Mihai Vitcu
Mihai Vitcu
Sittings of the Chamber of Deputies of May 11, 1999
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1999 > 11-05-1999 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of May 11, 1999

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.15 Mihai Vitcu - apel la memorie - cinstirea sărbătorilor noastre naționale;

Doamna Paula Maria Ivănescu:

................................................

Ultimul vorbitor din ziua de astăzi este domnul deputat Mihai Vitcu, PDSR.

Domnul Mihai Vitcu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi n-ar fi avut loc dacă evenimentele din ultima vreme n-ar pune sub semnul întrebării istoria în general, "cea dintâi carte a unei nații", cum inspirat o numea un ilustru reprezentant al spiritualității românești.

Desfășurarea evenimentelor din Iugoslavia, situația din Balcani, în general, politica în forță a Statelor Unite în Europa îngrijorează opinia publică din întreaga lume.

Vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România mi-a adus aminte de un discurs al Sanctității Sale în Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite din octombrie 1995, se împlineau 50 de ani de la încheierea celui de al II-lea război mondial.

După ce a elogiat atunci drepturile omului, suveranul pontif a atras atenția auditoriului și lumii, după 50 de ani de la terminarea războiului mondial, că acesta a avut loc "din cauza violării drepturilor națiunilor". "Este foarte bine că sunt apărate drepturile omului", a mai spus Papa, dar, a continuat el "nu există încă un acord internațional analog, care tratează drept despre drepturile națiunilor în ansamblu". "Dreptul națiunilor la existenț㠖 mai spunea suveranul pontif – este certamente anterior tuturor altor drepturi ale lor și nimeni, nici un stat, nici o altă națiune, nici o organizație internațională nu s-a bazat niciodată pe considerația că o națiune determinată n-ar fi demnă de a exista".

Discursul acesta al Papei Ioan Paul al II-lea se constituie ca un document de referință privind dreptul națiuniulor la existență și la dezvoltarea independentă.

Întrebarea firească pe care ne-o pune este aceea dacă dreptul națiunilor din Europa Răsăriteană, în general, a României, în special, deci dreptul de existență și la dezvoltarea independentă sunt astăzi respectare.

Oare, ce vor mai ști generațiile ce vin despre națiunea română, afirmarea ei, despre unitatea și independența națională, în condițiile în care reforma din învățământ diminuează substanțial cunoașterea istoriei naționale, în condițiile în care actualii guvernanți acceptă sacrificii istorice necerute de nimeni, sau când sărbătorile noastre naționale sunt uitate cu bună știință?

Cum este posibil ca ziua de 9 mai, zi sfântă în calendarul neamului, Ziua Independenței de stat și Ziua victoriei împotriva fasciscmului, să fie pur și simplu interzis de a fi sărbătorită de asctualii guvernanți?

Notificarea unui ministru, prin care depunerea coroanelor de flori la monumentele ce amintesc de aceste evenimente – repet, 9 Mai – este interzisă, stă mărturie privind patriotismul guvernanților de azi. Ziua de 9 Mai este o mare sărbătoare a nației, pentru care s-au jertfit zeci de mii de români, contribuind prin jertfa lor implicit la afirmarea națiunilor europene.

9 Mai putem s-o integrăm în Ziua Europei, dar nu putem uita ce reprezentăm noi în acest continent european, ce semnificație are această zi pentru noi, românii.

Poate n-ar fi lipsit de interes să mai revedem prelegerea lui Mihail Kogălniceanu la deschiderea cursului de istorie națională în Academia Mihăileană în anul 1843. "Omul totdeauna, înainte de neam, și-a iubit familia; înainte de lume și-a iubit neamul și partea din pământ, fie mare, fie mică, în care părinții săi au trăit și s-au îngropat, în care el s-a născut, a petrecut dulcii ani ai copilăriei ce nu se mai întorc. Suceava și Târgoviște sunt pentru mine mai mult decât Sparta și Atena. Baia, un sat ca toate satele pentru străini, pentru român are mai mult preț decât Corintul. Că în Baia avanul rege al Ungariei, Matei Corvin, viteazul vitejilor, craiul crailor, cum îi zicea Sixt al IV-lea, rănit de sabia moldavă și pus pe fugă".

Patria română, acea întindere de loc unde se vorbește românește, cum era definită de Kogălniceanu, trebuie iubită, apărată și cinstită de generațiile prezente și viitoare, convinși fiind că în felul acesta slujim cauza Europei întregi și, de ce nu, a întregii lumi.

Vă mulțumesc.

(Aplauze.)

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania friday, 19 august 2022, 12:20
Telephone: +40213160300, +40214141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro