Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of January 22, 1999
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.1/01-02-1999

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1999 > 22-01-1999 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of January 22, 1999

3. Informare din partea primului-ministru, prezentată de Victor Babiuc, ministru de stat, ministrul apărării naționale

Domnul Petre Roman:

................................................

Pentru a intra în ordinea de zi, mai întâi dau cuvântul domnului ministru de stat Victor Babiuc, care prezintă o informare, în numele primului-ministru, premierul aflându-se, în acest moment, în negocieri cu reprezentanții sindicatelor miniere din Valea Jiului.

Domnule ministru de stat, aveți cuvântul!

Domnul Victor Babiuc -ministru de stat, ministrul apărării naționale :

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor președinți, stimați colegi,

Așa cum ați auzit, în numele primului-ministru o să vă fac o mică informare privind situația actuală a țării. O să încep cu date privind acțiunea declanșată de Miron Cozma și ce au făcut autoritățile de stat în legătură cu stoparea ei, după care o să vă dau câteva date privind relansarea economică a țării. (Rumoare, vociferări în sală.)

Pot să vorbesc și eu?!

Domnul Petre Roman:

Vă rog foarte mult să permiteți expunerea unui punct de vedere care este întru totul legitim. Nu cred că se poate face o dezbatere fără a afla care este punctul de vedere al Guvernului. Oricum, singurul lucru bun pe care îl avem de făcut în acest moment este să ne ascultăm unii pe alții.

Vă mulțumesc.

Vă rog, continuați, domnule ministru de stat.

Domnul Victor Babiuc:

În urma declarării stării de urgență, subunitățile disponibile ale Ministerului de Interne, împreună cu unități militare din zonă, având în vedere misiunile care le revin într-o asemenea situație, au pregătit și au blocat principalele artere care conduc din Râmnicu-Vâlcea spre București. Misiunea acestor unități constă în oprirea demonstranților pe unele direcții, iar pe alte intinerarii, întârzierea deplasării, pentru a permite manevra de forțe și mijloace de pe un aliniament pe altul sau de pe o comunicație pe alta. Totodată, în adâncime, au fost prevăzute rezerve, pentru a putea veni în sprijinul subunităților de pe direcțiile amenințate.

Concomitent, conform planurilor existente, a început luarea de măsuri pentru interzicerea afluirii spre Capitală.

Pe de altă parte, vă informez că, în urma violentelor confruntări cu protestatarii din Valea Jiului, în ziua de 21 ianuarie, în rândul efectivelor de poliție s-au înregistrat 134 de răniți, dintre care 9 se află în stare gravă. Numărul victimelor spitalizate este de 78. Avariile la mijloacele de transport - 11 autoturisme, un autocamion, 4 autobuze și o autosanitară - reprezintă o pagubă de circa 560 de milioane de lei. (Rumoare; vociferări în sală.)

Domnul Petre Roman:

Domnule ministru de stat, vă întrerup, deoarece s-a creat o oarecare rumoare, pe care - trebuie să recunosc - o înțeleg, legată de chestiunea decretului privind starea de urgență.

Dați-mi voie, mai întâi, să fac o prezentare în legătură cu acest subiect.

Am dezbătut în ședința Birourilor permanente reunite chestiunea legată de Ordonanța de urgență privind instituirea stării de asediu sau de urgență. În urma discuțiilor care au avut loc în Birourile permanente reunite, prin consens s-a ajuns la următoarea soluție... Având în vedere rumoarea care s-a declanșat, cred că e momentul de a o lămuri acum.

Birourile permanente ale celor două Camere convoacă, începând de mâine, o sesiune extraordinară a celor două Camere, având ca ordine de zi dezbaterea ordonanței de urgență și, în continuare, dezbaterile pentru buget, în așa fel încât în următoarele zile această ordonanță de urgență să capete puterea de lege conferită de Parlament.

În ce privește decretarea stării de urgență, am primit o informare de la Președinție, care spune că: "În acest moment, când se desfășoară negocierile directe dintre primul-ministru Radu Vasile și reprezentanții sindicatelor din Valea Jiului, acest decret nu este dat". (Vociferări în sală.)

Vă rog să-mi dați voie să continuu.

Cred că, în acest fel, lucrările sunt lămurite. Deci, decretul acesta nu a fost dat, tocmai pentru că negocierile sunt în curs și sperăm că ele vor conduce la o depășire a impasului și la o rezolvare a situației. Așadar, măsurile la care s-a referit domnul ministru de stat Babiuc sunt cele care privesc - nicidecum starea de urgență -, cum ați auzit, avansarea sau defluirea, sau cum se poate numi, a unui marș către Capitală, acesta fiind de natură să intre în contradicție cu alte legi care permit stoparea acestei mișcări. Nu e vorba de decretarea stării de urgență. Așa ceva nu s-a făcut și nu se face, în orice caz, câtă vreme există în curs negocieri, ci este vorba de măsurile care privesc stoparea venirii într-o mișcare, care este, desigur, îngrijorătoare, către Capitală.

Domnule ministru de stat, vă rog să continuați.

Poftiți, domnule ministru de stat!

Din sală:

Ce face Armata?! (Rumoare; vociferări în sală.)

Domnul Victor Babiuc:

Vă mulțumesc.

Toate pagubele, până acum, ale Ministerului de Interne se ridică la peste 1 miliard - 1000 milioane lei. La rândul lor, trupele de jandarmi au un număr de 61 de răniți, doi ofițeri, dintre care unul în comă, 4 subofițeri și 55 militari în termen. Numărul dispăruților: un ofițer și 28 de militari în termen. În ce privește tehnica de luptă, 19 autovehicule au fost avariate foarte grav. Se înregistrează lipsa a două autovehicule, 13 lansatoare de calibru 38, 9 pulverizatoare, 6 pistoale de semnalizare, 9 stații radio, 315 măști gaze, 342 scuturi, 322 căști cu vizor și 16 cătușe.

Toate acestea sunt rezultatul acțiunii agresive a minerilor, acțiune declanșată inițial ca un conflict de muncă, dar, după declararea ilegală a grevei, s-a transformat într-o acțiune ilegală, îndreptată împotriva ordinii constituționale și a instituțiilor statului.

Pentru că m-ați întrebat din sală: "Ce face Armata?", am să vă spun ce face Armata. Și, ca să fie mai simplu de înțeles ce face Armata, am să vă citesc doar 4 texte de lege.

Mai întâi, din Constituție, art. 117 alin. (1): "Armata garantează suveranitatea, independența și unitatea statului, integritatea teritorială și democrația constituțională".

Legea nr. 41/1990 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, art. 12 - "Atribuții".

Ministerul Apărării Naționale are următoarele atribuții specifice: Lit. e): "Asigură punerea în aplicare a planului de cooperare cu Ministerul de Interne în legătură cu intervenția și misiunile unităților, inclusiv utilizarea armamentului, munițiilor și tehnicilor din dotare, pentru paza și apărarea unor obiective importante de pe teritoriul național, menținerea și restabilirea ordinii de drept.".

Legea nr. 39/1990 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, art. 2 lit. c): "Analizează și aprobă planul de cooperare între Ministerul de Interne și Ministerul Apărării Naționale, precum și punerea acestuia în aplicare, în legătură cu intervenția și misiunile unităților acestora, inclusiv utilizarea armamentului, munițiilor și tehnicilor din dotare, pentru paza și apărarea unor obiective importante de pe teritoriul național, menținerea și restabilirea ordinii de drept".

Și încă un text de lege, Legea nr. 26/1994 privind Poliția Română, care la art. 46 spune: "Unitățile Poliției Române cooperează cu: Lit. c): "Marile unități, unitățile și instituțiile Ministerului Apărării Naționale în îndeplinirea unor atribuții privind paza unor obiective, combaterea manifestărilor de violență și restabilirea ordinii de drept, apărarea civilă, efectuarea obligațiilor militare" și așa mai departe. (Vociferări în sală.)

Dacă e nevoie, vă pot citi și din alte dispoziții legale ale Poliției, ale siguranței naționale, care toate prevăd că, în momentul în care unitățile Ministerului de Interne, adică forțele de ordine publică, nu pot stăpâni anumite fenomene de dezordine socială, Armata este datoare să intervină. Este o obligație legală. Nu este ceva disponibil, la părerea cuiva sau a altcuiva.

Vă mulțumesc.(Rumoare; vociferări în sală.)

În ce privește măsurile de relansare economică, procesul de restructurare a economiei românești are drept scop stabilizarea și relansarea economică, reducerea pierderilor din sectorul de stat și dezvoltarea sectorului privat, în vederea asigurării resurselor necesare pentru susținerea și creșterea veniturilor populației. (Aplauze în sală.)

Vă mulțumesc.

Situația actuală relevă decalajul dintre procesul de restructurare și aplicarea unor măsuri de protecție socială. Măsurile adoptate în prezent vor elimina aceste neajunsuri, urmărind ca restructurarea unor unități, sectoare, zone, să fie reprezentată de programe concrete de creștere a ocupării, prin crearea de noi locuri de muncă, în special în agricultură, industrie și infrastructură, cu scopul de a asigura reconversia profesională a forței de muncă specializată. Programele concrete de creștere a ocupării, de măsuri active pentru combaterea șomajului, rezultate din procesul de restructurare, vor fi asigurate financiar din resurse interne și externe. Și vă prezint câteva din aceste programe, din aceste măsuri, care stau în atenția Guvernului în perioada următoare.

O primă categorie se referă la consolidarea mecanismelor concurențiale - piața forței de muncă. Este vorba de derularea contractelor încheiate pentru cofinanțarea din fonduri, în cadrul "Programului PHARE - Energie", a proiectelor selecționate pentru dezvoltarea locală și ocuparea forței de muncă în zonele miniere din Valea Jiului și județul Gorj.

A doua direcție privește dezvoltarea regională și locală, întreprinderi mici și mijlocii. Este vorba, în special, despre:

  • utilizarea unui împrumut de la Fondul Internațional pentru Dezvoltarea Agricolă pentru dezvoltarea zonei Munților Apuseni;
  • utilizarea unui împrumut de la B.I.R.D. pentru derularea Progrmului Fondului Român de Dezvoltare Socială;
  • declararea unor zone miniere defavorizate;
  • realizarea unor proiecte de infrastructură sau lucrări publice, ale căror studii de fezabilitate vor fi finanțate prin "Programul PHARE";
  • finalizarea elaborării Programului pentru fonduri de credite pentru regiunile miniere;
  • Program de constituire a unor centre de afaceri destinat reparării clădirilor și renovării spațiilor pentru demararea de activități economice;
  • dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, susținută cu surse financiare bugetare, în valoare de 80 miliarde lei și cu sprijinul Uniunii Europene, în valoare de 36 milioane EURO;
  • de asemenea, va deveni operațională o linie de credit pe termen mediu și lung pentru investiții în sectorul întreprinderilor mici și mijlocii, în valoare de 5,7 milioane EURO, la care se adaugă fonduri în valoare de 4 milioane EURO puse la dispoziție de 3 bănci românești;
  • în sfârșit, acordarea din fondul de șomaj a unor credite în valoare de 6 miliarde lei, în 1999, pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, cu condiția ca minimum 50% din locurile de muncă nou create să fie ocupate de către șomeri.

O a 3-a direcție se referă la agricultură și dezvoltare rurală. În această direcție se au în vedere:

  • continuarea procesului de utilizare a cupoanelor în valoare de 2.200 miliarde lei pentru anul 1999;
  • organizarea de piețe de gros în jurul unor centre urbane;
  • dezvoltarea parcului de utilaje agricole;
  • sprijinirea dezvoltării pieței agricole și exportului de cereale;
  • elaborarea și derularea programului național;
  • normalizarea vieții la sate;
  • dezvoltarea social-economică a spațiului rural prin aplicarea proiectelor-pilot pentru zonele defavorizate;
  • continuarea și accelerarea programelor pentru alimentare cu apă, electrificare, rețele de linii telefonice, infrastructuri de transport, inclusiv pietruirea drumurilor comunale;
  • crearea de noi locuri de muncă în sectoarele neagricole;
  • program de îmbunătățiri funciare pentru 1999, cu un fond bugetar alocat de 525 miliarde lei;
  • utilizarea "Programului ASAL", tranșa a 2-a, în valoare de 150 milioane dolari, pentru dezvoltare rurală;
  • reabilitarea sistemului de irigații;
  • stimularea exportului de produse românești.

O a 4-a direcție se referă la utilizarea capitalului național și constă în constituirea structurilor silvice pentru gospodărirea pădurilor aparținând unităților administrativ-teritoriale și a celor proprietate privată.

O a 5-a direcție privește dezvoltarea infrastructurilor. Și aici sunt mai multe măsuri:

  • continuarea Programului de reabilitare a rețelei de drumuri naționale, precum și a programului de construcții de autostrăzi, prin concesionare;
  • începerea activității de reabilitare a rețelei de căi ferate pe coridorul 4;
  • elaborarea și derularea planurilor urbanistice generale pentru cele 82 de municipii din țară;
  • aplicarea Programului de reabilitare a sistemului de alimentare cu apă a unor orașe, în valoare de aproximativ 110 milioane dolari;
  • aplicarea Programului pentru reabilitarea sistemului de alimentare cu căldură în 5 orașe, etapa întâi, și lansarea etapei a 2-a pentru reabilitarea sistemului de alimentare cu căldură în alte 14 orașe;
  • derularea unor programe pentru construcția de locuințe, inclusiv locuințe sociale și de necesitate;
  • Program pentru satisfacerea cerințelor de apă din zonele deficitare, susținut cu fonduri în valoare de 130 miliarde lei;
  • programe pentru apărarea împotriva inundațiilor, reconstrucție ecologică și conservarea biodiversității factorilor de mediu;
  • gospodărirea unitară și durabilă a fondului forestier, conservarea acestuia și amenajarea bazinelor hidrografice torențiale din domeniul silvic.

Aceste programe vor fi asigurate cu fonduri financiare în valoare de 20 de milioane ECU extern și 20 milioane ECU echivalent intern.

O a 6-a direcție privește ocuparea forței de muncă. În acest sens se au în vedere:

  • derularea Programului pentru ocuparea și protecția socială, finanțat de Banca Mondială, pentru crearea de locuri de muncă cu caracter temporar în zonele miniere și pentru crearea de centre de consultanță pentru inițierea de afaceri în aceste zone;
  • continuarea programului național pentru atragerea în mediul rural a specialiștilor și a tinerilor;
  • se vor emite măsuri pentru ocuparea forței de muncă disponibilizate în județul Hunedoara și în special în bazinul carbonifer Valea Jiului, prin crearea de 1.499 locuri de muncă în cadrul comunicațiilor locale, lucrări de interes public, realizate în colaborare cu primăriile;
  • acordarea de servicii pentru reconversia profesională a 700 persoane în meserii cerute pe piața muncii locale;
  • consultanță și asistență pentru înființarea și dezvoltarea de mici afaceri pentru 900 persoane;
  • cursuri de calificare-recalificare pentru aproximativ 2000 persoane;
  • măsuri de stimulare a încadrării în muncă în 1999 a absolvenților de învățământ superior, pentru 1200 de absolvenți, cu sume alocate lunar, în valoare de 120 milioane lei.

Pe de altă parte, se vor crea oportunități investiționale în următoarele zone miniere, care vor conduce la noi locuri de muncă, după cum urmează:

  • Deva-Brad - circa 890 locuri de muncă, cu o investiție de circa 12 miliarde lei;
  • Bălan - circa 252 locuri de muncă, cu o investiție de circa 0,75 miliarde lei;
  • Borșa-Vișeu, Maramureș - circa 1750 locuri de muncă, cu o investiție de circa 607 miliarde lei.

Iată, domnilor, foarte concret măsurile pe care le propune Guvernul pentru 1999 pentru depășirea dificultăților legate de reconversie, de închidere de unități industriale, de reformă economică.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze în sală.)

Domnul Petre Roman:

Mulțumesc.

În total au fost utilizate 14 minute.

Procedură, domnul deputat Gavra.

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Sigur că ordinea de zi pe care noi am primit-o spunea cu totul altceva. Deci, înainte de a prezenta programul pe care îl are în vedere Guvernul pentru redresarea economico-socială a țării, pentru relansarea economică, pentru stoparea crizei, inclusiv a acestui conflict, trebuia să știm de ce s-a ajuns aici, de ce a fost nevoie să ne confruntăm cu asemenea situații? (Rumoare; vociferări în sală.)

Domnul Petre Roman:

Vă rog, vă rog! Să avem aceeași înțelegere...

Domnul Ioan Gavra:

Deci, domnule președinte, rugămintea este următoarea: fac un apel colegilor noștri să nu transformăm dezbaterile în altceva, pentru că în stradă se întâmplă altceva. Să nu aducem strada în Parlamentul României. Să fim mult mai serioși, pentru că alții au murit și au fost violentați.

Pentru asta suntem noi prezenți aici. Mesajul nostru trebuie să fie altul.

Domnul Petre Roman:

De acord, domnule deputat!

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte, am o rugăminte de procedură...

Sigur că timpii s-au distribuit conform ponderii parlamentare. Chestiunile în discuție sunt însă atât de importante încât cred că reclamă ca în acest buget de timp să se regăsească toate grupurile parlamentare cu oarecare relevanță. De aceea vă propun ca minimum de timp acordat unui grup parlamentar, că e vorba de grupuri parlamentare, să fie de 10 minute. Deci, timpul minim acordat grupurilor care sunt sub 10 minute să se ridice la 10 minute. Cred că nu deranjează pe nimeni, pentru că fiecare are de spus ceva. Cel care vorbește 25 de minute cu siguranță că va spune mult mai mult decât cel care are doar 7 minute. Să fie o cifră rezonabilă - 10 minute.

Domnul Petre Roman:

Domnule deputat, sigur, după cum știți, acest lucru, procedura a fost deja votată, însă eu am să caut să am înțelegerea care cred că este necesară și pe care trebuie să o am, ca președinte al acestei ședințe, în legătură cu această cerere. Repet, procedura de vot și derularea ședinței au fost deja adoptate de către colegi.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania friday, 19 august 2022, 17:18
Telephone: +40213160300, +40214141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro