în ceea ce privește coalițiile, va da o mai mare soliditate și coerență grupurilor politice din Parlament și socotim că acesta este un lucru bun. Contăm pe faptul că discuțiile începute pe marginea Legii electorale de către toate partidele parlamentare, ca și celelalte inițiative care nu sunt astăzi pe masa dezbaterilor noastre, vor reveni și că, deci, Legea electorală va fi repusă în discuție după ce vom adopta - să vedem, sigur, în ce fel - ceea ce această modificare propusă de PDSR ne conduce să dezbatem.

Sper că nu ne vom opri aici și sunt convins că dacă ne vom opri aici vom crea un curent de și mai mare nemulțumire publică și de mai mare neîncredere decât există chiar astăzi în Parlament. S-au vehiculat și s-au cerut în mod expres atât de societatea civilă, cât și de cei care reprezintă societatea românească, și comentatorii din media și toate grupurile sociale ale țării, să se facă o lege electorală care să conducă la o mult mai adâncă și mai strânsă, dacă vreți, participare a electoratului în contact cu cei aleși, și credem în necesitatea acestor modificări și în necesitateta reformei electorale.

În consecință, sprijinind această prevedere de modificare a pragului electoral, care este principala modificare în Legea electorală propusă de PDSR, grupul se va exprima la fiecare articol, așa cum va crede de cuviință. Sperând, repet și subliniez, cu aceasta închei, în reluarea discuțiilor în comisia pe care noi am hotărât să o facem și pe care am uitat-o, datorită unor interese, probabil mai degrabă politicianiste, decât politice, și în nici un caz de dimensiune națională. Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Liviu Bujor, se pregătește domnul deputat Varujan Pambuccian.

Domnul Liviu Bujor:

Doamnelor și domnilor,

Partidul Național Liberal a susținut și va susține un alt sistem electoral decât cel propus de prezenta lege. Noi mergem pe sistemul votului uninominal.

Și voi fi foarte sincer cu dumneavoastră, făcând câteva afirmații pe care probabil că nu toți colegii noștri le cunosc. Și anume că, având în vedere o serie de dispute de drept constituțional, pe de o parte, cât și inutilitatea discuțiilor care au fost purtate între liderii grupurilor parlamentare privind schimbarea sistemului de vot, Partidul Național Liberal trăiește cu suspiciunea că există o ocultă care folosește acest proiect legislativ pentru a plusa în favoarea unor grupuri de putere politică.

Noi considerăm că inițiativa de a ridica pragul electoral la 5%, plus un multiplicator de 3%, este acceptabilă. Îl cunoaștem pe domnul Gaspar ca pe un om de bună credință, vom vota articolele acestei legi cu bună credință, acolo unde ele vor exprima punctele noastre de vedere – și numai aceste articole! – și vom observa cu atenție dacă, într-adevăr, suspiciunea noastră, declarată acum de la microfon, a fost întemeiată sau nu. Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Pambuccian, se pregătește domnul deputat Vasile Lupu.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur, există o oarecare senzație de grabă în adoptarea acestui proiect de lege, poate întemeiată, dar, în același timp, noi suntem în momentul de față în centrul unei discuții extrem de ample legate de sistemul electoral. Au fost lansate, nu numai din interiorul partidelor politice, ci și din cadrul societății civile, o serie de idei care cred că nu au fost îndeajuns de mult discutate, ceea ce ni se prezintă astăzi fiind, pur și simplu, o simplă creștere a pragului electoral și atât.

Bun, aceasta poate fi o propunere legislativă pe care să o discutăm acum, dar aceasta nu înseamnă că trebuie să ne oprim aici, în momentul în care discutăm despre un nou sistem electoral. De exemplu, a fost pusă în discuție și știu că în ultimul timp, mai ales din zona Partidului Democrat, dar nu numai, a fost ridicată și această întrebare, dacă nu ar fi bine ca atribuțiile celor două Camere să fie diferite? Este, iarăși, o chestiune importantă de discutat. Au fost puse în discuție chestiuni legate chiar de sistemul de vot, poate și aceste lucruri ar mai trebui discutate.

Acum, însă, discutăm un lucru, poate, cel mai simplu dintre toate, și anume ridicarea acestui prag electoral. Bun, aceasta este o primă discuție, putem să ajungem, aici, să cădem de acord asupra unei soluții, însă aceasta nu înseamnă că toate celelalte probleme care decurg din reformarea sistemului electoral nu trebuie, una câte una, aduse în discuție, analizate și soluționate în această legislatură.

De aceea, noi ne exprimăm speranța că ziua de astăzi este doar începutul unei reforme mai ample a sistemului electoral și credem că, până la urmă, vom reuși împreună să găsim soluția care să fie convenabilă, din toate punctele de vedere, tuturor și cât mai folositoare țării. Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Vasile Lupu, se pregătește domnul deputat Miron Mitrea, care este ultimul înscris pe listă. Vă rog.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Multe discuții politice s-au purtat, multă cerneală a curs în gazetele românești invocând nevoia schimbării sistemului electoral, pe considerentul că o asemenea schimbare ar primeni clasa politică, ar schimba, poate, raportul de forțe între structurile parlamentare, ar schimba, până la urmă, poate, chiar destinul României. Nu fac parte dintre cei care cred că o modificare a sistemului electoral ar schimba radical situația politică sau raportul între forțele politice din România. Nici nu mă pot alătura celor care cu greu își adună colegii în Parlament pentru a obține o majoritate de jumătate plus unu pe niște legi organice, și aici cred, cu excese de sinceritate, în modificarea Constituției României cu o majoritate calificată de două-treimi, ba și cu un referendum care să confirme votul Parlamentului, după.

Noi, PNȚCD-ul, am avut un proiect de Constituție încă din 1990 și am susținut ideile noastre în Adunarea Constituantă: pe raportul dintre cele două Camere ale Parlamentului, pe garantarea dreptului de proprietate și pe alte instituții. Deci, am susținut aceste soluții, când trebuiau susținute. Suntem gata să le susținem și astăzi, așa cum suntem gata să participăm și la modificarea sistemului electoral, dar într-un mod rezonabil și, dacă vreți, decent.

În Biroul permanent al Camerei Deputaților s-a hotărât constituirea unui grup de lucru, compus din reprezentanți ai grupurilor parlamentare din Cameră, care să vină cu alte soluții la inițiativa PDSR de modificare a Legii privind alegerile pentru Senat și Camera Deputaților. Am mai convenit atunci că vom fi de acord numai cu acele soluții care vor întruni, în prealabil, din discuții, din negocieri, o majoritate parlamentar㠖 chiar și alta decât majoritatea constituită în actuala coaliție de guvernământ, cu condiția să dea mai mare stabilitate sistemului politic din România.

În paranteză fie spus, noi, PNȚCD, nu dorim nici altui partid viitor de guvernământ să treacă prin ce am trecut noi în această coaliție. (Aplauze.) Și, evident, așteptăm o legislatură cu un sistem politic mai stabil. (Aplauze.)

Dar, din rândurile parlamentarilor noștri țărăniști, au ieșit două inițiative, una înregistrată, una nu. Cea înregistrată susținea sistemul reprezentativității maxime sau sistemul Hondt. O altă inițiativă, neînregistrată, dar prezentată colegilor în grupul de lucru, ca și în Biroul permanent, a fost soluția votului preferențial pe liste, nu o inițiativă originală, aplicată cu succes în alte țări. Dacă nici una din soluțiile noastre, din discuțiile pe care le-am purtat, nu a conturat o majoritate în susținere, atunci, nu ne rămâne decât, ca un prim pas, să susținem inițiativa PDSR în modificările esențiale: și mă refer întâi la pragul de 5%, acceptat aproape de toate grupurile parlamentare, oricum, de grupurile parlamentare care pot constitui o majoritate în acest Parlament. Fără îndoială că vom susține, în parte, și celelalte texte din inițiativa PDSR privind tehnica desfășurării alegerilor, dar și cu amendamentele pe care noi le-am susținut la comisie, unele admise, altele respinse.

De asemenea, suntem pregătiți să participăm mai departe la negocieri și discuții, pe o modificare mai radicală a sistemului electoral, dar negocieri purtate cu răspundere, cu sinceritate și cu respect unul față de altul. Așa, dacă dintr-un partid parlamentar, la Senat unii susțin votul uninominal pe sistem majoritar, alții au rezerve la Cameră și, din toate, nu iese decât timp pierdut și negocieri fără rezultat... Noi nu suntem din cei care una credem la microfon, și alta votăm în Parlament.

Ca atare, cu precizările făcute, susținem în special ridicarea pragului electoral la 5% și așteptăm alte inițiative parlamentare lansate cu răspundere, cu susținerea grupurilor parlamentare, pentru a participa la o modificare mai radicală a sistemului electoral, în sensul acelor inițiative lansate de noi până în prezent. Nu pot crede că unele partide, în disperare, și-ar rezolva problema politică cu o introducere a votului uninominal pe sistem majoritar.

Stimați colegi,

Acest sistem de vot a dat rezultate în statele cu sistem politic bipartid, în sistemul anglo-saxon, unde sunt două partide puternice care alternează la guvernare și, eventual, un al treilea, care, câteodată, face jocul politic, dar nu șantajeză o majoritate, cum se întâmplă la noi. Este drept că acest scrutin uninominal pe sistem majoritar a fost adoptat și în alte țări cu tradiție democratică neîntreruptă și cu mare stabilitate a instituțiilor democratice în timp. La noi, considerăm că un sistem majoritar cu scrutin uninominal ar putea fi catastrofal pentru evoluția politică a societății românești. Nu contează dacă un partid sau altul accede sau nu în Parlament; evident, contează stabilitatea sistemului politic, dar un asemenea sistem citat aici prezintă pericolul ca un partid cu 40-45 și, prin absurd, chiar cu 49%, să nu aibă nici o reprezentare în Parlament.

În cele cinstite, în cele corecte, în cele parlamentare tradiționale și sincere, contați pe sprijinul nostru și în modificarea sistemului electoral. Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mitrea. Și, din partea celui de al optulea grup parlamentar din Cameră, s-a înscris domnul deputat Bălăeț. Aveți cuvântul.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Putem discuta în acest moment despre multe lucruri importante: despre agricultură, despre industrie, despre reformă constituțională, dar nu au nici o legătură cu subiectul pe care îl discutăm, și anume, Legea electorală. Este nevoie de reformă constituțională, unii o vedem într-un fel, alții o vedem în alt fel, așa cum foarte bine spunea domnul Lupu, unii o folosim electoral în anumite momente...

Am spus, politic, că suntem dispuși să discutăm acest lucru după alegerile următoare, astfel încât într-un moment de liniște politică să modificăm Constituția, nu într-un moment de populism politic, cum este o perioadă preelectorală, dar să lăsăm acest subiect, să nu mai facem apeluri, nu aceasta avem în discuție! Avem o Constituție, avem două Camere, știm cum lucrează Camerele respective!

Avem de rezolvat o problemă care este și simplă și complicată. Este simplă pentru că, cu toții, știm, teoretic, ce înseamnă sistem electoral, este complicată pentru că, în fond, este legea cu cea mai mare încărcătură politică pe care o discutăm în Parlament. Și trebuie să fim onești cu acest lucru, iar o bună parte din luările de cuvânt pe care le-am auzit și le vom mai auzi țin cont – și este normal să fie așa, chiar dacă nu este foarte bine – de disperarea sau de frica unor partide, că vor fi sau nu prezente în Parlament, că se configurează sisteme electorale care le dezavantajează.

Știu că există organizații ale societății civile care au puncte de vedere despre lege: organizații sindicale, organizații ale crescătorilor de animale, dar problema lor nu este să voteze o modificare a Legii electorale, problema lor este să se ocupe de obiectul de activitate al organizațiilor respective. Problema Legii electorale este a noastră, a deputaților și senatorilor, noi vom vota, iar orice încercare de a se spune că altcineva decât noi, Parlamentul României, reprezintă poporul în probleme legislative este cel puțin o falsificare a Constituției. Deci, noi suntem singurii care reprezentăm, conform Constituției României, poporul României și voința lui, în modul în care votăm o lege sau alta.

Referitor la Legea electorală, care este subiectul discuției noastre de astăzi, sigur că fiecare grup parlamentar avem puncte de vedere diferite. Chiar noi, cei care am inițiat acest proiect de lege care astăzi se află în discuție, am fi propus și alte modificări, dar, ca politicieni, am învățat că în Parlament poți trece acele propuneri legislative care se bucură de o majoritate. Or, la ora actuală, este evdent, cum spunea distinsul meu coleg Vasile Lupu, că mai mult decât mărirea pragului electoral este greu să obții, ca și majoritate în Parlament. Nu are nici un alt sistem de redistribuire, astăzi, o majoritate, nemaivorbind de sistemul de vot, care se numește, în mod greșit, dar nu aceasta este important, "uninominal".

Nu numai acesta am încercat noi să rezolvăm în această mică modificare, dar care este o modificare importantă, credem noi, a Legii electorale. Noi am încercat să propunem, prin această lege, obținerea unui Parlament cu o stabilitate politică mai mare.

Sigur, sunt de acord, nu Legea electorală, în primul rând, va modifica componența politică sau va îmbunătăți clasa politică din România, aceasta este în mod cert o exagerare. Nici legătura dintre electorat și parlamentari nu o va schimba sistemul de alegere, ea va fi schimbată în momentul în care noi, parlamentarii, vom simți responsabilitatea efectivă a electoratului pe care îl avem în spate. Avem exemple de zeci și sute de primari aleși în mod uninominal, cărora puțin le pasă de urbele pe care le conduc. Și au fost aleși prin vot uninominal. Când noi vom fi responsabili și vom avea moralitatea necesară, prin educație democratică, atunci nu mai contează sistemul electoral, ca să fim mai strânși sau mai puțin strânși față de electorat.

Am încercat, prin această inițiativă legislativă, să mai rezolvăm o problemă, o problemă care devine dramatică în Parlamentul României. Astăzi, al patrulea grup parlamentar este Grupul parlamentar al independenților! Parlamentari voiajori, care ne vorbesc astăzi despre legătura cu electoratul și despre necesitatea unui scrutin uninominal, ca să aibă o legătură mai mare cu electoratul, când ei au "zburat" la primul interes personal de pe listele partidului care i-a adus în Parlament! (Aplauze. Se strigă: "Bravo!") Aș vrea să vorbească de moralitate, în general, cei care nu au făcut gesturi clare de imoralitate politică! Și, sigur, am constatat, stând și studiind Constituția, că nu putem, în mod forțat, prin lege, să rezolvăm această problemă, și va trebui să apelăm în continuare la conștiința celor care vor fi aleși în Parlament, să-și respecte cuvântul elementar, acela al contractului cu un partid și cu electoratul care alege un partid și listele lui.

Referitor la grabă, domnule Pambuccian, acest proiect de lege stă pe ordinea de zi de 9 luni de zile și a fost depus la Parlament în martie 1998, deci, acum 1 an și 2 luni. Nu este vorba de grabă, de aceea, resping acele idei, că ar trebui să discutăm toate proiectele de lege odată, chiar proiectele de lege depuse acum o lună sau 6 săptămâni, procedură parlamentară evident făcută ca să se blocheze discutarea acest proiect de lege.

În final, sigur că sprijinăm majoritatea modificărilor propuse de Comisia juridică, care au fost aduse acestui proiect de lege, și ne arătăm disponibilitatea ca, și pe viitor, dacă vor veni alte proiecte de modificare a Legii electorale, în sensul măririi reprezentativității și a funcționabilității Parlamentului prin stabilirea unei majorități mai mari, le vom sprijini. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Bălăeț, din partea Grupului parlamentar PRM, care este al optulea grup care ia cuvântul. Vă rog.

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Stimați colegi deputați,

Câteva cuvinte din partea Grupului parlamentar al PRM. Noi am examinat acest proiect de lege, avem unele observații punctuale la el, le vom face pe parcurs, deocamdată, vrem să vă precizăm că suntem de acord cu principiul acestui proiect legislativ și îl considerăm util și necesar.

Nu excludem posibilitatea și a altor inițiative legislative pe aceeași temă, dar, deocamdată, îl avem pe acesta la ordinea de zi și vă spunem că, examinându-l cu atenție, vedem în el posibilitatea consolidării sistemului democratic în ceea ce privește reprezentativitatea politică în Parlament. Considerăm că principiul este just, este necesar și este în concordanță cu evoluția politică a țării. Credem că, în felul acesta, prin ridicarea pragului electoral, partidele politice sunt obligate să se apropie mai mult de electorat, să-l câștige prin programe politice mai solide, ancorate în realitățile țării.

De asemenea, considerăm că această stabilitate a partidelor reprezentative se realizează printr-o concordanță mai mare între principiul politic și principiul moral al aleșilor poporului, cu această consecvență, pe care o considerăm obligatorie, în ceea ce privește prezența în Parlament. Și credem că obligația mass-mediei față de problemele politice și de sistemul acesta electoral trebuie să fie mai mare și în concordanță cu prevederile legii.

În acest sens, ne declarăm de acord cu proiectul respectiv și cerem să se treacă la dezbaterea lui pe puncte. Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Toate grupurile parlamentare au luat cuvântul. Procedură, domnul deputat Ioan Gavra.

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

A fost utilă dezbaterea generală, am ascultat opțiunile fiecărui grup parlamentar...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, procedura!

Domnul Ioan Gavra:

...și, acum, pentru că, "în mod cinstit și cu bună credință", cum spunea domnul vicepreședinte Lupu, este de acord cu tot ce este regulamentar și, mai ales, în spiritul Constituției, îi citesc regulamentul, și domniei sale, și dumneavoastră. Ce spune la acest capitol!

Art. 63 alin. 3: "În cazul în care o comisie examinează în fond – este cazul comisiei de față! – mai multe proiecte de legi și propuneri legislative – cazul de față! – care au același obiect de reglementare – cazul de față! – se întocmește un singur raport, cu respectarea prevederilor de la alin. 1 și 2."

Și, acum, eu v-am propus, domnule vicepreședinte, în acest sens, amânarea dezbaterii, până, Comisia juridică, care are avizele respective, să vină la această reglementare - este vorba de Legea alegerii Senatului și Camerei Deputaților - cu un singur raport, se cheamă: "Raport unitar asupra propunerilor legislative înaintate comisiei". Respectați, vă rog, regulamentul, că, dacă nu, trebuie să sesizăm pe altcineva și pe altceva!

Deci, "cinstit", domnule Lupu, vă rugăm să fiți de acord - ca întotdeauna - să respectăm legile și regulamentele după care se guvernează Parlamentul României! Vă mulțumesc frumos. (Aplauze. Se strigă: "Bravo!")

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Procedură, domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ne găsim în fața unei interpretări foarte originale a textului pe care l-a invocat aici colegul nostru. S-a făcut precizarea de domnul secretar Mitrea: propunerea legislativă a PDSR a fost înregistrată în martie 1998; la 17 noiembrie 1998, a fost depus raportul comisiei sesizate în fond. Potrivit regulamentului, în termen de cel mult 10 zile, proiectele de legi și propunerile legislative, care au raportul comisiei sesizate în fond, se înscriu obligatoriu pe ordinea de zi. Acest proiect de lege a fost înscris, deci, din decembrie și a stat până acum, când se ia în dezbatere.

Probabil că domnul Gavra știe că vor mai fi depuse și alte proiecte și vrea să nu fie dezbătut nici unul până când nu se vor cumula. Este o chestiune, care, repet, mi se pare destul de originală, dar nu este în spiritul textelor regulamentului.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petreu.

Vorbiți din partea comisiei, sau...? Deci, din partea comisiei.

Aveți cuvântul.

Domnul Liviu Petreu:

Cred că deja s-a explicitat de către domnul Gaspar faptul că în interiorul intervalului de timp prescris de lege avem un singur text și un singur raport. Ce este ulterior unui anumit moment nu mai privește această situație și lecturarea textului, chiar exactă, nu i se aplică.

Deci, noi avem o singură propunere: să trecem la discutarea pe articole.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Problemă de procedură, domnul deputat Vasile Lupu.

Domnul Vasile Lupu (din sală):

Domnule președinte,

Voiam să spun doar că renunț la dreptul la replică! (Rumoare).

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, domnul deputat Vasile Lupu renunță la dreptul la replică. Bun.

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Deci, nu mai sunteți cinstit, da?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Procedural sunt întrunite condițiile pentru dezbaterea proiectului.

Trecem la dezbaterea propunerii și începem cu titlul.

Amendamente? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Sunt 3 abțineri.

Adoptat.

Articolul I, pct. 1, dacă sunt amendamente? Nu sunt.

Amendament? Aveți cuvântul.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunt de acord, în principiu, cu formularea în prima jumătate a ei: "Numărul de candidați de pe fiecare listă poate fi mai mare decât numărul mandatelor rezultate din norma de reprezentare...", dar nu sunt de acord cu cea de-a doua parte a acestei propuneri, în care se spune: "... cu cel mult un sfert, dar nu mai puțin de 2 din aceste mandate", din mai multe motive: în primul rând, pentru că unitățile de măsură sunt eterogene: un sfert reprezintă un raport și 2 reprezintă un număr. Se creează situații aberante. Am să vă dau un exemplu: luați cifra de bază, numărul de candidați 8. Un sfert înseamnă 2. Cel mult 2. Partea a doua spune: "... dar nu mai puțin de 2..."

Iată, ajungem la situații aberante.

Și eu am o propunere: ca numărul candidaților suplimentari introduși pe listă să fie prevăzut în anexa de bază, unde este și numărul de candidați normați.

Și propunerea ar suna în felul următor: "Numărul de candidați de pe fiecare listă poate fi mai mare decât numărul mandatelor rezultate din norma de reprezentare, conform Anexei nr...", menționându-se numărul anexei, în care sunt prevăzuți și candidații normați și, alături, cei suplimentari.

Fac această propunere, pentru că, la alegerile din 1996, s-au creat situații imposibil de rezolvat în teritoriu și unele partide au fost excluse din comisiile electorale locale.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, ați făcut un amendament la pct. 1 de la art. I.

Doresc să știu dacă inițiatorul este de acord cu acest amendament sau nu.

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Să fie trimis la comisie, pentru analiză!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Dan, din partea inițiatorilor. Vă rog.

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Rațiunea formulării textului de la pct. 1, în cuprinsul art. I, este acela care ține de specificul sistemului electoral pe bază de liste. Aceasta în primul rând.

În al doilea rând, există diferențe în ceea ce privește numărul de locuri de deputați în diferite circumscripții electorale. Sunt cel puțin două județe în care există, potrivit numărului alegătorilor, un număr de 4 deputați. Sunt circumscripții electorale mai mari, ajugând până la 9 și chiar 10 deputați, ce urmează să fie aleși în circumscripții. Acest lucru trebuie să-și aibă reflectarea într-un text, care să fie apt să acopere aceste situații diferențiate.

Dacă se propune suprimarea: "... dar nu mai puțin de 2 din aceste mandate", se pot întâmpla anumite lucruri, și realitatea confirmă într-o măsură destul de importantă acest aspect, ca unii deputați să nu-și mai poată exercita mandatul, iar în cadrul sistemului electoral de liste, nu se organizează, nu există alegeri parțiale și, dacă noi suprimăm acest segment de text care spune: "...dar nu mai puțin de 2 din aceste mandate...", s-ar putea ca, în anumite situații, în care deputații aleși nu vor fi în măsură să-și îndeplinească mandatul, alegătorii din circumscripția respectivă să fie frustrați nefiresc de a avea o reprezentare în Camera Deputaților sau în Senat, în conformitate cu drepturile pe care le dă Legea electorală.

De aceea, noi considerăm că, în ceea ce privește formularea textului de la pct. 1, referitor la alin. 2 din cuprinsul art. 5, el ar trebui să rămână așa cum este, nu pentru că am ține neapărat la punctul nostru de vedere, ci pentru că el este acoperitor pentru realitățile despre care am vorbit.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia? Domnul deputat Petreu.

Domnul Liviu Petreu:

Domnilor colegi,

Deci susținem textul inițiatorului. Nu o să mai vin cu explicații științifice. O să vă reamintesc că numai în acest an a trebuit să validați, în locul unor colegi, alți 3 colegi. Și este explicația normală, pentru că în aceste condiții, avem siguranța rămânerii cifrei constante de aleși.

Deci, se susține textul așa cum a fost el formulat, exact, primiți aceleași explicații ca cele ale domnului Dan Marțian.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Leonăchescu,

Dacă aveți ceva de spus, suplimentar față de argumentele anterioare, pentru ca să trecem la vot.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Eu nu sunt împotriva ideii de a introduce suplimentar un număr de candidați, cum greșit a înțeles domnul deputat Dan Marțian. Eu sunt pentru o exprimare clară, fără erori.

Repet, aici este o formulare de interval deschis și anume: "...dar nu mai puțin de 2" și cât, unde ne oprim? Dar, dincolo se spune: "... de cel mult un sfert...", deci, alt interval deschis, în sens invers.

Trebuie o formulare clară și cel mai eficace, pragmatic, ar fi să completăm în anexa în care dăm numărul candidaților normați și "...cei suplimentari introduși pe listă", așa cum doresc dânșii, cel puțin 2, dar, la fiecare județ menționat câți - 2, 3, 5..., sau pornind de la 1..., dar așa, nu ține.

Cine citește textul științific, își dă seama de eroare. Eroare de redactare, nu de…, din dorința de a rezolva o problemă.

Vă mulțumesc.

Eu votez împotriva acestei forme de redactare, nu asupra ideii.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Inițiatorii!

Domnul deputat Dan.

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă propun să coborâm puțin în aritmetica parlamentară. Sunt județe care au 4 locuri în Camera Deputaților. Un sfert din aceste 4 locuri este unul. Cu alte cuvinte, în această circumscripție electorală, va trebui să fie propus un singur candidat.

Ce facem dacă, în caz de deces, în caz de alte chestiuni, nu doar unul din acești deputați, ci 2 vor fi în imposibilitate de a-și exercita mandatul. În acest caz, mergem pe linia nereprezentării alegătorilor din respectiva circumscripție electorală?

De aceea este această precizare în segmentul de text: "... dar nu mai puțin de 2 din aceste mandate" și cred că este legitimă o asemenea formulare a lucrurilor.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia?

Este un amendament al unui coleg și acest amendament trebuie întâi să-l supunem la vot. Și dacă mai sunt alte amendamente ale altor colegi, le vom supune după aceea la vot, în ordinea în care vor veni. Deci, există o anumită ordine în care vom dezbate această chestiune.

Există amendamentul domnului deputat Leonăchescu, cu care inițiatorul și comisia nu sunt de acord.

Îi mai dau o ultimă dată cuvântul domnului deputat Leonăchescu și cu asta trecem la vot și, pe urmă, celelalte amendamente. Vă rog.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Nu este vorba de a nega esența propunerii, ci numai de eroarea existentă în text.

Luați exemplul cu 4 deputați, 4 propuneri. Un sfert înseamnă 1. Și prima parte spune: "... cel mult 1". Deci, stânga deschis. Partea a doua zice: "... dar cel puțin 2". Partea a doua deschis. "... cel mult 1"… "cel puțin 2". Iată, textul conține erori.

Luați orice număr doriți și dați peste eroare. Ea trebuie eliminată din formularea din partea a doua a chestiunii. Dacă redactăm așa, sigur vom face o eroare științifică și rog matematicienii să judece textul.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul pentru procedură domnului deputat Grigoriu.

Domnul Mihai Grigoriu:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Părerea mea este că aici nu trebuie să oprim dezbaterile, pentru că sunt simple rocade de text, care fac ca textul să devină bun.

Dacă dumneavoastră supuneți la vot, sigur va rămâne un text prost.

De aceea, vă rog să mai dați cuvântul și la ceilalți, care vor să modifice puțin textul inițiatorului.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă dau cuvântul, ca să propuneți o modificare de text.

Domnul Mihai Grigoriu:

Ideea este că se dorește a fi pe listă cel puțin 2 de rezervă și, în cazul în care sfertul depășește 2, să nu fie mai mult de un sfert. Aici, asta a înțeles toată lumea. Adică, dacă sunt 12 la Camera Deputaților, să fie 3. Dacă sunt 8, să fie 2, dacă sunt sub 8, să fie tot 2.

Sunt puține județe cu 12 și mai este Bucureștiul cu 29 la Camera Deputaților, la care se face sfertul de rigoare.

De aceea, textul trebuie să curgă în felul următor: "Numărul de candidați de pe fiecare listă poate fi mai mare... va fi mai mare decât numărul mandatelor rezultate din norma de reprezentare cu cel puțin 2..." aceasta-i prima idee, "... dar, după caz, nu mai mult de un sfert, fracțiunile întregindu-se la cifra 1". Care caz? Cazul în care sfertul este mai mare decât 2, lucru care nu cred că-i cazul să-l scriem în lege, că se înțelege că la asta ne referim, dar toată chestiunea este (ca) întâi să punem 2, deci "... nu mai puțin de 2", apoi "... nu mai mult de un sfert", în cazul în care, natural, se pun mai mult de 2.

Asta-i tot.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar, din partea inițiatorilor.

Domnul Acsinte Gaspar:

domnule președinte, ca să simplificăm lucrurile, pentru că văd că nu s-a înțeles, deși vă spun că textul a fost destul de mult cântărit atunci când s-a redactat, noi renunțăm la acest text și cerem să fie păstrată reglementarea actuală. Deci, se păstrează reglementarea care există în prezent în lege și renunțăm la această modificare.

Și vă citesc reglementarea actuală: "Numărul de candidați de pe fiecare..."

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Dacă renunțați, atunci ce modificări faceți la acest proiect?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am o rugăminte: faceți liniște ca să ascultați, pentru că altminteri o să fie probleme la vot.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Acsinte Gaspar:

"Numărul de candidați de pe fiecare listă poate fi mai mare decât numărul mandatelor rezultate din norma de reprezentre cu 2 până la un sfert din aceste mandate. Fracțiunile se întregesc la cifra 1".

Este textul care a operat la aceste alegeri și cred că, în felul acesta, renunțăm la modificarea inițială.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, inițiatorii își retrag textul și, ca atare...

Domnule deputat Leonăchescu,

Mai aveți ceva de spus? Și-au retras inițiativa...

Domnul Nicolae Leonăchescu (din sală):

Era greșit și textul vechi!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Era greșit și textul vechi?

În momentul de față inițiatorii și-au retras acest articol și îmi permiteți... Vă rog foarte mult, da? Faceți liniște...

Domnule deputat Leonăchescu, aveți cuvântul.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu am înțeles că inițiatorul și-a retras propunerea. Eroarea a rămas, era prezentă și în textul vechi. Acolo erau inversați termenii, "... cu 2 până la un sfert", și, dacă luai 4, ieșea cu 2 până la 1..., 1,5. Sau, dacă luai 8 candidați de bază, cu 2 până la 2. Ce formulare este aceasta, în concret? Aruncă lumea în teritoriu în necunoscut, în discuții interminabile și în abuz. Și-n vechea lege era greșit și-n propunere, în partea a doua. Ideea este bună. O vom materializa cum dorim.

Din discuțiile pe care le-am avut în teritoriu, rezultă că cea mai bună soluție este să completăm în anexa în care prevedem la fiecare județ numărul de candidați, conform normei pe alegători, și rezerva. Și, foarte simplu, câți vrem, 2, 3, 4 în fiecare județ. Sigur că da. Cât se poate, dar, de precizat, ca să se elimine arbitrariul în aplicarea pe teren a acestei formulări imprecise.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Sassu.

Vă anunț că am depășit ora 18,00, la care trebuia să oprim ședința.

Vă rog să interveniți, să încercăm să votăm pe această chestiune, dacă este cazul și, dacă nu, continuăm săptămâna viitoare.

Aveți cuvântul.

Domnul Alexandru Sassu:

Eu cred că este o greșeală să modificăm textul inițial, pentru că lucrurile sunt foarte corecte aici. Este vorba de o regulă care vorbește de un sfert și există o excepție care, în cazul în care acest sfert este mai mic decât 2, atunci va fi 2. Deci, este o regulă și o excepție. Nu are rost să începem cu intervale și alte lucruri, pentru că nu-i vorba de intervale aici, ci este vorba de o regulă și-n cazul în care această regulă ne dă mai puțin de..., atunci vor fi 2. Este o chestiune, după părerea mea, absolut clară.

Orice intervenție pe text face să devină un text care ne va crea probleme.

Deci, este o chestiune clară și rog inițiatorul să nu retragă textul.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Întrerupem ședința aici. Continuăm lunea viitoare cu această chestiune. Sper ca până atunci, cei interesați să poată să producă un text coerent, pe care să-l supunem la vot.

Vă mulțumesc.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania sunday, 14 august 2022, 6:59
Telephone: +40213160300, +40214141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro