Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of March 16, 1999
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1999 > 16-03-1999 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of March 16, 1999

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8.43.

Lucrările au fost conduse de doamna Paula Maria Ivănescu și de domnul Vasile Lupu, vicepreședinți ai Camerei Deputaților, asistați de domnii Corneliu Ciontu și Ioan Vida Simiti, secretari.

   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Începem prima parte a ședinței de astăzi cu intervențiile politice ale domnilor și doamnelor colege care au dorit și s-au înscris din timp pentru acestea.

Acum recunosc că prezența este atât de slabă încât nici nu știu care este ordinea în care aș putea să fac acest lucru.

 
  Lazăr Lădariu - apel la memoria afectivă a istoriei;

Domnul Mihai Vitcu de la PDSR este? Nu este, nu? Domnul deputat Lazăr Lădariu, Grupul parlamentar al PUNR.

   

Domnul Lazăr Lădariu:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Nu știu dacă premierul poet, Radu Vasile, a fost sau nu corijent la istorie. Știu doar că gestul lui de a-i gratula pe tovarășii UDMR-iști de la guvernare la împlinirea celor 150 de ani de la Revoluția din 1848-49, este o gafă înscrisă în seria unei politici dâmbovițene falimentare, antinaționale, tot mai îndepărtată de problemele reale ale românilor.

Ca unul care nu obișnuiesc să confund o sărbătoare cu un parastas, știu și țin să-i amintesc premierului că există o memorie afectivă a istoriei și a suferinței care trebuie respectată, iar când cineva sărbătorește pe călăii neamului, jignește pagina îndoliată care cuprinde peste 40.000 de români ardeleni uciși mișelește în 1848-49, cele peste 250 de sate, biserici și mânăstiri arse și rase de pe fața pământului. Or, neam creștin cum suntem, noi iertăm, dar nu uităm.

Ieri, 15 martie 1999, la Târgu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Baraolt, Sfântu Gheorghe, Târgu Mureș, în mai multe localități ardelene, ca în fiecare an după evenimentele dubioase din 1989, au răsunat imnul Ungariei și cel secuiesc la începutul și la sfârșitul festivităților pentru comemorarea așa-zișilor "eroi de la 1848-49", au fluturat drapelele în culorile roșu, alb, verde, totul în numele păcii Europei, al unui europenism de paradă, fanfaronard, cu rol de armă propagandistică tocmai când suntem jigniți și disprețuiți mai mult.

Așa s-a ajuns la tragicele evenimente din acel martie negru din Târgu Mureșul devenit și denumit de atunci "capitală a suferinței românești", când lideri ai UDMR, în numele unor privilegii, doreau distrugerea statului național unitar român, prin separatism etnic și renașterea defunctei "regiuni autonome maghiare" și la chemările la luptă de ieri, 15 martie, pentru enclavizarea și federalizarea României, după modelul "Kosovo". Așa s-a ajuns, peste noapte, la indicatoare bilingve și în localități prin Ardeal la jignirea oștirii române, a jandarmeriei și a poliției. Așa s-a ajuns ca seria pretențiilor absurde să cuprindă și Universitatea Petöfi-Schiller și Ordonanțele de urgență nr.22 și 36, total neconstituționale.

Așa s-a ajuns la oficializarea mascată a celei de a doua limbi oficiale, maghiara, în administrație, prin votul Senatului la art.38-43 din proiectul Legii administrației publice locale, ceea ce îi va obliga, cu siguranță, pe românii ardeleni să învețe ungurește, când limba oficială de stat este româna.

Când un guvern antinațional, surd și orb permite așa ceva, prin acceptarea tacită a unei jigniri, prin nepăsare sfidătoare, sunt posibile forumurile cetățenești de la Cernatul de Jos, Valea lui Mihai și Miercurea Nirajului și imnul unguresc și cel secuiesc, care începe cu "Doamne, nu îngădui să pierdem Ardealul!", și să fluture pe pământ românesc drapelele roșu-alb-verde și nimeni să nu audă nici strigătul Ardealului, nici dangătul de clopot, ca un semnal de alarmă.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea stângă a sălii.)

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc.

 
  Mihai Vitcu - intervenție intitulată Privirile domnului președinte Emil Constantinescu;

Are cuvântul domnul deputat Mihai Vitcu de la PDSR.

   

Domnul Mihai Vitcu:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Intervenția mea am intitulat-o: "Privirile domnului președinte Emil Constantinescu".

Săptămâna trecută am avut surpriza unei revederi a mult iubitului și stimatului nostru conducător, domnul președinte Emil Constantinescu, este adevărat, nu în Parlamentul României, așa cum s-ar fi cuvenit după doi ani de la exercitarea mandatului, ci prin intermediul micului ecran. L-am privit în ochi, așa cum ne-a cerut în campania electorală a anului 1996. Niște ochi obosiți și tulburi, dar la fel de șireți ca și atunci, încercând o justificare a tuturor promisiunilor neonorate, dar, ce-i mai trist, făcând altele care, cu siguranță, vor avea aceeași soartă.

Îmi amintesc cu câtă convingere spunea atunci că, dacă promisiunile celebrului "Contract cu România" nu se vor împlini în 200 de zile, demisia semnatarilor, deci, implicit a domniei sale, se va realiza imediat. Acum face declarații la fel de nevinovate, cu priză la omul de rând: "Eu nu țin neapărat să fiu reales, nu țin neapărat să candidez și aceasta îmi dă posibilitatea să spun ce cred față de toată lumea și nu am menajat pe nimeni". Și ce spune domnia sa, ca să amintesc doar câteva din afirmațiile recente, că "l-a apucat scârba de ceea ce se petrece în România, că politica care o fac probabil actualii guvernanți este murdară și mizerabilă, că presa care l-a propulsat în scaunul prezidențial nu-și mai face datoria ca altădată", etc., etc. Ceea ce este mai trist, este faptul că domnul președinte Constantinescu a ajuns în sapă de lemn. Ca tot românul, și-a făcut iluzii că "vremea generațiilor de sacrificiu s-a terminat". A ajuns domnul președinte să-și vândă apartamentul din Pajura, acolo unde căra, la etajul 8, apă cu găleata, pentru a da niște bani copiilor săi, spre a-și rezolva problema propriilor locuințe.

Se vede treaba că afacerile au mers prost, că omul iscusit, primarul Capitalei, nu este sensibil la "drama familiei Constantinescu" și stau săracii care cum pot: "băiatul cu soția în subsol, fata la mansardă, în pod, iar cuplul prezidențial, împreună cu soacra, stau înghesuiți pe undeva în aceeași locuință, pe o stradă unde mai circulă și mașini". Vai de liniștea și odihna domnului președinte, care, măcar la Palatul Cotroceni nu are un pat în tot palatul și trebuie să folosească numai birourile, pentru fel de fel de întâlniri într-o aglomerație de nedescris. Prevăzător, președintele nostru, cu modestia care-l caracterizează, spune că, în condițiile în care nu va mai fi președinte, va sta undeva "cu chirie", sau, mă rog, o să vadă domnia sa.

Ce mai spune domnul președinte. Fascinat de personalitatea marelui domnitor Alexandru Ioan Cuza, ne mai amintim de începutul campaniei electorale din 1996 la Ruginoasa, domnia sa face vizite incognito în orașele și satele patriei. Va face vizite fără să anunțe presa, ba mai mult, o amenință cu manipularea. Nu ar fi prima dată, spunem noi, deși spune că este prima dată. Dacă va fi în Dobrogea, va anunța că se află în Maramureș. Explicația este comportamentul anormal al oamenilor în prezența presei. Or, domnia sa, la fel ca și Cuza, vrea să aibă contacte normale. Aceste contacte nu exclud întâlniri cu persoane dragi. Acum trebuie spus că și domnitorul Cuza și domnul președinte au mai rătăcit cărările și lumea a mai vorbit și vorbește. O mențiune doar, că domnitorul Cuza avea gusturi mai alese.

În concluzie, domnule președinte, noi vă privim de doi ani și ceva în ochi, mai rămâne ca și dumneavoastră, în timpul care v-a mai rămas, în drumurile lungi și obositoare pe care le parcurgeți în acest an al eclipsei totale de care aveți parte, să vă uitați și dumneavoastră în ochii oamenilor. Nu este nevoie să schimbați nici un cuvânt. Uitați-vă adânc în ochii lor și poate o să înțelegeți ceva, ceva mai mult decât spun toți cei ce vă înconjoară.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da și noi vă mulțumim.

 
  Daniela Bartoș - manifestarea îngrijorării față de degringolada sistemului sanitar;

Are cuvântul doamna deputat Daniela Bartoș, se pregătește doamna deputat Leonida Lari.

   

Doamna Daniela Bartoș:

Doamnă președinte,

Domnilor colegi,

Știm cu toții că la data de 1 aprilie urmează să intre efectiv în funcțiune Legea asigurărilor sociale de sănătate. Conform Ordonanței de urgență nr.72 din 29 decembrie 1998, trebuia ca, în perioada scursă de la începutul anului, să se organizeze toată infrastructura necesară aplicării acestui act normativ. Cu toate că existau termene precise pentru aceasta, la ora actuală nu s-a dat încă publicității contractul-cadru pe baza căruia urmează să se facă contractările de servicii între furnizorii serviciilor de sănătate și casele de asigurări de sănătate.

De asemenea, nu s-a realizat informatizarea la nivelul tuturor caselor de asigurări, element deosebit de important în privința controlului atât al celor care au datoria de a furniza fondurile necesare, cât și a modului cum sunt utilizate aceste fonduri.

În această perioadă scurtă de la începutul anului, guvernanții nu au făcut altceva decât să discute funcțiile de conducere ale Casei Naționale de Asigurări, care nici ea nu a scăpat de amenințarea algoritmului politic.

De asemenea, nu s-a putut finaliza lista medicamentelor care urmează să fie compensate din fondurile Casei de Asigurări și, mai grav decât aceasta, nu s-a putut stabili modul și procentul de compensare al medicamentelor.

În aceste condiții, la 1 aprilie, sistemul de sănătate din România este din nou în impas și este deplin înțeleasă îngrijorarea tuturor celor care lucrează în sistem. Lucrătorii sanitari sunt îngrijorați și de soarta bolnavilor, dar și de propriile persoane care nu știu cum vor putea fi plătite pentru munca prestată în absența contractului de serviciu.

În condițiile în care starea de sănătate a populației este din ce în ce mai precară, cum vă puteți permite, domnilor guvernanți, să patronați această degringoladă din sănătate? Măsurile organizatorice contradictorii, de cele mai multe ori rodul unor interese de grup, au dus la o dezorganizare fără precedent a sistemului sanitar. Nu sunt puține păreri de un pesimism extrem, care exclud orice posibilitate de soluționare a crizei de sănătate, pe fondul crizei generale al degradării accentuate a calității vieții, a haosului general și a pericolului colapsului final. La aceasta se adaugă și măsurile dizarmonice, unele chiar ilogice, de aplicare a privatizării.

Efectele Ordonanței 124 privind cabinetele medicale au făcut ca medicii care au avut curajul să-și deschidă cabinete, deschizând drumul spre privatizare, să fie, deocamdată, extrem de nemulțumiți.

Cum doriți să dezvoltați sistemul privat în sănătate, ca o alternativă la cel public, prin măsurile restrictive pe care le promovați?

În aceste condiții, PDSR-ul atrage atenția celor răspunzători în prezent că în curând vom constata o creștere marcată a mortalității, nu prin incompetența medicilor, ci prin imposibilitatea pacienților de a accede la îngrijirile medicale și mai ales la tratamente, atât în unitățile medicale, dar mai ales în condițiile de ambulator.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și noi vă mulțumim, doamnă deputat.

 
  Leonida Lari Iorga - comentariu pe marginea Tratatului dintre România și Ucraina;

Are cuvântul doamna deputat Leonida Lari, se pregătește domnul deputat Iftene Pop.

   

Doamna Leonida Lari Iorga:

Stimați colegi,

Înainte de a fi încheiat Tratatul între România și Ucraina, de cedare a nordului Bucovinei, la Ministerul Afacerilor Externe au fost invitați reprezentanții tuturor partidelor parlamentare și atunci mi-a fost dat să aud o frază care m-a izbit pur și simplu prin cinsimul ei față de propria țară: "Noi avem nevoie de o Ucraină stabilă și puternică". Fraza a rostit-o ministrul de externe Adrian Severin, fostul ministru, drept care i-am replicat: Dar de ce n-am avea nevoie de o Românie stabilă și puternică? Mi-am reamintit toate acestea, fiindcă recent, la Antena 1, în dialogul cu Marius Tucă am auzit aceeași frază, numai că, de astă dată rostită de președintele țării, Emil Constantinescu.

Cu părere de rău, domnul Marius Tucă nu a insistat cu întrebările până la capăt, căci, măcar încă două se impuneau. Cum poate domnul președinte să spună că semnarea acestui act a fost voința poporului, când nu a avut loc nici un referendum și sacrificiul sau mai bine zis sacrilegiul istoric s-a făcut cu mare fereală și mare pază de masele populare la stațiunea Neptun. Ce-i cu avertismentul că dinspre Ucraina ne păștea mare pericol de război și că începuserăm niște mișcări pe Insula Șerpilor, când nici o țară nu năvălește așa, hodoronc-tronc, peste altă țară fără niște declarații, în cel mai rău caz ultimatumuri, măcar ca acela făcut de URSS în '40, și apoi incoerența, lipsa de logică a frazei: "Avem nevoie de o Ucraină stabilă și puternică."

Păi, stimabililor domni, fiind Ucraina mai puternică decât România, ea sigur va fi și mai impertinentă în pretențiile sale vizavi de teritoriile noastre strămoșești, fapt care s-a și văzut după semnarea tratatului. Bieții români de acolo nu mai au nici drepturile care le aveau până la semnare și nici să sufle măcar românește.

Dar principala temă de meditație pe care o propunem este alta. Cine este inițiatorul, cine a dat curs frazei cu pricina: "Avem nevoie de o Ucraină stabilă și puternică." Și a pus-o, ba în gura fostului ministru de externe, ba în gura președintelui țării, iar ei o repetă ca papagalii, fără a încerca să și-o lămurească, legând actualitatea cu istoria Țării Românești, cu suferințele de veacuri ale poporului român. Cine-i "eminența cenușie", vădit antinațională, care le-a băgat fraza respectivă în cap? Și ei iarăși o repetă mereu din an în an, într-o veselie, negândindu-se la prejudiciile pe care le aduc țării. O fi această "eminență cenușie" străină românilor din țară? O fi de peste ocean, unde Ucraina are un lobby foarte puternic? Până la urmă se va afla și aceasta. Deocamdată, una este limpede: fraza a fost însușită de papagalii noștri foarte lesne și pactul cu Ucraina este de fapt "pactul papagalilor".

Mulțumesc. (Aplauze slabe.)

 
  Iftene Pop - exprimarea dezamăgirii față de decizia de a se limita libertatea de mișcare a Papei cu prilejul apropiatei vizite în România;

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Are cuvântul domnul deputat Iftene Pop, PNȚCD, și se pregătește domnul deputat Ionel Marineci, PDSR.

   

Domnul Iftene Pop:

Vorbesc în nume personal.

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ca român greco-catolic, dar cred că și alți concetățeni gândesc la fel, indiferent de religia sau etnica căreia îi aparțin, îmi exprim surprinderea și dezamăgirea față de decizia de a se limita libertatea de mișcare a Sanctității Sale Papa Ioan Paul al II-lea cu prilejul proiectatei sale vizite în România.

Consider că interzicerea ca Sanctitatea Sa să viziteze provinciile unde sunt cei mai mulți credincioși catolici, este nu numai o jignire adusă conducătorului spiritual a peste un miliard de oameni, personalității cu cel mai mare impact asupra lumii contemporane, dar transformă și vizita Papei, care trebuia să fie un eveniment prin excelență benefic, o deschidere a țării noastre către lumea civilizată, într-un argument pentru a fi în continuare considerați o țară greu accesibilă valorilor democratice, sub imperiul totalitarismului remanent.

În același timp, nu cred că Sanctitatea Sa Paul al II-ea, în generozitatea sa apostolică, și-ar fi precupețit puterile fizice...

Din sală:

...este bătrân săracu!...

 
   

Domnul Iftene Pop:

...chiar și așa slabe cum sunt, pentru a vizita pe aceia care au rămas fideli Bisericii lui Hristos, în ciuda persecuției din ultimele decenii.

Este greu de înțeles ca Blajul, mica noastră Romă, centrul și focarul neîntrerupt al greco-catolicismului, al renașterii naționale a tuturor românilor și încă în accepțiunea modernă a ideii naționale, să nu aibă bucuria de a-l primi pe înaltul Pontif.

Ne vom ruga lui Dumnezeu ca să-i întărească puterea de a da o binecuvântare apostolică în viitoarea vizită pastorală în acest oraș sacru, lângă mormântul lui Inochentie Micu Klein, și de a primi mărturia fidelității și întruchipării vii a unei biserici martire.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și noi vă mulțumim.

 
  Ionel Marineci - declarație intitulată Dezechilibru în toate;

Are cuvântul domnul deputat Ionel Marineci, se pregătește domnul deputat Petre Șteolea, PUNR.

   

Domnul Ionel Marineci:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o, prin trimitere la volumul de poezii al lui Radu Mischiu "Echilibrul în toate", "Dezechilibrul în toate". Și am și un motto, îi aparține lui Lucian Blaga, care spune așa: "Se poate simula, cu o oarecare consecvență, o pasiune, o meteahnă, boala, sănătatea, hărnicia, generozitatea, chiar și energia, numai inteligența nu."

Declarația mea politică de astăzi este determinată de două lucruri, lucruri care m-au făcut să apelez la acest motto. Unul privește o scrisoare a președinției României, adresată unor parlamentari și semnată de un anume Constantin Teleagă, și al doilea este un punct de vedere al Guvernului României la propunerea legislativă nr.5/1999. Amândouă cazurile sunt mostre clare ale neputinței și lipsei de abilitate a celor care roiesc în jurul puterii sau chiar o exercită.

Despre ce este vorba. Acum o săptămână am făcut o declarație politică în care încriminam atitudinea disprețuitoare a președintelui față de lumea politică. Ei bine, dacă unele îndoieli planau asupra acestor afirmații din cauza posibilității scoaterii din context de către presă, de data aceasta, consilierul domnului președinte a ținut cu tot dinadinsul să întărească spusele dumnealui, ba mai mult, spune: "Vă trimitem, spre o mai bună informare, având în vedere unele comentarii...". Cu alte cuvinte, domnul consilier consideră o declarație politică egal un comentariu, iar noi nu suntem bine informați.

Pentru a încheia subiectul, cer încă o dată președintelui să-și ceară scuze aici în Parlament față de afirmația: "pe când lumea politică este murdară și mizerabilă" și, deși neacademic, mai spun: "Schimbați consilierii, pentru a nu vă murdări mai mult, domnule președinte!"

Cu privire la punctul de vedere al Guvernului la propunerea legislativă nr.5/1999, această inițiativă îmi aparține, vreau să protestez pentru ofensa care mi se aduce și am în vedere de fapt cu ceea ce începe acest răspuns, avem în vedere referirea la două acte normative: HG 8/99 și HG 462/94.

Eu nu amintesc nimic despre aceste acte în inițiativa legislativă. Este grav că un secretar de stat, Mihu Miron Biju, semnează hârtii pe care consilierii nu i le redactează corect și cred că nu mai este nimic de înțeles: prăpastia creată între etajul puterii, parterul sfătuitorilor și demisolul în care omul obișnuit își pierde dramatic speranța, tot așteptând să se aprindă luminița.

Dați-mi voie să fac și o glumă. Un confrate de la putere îmi spunea zilele trecute că, la capătul tunelului, luminița este de fapt PDSR-ul.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Bună glumă!

 
  Petru Șteolea - intervenție cu titlul: Când speranței i se frâng aripile;

Are cuvântul domnul deputat Petre Șteolea, se pregătește domnul deputat Leonard Cazan.

   

Domnul Petru Șteolea:

Doamnă președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Intervenția mea de astăzi poate are și un titlu: "Când speranței i se frâng aripile".

Inițiativa târzie a Guvernului de a readuce în viață zone din țară unde, datorită unei singure și unice valențe a procesului de restructurare a unităților economice, aceea a disponibilizărilor masive de personal și unde lipsesc investițiile, deci investitorii, a fost luată inițiativa de legiferare a zonelor defavorizate, inițiativă luată de voie, de nevoie, bine primită și cu o oarecare speranță. Și aceasta atât din partea investitorilor, cât și din partea acelora cărora acțiunea guvernamentală de ultim ceas le-a dat o fărâmă de speranță: locuitorii zonelor defavorizate.

Imediat după declararea a 20 de asemenea zone, și în special zone miniere, în 10 județe ca zone defavorizate, la începutul lunii februarie a.c., mulți investitori români și străini și-au arătat interesele pentru unele din acestea, chiar și pentru zona Văii Jiului împotriva scepticismului declarat de guvernanți într-o anumită perioadă.

Până aici, toate bune și frumoase, însă, după nici 3 săptămâni de la declararea zonelor speciale, Guvernul revine asupra deciziei sale și, printr-o notă, restrânge suprafața onora din acestea. Motivul: aria geografică pe care se întind zonele defavorizate este prea mare. Ca urmare, 33 de localități din 5 zone miniere își pierd statutul de zone defavorizate. Guvernul a decis să rămână în continuare zone speciale numai localitățile în care își desfășoară activitatea activități miniere. În primă instanță, o decizie logică și normală în ceea ce înseamnă această activitate, dar există și alte zone în care monoindustrialul este valența vieții economice și sociale; aici, Guvernul nu mai vine cu nimic.

După părerea multora, demersurile ulterioare făcute ca jumătate din România să intre în regimul zonelor defavorizate a fost condamnat tocmai de către membri ai Guvernului, dar poate aceasta este o realitate, poate este cazul ca, împreună, reprezentanți ai guvernelor și ai autorităților locale să tragă o linie, o linie fermă în ceea ce înseamnă definirea tuturor zonelor țării care se pot declara ca zone defavorizate. Acest lucru este o necesitate.

Guvernul a dat, prin această decizie de care aminteam, încă o dată dovadă de inconsecvență și incoerență și aceasta în condițiile în care în joc sunt, așa, pe ultima sută de metri, investitori români și străini, care, deși reticenți față de legile românești, intenționează totuși să investească aici. Intenția poate s-ar putea schimba în situația când legile se schimbă de la o zi la alta.

Este, de asemenea, o incoerență în ceea ce înseamnă faptul că, până în prezent, nu s-a emis, așa cum prevede art.5, alin.2 din Ordonanța de urgență privind regimul zonelor defavorizate, acea Hotărâre de Guvern privind acordarea facilităților prevăzute în această ordonanță. Este și acesta un semn de întrebare. Dar semne de întrebare sunt multe. O analiză urgentă, concertată, bilaterală, Guvern-autorități locale și emiterea acelei hotărâri de guvern se impune cu acuitate.

Poate se impune și pentru acele zone, și este prioritar acest lucru, din județul Hunedoara în care efectul, pe de o parte, acela al măsurilor luate până în prezent de a descuraja autoritățile locale să propună Guvernului declararea unor zone ca defavorizate în cazuri justificate și temeinice, combinat cu efectul de a se amâna luarea unor asemenea decizii îndreptățite pentru asemenea situații, face ca în lista de așteptare să fie zonele: Poiana Ruscăi pentru minerit, Hunedoara, municipiul Hunedoara pentru siderurgie și zona Orăștie pentru industria de apărare. Sunt tot zone monoindustriale, dar toate acestea fac ca această stare de lucruri, această incertitudine și nesiguranță să domine atât pe investitori, cât și pe cei care așteaptă un loc de muncă. Speranța, mai ales a acestora din urmă, abia mai pâlpâie.

Ar fi cazul, domnilor guvernanți, ca prin măsuri de corectare a acestei stări de lucruri să redați speranța acestor oameni astfel încât pâlpâirea luminiței speranței să nu aibă aceeași soartă cu luminița de la capătul tunelului pentru imensa majoritate a ...

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog, domnule deputat, pâlpâiți și dumneavoastră 3 minute, vă rog.

 
   

Domnul Petru Șteolea:

S-a stins de mult sau poate a intrat într-o eclipsă prelungită, această luminiță. Ar fi păcat!

Mulțumesc, doamna președinte.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și noi vă mulțumim. Vă rog, domnilor colegi, să vă limitați la 3 minute, sunt foarte mulți înscriși și este bine să ia cuvântul toată lumea.

 
  Leonard Cazan - declarație în atenția Președintelui României;

Are cuvântul domnul deputat Leonard Cazan și se pregătește domnul deputat Radu Mânea, PNȚCD.

   

Domnul Leonard Cazan:

Doamna președinte,

Doresc de la început să vă rog să aveți amabilitatea ca, în situația în care aveți vreun comentariu sau de dat vreo replică la declarația mea, să o faceți de la acest microfon, să nu fiu în aceeași situație cu colegul meu Marineci. Vă mulțumesc.

Declarația politică pe care o fac astăzi este în atenția domnului Emil Constantinescu, președintele României.

"Există o filosofie a vieții în care este absolut necesar, de la cel mai simplu om până la șeful statului, să accepți realitatea așa cum este și nu cum vrei sau ai dori să fie." Am citat din transcrierea discuției informale pe care președintele Emil Constantinescu a avut-o cu reprezentanți ai presei în biroul rectorului Universității București pe 5 martie.

Am fi tentați să clamăm înțelepciunea unei asemenea afirmații și, bineînțeles, și pe cel care o emite dacă eventual am trăi în altă lume, poate și într-o altă țară decât România. De ce? Pentru că, de peste doi ani, domnul președinte și coaliția care l-a propulsat la Cotroceni mistifică realitatea. Numai ignoranța sau reaua credință îl pot face pe actualul președinte al țării să afirme că prin continuarea măsurilor de reformă aplicate până în prezent, în 6 luni, România va avea o economie sănătoasă și solidă.

Să nu fi aflat, oare, președintele Constantinescu faptul că, prin ceea ce se întâmplă în ultimii doi ani în economie, România a ajuns să fie folosită în toată lumea numai prin comparații negative?

Ceea ce este cel mai grav este lipsa perspectivei de a realiza vreodată această economie solidă și sănătoasă prin continuarea aplicării politicii economice dezastruoase pentru țară și pentru cetățeni, de altfel singura de care s-a dovedit capabilă coaliția CDR – PD – UDMR și guvernele pe care le-a propus.

Oare mai este nevoie să dovedim că astăzi în România se produce din ce în ce mai puțin? Că productivitatea muncii a scăzut în ultimii doi ani practic în toate ramurile economiei? Că exportul s-a diminuat și importul a crescut alarmant, rezultând un deficit al balanței comerciale de peste 3,5 miliarde dolari? În același timp, consumul populației și puterea de cumpărare a veniturilor acestora a scăzut cu peste 30%.

Oare la ce fel de economie solidă și sănătoasă se referă domnul președinte? La o economie care a fost falimentată prin ignorarea a tot ceea ce este valoros în spațiul național? Pentru că, altfel cum am putea explica faptul că, în timp ce efectivele de animale se diminuează vertiginos, importurile de animale vii și produse au crescut de 3,5 ori într-un singur an, 1998, importurile de carne de 6,2 ori, importul de produse de panificație de 2 ori, importul de îngrășăminte de 2 ori, iar combinatele noastre au produs în decembrie ’98 doar 11% din producția corespunzătoare a anului ’97, importul de textile și produse textile a depășit 1,3 miliarde de dolari în anul trecut, în timp ce întreprinderile din industria ușoară sunt închise.

Un fapt foarte grav constă în încetarea practică a procesului investițional care nu mai reprezintă un factor al creșterii economice. Cred că este suficient să amintim că în anii ’97 – ’98 investițiile au scăzut față de ’96 cu circa 35%, pentru a înțelege că nu ne putem aștepta în viitorul apropiat la apariția de noi factori de producție capabili să redreseze situația economică.

Nu trebuie uitat, de asemenea, că, prin politica economică promovată de coaliția de dreapta, PIB a scăzut cu 15%, iar pentru 1999 s-a programat un regres de 2%, ceea ce va face ca România să realizeze în acest an un PIB egal cu cel din 1978, adică acum 21 de ani.

Aceasta este adevărata situație economică de la care domnul președinte promite un al doilea contract de 200 de zile care, de această dată, devine contractul pe 6 luni, contract care, fără nici un dubiu, va avea aceeași soartă cu primul.

Credem însă că este inutil și prea târziu să-l mai avertizăm pe domnul Emil Constantinescu de starea gravă a economiei. Avem însă dreptul de a-i cere să-și onoreze obligațiile constituționale și să facă dovada afirmațiilor sale în fața țării, în Parlamentul României, în fața lumii politice "murdare și mizerabile" din care domnia sa nu se poate exclude, dar cu care, și dorim să o spunem clar și răspicat, PDSR nu este de acord să fie identificat, după cum nu poate să fie făcut vinovat de dezastrul economic al țării.

Mulțumesc.

 
  Radu Mânea - pledoarie pentru promovarea adevărului, a moralității în politică și a dialogului constructiv;

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Are cuvântul domnul deputat Radu Mânea.

Se pregătește domnul deputat Sever Meșca, PRM.

   

Domnul Radu Mânea:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Prin domnii Ion Iliescu și Adrian Năstase, vocile cele mai autorizate ale PDSR, s-a relansat vechea idee, de altfel, a dialogului Putere – Opoziție pentru identificarea celor mai potrivite soluții de stopare a declinului și relansare a economiei românești. Nimic mai normal, va spune poporul, la un partid care se dorește a fi respectat, dar, ca să fii respectat, trebuie să-i respecți în primul rând pe parteneri.

Desigur, la masa dialogului, față în față, vor trebui să se așeze reprezentanții cei mai autorizați ai PNȚCD și PDSR alături de partenerii de la Putere sau, după caz, din Opoziția parlamentară. Dar, concomitent cu oferta dialogului, PDSR, prin intermediul cotidianului de partid "Dimineața", în numerele sale din datele de 11 martie, 12 martie și 15 martie a.c., lansează atacuri suburbane, murdare și mincinoase la adresa PNȚCD și a liderilor săi. Atacurile nu se limitează la liderii în viață ai partidului, încercând că murdărească imaginea și amintirea unor înaintași ai PNȚCD care prin personalitatea lor au rămas în istorie.

Să fi scăpat redacția ziarului "Dimineața" de sub controlul politic al PDSR? Greu de crezut. Să fi scăpat autorul articolului de sub controlul redacției? La fel de greu de crezut. Să fie vorba de veșnica duplicitate a liderilor PDSR, care una spun în fața camerelor de luat vederi și alta instrumentează prin alte mijloace? Ne abținem deocamdată să tragem concluzii până când liderii PDSR nu-și vor exprima public poziția vis-à-vis de articolul "Câteva adevăruri despre PNȚCD și viitorul sumbru al acestuia", publicat în serial în cotidianul de partid "Dimineața".

În memoria lui Corneliu Coposu și a liderilor PNȚCD care au putrezit în pușcăriile comuniste, vă somăm să faceți publică poziția domniilor voastre față de articolul în cauză. Și aceasta, în interesul promovării adevărului, a moralității în politică și a dialogului constructiv în interesul țării.

La "masa verde" a dialogului, și unii și alții, dar mai cu seamă domniile voastre, trebuie să ne așezăm cu conștiința curată.

Eliberați-vă de patimi și apucături tipic comuniste și dialogul poate începe.

Vă mulțumesc.

 
  Sever Meșca - referire la criza politică militară din Kosovo și câteva întrebări legate de aceasta;

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Are cuvântul domnul deputat Sever Meșca, PRM. Se pregătește domnul Neculai Grigoraș, PDSR.

   

Domnul Sever Meșca:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Mă voi referi astăzi în principal la o gravă criză politico-militară aflată în apropierea granițelor țării – criza din Kosovo.

În legătură cu această criză, permiteți-mi, doamnelor și domnilor colegi, considerând că fiecare dintre dumneavoastră poate spune Cogito ergo sum, să vă adresez câteva întrebări.

Câtă vreme va mai idealiza și fetișiza Guvernul român orice decizie luată pentru România în cancelariile occidentale, inclusiv ale NATO? Câtă vreme va mai considera Guvernul României că orice decizie NATO este infailibilă? Cum este posibil să fie angajată România într-o aventură periculoasă și imorală împotriva Iugoslaviei, stat, sperăm, încă suveran și independent? Cum poate admite să ne asumăm riscurile unui stat membru NATO, când România a fost tratată cu atât dispreț, fiind lăsată cu mâna întinsă în afara porților acestei structuri politico-militare? Cum este posibil ca anumiți guvernanți și anumiți pretinși analiști politici să considere o mare victorie faptul că NATO a ajuns să aibă frontiere cu România?

Pentru a facilita analiza situației și sedimentarea unor concluzii juste și fundamentate, permiteți-mi să semnalez cu satisfacție apariția Monitorului extern nr.3, elaborat de Departamentul pentru informare parlamentară a Parlamentului României – Centrul pentru studii și cercetări.

Vom desprinde din respectivul document, care nu poate fi acuzat de partizanat politic, faptul că această criză din Kosovo "…dincolo de detaliile tehnice, reprezintă o miză uriașă în procesul de reinventare a NATO, care înseamnă și definirea noii identități a organizației. Istoria arată că alianțele victorioase se destramă după câștigarea războiului."

Analiștii Parlamentului României desprind din studierea unei largi documentații provenind de la ROMPRES, REUTERS, RADOR și presa română: "Noul concept strategic care trebuie definit și adoptat la Summitul din aprilie al NATO. din această perspectivă, NATO se află într-o criză de identitate, iar baza juridică a viitoarelor intervenții este faptul că SUA vor să impună principiul conform căruia voința unui grup de state democratice reprezintă o bază legală solidă pentru a interveni militar dacă percep o amenințare la adresa intereselor lor.", pentru ca în sinteza discursului de politică externă a președintelui Bill Clinton să fie redată esența politicii americane: "Președintele iugoslav Slobodan Miloșevici trebuie să înțeleagă că momentul actual impune reținere, altfel NATO este pregătită să acționeze. Din cauza riscului de extindere a conflictului, SUA au - atenție! - un interes național clar definit ca luptele să înceteze în Kosovo. NATO trebuie să fie gata să se desfășoare în această provincie pentru a încuraja renunțarea la arme."

În final, doresc să subliniez faptul că SUA au interese naționale clar definite, ceea ce României i se pare că îi este interzis.

De asemenea, apreciind sincer acest Monitor extern, permiteți-mi, doamnelor și domnilor colegi, să-l citez pe fostul secretar de stat american, Hanry Kissinger, care, în numărul din 22 februarie al celebrului ziar "Washington Post", avertizează că "Angajamentul cu final deschis al administrației în Kosovo este lipsit de scop strategic și o strategie de ieșire. Desfășurarea de trupe propunsă pentru Kosovo nu are legătură cu vreo amenințare la adresa securității americane, așa cum este ea în mod tradițional percepută. Kosovo nu este o amenințare mai mare pentru America decât Haiti pentru Europa."

Sper că domnul Kissinger nu va fi acuzat de politică și sentimente antiamericane.

Vă mulțumesc.

 
  Neculai Grigoraș - prezentarea, în sinteză, a rezultatelor politicii economice a actualului guvern;

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Are cuvântul domnul deputat Neculai Grigoraș.

Se pregătește domnul deputat Petre Țurlea.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați invitați,

Recent, Comisia Națională pentru Statistică a dat publicității situația indicatorilor economico-sociali realizați în anul 1998. Dintre aceștia, PIB, indicator care reprezintă în sinteză nivelul de dezvoltare al țării, scade cu 7,3% față de anul precedent, după ce, în anul 1997, înregistrase, de asemenea, o scădere cu 6,6%.

Pentru toate sectoarele economiei, anul 1998 a însemnat un an al dezastrului. Balanța comercială a înregistrat în 1998 cel mai mare deficit din perioada de după 1989, respectiv 3,52 miliarde dolari. Consecința cea mai dramatică a acestei stări de lucruri o reprezintă scăderea veniturilor populației, care se situează la finele anului 1998 la 60,1% față de 1989.

Acesta este rezultatul politicii Guvernului actual, care a dovedit că nici după doi ani de guvernare nu este capabil să facă față problemelor economice și sociale ale țării și de cele mai multe ori nici nu este preocupat de aceasta - a se vedea certurile din interiorul Coaliției pe probleme de algoritm de guvernare sau demisiile de Guvern ori deciziile controversate în diverse domenii, cele mai multe dintre ele contrazise de realități sau de alte decizii, și aici în top se situează sarabanda ordonanțelor care de cele mai multe ori modifică ordonanțe deja modificate și alte și alte aspecte.

Principala preocupare a Guvernelor Victor Ciorbea și Radu Vasile a fost de a da satisfacției Fondului Monetar Internațional, iar principalul mod de a da satisfacție Fondului a fost de a accepta fără rezerve orice condiție impusă de acesta. Mergând în această direcție, economia românească este în pericol de a înceta să mai existe ca sistem unitar prin nerespectarea unor proporții între sectoarele componente ale acesteia, proporții care să permită corelațiile necesare funcționării unui sistem.

Începută în 1997, izolarea României față de lumea occidentală, și nu numai, s-a accentuat în 1998. Respinsă din primul val de integrare în NATO, amânată sine die în privința integrării în Uniunea Europeană, România a ajuns să fie acum ocolită și de investitorii cei mai temerari. Cauzele sunt cunoscute. nu este aici nici locul, nici momentul unei analize în detaliu, dar descalificările repetate ale agențiilor de rating acordate României în anul 1998 și în primele luni ale acestui an, respectiv cotarea la un nivel crescut al riscului de țară, nu sunt întâmplătoare, ele calificând starea în care a fost adusă țara în ultimii doi ani de guvernare.

Din păcate, previziunile Partidului Democrației Sociale din România în privința rezultatelor guvernării actuale s-au adeverit. De nenumărate ori am atras atenția asupra direcției greșite în care se merge, dar semnalele noastre au fost interpretate în mod tendențios ca fiind de natură electorală ori ca piedici în calea guvernării, așa cum orice soluție propusă de noi a fost respinsă din start doar că venea de la PDSR.

La ce se poate aștepta populația țării în anul 1999? Dacă pentru anul 1998 programul guvernamental preconiza "menținerea în termeni reali a PIB la nivelul anului 1997", iar rezultatele sunt dezastruoase, pentru anul 1999, pentru care se preconizează un PIB mai redus cu 2,5% față de anul precedent, rezultatele pot fi anticipate din perspectiva în care a fost condusă economia în anii ’97 și ’98 - drept catastrofale. Dovadă stau și rezultatele pentru luna ianuarie a acestui an, comunicate de aceeași instituție, Comisia Națională pentru Statistică, care arată o scădere a producției industriale cu 7,8% față de luna precedentă, ca să ne referim doar la unul din indicatorii dezvoltării economice.

În acest timp, Guvernul stă și meditează, dar nu singur, dacă să-și angajeze sau nu răspunderea în fața Parlamentului, ambele variante fiind noi dovezi ale eșecului guvernării PNȚCD – USD – UDMR. Tot în acest timp, economia își urmează cursul implacabil spre prăbușire, iar viața celor mai mulți români spre mizerie.

Vă mulțumesc.

 
  Petre Țurlea - argumente istorice privind Revoluția maghiară de la 1848; solicitarea unei explicații pe această temă din partea colegilor maghiari;

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Are cuvântul domnul deputat Petre Țurlea.

Se pregătește domnul deputat Rânja Traian PNȚCD.

   

Domnul Petre Țurlea:

Stimată doamnă,

Doamnelor și domnilor colegi,

Ca istoric, vin în fața domniilor voastre pentru a da un răspuns și pentru a cere o explicație unuia dintre colegii noștri.

marțea trecută, la această tribună, un distins deputat maghiar a venit și a vorbit despre Revoluția maghiară de la 1848, prezentând, conform unor statistici oficiale maghiare și austriece din a doua jumătate a secolului XIX, ideea că au fost asasinați în Transilvania în acel moment revoluționar între 4.000 și 10.000 de români. Evident, concluzia era aceea că întreaga istoriografie românească este formată din mincinoși.

Colegul nostru a folosit o metodă de inducere în eroare clasică: a spus doar jumătate de adevăr. La 1848 – 1849 au fost omorâți de către unguri, într-adevăr, în jur de 10.000 de români încadrați în unitățile militare românești; doar aceștia au fost înregistrați de statisticile oficiale. Alți 30.000 de români, care nu făceau parte din unitățile militare, au fost asasinați în satele lor numai pentru faptul că nu erau maghiari. Astfel, se ajunge la 40.000 de morți. Iată și informațiile de epocă, numai câteva din ele, validând aceste cifre:

1. Revista "Bucovina", nr.1 din 6 ianuarie 1850, menționa 10.000 de români transilvăneni morți în timpul luptelor și 30.000 uciși, cu sau fără judecată, de către "tribunalele de sânge", ceea ce înseamnă că au fost 10 - 20 de români pe sat.

2. În 1851 apărea la Londra o lucrare monografică a lui Blaze de Bury despre Germania, Ungaria și Austria. În volumul II, pag.285 – 286 se menționa faptul că, în timpul Revoluției, maghiarii au distrus în Transilvania 240 de sate românești și au omorât între 35 și 40.000 de români. deci este o lucrare engleză.

3. Un istoric american, Milton Lehrer, în 1944 a publicat în Elveția o lucrare numită "Ardealul, pământ românesc". La pag.231 găsim următoarea informație: "Bilanțul catastrofal al Revoluției de la 1848 din Transilvania reprezintă cea mai fidelă imagine a teroarei dezlănțuite de unguri împotriva elementului românesc luptând pentru dreptul sacru al libertății naționale. 230 de sate au fost șterse de pe fața pământului. revoluția a costat viața a 40.000 de persoane, de români." Deci, un autor american, care nu poate fi bănuit de filoromânism.

Iată demonstrația. Îl invit pe colegul nostru maghiar să mai treacă pe la bibliotecă. Domnia sa spune că este chiar profesor de istorie.

Întrebarea pe care vroiam să o pun. ieri, la Sfântu Gheorghe, în contextul sărbătoririi Revoluției maghiaare de la 1848, strada cu numele Nicolae Iorga a fost rebotezată cu numele generalului Bem. Este, evident, o nouă infamie. Numele celui mai mare istoric român a fost înlocuit cu acela al unuia dintre comandanții armatelor maghiare care au săvârșit cele 40.000 de asasinate.

La ceremonie a participat și vicepreședintele Uniunii Polonezilor din România "Dom Polski", Bogdan Polipciuc, care, în poloneză, a adus elogii lui Bem și armatelor sale de asasini. Îl întreb pe reprezentantul polonezilor în Parlamentul României, din aceeași uniune, "Dom Polski", dacă este de acord cu glorificarea unor asasini.

Tot ieri, la Sfântu Gheorghe, distinsul nostru coleg, domnul deputat în Parlamentul României, Marton Arpad, am primit chiar de dimineață această știre, a ținut cel mai incitator discurs posibil, afirmând printre altele că peste tot în România, în pușcării sunt doar maghiari. "Noi, spune domnia sa, maghiarii din România, trăim în această țară ca într-o adevărată închisoare!"

Evident, este o incitare împotriva statului național unitar român, incitare pentru care distinsul nostru coleg Marton Arpad evident că ar trebui trimis la pușcărie.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, și noi vă mulțumim.

 
  Traian Neculaie Rânja - scurt comentariu pe tema imunității parlamentare;

Are cuvântul domnul deputat Rânja Traian – PNȚCD.

Se pregătește domnul deputat Petru Godja PDSR.

   

Domnul Traian Neculaie Rânja:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Astăzi, colegii noștri senatori vor lua în dezbatere ridicarea imunității parlamentare a senatorului PRM, Corneliu Vadim Tudor.

Sincer să fiu, încă mai aștept ca liderul PRM să-și scutească colegii de o dezbatere penibilă și să renunțe el însuși de bunăvoie la această armură atât de contestabilă.

Nu pot să nu remarc faptul că noi, deputații, am acționat cu maturitate în cazul Gabriel Bivolaru. Prin ridicarea imunității parlamentare, domnia sa este pus la dispoziția justiției, având șansa de a-și proteja onoarea și de a înlătura orice urmă de suspiciune, dacă este nevinovat, sau de a primi cuvenita sancțiune a legii dacă este vinovat.

De ce s-ar teme Corneliu Vadim Tudor, un politician care dorește să se prezinte opiniei publice ca un exemplu de curaj și tărie de caracter?! Se va spune: pentru că se teme că procesul nu va fi corect, că va fi o înscenare politică.

Eu pot să înțeleg sentimentul uman de teamă al unui posibil inculpat. nu pot înțelege însă lipsa de reacție a multora dintre colegii din Opoziție la aceste aserțiuni, pentru că, dacă unui senator, președinte de partid parlamentar, îi este teamă de justiție, iar alți parlamentari se solidarizează cu domnia sa, înseamnă că încrederea în democrație nu este decât o vorbă goală în România, că ne place democrația doar atunci când suntem la Putere, cât avem de partea noastră o majoritate în rândul populației, când devenim minoritari ne cuprinde teama și începem să strigăm "Dictatură!"

Ducând mai departe raționamentul, ar însemna că noi, aici, nu facem decât să ne jucăm de-a democrația, că evoluăm într-o piesă pentru care nu suntem pregătiți și nici măcar nu ne place. Vă mărturisesc faptul că, dacă aș crede că așa stau lucrurile, n-aș mai rămâne nici o secundă în acest Parlament.

Aflându-ne cu toții aici, în această sală, înțeleg că și noi și colegii noștri din Senat împărtășim această încredere în lege. Justiția este parte integrantă în sistemul puterilor statului, al autorităților publice, spre a folosi formula juridică cea mai riguroasă. Și ea poate uneori greși, pentru că este constituită din oameni, iar orice om este supus greșelii, însă acest lucru este valabil pentru orice justiție din orice stat, în orice epocă. Doar justiția divină este infailibilă, iar aceasta le dă unora speranțe, iar altora frisoane.

Dar nu ajungi nicăieri dacă faci proces de intenție magistraților și respingi autoritatea legii. Nimeni nu este mai presus de lege, și în nici un caz parlamentarii, cei învestiți de națiune cu misiunea de a elabora legile.

Închei această scurtă intervenție cu speranța că noi toți, indiferent de partid și de doctrină, ne vom dovedi suficient de maturi pentru a înlătura orice urmă de privilegiu în această privință. Într-o țară democratică, nu putem fi unii mai egali decât alții.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
  Petru Bejinariu - intervenție intitulată Suntem vecini cu NATO;

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Petru Godja nu este.

Are cuvântul domnul deputat Petre Bejinariu. se pregătește domnul deputat Miron Chichișan – PUNR.

   

Domnul Petru Bejinariu:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor,

Intitulez declarația de astăzi "Suntem vecini cu NATO".

În ultimii 55 de ani, fără întrerupere, România a avut în est vecinătatea românilor din nordul Bucovinei și din Basarabia, încorporate forțat în imperiul rusesc, făcând parte din alianța militară a tratatului de la Varșovia.

Iată că, începând din 12 martie 1999, înspre vest am devenit vecini cu NATO, o alianță militară formată acum din 6 + 3 state, în care politica este deasupra. Performanțele Poloniei, Cehiei și Ungariei pentru admiterea în NATO n-au impresionat în mod deosebit, și totuși summitul de la Madrid a decis integrarea, dovadă că hotărârea a fost în primul rând una politică.

Așadar, cedarea nordului Bucovinei, ținutului Herța și sudului Basarabiei, doar în numele sacrificiului istoric promovat în opinia publică de către domnul președinte Emil Constantinescu și al sfătosului patriotism cu "discreție" adus în sfera educației de către doamna Zoe Petre, consilier prezidențial, s-a făcut în zadar.

Actuala Putere a încheiat Tratatul de bază dintre România și Ucraina, renunțând pentru vecie la o șesime din teritoriul țării, renunțare care reprezintă mai mult decât o trădare în istoria națională.

În tot timpul negocierilor, PDSR a cerut Guvernului să ducă tratative realiste, prospective, în interesul țării, fără șiruri de cedări și renunțări și să evite graba impusă în chip de un nou ultimatim, de data aceasta de la Madrid. Temerile PDSR, din păcate, s-au dovedit justificate.

România salută aderarea oficială la NATO a celor trei state și contează pe sprijinul lor, iar neaderarea acum și a României ne provoacă o reală îngrijorare. Exprim această îngrijorare printr-o singură posibilă realitate viitoare sub formă de întrebare: va da, oare, dreptate NATO României, în cazul unei diferențe de opinii cu Ungaria, în privința minorității maghiare din Transilvania? Iar diferențe sunt și vor fi multe: limba maghiară în administrația locală, plăcuțe bilingve, universitate de stat maghiară, chiar și după hotărârea judecătorească ce a dat dreptate PDSR, autonomie teritorială pentru maghiari, dublă cetățenie etc. Diferențe recente privesc ziua de 15 martie, când multe localități din Transilvania parcă aparțin Ungariei.

Fără o astfel de întrebare ne vine foarte greu să explicăm recenta afirmație a premierului Victor Orban, care spune: "Integrarea euro-atlantică va avea avantaje incontestabile, noi citim "privilegii", și pentru maghiarimea din afara granițelor."

Răspunsul la întrebările și neliniștile noastre va veni cu timpul și vom și mai mult decât încântați să nu avem dreptate de această dată. Urmează din nou nedreapta așteptaare.

Vă mulțumesc.

 
  Miron Chichișan - comentariu asupra privatizării ROMTELECOM;

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Are cuvântul domnul deputat Miron Chichișan.

Se pregătește domnul deputat Dărămuș.

   

Domnul Miron Chichișan:

Doamnă președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cu câteva luni în urmă, partidul nostru, împreună cu alte partide din Opoziție, a încercat să facă transparent procesul de privatizare a "bijuteriei" economiei românești, ROMTELECOM, Societatea Națională de Telecomunicații.

Colegii noștri, parlamentarii de la Putere, au respins prin vot inițiativa noastră, continuând să păstreze într-un dubios con de umbră o privatizare despre care și Ambasada Olandei s-a pronunțat critic, după unele știri din presă.

Am atras atenția, cu acea ocazie, ca și șeful demisionar al FPS-ului, domnul Sorin Dimitriu, că soluția greacă s-ar putea dovedi o adevărată soluție finală pentru telecomunicațiile naționale în prag de mileniu III.

Recent, am reușit să intrăm în posesia unor informații care demonstrează că nu ne putem aștepta ca, în România, OTE să facă altceva decât ce a făcut la ea acasă, în Grecia.

Într-un protest adresat pe 14 ianuarie a.c. de elenii abonați la Internet, inclusiv Parlamentul grec, se cere companiei OTE să treacă imediat la modernizarea rețelei telefonice pe care i-o administrează. Protestul conține și referiri la recenta scumpire pentru serviciile Internet prin telefon de căte OTE în Grecia – de la 78 de drahme pe oră la 180 de drahme pe oră, ceea ce reprezintă o creștere de 230%.

Această politică tarifară de sorginte fanariotă pentru țara noastră a și început să fie aplicată deja de OTE, prin scumpirea recentă a convorbirilor telefonice cu 20%. În curând, vom avea partea de o nouă majorare, de această dată de circa 40%.

Mai mult decât atât, Comisia europeană a Comunității Europene a amenințat la începutul acestei luni că va da statul elen în judecată pentru că nu a liberalizat încă accesul pe piața internă a telecomunicațiilor prin satelit și prin telefonia celulară. Potrivit normelor antitrust ale Comunității europene, termenul prevăzut pentru această acțiune era de 1 ianuarie 1998, ca și pentru celelalte țări ale Comunității europene. Aceasta a dat ca termen limită Greciei pentru realizarea liberalizării pieței telecomunicațiilor data de 31.XII.2000, dar a amenințat că, în următoarele două luni, dacă graficul de deschidere a pieței interne pentru libera competiție nu va fi respectat, Grecia va fi acționată în judecată la Curtea Europeană de Justiție.

Iată, deci, cui au vândut actualii guvernanți una dintre cele mai profitabile societăți comerciale: unei companii de stat care încalcă la ea acasă chiar și normele Comunității europene în materie.

Sperăm ca, în curând, să putem aduce în atenția mass-mediei naționale încălcările legii care s-au făcut la privatizarea ROMTELECOM-ului.

Până atunci, ar fi bine ca organele abilitate ale statului, inclusiv Serviciul Român de Informații, să verifice ale cui interese personale și de grup au fost servite cu ocazia afacerii pe care o supunem atenției Parlamentului României.

Vă mulțumesc.

 
  Dumitru Pâslaru - despre reacțiile stârnite de recentele documente ale Consliului Național al PDSR;

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Are cuvântul domnul deputat Dumitru Pâslaru și se pregătește domnul deputat Ilie Neacșu.

Domnul deputat Remuș a renunțat.

   

Domnul Dumitru Pâslaru:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor,

Recentele precizări de poziție, clarificări doctrinare și de formulare din documentele Consiliului Național al Partidului Democrației Sociale din România au stârnit reacții diferite și contradictorii în diferite medii, cercuri politice și segmente electorale. Ele se desfășoară pe o paletă largă, margând de la simpatie și solidarizare până la invidie nedisimulată și tentativă de a minimaliza evenimentul.

Este și greu ca, după aproape 10 ani de intensă și deliberată acțiune de desconsiderare, de stigmatizare și compromitere, să recunoști, așa, deodată, direct și deplin, că PDSR este de fapt un partid reformist, modern, angajat pe calea elasticizării structurilor și concepțiilor proprii, că redevine, în urma decepției generate de schimbarea din ’96, purtătorul speranței în coalizarea forțelor politice interesate realmente în salvarea națiunii.

De aceea, aproape toți analiștii și adversarii noștri politici vorbesc despre o trezire bruscă la realitate a PDSR, de o schimbare cu 180o a orientării tradiționale, de o victorie tot așa de fulgerătoare a aripii reformiste, de o consecință a periplului american al președintelui. Fără să negăm, cum spuneam, certe clarificări rezultate dintr-un efort de adecvare la noua realitate, trebuie însă spus și subliniat că, în pofida tuturor ochelarilor și lentilelor prin care a fost privit, PDSR a fost dintotdeauna un partid reformist, democratic, național, cu deschidere la valorile europene, chiar dacă nu a făcut din această caracteristică un drapel, sau o armă de șantaj, o formă fără fond, chiar dacă nu și-a revendicat exclusivitatea spiritului înnoitor. Dar crearea sectorului privat în industrie, agricultură, în finanțe și servicii, bursa de mărfuri, piața de capital, mecanismele de supraveghere a concurenței, de protecție a consumatorilor, sistemele de impozitare și fiscalitate, fondurile proprietății, societățile de investiții financiare și multe altele, nu au fost create după marea revoluție din noiembrie 1996 și nu sunt proiecte anexe la documentele PDSR. Ele sunt realități, după cum realități au fost cele 650 de mii de întreprinderi mici și mijlocii, falimentate acum, care realizau peste 52% dintr-un produs intern brut care în 1995 a atins standardul impus pentru accesul în Uniunea Europeană și în NATO.

Șomajul, despre care noi continuăm să credem că nu este un indicator al reformei, a fost ținut, nu la 12, ci la 6%. Și nu s-au creat, așa cum cu răutate s-a bagatelizat, un milion de locuri de muncă, ci două milioane și jumătate. Este adevărat, acum lichidate.

Totdeauna, PDSR a afirmat că evoluția reală, dezvoltarea durabilă înseamnă privatizare, restructurare, retehnologizare și creștere economică efectivă.

Economia socială de piață înseamnă, bineînțeles, capitalism, la noi, chiar mai nestăvilit decât în state cu tradiție, unde, se știe, mecanismele intervenționiste, și chiar de planificare, funcționează mult mai devreme. Că nu s-a bătut monedă pe reformismul pedeserist, că nu și-a atribuit cu surle și trâmbițe rolul de unic schimbist, este o chestiune de stil, de conduită, sau poate un deficit de imagine.

Sigur că în aceste momente, când am ajuns să planificăm pentru ’99 cotele de degradare și să fim extaziați când primul-ministru ne asigură pe cuvântul lui că nu, România nu va intra în colaps, în aceste momente ar trebui să adoptăm un stil mai lapidar, un grad sporit de adecvare.

De aici, nevoia de noutate absolută, de aici impresia de noutate absolută, de cotitură necondiționată. Dar, numai impresia.

De fapt, aici nu este vorba de 1 sau 5 hectare, de contracte, de 1-2% acțiuni în industrie. Suntem în acea stare de psihologie colectivă, când o mulțime agitată și înspăimântată încremenește o clipă în fața sfârșitului iminent. Este ultima șansă a lucidității. Dacă nu, urmează sfârșitul propriu-zis.

Se pare că opinia publică românească a recepționat această ultimă șansă și de aceea PDSR, înțelegând dificultățile, până la urmă, omenești, ale oricărei recunoașteri, ale oricărei deziceri, trece peste orice resentimente și-i invită pe toți cei interesați la dialog, fără, însă, așa cum spunea un coleg aici, să încercăm, prin aceasta, să rescriem și să cosmetizăm istoria.

Am vrea, în acest context, să știm dacă somația adresată de domnul deputat Mânea reprezintă poziția sa personală sau a partidului său, deoarece este în contradicție cu declarațiile liderilor PNȚCD și este de natură să blocheze orice dialog pe care noi îl dorim.

Vă mulțumesc.

 
  Ilie Neacșu - un punct de vedere asupra dialogului Putere - Opoziție;

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Are cuvântul domnul deputat Ilie Neacșu. Și ultimul vorbitor – se pregătește domnul deputat Nicolae Ionescu.

   

Domnul Ilie Neacșu:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Permiteți-mi, doamnă președinte, să-l liniștesc pe colegul de la PNȚCD care a luat cuvântul mai devreme și să-i spun că, grație politicii reformiste pe care o aplică actuala Coaliție, CDR-ul este la același nivel în ultimul sondaj de opinie, adică în jur de 19%, cu Partidul România Mare.

Voci din partea dreaptă a sălii:

Doamne ferește!

 
   

Domnul Ilie Neacșu:

Este făcut de Partidul Național Țărănesc Creștin și Democrat. Fără știrea dumneavoastră, se înțelege.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sub ochii noștri se petrec lucruri deosebit de grave, dar, datorită generozității democrației, ele sunt prezentate populației drept acțiuni firești. Sunt prezentate, întrucât aceasta este intenția propagandistică a actualei Puteri.

Cu tot sprijinul unor posturi de televiziune, al unor publicații care zilnic își reduc numărul cititorilor, grație susținerii oarbe a unei politici economice și sociale falimentare, Guvernul nu a reușit să convingă că direcția aleasă va produce un cât de mic reviriment.

Personal, cred că partidele care compun Coaliția CDR-USD-UDMR și-au epuizat repertoriile, dovedindu-se incapabile să revigoreze economia și lipsite de cadre pragmatice care să soluționeze criza în care se află țara. De fapt, menținerea cu încăpățânare la Putere, cu riscul pierderii unei importante părți a electoratului care a propulsat-o, Coaliția demonstrează că este nu doar inconștientă de consecințele nefaste ale unei guvernări ridicole, ci și fudulă față de bravurile săvârșite.

PNȚCD, PNL și PD nu pot fi aduse la realitate nici de reducerea pibului, nici de scăderea dramatică a puterii de cumpărare, nici de dezastrul din agricultură, nici de exodul tinerilor absolvenți ai învățământului superior, nici de prăbușirea monedei naționale, nici de inundațiile care spulberă agoniseala românilor din Transilvania și Moldova, nici de starea de sănătate a populației, nici măcar de tabloul cu portretul lui Ceaușescu, nelipsit de la nici o manifestație socială a salariaților.

Ceva mă face să cred că, așa cum dorește să transforme România într-o țară de disponibilizați și de șomeri, actuala Putere este în stare să se mențină în șa chiar peste un popor adus în sapă de lemn.

Stimați colegi,

La orizont se întrevăd noi modalități politice, care să așeze la masa tratativelor partidele parlamentare, patronatul și sindicatele. Sunt adeptul dialogului și negocierilor în orice fel de probleme, cu o singură condiție: să ai cu cine negocia și a dialoga. La această oră, eu cred că dialogul cu partidele din coaliția guvernamentală este o pierdere de vreme atât pentru Opoziție, cât și pentru sindicate și patronate. Și aceasta pentru că întreaga Coaliție a CDR-USD-UDMR este greșită și respectivele forțe nu acceptă nici o sugestie din partea partidelor din Opoziție. Mai mult, cred că dialogul salvator are în vedere doar relațiile dintre Putere și Opoziție, la cel mai înalt nivel, și nu stoparea sărăciei și siguranța zilei de mâine a fiecărui cetățean. Mandatul actualei Puteri nu trebuie prelungit de reprezentanții Opoziției.

Mesajul Partidului România Mare a fost și este prezentat cu maximă claritate. Alegerile anticipate ar fi o consecință benefică a dialogului, care se dorește a fi patronat de Președinție. S-ar reuși evitarea prăbușirii totale a României. Pentru că, indiferent câte dialoguri vor avea loc între Putere și Opoziție, indiferent de coalițiile postelectorale ordonate din exterior, populația nu va percepe un reviriment decât atunci când politica economică, socială și culturală va ține seama, înainte de toate, de interesul național.

Vă mulțumesc.

 
  Petru Șteolea - replică la o afirmație a doamnei Paula Ivănescu.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Are cuvântul ultimul vorbitor, domnul deputat Nicolae Ionescu.

Nu este în sală.

   

Domnul Petru Șteolea:

Doamnă președinte, vă rog să-mi dați cuvântul, pentru drept la replică.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

La intervențiile politice nu se acordă drept la replică, domnule deputat. Vă înscrieți marțea viitoare, vă faceți .... (Domnul deputat Petru Șteolea insistă să i se dea cuvântul, îndreptându-se spre tribună.)

Domnule deputat, vă rog, un minut.

 
   

Domnul Petru Șteolea:

Cu scuzele de rigoare, doamnă președinte, este un drept la replică la ceea ce dumneavoastră ați afirmat de la pupitrul de comandă și de conducere a acestei ședințe.

Deci, apropo de luminița de la capătul tunelului, de care vorbeam în declarația politică de astăzi, luminiță care nu mai pâlpâie și care s-a stins de mult, doresc a vă spune doar atât: la surparea tunelului, în fapt starea economică și socială dezastruoasă a țării, o anumită contribuție, deloc neglijabilă, a avut și o are și partidul din care domnia voastră face parte, în calitate de partid coparticipant în arcul guvernamental.

Să nu omitem acest lucru, doamnă președinte.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că din totalul celor 343 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 241. Sunt absenți 102, din care participă la alte acțiuni parlamentare un număr de 55 de deputați.

Cvorumul prevăzut de art.128 din regulament este întrunit și este de 117 deputați.

 
Dezbateri asupra proiectului de Lege privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.  

Cum domnii secretari au venit, îi rog să facă o numărătoare, o verificare de cvorum în sală, să vedem dacă avem minimum 117 de deputați, pentru a continua cu discuțiile la Legea pensiilor.

Vă rog, domnilor secretari.

Doamnelor și domnilor colegi,

În sală sunt 80 de deputați, fapt ce nu ne permite începerea dezbaterilor Legii pensiilor.

Liderii grupurilor parlamentare sunt rugați să cheme domnii și doamnele deputate din locurile în care se află, deoarece au semnat 241 de deputați. Probabil că se află în Camera Deputaților. Dacă nu, în decurs de 5 minute începem apel.

Doamnelor și domnilor colegi,

Începem dezbaterea în continuare a Legii pensiilor.

Vă reamintesc că am solicitat comisiei de specialitate să revadă anumite articole care au fost controversate și care au avut mai multe propuneri de susținere, ca soluții pentru vârstele de pensionare și stagiile de cotizare, pentru venitul de înlocuire, pentru sistemul de recalculare.

Deci, o să reluăm discuțiile de la poziția 49 din raportul normal al comisiei și vă atrag atenția că avem și un raport suplimentar care v-a fost înmânat și discuția pe art.43 din proiectul de lege, care inițial se afla în poziția 49 din primul raport, se află la poziția 1 din raportul suplimentar.

Menționez încă o dată pentru dumneavoastră că este vorba de vârstele de pensionare și stagiul de cotizare.

Am să rog comisia de specialitate să ne prezinte soluția la care a ajuns, soluție pe care dumneavoastră o găsiți în raportul comisiei de specialitate.

   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Așa cum ne-am angajat în plenul Camerei Deputaților, Comisia pentru muncă s-a aplecat asupra celor câteva soluții reieșite în urma discuțiilor din Camera Deputaților.

O să-mi și permit foarte pe scurt să prezint variantele prezentate și, în final, varianta acceptată de comisie, care face obiectul raportului suplimentar ce vi-l supunem votului.

Au existat mai multe variante de amendamente privind vârsta standard de pensionare. Primul luat în calcul a fost menținerea actualei vârste-standard de pensionare – 57 de ani la femei și 62 de ani la bărbați – și creșterea stagiului de cotizare la femei de la 25 la 30 de ani, la bărbați de la 30 la 35 de ani, amendament ce a fost respins.

O a doua variantă, tot așa, respinsă, a fost creșterea vârstei de pensionare, la femei de la 57 la 58 de ani, într-un interval de 3 ani, și la bărbați de la 62 la 65, cu creșterea stagiului de cotizare imediat de la 25 la 30 de ani pentru femei și de la 30 la 35 de ani, soluție care, tot așa, a fost respinsă.

În final, membrii Comisiei pentru muncă și protecție socială au votat cu majoritate de voturi un amendament care prevede creșterea într-un interval de 13 ani, respectiv 2000-2013, a vârstei-standard de pensionare la femei de la 57 la 60 de ani și a stagiului de cotizare de la 25 la 30 de ani și a vârstei de pensionare la bărbați de la 62 la 65 de ani și a stagiului complet de cotizare de la 30 la 35 de ani.

Aceasta este soluția, repet, acceptată cu majoritate de voturi de membrii comisiei, soluție care se regăsește în raportul comisiei. Este soluția prezentată la punctul curent 1 din raportul suplimentar. Asupra celorlalte două puncte o să ne referim la momentul în care vom supune votului punctele respective, respectiv legate de rata de înlocuire și de formula de recalculare a pensiilor.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog, inițiatorul, cu privire la soluția comisiei. Și să-mi permiteți și mie să iau cuvântul.

Deci, este soluția inițiatorului aceasta.

Doamnelor și domnilor colegi, vă rog să-mi permiteți, încă o dată, să iau cuvântul.

(Doamna deputat Paula Maria Ivănescu coboară la microfonul de la tribună.)

Este adevărat că amendamentele propuse de mine în numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat nu au primit votul favorabil al comisiei de specialitate. Dar aș vrea, încă o dată și pe scurt, să vă reiterez posibilitatea de a bulversa un sistem de pensii care de-abia se pune pe picioare într-o formulă reformată și să zicem bună, cu aceste creșteri de vârste și de vechimi-standard de-a lungul unei perioade de timp.

Ce ne împiedică că spunem acum o vârstă cu o vechime și aceasta în funcție de felul în care se va așeza sistemul, va funcționa sistemul, poate fi modificată în anul 2013, în anul 2021, în anul 2005, în anul care se va crede de cuviință că este apt în urma formării unui sistem stabil și bine, bine organizat la centru și în teritoriu.

În al doilea rând, propunerea Grupului PD de a crește vârsta de pensionare a femeilor la 57 de ani și la 62 de ani, este o propunere care pare mai acceptabilă și mai aplicabilă pentru starea actualei generații, care se află foarte aproape de pensie, sau chiar și un pic mai departe, stare care nu se va îmbunătăți și nu se va schimba.

Menționez acest lucru, că este o creștere a vârstei de pensionare de 2 ani, propusă de Partidul Democrat, deoarece actualmente femeile se pensionează la cerere la 55 de ani și bărbații la 60 de ani. Față de aceste vârste se fac toate reducerile acelea, conform grupelor de muncă. Deci, practic și efectiv, acestea sunt actualele vârste de pensionare. Am crescut suportabil cu 2 ani aceste vârste, în condițiile în care populația trăiește și muncește așa cum a fost, cum este.

Totodată, am crescut stagiul de cotizare față de prevederile actuale cu 5 ani și pentru femei și pentru bărbați, în așa fel încât sistemul să nu fie bulversat. Sistemul nu va scoate mai mulți pensionari deodată și nu va suferi pierderi, chiar și din punct de vedere aritmetic, privind aceste lucruri.

Doamnelor și domnilor colegi,

Față de propunerea acceptată în comisia de specialitate, am să vă rog să fiți foarte atenți la propunerea susținută de noi și care cred că v-a fost și dumneavoastră propusă de întâlnirea cu cetățenii, cu sindicatele, susținută de altfel și de Consiliul Economic și Social, și am să vă rog, cu maximă, cu maximă înțelegere, să votați această soluție, că este cea mai bună dintre toate cele acceptate și propuse până acum.

(Doamna deputat Paula Maria Ivănescu se reîntoarce la prezidiu.)

Domnul deputat Avramescu. Vă rog.

 
   

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Stimați colegi,

Suntem în fața a două propuneri: una, privită în perspectiva care, pe de o parte, ține seama de normele europene și, pe de altă parte, dă o speranță de îmbunătățire a condițiilor noastre; și a doua propunere, care privește strict situația populației astăzi în țara noastră.

Dacă ținem cont de situația de astăzi a populației din țara românească și de speranța de viață a românilor, atunci poate este bine să punem vârsta de pensionare pentru bărbați 57 de ani și pentru femei de 62 de ani. Uitați-vă care sunt speranțele de vârstă!

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

mai trebuie să mai și glumim, chiar dacă este vorba de femei și de bărbați și de vârstă de pensionare.

Domnul deputat Marian Sârbu, PDSR.

 
   

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Vreau să fac o singură precizare legată de vârsta de pensionare, vârsta-standard, pentru că doamna deputat Ivănescu n-a folosit acest termen - "vârsta-standard". ceea ce s-a propus în comisie și ceea ce s-a acceptat în comisie, ca vârstă de pensionare, la art.43, reprezintă vârstele-standard de pensionare atât pentru bărbați, cât și pentru femei.

Vreau să vă spun că noi, în comisie, am acceptat o astfel de variantă, dintr-un motiv foarte simplu, și anume acela că, prin alte articole din lege, de asta este foarte bine să citim legile în ansamblul lor și să vedem ce posibilități există la toate articolele, deci, prin alte articole există posibilitatea ieșirii la pensie atât pentru femei, cât și pentru bărbați, cu 5 ani mai devreme decât vârstele-standard, respectiv 55 de ani la femei și 60 la bărbați, cu condițiile respective de stagiu de cotizare și cu eventualele diminuări la pensia anticipată parțială, pentru că la pensia anticipată de retragere nu există nici un fel de penalizare.

Deci aș vrea, pe cât posibil, să încercăm să rezistăm tendințelor populiste, prin care încercăm să câștigăm capital electoral fără nici un fel de bază, să avem grijă că acest sistem este extrem de important nu numai pentru cei care sunt astăzi în pensie, cât și pentru cei care vor intra în sistem în anii următori, să avem grijă de faptul că factura socială pentru pensii o plătesc până la urmă copiii noștri, adică generațiile care vin și că principiul solidarității sociale înseamnă, până la urmă, grijă atât pentru cei care urmează să intre în sistem, cât și pentru cei care sunt deja pensionari.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Are cuvântul domnul deputat Valentin Iliescu. Se pregătește domnul deputat Grigoraș.

 
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

O să vă rog să-mi permiteți ca, din partea Grupului parlamentar al PUNR, să exprim un punct de vedere strict legat de problema în cauză, vârsta de pensionare. Evident, problema trebuie privită dintr-un dublu punct de vedere.

Pe de o parte, al pensionarilor, care se confruntă cu pensii foarte mici și ca urmare a faptului că raportul între pensionari și salariați s-a dezechilibrat foarte serios în defavoarea primilor sau oricum pensionarii au depășit numărul salariaților, dar sigur și din punctul de vedere al salariaților. Aici, când discutăm despre această problemă trebuie s-o judecăm și până la urmă să decidem și să ne exprimăm un punct de vedere, ținând cont de interesele și ale primei și ale celei de-a doua categorii.

Din punctul nostru de vedere, evident că încercăm o soluție de compromis, și tocmai de aceea, și în cadrul comisiei și aici voi susține un punct de vedere, care este următorul. Având în vedere că standardul de viață în ultimii ani nu a crescut, ci, dimpotrivă, a scăzut, lucru care s-a repercutat negativ și asupra speranței de viață a românilor, soluția pe care Grupul parlamentar al PUNR a propus-o și pe care o susține, inclusiv prin votul de astăzi, este ca soluție provizorie pe care o adoptăm prin această lege să menținem vârsta standard de pensionare la femei de 57 de ani și la bărbați de 62 de ani, urmând ca peste un an, când practic această lege va deveni realitate și în măsura în care există premisele ca speranța de viață a românilor să crească, să revenim asupra acestei prevederi, asupra acestui articol și să punem problema, într-un interval de 13 ani, cum a propus inițiatorul și cum noi am accptat ca soluție în comisie, creșterea vârstelor standard de pensionare la 60 de ani la femei și la 65 de ani la bărbați. Mi se pare o soluție rezonabilă care nu aduce, cel puțin în acest moment, până când legea va intra efectiv în vigoare, nici un fel de atingere, nici salariaților, nici pensionarilor, urmând ca atunci, în funcție, repet, de creșterea sau menținerea sau de scăderea standardului de viață, să putem judeca cu mai multă luciditate dacă o asemenea măsură se impune.

Repet, soluția pe care o va vota și pe care o consideră optimă PUNR-ul în momentul de față este menținerea vârstelor standard de pensionare la bărbați și la femei.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Are cuvântul domnul deputat Gavrilaș și se pregătește domnul deputat Protopopescu.

 
   

Domnul Neculai Gavrilaș:

Doamnă președinte,

Stimați colegi și colege,

Eu am promovat acest amendament în raportul inițial și l-am promovat categoric fără nici un fel de tentă populistă sau electorală, domnule Marian Sârbu, ci ținând cont de niște statistici foarte elocvente. Dacă comparăm și vedem cum a evoluat durata medie de viață în ultimi 9 ani, a scăzut cu 3 ani. Speranța medie de viață la vârsta de 65 de ani în România este de 11,3 ani, în comparație cu alte țări, în care ea variază de la 13,8 până la 14,9. Astea sunt argumentele pentru care noi la ora actuală nu avem nici un fel de motivație să majorăm vârsta standard de pensionare. În condițiile în care un cetățean din această țară a muncit 30, respectiv 35 de ani, eu consider că este normal și firesc ca la vârsta de 57 și respectiv 62, în condițiile actuale de viață și de standard al nivelului de trai din România, să îl lăsăm, prin această lege, să-i dăm posibilitate să se pensioneze. Faptul că avem și posibilitatea pensionării anticipate e cu totul și cu totul altceva. O să vedeți dumneavoastră că se va întâmpla în felul următor: vom stopa acest fenomen de tendință de a se pensiona anticipat. Majoritatea o să se pensioneze la această vârstă. La această vârstă care este vârsta normală și firească, de 57 și 62, în corelație cu această durată medie de viață și cu speranța mediei de viață la vârsta de 65 de ani care este astăzi în România.

Consider că e foarte realist și este un mesaj normal și firesc și cred că această lege nu este o lege perfectă și, ca oricare lege, de altfel, ea va intra în vigoare din anul 2000. E normal, vom putea amenda această lege ținând cont de vârstele standard de pensionare, în funcție de evoluția nivelului de trai din România. Dar, deocamdată, la această oră se justifică, după părerea mea, în corelație cu vârstele și speranțele mediei de viață, aceste vârste standard, de 57 și 62 de ani.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Are cuvântul domnul deputat Protopopescu și se pregătește domnul deputat Lazia.

 
   

Domnul Cornel Protopopescu:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Dezbatem această lege care este foarte importantă atât pentru cei care urmează să se pensioneze, cât și pentru cei care vor urma, după o perioadă mai îndepărtată, să se pensioneze. Rostul nostru în acest Parlament este să analizăm cu toată seriozitatea realitățile actuale și să vedem ce vrem să facem pe baza acestor realități într-un viitor apropiat sau într-un viitor mai îndepărtat. Eu cred că în momentul de față nu putem să considerăm că viața se oprește la vârsta de pensionare și să împingem vârsta de pensionare la 65 de ani pentru bărbați și 57 de ani pentru femei, pentru că dacă facem așa ceva, și în momentul de față vor fi, știu eu, destui care ar trebui să se pensioneze și să-i mai amânăm cu pensionarea pe diferite criterii, că se mai obțin niște fonduri, că se mai obțin nu știu mai ce probleme, echilibru între pensionari și cei care sunt în viața activă. eu consider că viața nu trebuie împărțită în două, adică viața numai până la pensie, și de acolo să fie foarte scurtă un an, doi, ci noi trebuie să ținem cont că tot omul încearcă sau speră ca de la pensie să mai poată să trăiască câțiva ani și dacă se poate și câțiva ani buni.

Nu trebuie să facem o lege pe baza excepțiilor, într-adevăr, sunt persoane care pot să lucreze, pot să muncească și până la 70 de ani și până la 75 de ani, ba chiar până la 80 de ani și chiar mai mult. Dar acestea sunt excepții. Rostul nostru este să vedem care este media de viață, care este speranța de viață, să vedem dacă realitatea românească permite în momentul de față să forțăm o astfel de notă, să forțăm vârsta. pentru că această lege are, dacă vreți, două elemente foarte importante, și în jurul acestora probabil vor gravita, vor guverna celelalte elemente, celelalte articole din lege sau ceea ce presupune aceasta.

În primul rând, primul element și cel mai important înseamnă vârsta de pensionare, vârsta aceasta care e considerată vârstă standard și într-adevăr există posibilitatea pensionării mai devreme, datorită unor condiții, și cealaltă chestiune, sunt problemele care se leagă de nivelul pensionării, de nivelul pensiei, în funcție de posibilitățile...

Deci, eu nu vin cu alte elemente, dar vreau să întăresc propunerea că în momentul de față este realist și este normal să aprobăm această vârstă de pensionare de 57 de ani pentru femei și 62 de ani pentru bărbați, rămânând ca noi, Parlamentul, în momentul în care consideră că speranța de viață a crescut, condițiile României permit, să modificăm, să creștem în mod progresiv, și nu dintr-o dată, să trecem la atâția ani dintr-o dată, și să dăm dovadă încă o dată de nici un fel, nu de populism cum s-a spus aici, nu de altceva, ci de realism. Deci, rugămintea mea este să votăm această propunere care este singura în momentul de față reală și reprezintă, știu eu, dorința celor care vor să se pensioneze.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, are cuvântul domnul deputat Lazia.

 
   

Domnul Ion Lazia:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

În continuarea colegului meu, într-adevăr, fac apel la rațiune, și ceea ce trebuie să avem în vedere, într-adevăr, foarte mulți oameni aflați acum către finalul vârstei și foarte aproape de vârsta de pensionare solicită acest lucru. În schimb, să nu uităm cealaltă filosofie a legii, și anume aceea de a se crea prin această lege o casă autonomă a sistemului de pensii care are, înainte de toate, nevoie de resurse. Or, în momentul în care mergem în continuare pe această paritate periculoasă, care va pune în incapacitate sistemul, vom putea ajunge și, într-adevăr, cu bune intenții, eu nu aș merge să fiu chiar atât de răutăcios și să spun că aceste propuneri sunt populiste, ci, mai mult, eu le-aș numi niște propuneri sentimentale, dar trebuie să lăsăm la o parte sentimentalismul atunci când mergem pe o filosofie a unei legi în perspectivă.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Ce filosofie, ce filosofie? asta-i bună!

 
   

Domnul Ion Lazia:

Într-adevăr, pe domnul coleg nu-l interesează filosofia legii și poate dumealui este mai mult, așa, preocupat de imaginea imediată a celor pe care dumnealui îi reprezintă. Și l-aș ruga, în măsura în care poate, să mă lase să-mi continui raționamentul...

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Hai, continuă!

 
   

Domnul Ion Lazia:

Domnule Gavra, eu nu v-am întrerupt pe dumneavoastră niciodată... Atunci, bine…

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog să păstrați liniștea în sală. vă rog să ne ascultăm toți colegii care doresc să ia cuvântul.

 
   

Domnul Ion Lazia:

Atunci vin cu rugămintea de a menține această propunere pe care în cadrul comisiei vreau să vă spun că am judecat-o, eu știu, în comparație și cu celelalte elemente, pe de o parte, iar pe de altă parte, nu s-a făcut aici referire la o altă statistică. Marea majoritate a persoanelor care se pot pensiona la cerere și au un loc de muncă, vreau să vă spun că nu o fac. Solicită pensionare la cerere doar acele persoane care, prin natura situației, nu mai găsesc și nu mai un loc de muncă, fie se află în șomaj sau poate în ajutor social. Iar aceste persoane nu sunt semnificative în raport cu persoanele care într-adevăr se pensionează la vârsta standard.

În consecință, solicit, doamnă președinte, stimați colegi, să acceptați propunerea făcută de către comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Are cuvântul doamna deputat Smaranda Dobrescu, și apoi ultimul vorbitor, domnul Dumitru Buzatu.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Evident, o armonizare a legislației ne-ar cere o aliniere la vârstele europene. Sigur, realitatea românească este diferită de alte realități. De aceea, noi ne-am propus să reformăm sistemul ținând cont și de realitățile românești.

Dacă modul de calcul al pensiilor viitoare, dacă vârsta de pensionare și dacă cel de-al doilea pilon nu vor fi acceptate, adică elementele reformatoare ale noului sistem, atunci este mai bine să nu debusolăm pe cei care pun în practică acest sistem, și să lăsăm vechiul sistem de pensii.

Toate aceste trei elemente de fapt doresc ca pensia actuală și viitoare să fie mai bună. Micșorând vârsta de pensionare sigur că rezolvăm una din componentele, retragem una din componentele care pot duce la mărirea pensiei sau cel puțin la menținerea ei pe loc, întrucât, dacă nu facem nimic, vârsta, cuantumul pensiei în câțiva ani va ajunge la o rată de înlocuire de 25-30%.

Stimați colegi,

pentru politicieni există câteva provocări majore, și aceasta este una dintre ele, vârsta de pensionare, cum poate ar fi și asiguarea locurilor de muncă. Ele sunt niște cereri sociale de care trebuie să ținem cont. Dar, spre deosebire de reprezentanții pensionarilor, de reprezentanții salariaților, care vor revendicări, au revendicări și vor soluționări imediate, noi, ca politicieni, trebuie să avem și o anumită perspectivă. Or, dacă noi considerăm păstrarea vârstei de pensionare aceeași acum, și peste 13 ani, și peste 20 de ani înseamnă că noi ținem cont de o cerință actuală, dar nu ținem cont de nimic în viitor și chiar asupra acestora cărora le facem acum, să spunem, un serviciu, menținând vârsta de pensionare, noi le vom micșora și acceptăm să le micșorăm pensia acum și în viitor.

Stimați colegi,

Nu o numesc populism, o numesc dorința de a fi pe placul celor care ne-au ales. Dar tot noi trebuie să avem puterea să explicăm că este în favoarea lor, a viitorilor pensionari, a celor care acum sunt tineri, ca această vârstă de pensionare să fie mai mare.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Ultimul vorbitor din partea colegilor deputați, domnul deputat Dumitru Buzatu, apoi inițiatorul și apoi vom vota.

Vă rog, domnilor secretari, să verificați dacă avem cvorumul în sală, între timp.

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Mi s-a întâmplat de puține ori ca de la acest microfon să fiu de acord cu inițiatorul, însă de data aceasta mă văd nevoit, deși am susținut o altă poziție de-a lungul dezbaterilor în comisie, să exprim acordul meu cu inițiatorul, cu ultima amendare a inițiatorului, și am să încep prin a demonta, în primul rând, acea argumentare cu un iz electoral foarte puternic, care a fost propusă de unii dintre colegii noștri, referitoare la scăderea vârstei, la acceptarea unor vârste standard foarte scăzute de pensionare. Când în 1996, PDSR a elaborat proiectul de lege al sistemului public de pensii, proiect care a fost îmbunătățit și prezentat acum în fața dumneavoastră, se cunoșteau foarte bine dificultățile care au apărut în sistem după 1990. Una dintre dificultăți, deci poate cea mai importantă, era legată de vârstele standard de pensionare, care erau foarte scăzute, atât în raport cu necesitățile sistemului, cât și în raport cu ceea ce se întâmplă în diverse sisteme publice de pensii în Uniunea Europeană.

Astăzi, după ce prin proiectul de lege s-a încercat corijarea acestei deficiențe, atât prin creșterea stagiilor de cotizare, cât și prin creșterea vârstelor standard, dar într-un mod acceptabil și cu numeroase posibilități, pentru acele persoane care au lucrat în medii care au produs o uzură puternică a forței de muncă, cu numeroase posibilități de a se retage înainte de împlinirea acestei vârste standard, au apărut aceste argumentări cu iz electoral care, ignorând starea actuală a sistemului, doresc să ne comportăm conform acelei butade din scrierile lui Caragiale: "Primesc să se schimbe, dar să nu se modifice nimic. Sau, să se modifice pe ici pe colo, dar să nu se schimbe nimic."

Noi am fost, cred eu, imprsionați de argumentarea acelor colegi care au susținut că speranța mediei de viață în România e foarte scăzută și din acest motiv nu putem să acceptăm o vârstă standard de pensionare atât de ridicată. Vreau să vă spun că această argumentare este impregnată de un puternic iz sofistic. În lume, atunci când s-a procedat la stabilirea unor vârste standard de pensionare, nu s-a ținut cont de speranța medie de viață, care este un indicator destul de complex, dar care are în vedere mortalitatea noilor născuți și dă o imagine falsă în ceea ce privește posibilitatea persoanelor de a rămâne în activitate. Atunci când se stabilesc vârstele de pensionare se ia în calcul, în primul rând, speranța medie de viață pornind de la o anumită vârstă a oamenilor activi. De regulă, această vârstă este de 35 de ani. Or, dacă vom studia statisticile, să vedem care este speranța medie de viață a oamenilor activi care au ajuns la vârsta de 35 de ani, de 45 de ani, de 55 ani, vom vedea că devine întru totul justificată o asemenea propunere ca cea a inițiatorului. Eu sper că nu argumentele acestea cu iz electoral, dar și iresponsabil vor prevala în apreciarea dumneavoastră, ci cele care trebuie să țină cont și vor ține cont, în primul rând, de necesitățile unui sistem care trebuie să asigure pentru aceia care ies din activitate un venit care să le permită să trăiască într-un mod decent.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Ultimul vorbitor pe acest punct este domnul ministru Athanasiu și apoi urmează votul.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Fără a reitera aici o dată în plus argumentele deja prezentate de o parte din colegii deputați, aș vrea să subliniez câteva lucruri. Ni se propune astăzi menținerea a ceea ce este, uitându-se două lucruri, că dacă ceea ce este astăzi ar fi fost bine, n-am fi modificat legea, și, doi, că acest proiect conține în el mecanismele reducerii vârstei care, în condițiile menținerii vârstelor de astăzi, ar crea un sistem care ar coborî mai mult vârsta de pensionare decât este astăzi.

Aș vrea să reflectăm o dată în plus că dacă suntem furați de ideea de a păstra vârstele de astăzi, omițând mecanismele pe care chiar legea le prevede, - mă refer la proiect -,de retragere anticipată, deci de pensionare anticipată, vom coborî și mai mult vârstele de astăzi. Deci vom face un mare rău securității financiare a sistemului de asigurări sociale.

Sigur că poate ni se pare bine, plăcut ochiului și auzului să scoborâm vârstele, dar dacă nu gândim că această reformă își propune, în primul rând, asigurarea unei securități financiare a bugetului de pensii și, în al doilea rând, o ameliorare în timp a ratei de înlocuire prin pensii a salariilor, nu vom atinge obiectivele reformei și, cum spunea cineva bine aici, mai bine lăsăm acest sistem care se va prăbuși și a cărei prăbușire va cădea în răspunderea acestui Parlament, sigur, peste o decadă sau două decade, decât să ne facem că reformăm, fără a face în realitate ceea ce trebuie. Ceea ce trebuie este să mărim aceste vârste într-un plan de 14 ani, vor mai veni legislaturi, vom vedea cum funcționează acest sistem, corecții se vor putea aduce. să nu omitem că într-o primă fază sistemul duce la o creștere doar cu doi ani a vârstei de pensionare, față de pensioanrea la cerere, oferind în schimb posibilitatea pensionării anticipate, care permite o reducere cu 5 ani, nu cu 2 ani, cum permite astăzi legea, deci e mult mai generoasă, mult mai generoasă. în anul 2000 nu va fi o creștere decât cu doi ani. Vor fi 14 ani, ei, bine, în cei 14 ani alte Parlamente vor vedea cum va funcționa sistemul și vor putea să considere că am făcut noi astăzi bine sau că astăzi noi am făcut rău. Dar cel mai rău lucru este astăzi să nu facem nimic, pentru că a păstra vârstele, așa cum ni se propune, este a nu face nimic.

Și un ultim argument. Cei care spun, în mod legitim, că situația pensionarilor este grea, ar trebui să se gândească și când discutăm vârstele de pensionare la pensionarii astăzi în plată, pentru pensionarii astăzi în plată este vital ca vârstele de pensionare să crească. Deci, dacă ne preocupă atât de mult, și e normal să ne preocupe, situația pensionarilor, gândiți-vă, în acest moment și la ei, apropo de vârstele de pensionare. Pentru că organizațiile de pensionari sunt de acord cu creșterile acestea de vârstă, tocmai ca să existe cât de cât siguranța primirii beneficiilor, așa modeste cum sunt, pe care le realizează din pensie. Vă rog să votați propunerea făcută de noi și de către comisie, care are în vedere o creștere graduală, o creștere care asigură tot ceea ce reforma acestui sistem își propune: ameliorarea în timp a pensiilor și siguranța financiară a sistemului.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor colegi,

În acest moment va trebuie să ne pronunțăm prin vot asupra art.43 din proiectul de lege inițial, și anume, avem amendamentul comisiei de specialitate, care este prezentat în raportul suplimentar la poziția 1. dacă acest amendament al comisiei de specialitate nu este acceptat, vom trece la votul amendamentelor propuse de Grupul parlamentar al PD și Grupul parlamentar al PDSR, parcă, în cadrul comisiei, nu știu dacă a fost prins. Deci amendamentele respinse, poate au acelea mai mare succes, sau varianta inițială.

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă supun spre aprobare propunerea comisiei de specialitate, de amendare a art.43 din proiectul de lege, acum probabil că are un alt număr, dar nu are importanță, care se referă la vârsta de pensionare – 60 de ani pentru femei, 65 de ani pentru bărbați, cu o creștere în timp până în anul 2013, conform anexei nr.3.

Cine este pentru? Vă rog, să numărați. Trebuie să verificăm și cvorumul. Așa este, se vede că e majoritate, dar să numărăm. 131 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 11 voturi contra.

Abțineri? 15 abțineri.

Cu majoritate de voturi, propunerea comisiei de specialitate, de amendare a art.43, a fost votată.

Mai avem restanță art.44, care rămâne nemodificat.

Avem o singură propunere, cea a comisiei și a inițiatorului. Dacă sunt comentarii. Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Unanimitate.

Și art.44 a fost votat în unanimitate.

Tot din ședințele anterioare avem o poziție din raportul comisiei de specialitate. poz.100, referitoare la art.83 din proiectul de lege, a fost retrimisă la comisie, și la pct.3 al raportului suplimentar ni se oferă varianta amendată de comisie pentru acest articol. Vă reamintesc că este vorba de calcularea punctului de pensie, calculul anual al punctului de pensie, care se referă la o valoare de înlocuire ca procent din salariul mediu pe economie. Această valoare a avut mai multe propuneri în cadrul ședinței în plen de săptămâna trecută, comisia a ajuns la un procent de 55% venit de înlocuire din salariul mediu pe economie. Mai sunt comentarii? Nu sunt. Da? Doriți?

Domnule Valentin Iliescu, spuneți dacă în calitate de președinte sau ...

 
   

Domnul Adrian Valentin Iliescu:

În calitate de președinte, pentru a relata colegilor variantele luate în calcul și soluția pe care comisia și inclusiv inițiatorul v-o propun pentru vot.

După cum bine știți, în proiectul de lege inițial, rata de înlocuire era de numai 50%. în cadrul ședinței în Camera Deputaților, în plen și în comisii, au mai fost avansate și alte variante, respectiv 55%, soluție acceptată și de inițiator, 60 și 65%. Cu majoritate de voturi a fost tranșată această rată de înlocuire de 55%, pe care comisia v-o propune în raportul suplimentar.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Gavrilaș.

 
   

Domnul Teodor Gavrilaș:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Îmi pare rău că în raportul suplimentar nu se regăsește amendamentul pe care eu l-am propus în plen săptămâna trecută cu o rată de înlocuire de 65% și susțin acest amendament care vreau să fie dezbătut și supus la vot în plen.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Marian Sârbu.

 
   

Domnul Marian Sârbu:

Mulțumesc, doamna președinte,

Stimați colegi,

Vreau să vă spun că această valoare de înlocuire de 55% este într-un fel rezultatul unei negocieri politice între cei care au acceptat până la urmă această valoare. După cum cunoașteți, Guvernul venise în proiectul inițial cu o valoare de înlocuire de 50%. Noi, Grupul parlamentar al PDSR propusesem o valoare de înlocuire de 60%, ba chiar cu obligația bugetului de stat să garanteze această valoare de înlocuire. Aceasta este încă o discuție pe care, probabil, o vom mai purta sau care va fi purtată și la Senat. Vreau însă să vă spun că noi considerăm că această valoare de înlocuire de 55% este în acest moment rezonabilă, având în vedere și faptul că inițiatorul, de la o vârstă a pensiei, vârstă standard de ieșire la pensie de 62 de ani pentru femei, a scăzut această valoare standard la 60. După opinia mea, într-un ansamblu care înseamnă vârste standard, stagii de cotizare și valoare de înlocuire, această valoare de 55% este o valoare rezonabilă și suportabilă de sistem.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Inițiatorul sunteți de acord, da? Da.

Dacă nu mai sunt comentarii, supun votului dumneavoastră formula amendată de comisia de specialitate pentru art.83 din proiectul de lege care se află la poziția 3 din raportul suplimentar al comisiei.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. Haideți să numărăm mai bine, se pare că e majoritatea. Să numărăm mai bine împotrivă și abțineri că avem deja cvorumul deja făcut.

Cine este contra? 10 voturi contra.

Cine se abține? 6 abțineri.

Cu majoritate de voturi, varianta amendată a art.83 a fost adoptată.

De asemenea, am mai retrimis la comisie art.171 care se referă la amendarea pensiei stabilite la nivelul anului 1990 cu o cotă parte fie din indexare, fie din indicele prețului de consum.

Comisia de specialitate ne propune la poz.4 din raportul suplimentar acceptarea amendamentului formulat de PDSR în așa fel încât creșterea și recalcularea pensiilor să se facă pe baza unui indice mediu al prețurilor de consum.

Dacă sunt comentarii. Nu sunt comentarii.

Inițiatorul este de acord.

Deci, supun votului dumneavoastră forma amendată de comisia de specialitate a articolului 171 din proiectul de lege și care se află la pct.4 în raportul suplimentar al comisiei.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

Reluăm discuția de la locul în care am lăsat-o și anume este vorba de poziția 206 din raportul vechi, raportul inițial al comisiei, referitoare la art.171 din proiectul de lege.

Doamna deputat Filipescu. Vă rog.

 
   

Doamna Ileana Filipescu:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cine este de acord cu reforma din România trebuie să recunoască necesitatea moderniziării sistemului de ...

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Un moment, doamna deputat, scuzați-mă.

 
   

Doamna Ileana Filipescu:

La art.171 propun un alineat nou.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Doamna deputat Ileana Filipescu propune un alineat nou pentru art.171. Noi am votat varianta comisiei. Haideți s-o ascultăm să vedem.

Deci, doamna deputat Ileana Filipescu propune un alineat nou la art.171. Am votat până acum ceea ce a fost discutat și reîntors la comisie, acum să ascultăm propunerea de nou amendament. Vă rog, doamna deputat, dar mai tare în microfon că nu se aude.

 
   

Doamna Ileana Filipescu:

Deci, citesc tot sau numai amendamentul?

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Amendamentul, atât. Dacă vreți să ne dați explicație este foarte bine ca să înțeleagă toți colegii. Întâi citiți amendamentul.

 
   

Doamna Ileana Filipescu:

Deci, art.171 se completează cu un nou alineat 3: "a) în primii 10 ani de aplicare a pezentei legi, calculul pensiilor de asigurări sociale de stat urmează metodologia aplicată pensiilor aflate în plată la alin.1, după ce se face calculul acestora în conformitate cu metodologia din Legea nr.3/1977.

b) în cazul în care cuantumul pensiei calculat prin metodologia din prezenta lege este mai mare decât cel rezultat conform metodologiei din litera a), se plătește pensia rezultată prin aplicarea noii metodologii".

De ce solicit ca acest amendament să fie votat de dumneavoastră? în mod corect proiectul stipulează că pentru pensiile în plată, indiferent de prevederile noi, rămâne valabilă pensia cea mai avantajoasă pentru asigurat. În schimb, pentru cei aflați aproape de vârsta pensionării, proiectul nu mai prevede niciun fel de posiblitate de opțiune, deci, din punct de vedere politic este imoral, iar din punct de vedere juridic este incorect.

În toată perioada comunistă, oamenii au fost obligați să accepte criterii aberante de evoluție a carierei, cei cu adevărat corecți, cinstiți, deci morali, neavând decât un control restrâns asupra promovării proprii. Modul nou de calcul al pensiilor îi lasă din nou fără niciun fel de control asupra propriilor soarte, deoarece ei nu mai pot modifica nimic din nivelul veniturilor pentru anii anteriori revoluției. De asemenea, diferențierile practicate în epoca comunistă pentru aceeași muncă, aceeași pregătire, aceeași funcție, diferă foarte mult după domeniul de activitate. Un economist din industria grea avea salariul mai mare decât unul din industria ușoară. Toți inginerii aveau salarii mai mari decât universitarii la aceeași încadrare etc. Dacă un tânăr sau relativ tânăr are toate șansele ca până la pensie veniturile sale anuale să reflecte contribuția lui vcârstă peste medie nu mai are această posibilitate. Mai direct spus, modul nou de calcul propus este în avantajul categoric al șefilor permanenți din epoca ceaușistă, chiar dacă după revoluție au mai cedat din prerogativele lor și din salariile astronomice raportate la salariul mediu. Singura modalitate corectă de rezolvare este aplicarea obligatorie a noului mod de calcul numai pentru cei care la data intrării în vigoare a legii au mai puțin de 47 de ani. Deci, au încă posibilitatea de control a propriei lor evoluții financiare. Principiul aplicat pensiilor în calcul privind alegerea variantei avantajoase asiguratului trebuie extins și asupra celor trecuți de 47 de ani la data intrării în vigoare a legii. De altfel, acest mod incorect, politic și social, de a face legi care prin imoralitatea lor generează injustiție socială, este cel mai important mijloc de promovare a eludării legilor. Ce îl va împiedica pe un salariat aproape de vârsta pensiei să prefere să stea în pensie de boală sau să iasă la pensie anticipată și să lucreze la negru dacă, aflat pe culmea carierei, tot nu mai poate beneficia pe deplin de calculul acestor ultimi ani pentru calculul pensiei.

Nerăbdarea, lipsa de discernământ la promovarea schimbărilor, poate fi un factor mai degrabă antireformist decât de progres, dacă duce la regres social. Or, ce este scăderea dramatică a nivelului venituirilor la vârsta a treia dacă nu e o involuție socială? Parcă era vorba să nu mai avem generații de sacrificiu și, în condițiile proiectului actual, generația de mijloc, cea care oricum duce greul perioadei de tranziție și și-a pierdut tinerețea în ceaușism, în săptămâna de lucru de 6 zile și cu activități impuse pentru duminică, cu concedii ridicol de mici, cu sărbători religioase sistematic petrecute la munci obștești, generația aceasta este sacrificată în totalitate și în numele reformei până la capăt de drum.

Vă rog să susțineți amendamentul propus pentru că în acest fel se dă posibilitatea celor aflați spre sfârșitul activității lor profesionale să poată primi o pensie cel puțin egală cu cele recalculate, aflate astăzi în plată.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Nu știu, poate că din punct de vedere al tehnicii legislative ar trebui un articol nou pe acest punct. Din partea comisiei, puteți să vă exprimați.

 
   

Domnul Valentin-Adrian Iliescu:

Din punctul de vedere al comisiei, lucrurile sunt foarte simple. Comisia nu poate lua în calcul un amendament pe care nu l-a discutat în comisie, pe care nu l-a avut, și care într-un fel este împotriva filosofiei legii. Vă aduc aminte, stimați colegi, că noua formulă de calcul stabilită și propusă și acceptată chiar în debutul acestui proiect de lege se referea la inechitatea formulei de calcul actuale din Legea 3/1977. Prin ceea ce propune doamna deputat, cu încă 10 ani pe baza cărora să se ofere o variantă după actuala lege și, de asemenea, calcularea pensiei după noua lege la care noi lucrăm urmând ca cel care beneficiază de pensie să aleagă varianta cea mai bună, o consider o prelungire - și este un punct de vedere personal - a unei formule inechitabile care este în prezent și care a creat multe, foarte multe nemulțumiri. Din punctul meu de vedere, cred că amendamentul doamnei deputat nu poate avea avizul comisiei pentru că, repet, nu a fost discutat în comisie și, pe de altă parte, îl consider de neadmis.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Asta este părerea dumneavoastră. Deci, bănuiesc că n-ați avut când să consultați toată comisia. Desigur, trebuia înaintat la comisie ca să spună un punct de vedere.

Domnul deputat Marian Sârbu.

 
   

Domnul Marian Sârbu:

Mulțumesc, doamna președinte,

Stimați colegi,

Atât cât am putut să rețin din argumentele doamnei deputat Filipescu n-aș putea să spun că ceea ce a spus dumneai este lipsit de adevăr. Există substanță în felul în care dumneai a argumentat o posibilă amendare a acestui articol. Numai că a admite un astfel de articol legat de metodologia de calcul înseamnă practic o suspendare pe 10 ani, cum ați propus dumneavoastră, practic, înseamnă o suspendare a prevederilor pe care încercăm să le introducem astăzi prin reformarea sistemului pentru o perioadă de 10 ani. Deci, toate articolele care au, au avut în calcul sau au în calcul modificările legate de calculul pensiilor punctul de pensii ș.a.m.d., prin ceea ce propuneți dumneavoastră, practic, se suspendă de facto pe timp de 10 ani. Or, această posibilitate este după părerea mea inacceptabilă. Vreau să vă spun că prin reformarea unui sistem ca acesta, extrem de important, nu se face numai, eu știu, nu se fac numai lucruri bune, nu există sistem infailibil, numai că din tot ceea ce înseamnă expunerea de motive a legii, pe care cu siguranță toată lumea a citit-o, este nevoie acută de reformarea întregului sistem, inclusiv a metodologiei de calcul. Deci, lăsând la o parte argumentația punctuală pe care ați făcut-o, care după părerea mea, are substanță, în ceea ce înseamnă filosofia legii și ceea ce trebuie să facem noi schimbând, reformând sistemul, ceea ce propuneți dumneavoastră în acest moment este indezirabil.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Doamna deputat Smaranda Dobrescu și apoi domnul deputat Rădulescu Cristian.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Mulțumesc, doamna președinte,

Stimați colegi,

Problema ridicată de doamna deputat Filipescu este corectă, reală și morală. Dar îmi pare rău că dumneai nu a știut, n-a cunoscut ceea ce cunoaște, să spunem, comisia că sistemul nou, reforma în pensii prevede introducerea a patru sisteme sau dacă vreți patru legi noi. Primul este sistemul public, baza sistemului de pensii, al doilea este sistemul cu capitalizare gestionat privat, sistemul universal de pensii, cum i se mai spune. Al treilea este sistemul opțional de pensii private. Iar cea de-a patra lege este legea beneficiilor adiționale care are adresabilitate exact la categoria la care dumneavoastră v-ați referit, și anume cei care nu vor beneficia în viitor de pensia suplimentară datorată capitalizării. Acestei categorii sper că noul proiect de lege, care ne va spune inițiatorul în ce fază este, le va aduce reparația necesară și morală.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Rădulescu.

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

Stimați colegi,

Situația pe care a expus-o colega noastră nu este nicidecum punctuală, ea caracterizează un mare număr de persoane care se află acum în pragul pensionării sau se îndreaptă peste câțiva ani spre această situație. Mulți dintre dumneavoastră care sunteți în această poziție v-ați făcut pesemne calculul și ați observat că ceea ce se va obține ca pensie după noul sistem este ceva mai puțin decât pensia calculată după vechiul sistem. Și acesta este motivul care a determinat-o pe colega noastră să depună acest amendament.

În ceea ce a dorit dânsa să amendeze nu se cuprinde intenția ca timp de 10 de ani să se suspende calcularea pensiei după actualul sistem și dorința ca, pentru o perioadă de 10 ani de acum înainte, persoanele care vor ieși la pensie să poată opta pentru varianta cea mai favorabilă de calcul a pensiei lor. Asta este esența amendamentului dânsei. Dacă însă noi nu suntem în cunoștință de cauză că există proiecte avansate și foarte serioase, intenții foarte serioase de rezolvare a acestei situații prin alte modalități legislative, am dori ca domnul ministru să ne aducă la cunoștință și să ne explice această situație pentru a simplifica legea aceasta și nu a introduce proceduri care să fie eventual peste 6 luni prevăzute de alte legi.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mai dorește dintre domnii colegi. Da, domnul deputat Lazia. În așa fel încât inițiatorul să vorbească ultimul și apoi să trecem la vot.

 
   

Domnul Ion Lazia:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Unul din motivele pentru care actualul sistem de asigurări sociale a intrat în incapacitate de plată a fost și acela că în ultimii 7-8 ani de zile salariile au avut o creștere foarte mare și în mod firesc și normal oamenii și-au ales la ieșirea la pensie perioada optimă, cea care asigura o pensie foarte mare. Acest lucru a creat și alte inechități. Oameni care au fost pensionați, profesori universitari, medici ș.a.m.d. chiar în perioada 1988-1989-1990, sunt acum cu pensii poate chiar la jumătatea pensiei pe care o femeie de serviciu care s-a pensionat la ora actuală o are. A încerca și a spune că oamenii vor trebui să opteze, să le lăsăm libertatea de a opta, cu siguranță ei vor merge către actualul sistem de pensionare și nicidecum nu vor accepta regulile pe care le impune această lege. Or, sistemul are foarte clar nevoie de rigoare. În același timp, trebuie să știm ce resurse avem, și în același timp să putem prognoza. Or, dacă timp de 10 ani lăsăm cumva la alegerea celui care iese la pensie să opteze pe un anumit tip de calcul al pensiei, fiți siguri că ei vor opta cum este normal și firesc către sistemul care îi avantajează. Îi avantajează pe ei ca indivizi, dar în ultimă instanță va dezavantaja întreg sistemul, punând în pericol, și exact ceea ce a spus și domnul ministru, securitatea financiară a sistemului.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumim, domnule deputat. Mai dorește cineva? Doamna deputat Filipescu. De obicei se intervine numai o dată la fiecare articol. Vă rog, doamna deputat.

 
   

Doamna Ileana Filipescu:

Mulțumesc colegilor care au apreciat faptul că este normal și firesc ca cei care vor intra la pensie în următorii ani, începând din acest an poate chiar, să opteze pentru cuantumul mai mare al pensiei. Este firesc, pentru că exact aceștia sunt cei care n-au beneficiat timp de 30-35-40 de ani de muncă de condițiile de care se poate beneficia astăzi și nici de posibilitățile de a cotiza pentru pensie atât încât să-și asigure o pensie decentă. Este vorba ca generația care a fost cu adevărat de sacrificiu, generația lui ‘40 și chiar următoarele până în ‘50, care urmează să se pensioneze, tot ei să fie cel mai drastic loviți de noul sistem de pensii. Pentru clarificarea situației, rog pe domnul ministru Athanasiu să ne dea lămuriri și explicații în consecință.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul ministru Athanasiu, vă rugăm. Și apoi vom pune la vot.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sigur că mie îmi era simplu să spun că procedural acest amendament a venit tardiv, nu a venit regulamentar, dar cred că fondul chestiunii puse de doamna deputat e mai important și atunci permiteți-mi și să-mi îngăduiți un minut pentru a da câteva explicații care, în parte, au fost deja formulate.

Sigur că prin acest amendament s-ar crea un regim juridic dual, în care ar coexista pe o perioadă relativ lungă, 10 ani, două sisteme de calcul, ceea ce sigur ar fi, din punct de vedere juridic, un ușor exotism, ca să nu-i spun altfel. Sigur, chiar am putea trece peste acest lucru din considerentele arătate în susținerea amendamentului, nedreptatea produsă pentru persoane care nu au beneficiat cum beneficiază, să zicem, pensionarii de astăzi, care ies în plată astăzi, și care au o altă bază de calcul începând cu 1996 decât cei dinainte de 1996. Și acest lucru este adevărat. Însă eu cred că o reformă, chiar așa cum spuneați dumneavoastră, doamna deputat, că dacă se face prea repede, că dacă se face inactual și inadecvat, este de fapt o antireformă, eu nu consider acest proiect deloc așa: el este un proiect care poate vine prea târziu, în niciun caz prea devreme, dar, repet, a crede că rezolvând problema unei părți din populație, creând un asemenea sistem și prejudecând întreg sistemul pe care-l dorim prin acest proiect poate acoperim o nedreptate, creând însă multe alte probleme și făcând ca acest sistem să nu se poată aplica corespunzător chiar din momentul intrării lui în vigoare.

De aceea, noi am conceput și am spus-o de la început. Acest prim proiect este într-o suită de reformare a sistemului de asigurări sociale. Nimeni nu și-a propus ca numai reformarea acestui sistem să rezolve toate problemele pensionarilor în plată sau a celor care vor beneficia de pensii în viitor. Pentru că dacă și-ar fi propus acest lucru, era o utopie, o utopie care e mai periculoasă chiar decât o acțiune greșită, utopia e mai rea. Deci, noi am conceput această reformă și suntem avansați în lucrările noastre. Al doilea pilon al sistemului, cel privind pensiile capitalizate, administrate privat, este deja la Camera Deputaților și vor începe discuțiile în comisii. Sigur, nu se adresează poate celor la care vă gândiți dumneavoastră. Dar nu trebuie să respingeți așa, cu un gest de plictiseală. Este foarte important pentru România acest sistem. Și dacă nu gândim puțin și pentru generațiile viitoare și gândim numai cu fața la trecut, n-o să pășim prea repede în viitor. Al treilea, sigur, e un sistem facultativ. Și al patrulea este Legea beneficiilor adiționale care este de mult gata, așteptăm și din partea ministerelor economice avizul, și care vizează în concret actualii pensionari cărora prin acest sistem li se va asigura o majorare de pensie. La acestea se adaugă și recorelările pe care noi le facem tocmai pentru aceia care nu beneficiază de o nouă bază de calcul din 1996 până astăzi. Cred că toate aceste măsuri îndreaptă nedreptăți anterioare nu în măsura în care se dorește, dar, repet, nu putem ipoteca funcționalitatea unui sistem pentru a ne întoarce în urmă și a repara punct cu punct absolut tot. Cineva spunea că o lege bună este o lege care rezolvă problemele majorității. Niciodată o lege nu trebuie să-și propună să rezolve în cel mai înalt grad, cel mai bine, la timp și pentru totdeauna problemele absolut ale fiecăruia. Pentru că dacă dorești acest lucru, riscă să se întâmple ceea ce spun francezii într-un proverb că cel ce vrea să îmbrățișeze tot, sufocă tot. Deci, credem că această "aurea mediocritas" care este acest proiect care încearcă să rezolve media problemelor, media populației, media siguranței financiare, deci la medie să le rezolve, este cel mai potrivit proiect pentru astăzi, pentru mâine și pentru poimâine în România. Poate peste mulți ani de zile, sigur, o reformă de alt tip se va impune. Pentru astăzi este sigur drumul care trebuie să-l facem.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, mulțumim. Doamna deputat Ileana Filipescu. Drept la replică. Poftiți.

 
   

Doamna Ileana Filipescu:

Aș fi dorit ca domnul ministru să ne explice la care anume categorie de pensionari, la cei care se pensionează, se vor pensiona în următorii ani sau s-au pensionat în perioada anterioară cu 2-3 ani, la ce proiect se referă dumnealui și la ce categorie de pensionare, pentru că a spune că am vorbit aici despre o utopie și că este mai bine să aplicăm ceva greșit decât o utopie, să nu uităm că ceea ce am spus eu se referă la sute de mii de oameni. Și nu cred că este greșit să ne preocupăm de soarta acelora. Și eu sunt unul dintre cei care în viitorul foarte apropiat pot să intru la pensie cu atât mai bine înțeleg situația. Și în afară de aceasta, aș vrea să spun domnului ministru că gestul pe care l-am făcut nu este acel pe care l-a interpretat dumnealui și că am învățat să mă comport în sală fără să mi se atragă atenția.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Sigur, noi avem posibilitatea să tranșăm prin vot. Întreb comisia de specialitate dacă, până terminăm lucrările, poate să se pronunțe asupra, probabil, a unui articol nou. Ca alineat nou se pare că nu merge, ci ca articol nou imediat după acesta.

 
   

Domnul Valentin-Adrian Iliescu:

Doamna președinte,

V-aș face următoarea propunere. Eu cred că toți colegii comisiei sunt prezenți în sală, tocmai pentru că această lege trenează de foarte multă vreme, nu cred că o discuție suplimentară a comisiei ar aduce altceva decât votul pe care însuși plenul Camerei Deputaților îl va da acum. Argumentele pro și contra față de acest amendament s-au prezentat, sunt epuizate absolut toate și sunt ferm convins că votul asupra acestui amendament, votul Camerei va fi identic și cu cel al comisiei. Așa că v-aș propune să puneți la vot amendamentul doamnei deputat, dacă trece, să-l prindem în proiectul de lege, dacă nu, să-l respingem.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, într-un fel aveți dreptate. Eu nu v-am propus să-l luați mâine la comisie, pentru că de acum încolo avem niște lucruri cu care se pare că vom fi aproape în unanimitate. Dumneavoastră să-l discutați tot în cursul zilei de astăzi, în așa fel încât în jurul prânzului să terminăm legea cu totul. Și eu am o rugăminte, să tratați nu ca alineat nou. Doamna deputat așa a considerat. Poate că un articol nou, poate că nu este scris explicit. Puteți să dați răspunsul de respingere și mai târziu, nu numai pe loc. Vă rog. Aveți această paciență pentru comisie.

Deci, așteptăm un moment, până se hotărăște comisia.

Așadar, punctul de vedere al comisiei a fost exprimat, dar, fiindcă nu a fost un amendament depus anterior în discuția comisiei, colegii noștri au analizat pe loc textul acestui amendament. Indiferent de poziționarea lui, ca amendament sau articol nou, comisia se pronunță, cu majoritate de voturi, împotriva acestui amendament.

Eu îmi fac datoria, totuși, să supun votului dumneavoastră solicitarea doamnei deputat Ileana Filipescu, de a introduce un alineat nou, 3, cu conținutul care v-a fost prezentat, în cadrul art. 171 din proiectul de lege.

Cine este pentru? Vă rog să numărați! 25 de voturi pentru, insuficiente pentru a fi adoptat. Art. 171 rămâne votat în forma anterioară, în întregime.

Revenim la raportul inițial al comisiei de specialitate. Ne aflăm la poz. 207 din raport și avem un articol nou.

Dacă sunt comentarii? Vă rog, poftiți! Domnul deputat Stanca are o dorință.

A fost dezbătut în comisie, domnule deputat, articolul dumneavoastră?

 
   

Domnul Teodor Stanca:

Da, a fost discutat inclusiv cu ministerul.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Stanca propune introducerea unui art. 172, nou, altul decât cel propus de comisie. Înaintea acestuia sau îl modifică pe acesta? Deci, înaintea acestuia.

 
   

Domnul Teodor Stanca:

Mulțumesc, doamnă președintă.

Doamnelor și domnilor,

Regret că nu este inițiatorul de față, deși m-am înțeles cu domnul ministru că se impune introducerea unui articol nou, după art. 171, votat. Și, anume, de ce ?

Marțea trecută, noi, la propunerea comisiei, am anulat art. 98 din textul inițiatorului, care făcea vorbire la procedura de recalculare a pensiilor. Prin intervențiile mele anterioare și cu acceptul dumneavoastră, s-a considerat că cei care își continuă activitatea după pensie pot să cotizeze și pot să beneficieze de prevederile acestei legi.

Dar, cum am anulat art. 98, care vorbea despre procedura de recalculare, legea a rămas fără această procedură și nu putem lăsa legea fără să facem câteva precizări referitoare la procedura de recalculare. Deci, am discutat și cu inițiatorul, am discutat cu mare parte dintre colegi și fac următoarea propunere: să se introducă, după art. 171, votat, un art. 172, cu următorul text: "Pensia poate fi recalculată prin adăugarea stagiilor de cotizare nevalorificate la stabilirea acesteia." Alin. 2: "Cererea de recalculare a pensiei urmează aceleași reguli procedurale privind soluționarea și contestarea prevăzute pentru cererea de pensionare." Și alin. 3: "Pensia recalculată se acordă începând cu luna următoare aceleia în care s-a depus cererea de recalculare." Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog să ne prezentați și nouă amendamentul, domnule deputat!

Dacă sunt comentarii? Comisia și domnul ministru sunt de acord.

Supun votului dumneavoastră ca, înaintea poziției 207 din raport să introducem un articol nou, al cărui text v-a fost prezentat de domnul deputat Stanca.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? 1 abținere.

Cu majoritate de voturi, acest articol nou a fost votat.

Revenim la poz. 207 din raport, care se referă la un articol nou, propus de comisia de specialitate, și a cărui numerotare am pierdut-o între timp, după câte modificări s-au făcut. Doamna deputată Dobrescu.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Vă mulțumesc, doamnă președintă.

Stimați colegi,

Deși mă aflu printre cei care au propus reformularea, față de inițiator, cu scuzele de rigoare revin și mărturisesc că am scăpat din vedere o anumită categorie pentru care se stabilesc decontări și reciprocități, și anume, în afară de sistemul pentru avocați, care este în afara sistemului public, mai există și sistemele neintegrate, în special cele care aparțin cultelor religioase (câteva dintre ele nu sunt integrate).

Drept care, recunoscându-mi greșeala și cerându-mi scuze colegilor de comisie și dumneavoastră, vă rog să acceptați următoarea reformulare a celor 4 alineate. Alin. 1: "Pensiile stabilite pe baza vechimii în muncă realizate în sistemul asigurărilor sociale de stat și alte sisteme proprii de asigurări sociale, neintegrate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se recalculează conform prevederilor de la art. 171 alin. 1". Alin. 2 rămâne neschimbat, cu mențiunea că în textul din raport este trecut drept alin. 1 și vă rog să-l menționați ca numărul doi. Alin. 3 îl reformulez astfel: "Partea din pensia calculată conform alin. 1, cuvenită pentru vechimea realizată în alte sisteme de asigurări sociale, va fi achitată de acestea." Iar alin. 4: "La data intrării în vigoare a prezentei legi, încetează orice decontare reciprocă cu sistemele de asigurări sociale neintegrate." Vă mulțumesc și depun amendamentul.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră art. 172, sunt informată, după renumerotare, care se află la poz. 207, în forma prezentată de comisie și amendată de doamna deputată Smaranda Dobrescu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 208, avem, de asemenea, articolul care, de data aceasta, după renumerotare, va avea nr. 174 și are același cuprins ca al inițiatorului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 209 din raport, se află articolul renumerotat 175, are același cuprins cu al inițiatorului. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitatte.

La poz. 210 din raport se află art. 176, în renumerotare. Sunt comentarii? Domnul deputat Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnă președintă,

Stimați colegi,

Consider că este necesar să precizăm natura litigiilor care sunt pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a legii. Și poate spunem: "Litigiile cu privire la calcularea pensiilor aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare se vor judeca potrivit legii în baza căreia a fost stabilit dreptul." Că, așa, exprimarea este incompletă. Deci, să precizăm natura litigiilor care vor fi soluționate pe baza legilor în vigoare la data în care a fost stabilit dreptul.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, propuneți ca la alin. 1 să fie introduse "litigiile referitoare la stabilirea pensiilor"? "Drepturilor de asigurări sociale"?

Vă rog, pentru o formulare corectă.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Noi suntem de acord cu această propunere, dar, pentru o formulare care să fie acoperitoare nu numai la pensii (pentru că legea nu reglementează numai dreptul la pensii), v-aș propune următoarea formulare: "Litigiile care se referă la drepturile ce fac obiectul prezentei legi..." Și textul, după aceea, continuă.

Dacă ați fi de acord?

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

De acord.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Corect. Comisia estte de acord.

Supun votului dumneavoastră art. 176, aflat la poz. 210 din raport, în forma amendată de domnul deputat Gaspar și completată de domnul ministru Athanasiu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 211, comisia ne propune eliminarea textului art. 175 din proiectul de lege. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru eliminare? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest articol a fost eliminat.

La poz. 212, avem un articol care se modifică numai la renumerotare, este 177. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 213, este vorba despre art. 178, după renumerotare, și este amendat de comisia de specialitate. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră poz. 213 din raportul comisiei de specialitate, în forma amendată de comisie.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

În unanimitate, acest articol a fost adoptat.

La poz. 214 din raport, avem un amendament al comisiei de specialitate, care se referă la art. 179. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Cine este împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 215 din raport, comisia propune un amendament, la aritcolul renumerotat 180. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

La poz. 216, comisia propune eliminarea textului art. 180 din proiect de lege. Domnul Stanca. Vă rog!

 
   

Domnul Teodor Stanca:

Doamnă președintă,

Doamnelor și domnilor,

Nu putem elimina acest text, pentru că noi am votat, la art. 145, că salarizarea personalului angajat al casei naționale și al caselor teritoriale se va stabili prin lege. Noi am propus această eliminare în art. 180, pentru că, atunci, se făcuse propunerea ca legea aceasta să apară până la înființarea casei. Or, plenul nu a aprobat această variantă și a rămas textul original, că se va stabili prin lege.

Până apare legea, însă, trebuie ca acest personal să fie salarizat. Și, atunci, nu putem merge nici pe textul vechi, care face trimitere la alte legi, care nu mai sunt acum în funcțiune, ci trebuie să stabilim un text prin care personalul să fie salarizat conform Legii nr. 154 privind sistemul de salarizare, salariul de bază din sectorul bugetar.

Deci, v-aș propune să menținem art. 180, dar într-o altă formulă. Și vă citesc. Alin. 1: "Până la data intrării în vigoare a legii salarizării prevăzută la art. 145, salarizarea președintelui, membrilor consiliului de administrație și a personalului angajat al casei naționale și al caselor teritoriale se stabilește după cum urmează: a) salariul președintelui, la nivelul indemnizației prevăzute de lege pentru funcția de ministru; b) indemnizația de ședință pentru membrii consiliului de administrație, cu excepția președintelui, la nivelul a 10% din salariul președintelui; totalul sumelor cuvenite unui membru al consiliului de administrare ca urmare a participării la ședințe nu poate depăși, într-o lună, 20% din salariul lunar al președintelui; c) salariile personalului angajat al casei naționale și al caselor teritoriale și asigură în intervalul de limite prevăzut în anexele la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică." Alin. 2: "Personalul prevăzut la art. 178 alin. 3 își va păstra salariul de bază și celelalte drepturi salariale avute anterior dacă va ocupa aceleași funcții, grade și trepte profesionale." Și alin. 3: "Cheltuielile privind salarizarea președintelui, a membrilor consiliului de administrație, precum și a personalului angajat al casei naționale și al caselor teritoriale se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat." Textul este agreat de inițiator și vi-l propun spre aprobare.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Înțeleg că și comisia este de acord. Inițiatorul, renunțați la propunerea de eliminare? Da.

Deci, la poz. 216 din raport, deoarece comisia de specialitate a renunțat la eliminarea textului, vă propun să votăm conținutul amendat al articolului fost 180, acum 181, prezentat de domnul deputat Stanca, cu care este de acord toată lumea.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 217 din raport, avem un articol care, după renumerotare, are nr. 182 și cu amendamente ale comisiei. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 218, avem o amenadare a comisiei de specialitate.

Dacă nu sunt comentarii, cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 219 din raportul comisiei de specialitate, avem art. 184 după renumerotare și într-o formă amendată de comisia de specialitate.

Nefiind comentarii, cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 220, avem o formă amendată de comisia de specialitate, care, acum, este nr. 185, probabil. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest text a fost votat în unanimitate.

La poz. 221, comisia ne propune eliminarea art. 85 din proiect de lege. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este de acord cu eliminarea acestui articol? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

La poz. 222 din raport, de asemenea, comisia propune eliminarea art. 186 al proiectului de lege. Sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru eliminare? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Eliminarea a fost votată în unanimitate.

La poz. 223, avem o formulă amendată, pentru articolul, probabil, după renumerotare, 186. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 224 din raport, comisia propune eliminarea textului. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este de acord cu eliminarea? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest ttext a fost eliminat.

La poz. 225 din raport, comisia ne propune un articol nou, 187, amendat. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 226 din raport, avem un text reformulat și amendat de comisie. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Supun votului dumneavoastră Cap. VIII, în întregime.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

La poz. 227, avem titlul Cap. IX.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Titlul a fost votat în unanimitate.

La poz. 228 din raport, avem un art. 189, reformulat de comisia de specialitate. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

La poz. 229 din raport, avem art. 190, după renumerotare, și amendat de comisia de specialitate. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

La poz. 320, din nou, comisia ne propune eliminarea textului 193 din proiectul de lege. Nu sunt comentarii.

Cine este de acord cu eliminarea? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest articol a fost eliminat în unanimitate.

La poz. 231, avem în discuție art. 191, amendat de comisia de specialitate. Nefiind comentarii, supun votului dumneavoastră acest articol.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 232 din raport, avem artt. 192, reformulat de comisie. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 233 din raport, avem art. 193, care este numai amendat prin renumerotare.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 234 din raportul comisiei de specialitate, avem art. 194, amendat de comisie.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 235 din raport, comisia propune introducerea unui articol nou, care, renumerotat, va fi 195, probabil. Sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă?

Se abține cineva? Nimeni.

Acest articol nou a fost adoptat în unanimitate.

La poz. 236, comisia ne propune eliminarea textului art. 198 din proiectul de lege.

Dacă nu sunt comentarii, cine este de acord cu eliminarea? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest text a fost eliminat.

La poz. 237 din raport, comisia propune introducerea unui articol nou, care, probabil că are nr. 196. Doamna deputată Smaranda Dobrescu.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Vă mulțumesc, doamnă președintă.

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să reformulez acest aritcol, întrucât în conceptul nostru ne-a scăpat o anumită posibilitate, existentă în practică, și anume: o persoană care a realizat stagii de cotizare mai mici decât cele minime necesare unui sistem (: de exemplu, 14 ani în sistemul public și 14 ani în sistemul miliar, deci sub 15 ani), să nu poate beneficia de drepturi în nici unul din cele două sisteme. În acest sens, consider că o altă formulare ar fi acoperitoare și pentru aceste situații și, dacă îmi permiteți, o voi citi.

Alin. 1: "Între sistemul public de pensii și celelalte sisteme proprii de asigurări sociale neintegrate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, inclusiv sistemul pensiilor militare, se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechime în muncă sau vechime în serviciu, în vederea deschiderii drepturilor la pensia pentru limită de vărstă, invaliditate și urmaș."

Alin. 2 rămâne neschimbat, iar alin. 3 va fi reformulat astfel: "Perioadele asimilate stagiului de cotizare prevăzute la art. 40 alin. 1 lit. c), care constituie și vechime în muncă sau în serviciu în sistemul pensiilor militare și în celelalte sisteme proprii de asigurări sociale neintegrate, se iau în calcul opțional într-unul din sisteme".

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, ați introdus cuvântul "opțional" în plus față de precizările...

Aș vrea să se pronunțe comisia și inițiatorul. Inițiatorul este de acord. Și comisia este de acord.

Supun votului dumneavoastră articolul nou, numerotat 196, care este prezent în poziția 237 din raportul comisiei, în forma amendată de doamna deputat Dobrescu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

La punctul 238 din raport, comisia propune introducerea unui nou articol. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest articol nou a fost votat în unanimitate.

La poziția 239, comisia propune introducerea unui articol nou. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poziția 240, avem o formulare pentru art. 199.

Din partea comisiei de specialitate, dacă sunt comentarii?

La art. 199? Da. Poftiți.

 
   

Domnul Radu Gheciu:

Vă mulțumesc, doamnă președintă.

Doamnelor și domnilor,

Este vorba despre Anexa nr. 2.

Amendamentul pe care-l prezint împreună cu colegul Vasile Stan se referă la condițiile speciale de muncă din domeniul artistic.

După cum știți, prezenta lege aduce o corecție radicală în ceea ce privește ceea ce se numesc încă grupele I și II de muncă și restrânge considerabil categoriile profesionale care beneficiază de condiții speciale de muncă, lărgirea acestora în trecut fiind, după cum ni s-a explicat, una dintre cauzele intrării în criză a sistemului de pensii. Prin urmare, această restrângere este justificată.

La Anexa nr. 2, care se referă la diferite profesii artistice, care justifică, într-adevăr, încadrarea lor în condiții speciale de muncă, pentru că viața profesională se poate limita, în timp, din motive biologice sau pentru că prezintă un grad de risc profesional foarte ridicat, ceea ce vă vorbesc se regăsește la pag. 256, penultima din raport, este însă inclusă și o categorie artistică, demnă de stimă în felul ei, fără îndoială, dar care nu cred că justifică intrarea în condițiile speciale de muncă - este vorba de clovni, în condițiile în care, de pildă, ca să dau un singur exemplu, muncitorii din siderurgie nu mai beneficiază de condițiile speciale de muncă.

Prin urmare, amendamentul pe care vi-l propunem la Anexa nr. 2 este să fie scoasă poziția a cincea, clovni, din profesiile care beneficiază de condiții speciale de muncă.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat,

Vă atrag atenția că nu discutăm Anexa nr. 2.

Suntem la poziția 240, în care este menționată anexa cu numărul ei, nu și cu conținutul. Când vom ajunge la Anexa nr. 2, atunci ne faceți această propunere. Da? Bine.

 
   

Domnul Radu Gheciu:

Eu am făcut demonstrația...

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Numai ne aduceți aminte că aveți amendament pe Anexa nr. 2, nu pe articolul în cauză.

Dacă nu mai sunt comementarii, supun votului dumneavoastră art. 199, poziția 240 din raportul comisiei de specialitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

La poziția 241 avem art. 200, în care avem o propunere de reformulare din partea comisiei.

Domnul deputat Stan, vă rog.

 
   

Domnul Vasile Stan:

Vă mulțumesc, doamnă președintă.

Deci, dacă se votează legea cu acest articol, cum este formulat în raportul comisiei, va exista o lege unitară de ieșire la pensie a tuturor bugetarilor civili. Mai puțin cadrele didactice. Deci, în acest articol nu a fost inserată și prevederea art. 127 alin. 3 din Legea nr. 128 privind Statutul cadrelor didactice.

O să-mi permit să vă citesc acest articol din Statut: "Personalul didactic poate fi pensionat la cerere, cu 3 ani înainte de limitele de vârstă prevăzute în legislația în vigoare dacă are o vechime în învățământ de cel puțin 25 ani femeile, respectiv 30 de ani bărbații". această prevedere din Statutul cadrelor didactice legiferează că femeile contribuie 25 de ani, pe când în legea pe care noi o discutăm acum vorbim de 30 de ani, bărbații cotizează 30 de ani, iar în legea pe care noi vrem s-o votăm astăzi vorbim de 35 de ani. Deci, este prima nepotrivire.

A doua chestiune este că se dorește să se iasă la cerere cu 3 ani mai devreme la pensie. Există mai multe posibilități de a rezolva această problemă. Prima: să abrogăm prevederea din articolul respectiv din Legea nr. 128 și atunci cadrele didactice vor ieși la pensie conform legii pe care-o discutăm acum, cadrele didactice având posibilitatea să iasă la pensie anticipată, de retragere ca toți ceilalți bugetari.

Există o altă posibilitate: ca într-una din Anexele nr.1 și 2, dar în special Anexa nr.1, să introducem și această categorie socio-profesională pentru condiții deosebite de muncă, dar nu știu cum o să se potrivească meseriile de miner, de lucrător în domeniul nuclear cu cadrele didactice. Probabil că vor fi multe obiecțiuni. Sau cum spunea colegul meu, siderurgia și probabil și alte profesii de acest gen.

Deci, dacă nu se acceptă și aceasta a doua variantă, ar exista o a treia, în care să prevedem ca, într-adevăr, cadrele didactice să iasă cu 3 ani mai devreme, dar să cotizeze la fel ca ceilalți bugetari. Deci, 30 de ani femeile și 35 ani bărbații.

Las la aprecierea comisiei, a legiuitorilor și a dumneavoastră să ne hotărâm asupra uneia din aceste 3 variante, dar așa cum este acum, nu este în regulă. Probabil că cineva va veni la microfon și o să spună că "...este un drept câștigat".

Voci din sală:

Nu este prezent!

 
   

Domnul Vasile Stan:

Deci, "dreptul câștigat", cum să vă spun eu..., o să-i amintesc acestui cineva, că "drept câștigat" a fost și al 13-lea salariu, care, la sfârșitul anului 1998 nu s-a acordat decât unora.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Aș dori poziția comisiei și a inițiatorului.

Deci, haideți să întrebăm inițiatorul că bănuim că are o poziție mai ușor de exprimat, pentru că nu este mediere între... Sigur că este de fond.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Doamnă președintă,

Doamnelor și domnilor colegi,

Sigur, ceea ce spune domnul deputat Stan este corect.

Este corect pentru că nu putem trata o situație identică cu regim juridic diferit. O spun principiile și dacă nu ne ținem măcar de principii, de ce să ne mai ținem după aceea, decât de cap, că ne doare capul..., dacă nu ne ținem de principii.

Așa încât, sigur, într-adevăr, este vorba de legi speciale, or, legile speciale, spun regulile elementare de drept, de interpretare, că atâta vreme cât legea generală nu se referă în mod expres la ele, ele continuă a se aplica. Așadar, abrogarea unei prevederi dintr-o lege specială trebuie să fie expres prevăzută în legea generală, care este proiectul nostru, pentru că altfel ar însemna, dacă noi nu am prevedea nimic în lista actelor normative supuse abrogării exprese, ar însemna că regimul din legile speciale continuă a se aplica.

Or, avem un regim special, regimul magistraților de pensionare. Avem un regim special, tot de natură statutară, pentru personalul didactic. Pentru unii - mumă, pentru alții - ciumă. Adică, pentru judecători, procurori, deci, tot ce Constituția prevede a fi magistrați, se abrogă prevederile de favoare.

Sigur, aici este o altă chestiune pe care o putem discuta. Eu n-o mai discut, pentru că, la momentul respectiv, ministerul și Guvernul au avut un alt punct de vedere. Noi am spus că aceste regimuri speciale ar putea să continue, pentru că aici este vorba de un sistem contributiv, pensiile care se obțin în acele sisteme - mă refer la magistrați, au o dublă sursă de finanțare. Dar, dacă totuși discutăm pe textul comisiei, atunci soluția logică este să integrăm în lista de abrogări și prevederile Statutului personalului didactic, pentru că altfel, este o soluție asimetrică, care nu se poate justifica logic în nici un fel. Ori se abrogă ambele, ori, cum propusesem noi inițial, nici judecătorii și nici personalul didactic să nu fie sub cârmuirea legii generale, ci să rămână pe o lege specială.

Întrucât însă, într-adevăr, stagiile de cotizare se schimbă și așa mai departe, credem că o reglementare unitară, prin acest proiect de lege și prin abrogarea expresă, la acest moment se impune.

Deci, suntem de acord din acest punct de vedere cu propunerea făcută, nu înainte însă de a vă ruga, dat fiind modificările pe care le-am operat pe text și am relansat posibilitatea cumulului între pensie și salariu, să eliminăm abrogarea prevederilor art. 3 din Legea nr.2/1991, a cumulului, întrucât, potrivit votului dumneavoastră la articolul cu pricina, cumulul rămâne posibil, așa încât și legea care-l validează trebuie să nu fie abrogată.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, am să vă rog, pentru ca să știe toată lumea ce avem de votat, nu amendamentul..., completările cu abrogările, că de fapt despre asta este vorba, o completare a acestui articol cu încă alte abrogări și să le spunem clar care sunt, ca să fie treaba știută și hotărât ce anume votăm.

Este cineva în măsură să ne prezinte aceste noi abrogări... Sigur că mai este și posibilitatea de a interveni la Senat pentru a completa ceea ce noi, eventual, uităm astăzi, dar haideți să facem o treabă bună până la capăt.

Vă rog, citiți amendamentul dumneavoastră.

 
   

Domnul Vasile Stan:

Deci, se abrogă art. 127 alin. 3 din legea nr. 128 din 12 iulie 1997.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, acesta este unul. Și mai spunea domnul ministru unul..., legea cu cumulul. Deci, avem cele două acte normative, menționate de inițiator, de domnul ministru Athanasiu, și amendamentul propus de domnul deputat Stan, care înțeleg că intră în economia legii și a textului acestui articol.

Cu aceste modificări, supun votului dumneavoastră art. 200, în forma amendată.

Deci, am să vă rog să interveniți atunci când este timpul de intervenit, intrasem deja în procedura de vot. Poftiți.

 
   

Domnul Virgil Petrescu:

Iertați-mă. Nu se intrase încă în vot. Tocmai de aceea am ridicat mâna ceva mai devreme, pentru că era important să știm ce anulăm.

Deci, din Legea nr. 128 a Statutului personalului didactic se propune abrogarea următorului lucru: "Personalul didactic poate fi pensionat la cerere, cu 3 ani înainte de limita de vârstă prevăzută în legislația în vigoare...", deci, noi mergem pe legislația în vigoare, ridicând vârsta de pensionare la 60, respectiv 65 de ani... Noi când am prevăzut acest lucru am spus că și personalul didactic va intra în rigorile acelei legi, numai că, fără să spunem limita de vârstă, că știam că se va modifica în legea generală, noi am prevăzut ca, la cerere, înainte cu 3 ani de limita de vârstă prevăzută în legislația în vigoare, dacă are o vechime în învățământ de cel puțin 25 ani femeile, respectiv 30 ani bărbații.

Deci, în situația în care femeile ies la pensie la 60 de ani, în învățământ, la cerere, numai dacă cer, pot să iasă la 57 ani, iar pentru bărbați, 65 de ani, limita, la cerere pot să iasă la 62 ani.

Ce este rău în asta? Și vă propun să nu abrogăm acest art.127 alin. 3, care a avut în vedere modificarea Legii pensiilor.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat,

Vă reamintesc, conform celor votate în această lege, la cerere se poate ieși cu 5 ani mai devreme, așa că nu se întâmplă absolut nimic dacă abrogăm acest articol. Este chiar mai favorabil și inclusiv pentru cadrele didactice.

Domnul deputat Marian Sârbu.

Următoarea dată, vă rog să vă hotărâți cine dorește să ia cuvântul, că, altfel, întrerupem votul de mai multe ori.

 
   

Domnul Marian Sârbu:

Doamnă președintă,

Vreau să fac o precizare pentru că, totuși, trebuie să știm foarte clar ce votăm, dacă votăm și cum votăm...

Vreau să vă spun că ceea ce ați spus adineauri nu este corect.

Diminuarea cu câte 5 ani pentru bărbați și femei a vârstelor standard de pensionare nu are legătură cu acest articol, pe care ar urma să-l abrogăm, pentru că, prin ceea ce este prevăzut în Statutul personalului didactic, practic fiind o derogare, o lege specială în raport cu ceea ce ar reprezenta cadrul general, adică această lege pe care-o votăm, înseamnă o derogare de la vârstele standard, nu de la vârstele prevăzute ca pensionare anticipată, de retragere sau parțială, care ar însemna diminuări corespunzătoare în cazul pensionării anticipate parțiale, cu niște procente care sunt prevăzute de lege.

Statutul personalului diedactic prevede niște reduceri, de care a vorbit și domnul Petrescu, unui număr de ani, 3 în speță, pentru vârstele standard de pensionare și nu se încadrează, conform legii pe care o votăm și articolului pe care l-am votat deja, în diminuarea cu câte 5 ani, la pensie de retragere sau parțială.

Deci, să fie foarte clar: dacă suntem sau nu suntem de acord ca personalul didactic să rămână cu un privilegiu pe care noi l-am stabilit deja prin Statutul personalului cadrelor didactice, cu o diminuare a vârstelor standard de pensionare sau nu.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, vă rog domnule deputat Marineci.

 
   

Domnul Ionel Marineci:

Doamnă președintă,

Vreau să vă informez, dar probabil că știți că membrii Comisiei pentru învățământ sunt la ora aceasta la o întâlnire cu Comisia Parlamentului European și nu cred că este cazul să punem în discuție o prevedere a Statutului personalului didactic fără să ne consultăm cu această comisie.

După părerea mea, nici nu era cazul să o punem în discuție.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mai aveți și alte păreri?

Da. Vă rog...

 
   

Domnul Marian Sârbu:

V-aș propune ca în pauza de masă, Comisia pentru muncă și protecție socială să analizeze acest articol și să vină cu o propunere din partea tuturor grupurilor parlamentare, adică reprezentanților în comisie, pentru că este totuși un text extrem de important și trebuie să fie foarte clar ce votăm.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Bine. S-a mai făcut această propunere și n-a fost acceptată.

Putem tranșa prin vot, că, în fond, de aceea suntem aici.

pentru ca să fie lucrurile lămurite, haideți să votăm întâi ce ne-a propus comisia în textul raportului și apoi o să luăm pe rând modificările propuse de domnul ministru și de domnul deputat Stan, ca să vedem dacă se completează textul comisiei cu amendamentele respective. Cred că este mai corect așa. Avem posibilitatea să votăm astăzi toată legea, nu și per ansamblu. Este foarte bine să ducem la bun sfârșit această muncă.

Deci, în acest moment, supun votului dumneavoastră poziția 241 din raport, art. 200, deci numai în forma prezentată de comisie, urmând s-o completăm, cu votul dumneavoastră, cu restul abrogărilor.

Deci, este un vot...

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Nu puteți face un dublu vot la același text!

Vreți să faceți un dublu vot?

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Facem un vot în trepte, pentru ca să vedem dacă lumea este de acord. Nu este pentru prima dată când se face votul în trepte.

Haideți să votăm întâi propunerile de suplimentare ale celor doi. Deci, față de textul articolului, vom vota întâi amendamentele domnului deputat Stan, adăugirea domnului ministru și apoi, dacă acestea nu se acceptă, să votăm textul.

Domnul deputat Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnă președintă,

Așa cum a subliniat și colegul Marian Sârbu, problema este foarte delicată și nu știu de ce dumneavoastră încercați acum să forțați votul, ba mai mult, să introduceți o procedură de vot, care până acum nu s-a practicat în Parlament. Niciodată nu s-a dat votul în trepte, niciodată...

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Ei, nu.! Hai să ne aducem aminte, domnule deputat. Să știți că nu avem memoria chiar atât de scurtă.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnă președintă,

Mi-ați dat cuvântul, vă rog să-mi dați voie să...

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, dar să vorbiți în limitele adevărului...

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnă președintă,

V-aș ruga foarte mult ca intervențiile care le faceți să fie de o anumită decență, pentru că eu ceea ce vorbesc, eu vorbesc foarte corect...

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Același lucru este valabil pentru toți...

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

... și vă rog să luați regulamentul și să vedeți că se votează articol cu articol.

În momentul în care dumneavoastră supuneți la vot art. 200, așa cum este redat el în proiect, nu se mai poate reveni asupra votului respectiv.

Se poate ca în pauză să se examineze această propunere, care a fost făcută de domnul deputat Stan, de asemenea, domnul ministru a făcut și dânsul o propunere, care este rațională că, din moment ce s-a acceptat cumulul pensiei cu salariul, să se scoată acea prevedere. acum vreau să vă spun și altceva: sigur că, de regulă, totdeauna normal este să avem abrogări exprese în materii care sunt destul de delicate. Dacă vă uitați în partea finală a textului, acolo se spune: "...precum și orice alte dispoziții contrare...", ceea ce va da posibilitatea ca unii să înțeleagă că s-a abrogat sau nu s-a abrogat art.127.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, o mențiune: au mai fost proceduri adoptate și-n legislatura trecută, și-n această legislatură, tocmai pentru înțelgerea lucrurilor, cu puține abateri de la procedurile regulamentare. Așa că, atunci când vorbim de decență, să ne gândim la toate situațiile prin care am trecut.

În al doilea rând, au mai fost astăzi articole pe care nu ați dorit să le trimiteți la comisia de specialitate.

În acest moment, deci eu rog comisia de specialitate ca în pauză să completeze exact cu articolul, alineatul, numărul, ca să nu mai fie exprimarea aceea generală: "... orice prevederi contrarii se abrogă...", deci, în această pauză, comisia de specialitate să ne propună un număr de lege, de articol, de alineat care se abrogă, în așa fel încât să votăm texte clare și concrete.

Deci, trecem peste acest articol, care este ultimul și ajungem la anexe.

Deci, avem Anexa nr. 1.

Pe procedură, domnule deputat? Ați renunțat, ați făcut gestul că renunțați în favoarea domnului Gaspar...

Am să vă rog să vă manifestați, cum să spun..., mai pe înțelesul celor din prezidiu.

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

Deci, îmi cer scuze dacă am creat confuzie prin gestul respectiv, dar ceruse cuvântul domnul Gaspar înaintea mea și am făcut semn să-i dați... în ordinea în care s-a cerut cuvântul.

Deci, mie mi se pare că de data aceasta forțăm puțin nota. Nu a existat nici o discuție prealabilă în comisie pe această temă, care să creeze suspiciunile acestea, că nu s-ar fi judecat bine propunerea respectivă, și eu cred că aveți la îndemână procedura regulamentară simplă, adică, avem propunerea comisiei, o supunem la vot, vedem care este rezultatul votului și, în continuare... Deci, eu nu cred că aceste propuneri, care au făcut obiectul amendamentului domnului Stan și nu știu mai cui, deci, comportă o discuție atât de profundă, încât să nu putem decide prin vot în această sală, în cunoștință de cauză.

Cred că toată lumea este lămurită în legătură cu ceea ce s-a spus prin amendamentele respective.

De aceea, eu cred că am putea tranșa fără să mai împiedicăm discutarea legii, am putea tranșa aici, conform procedurii regulamentare normale.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat,

Și eu eram de aceeași părere, dar pentru că mai ales colegii dumneavoastră se împotrivesc, am spus deja, am luat o hotărâre, și așteptăm, eventual, poziția comisiei, cu textul nemodificat. Deci, așteptăm în această pauză, un lucru pe care-l puteam rezolva aici și acum.

Trecem la Anexa nr. 1. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Anexa nr.1 a fost votată în unanimitate.

Anexa nr. 2.

Deci, vă rog să refaceți propunerea, domnule deputat, la microfon, pentru că nu am reținut-o.

 
   

Domnul Radu Gheciu:

Îmi cer scuze că am intervenit la articolul care se referea la anexă în general.

Este vorba de propunerea de a se exclude dintre profesiile artistice care beneficiază de condiții speciale, poziția nr. 5, "clovn".

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, înainte de a vota anexa, vă supun la vot propunerea de eliminare din textul Anexei nr. 2, poziția nr. 5, de "clovn".

Cine este pentru? Insuficiente voturi pentru a trece.

Supun votului dumneavoastră Anexa nr. 2 în întregime.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă?

Deci, vă rog, cine este împotrivă? Numărați. Un vot împotrivă.

Cine se abține? O abținere.

Cu majoritate de voturi, Anexa nr. 2 a fost adoptată.

Anexa nr. 3 o aveți în raportul suplimentar, la pag. nr. 4. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii. Supun votului dumneavoastră Anexa nr. 3, modificată de comisia de specialitate, conform prezentării din raportul suplimentar.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Această Anexă nr.3, în forma prezentată de comisia de specialitate în raportul suplimentar, a fost votată în unanimitate.

Anexa nr.4.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Și această anexă a fost adoptată.

Anexa nr.5 a suferit modificări, care sunt cuprinse în raportul suplimentar al comisiei.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Anexa nr.5, în forma prezentată în raportul suplimentar al comisiei, a fost adoptată în unanimitate.

Anexa nr.6 din raportul comisiei de specialitate.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră Anexa nr.6.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Anexa nr.6 a fost votată în unanimitate.

Anexa nr.7.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Și această anexă a fost votată în unanimitate.

Cumva, comisia de specialitate a luat vreo hotărâre cu privire la art.200 sau revenim după pauză? Da, deci mai așteptăm, domnilor colegi, un minut, două, și vom lua hotărârea și în legătură cu art.200, în așa fel încât să terminăm această jumătate de zi mulțumiți că ne-am făcut datoria și am terminat o lege atât de importantă.

 
Aprobarea componenței comisiilor de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite la cele două camere la:  

Până atunci, până când comisia va delibera, am să supun aprobării plenului componența a două comisii de mediere, și anume deputații propuși în Comisia de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite, de către cele două Camere ale Parlamentului, la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.7/1998 privind prețurile și tarifele produselor și serviciilor care se execută sau se prestează în țară în cadrul activităților cu caracter de monopol natural, al celor supuse prin lege unui regim special sau al regiilor autonome, care se stabilesc cu avizul Consiliului Concurenței: Irimescu Haralambie – PNȚCD, Pavel Vasile – PNȚCD, Popescu Dumitru – PDSR, Nica Dan – PDSR, Radu Alexandru Dumitru – PD, Ráduly Kálman – UDMR, Chichișan Miron – PUNR.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Deci a fost adoptată, componența acestei comisii de mediere, în unanimitate.

Și, apoi, vă supun votului deputații propuși în Comisia de mediere pentru soluționarea textelor adotpate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.120/1998 pentru ratificarea de către România a Convenției-cadru europene privind cooperarea transfrontalieră a colectivităților sau autorităților teritoriale, adoptată la Madrid la 21 mai 1990: Mânea Radu – PNȚCD, Biriș Anamaria – PNȚCD, Afrăsinei Viorica – PDSR, Sabău Traian – PDSR, Trifu Romeo – PD, Lazia Ion – PNL, Birtálan Ákos – UDMR.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Și această comisie de mediere a fost votată în unanimiate de Camera Deputaților.

Vă rog, doamnelor și domnilor colegi, rog liderii grupurilor parlamentare să invite pe toți colegii în Cameră, pentru a da votul final pe această lege.

Deci, pentru toți liderii grupurilor parlamentare, vă rog să invitați colegii în Camera Deputaților, pentru a vota această lege. Reamintesc că este o lege organică, trebuie minimum 172 de voturi pentru. Vă rog să invitați toți colegii în sală!

În așteptarea domnilor colegi, îi anunț, oriunde s-ar afla în această clădire, că începem apelul nominal în decurs de 5 minute, dacă nu avem cvorumul de vot final pentru această lege.

Deci rog pe liderii grupurilor parlamentare și pe chestorii de serviciu să anunțe pe domnii deputați de votul final și de apelul nominal, care este acela care taie din indemnizație.

Domnule secretar Vida, vă rog să începeți apelul nominal! Până ne lămurește și comisia, să petrecem timpul în mod util.

Voci din sală:

Să-l faceți invers!

   

Domnul Ioan Vida Simiti:

O să încep, totuși, de la "a", pentru că eu nu știu să citesc de la dreapta la stânga sau de sus în jos. (Rumoare)

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci vă rog, domnule secretar, apelul nominal.

 
   

Domnul Ioan Vida Simiti:

Achimescu Victor Ștefan

prezent

Aferăriței Constantin

absent

Afrăsinei Viorica

prezentă

Albu Alexandru

prezent

Albu Gheorghe

prezent

Alecu Aurelian Paul

absent

Ana Gheorghe (DB)

prezent

Ana Gheorghe (Hd)

prezent

Andrei Gheorghe

absent

Andronescu Ecaterina

absentă

Antal István

absent

Antonescu Crin Laurențiu

absent

Antonescu Niculae Napoleon

absent

Argeșanu Valentin

prezent

Arghezi Mitzura Domnica

absentă

Ariton Gheorghe

prezent

Asztalos Ferenc

absent

Avramescu Constantin Gheorghe

prezent

Baban Ștefan

prezent

Babiaș Iohan Peter

absent

Babiuc Victor

absent

Baciu Mihai

absent

Badea Alexandru Ioan

prezent

Bara Radu Liviu

absent

Bárányi Francisc

absent

Barbaresso Emanoil Dan

absent

Barbăroșie Victor

prezent

Barde Tănase

prezent

Bartoș Daniela

absentă

Băbălău Constantin

prezent

Bălan Marilena

prezentă

Bălăeț Dumitru

prezent

Băsescu Traian

absent

Becsek Garda Dezideriu Coloman

prezent

Bejinariu Petru

prezent

Bercea Florian

absent

Berceanu Radu

absent

Berci Vasile

prezent

Berciu Ion

absent

Biriș Anamaria Mihaela

absentă

Birtalan Ákos

absent

Bivolaru Gabriel

absent

Bivolaru Ioan

absent

Boda Iosif

absent

Böndi Gyöngyike

absentă

Boștinaru Victor

absent

Bot Octavian

prezent

Botescu Ion

absent

Bran Vasile

absent

Brezniceanu Alexandru

absent

Bud Nicolae

absent

Buga Florea

absent

Bujor Liviu

absent

Burlacu Viorel

absent

Buzatu Dumitru

prezent

Calimente Mihăiță

absent

Cazacu Vasile Mircea

absent

Cazan Gheorghe Romeo Leonard

prezent

Cândea Vasile

prezent

Ceaușescu Gheorghe Dan Nicolae

prezent

Chichișan Miron

prezent

Chiliman Andrei Ioan

prezent

Chiriac Mihai

prezent

Ciontu Corneliu

prezent

Ciumara Mircea

absent

Cîrstoiu Ion

prezent

Cojocaru Radu Spiridon

absent

Constantinescu Dan

absent

Corâci Ioan Cezar

absent

Corniță Ion

prezent

Cosma Liviu Ovidiu

absent

Coșea Dumitru Gheorghe Mircea

absent

Cotrutz Constantin Eremia

prezent

Cristea Gheorghe

prezent

Cristea Marin

prezent

Croitoru Mircea Adrian

prezent

Cunescu Sergiu

absent

Dan Marțian

prezent

Dan Matei Agathon

absent

Darie Simion

prezent

Dărămuș Nicolae Octavian

absent

Decuseară Jean

absent

Dejeu Gavril

prezent

Diaconescu Ion

prezent

Dimitriu Sorin Petre

absent

Dîrstaru Dorin

absent

Dobre Traian

prezent

Dobrescu Smaranda

prezentă

Dorian Dorel

absent

Dorin Mihai

prezent

Dragoș Iuliu Liviu

prezent

Dragu George

absent

Drăgănescu Ovidiu Virgil

absent

Drecin Mihai Dorin

prezent

Drumen Constantin

absent

Dugulescu Petru

absent

Dumitrașcu Laurențiu

prezent

Dumitrean Bazil

prezent

Dumitrescu Paul Adrian

absent

Dumitriu (Hunea) Carmen

prezentă

Duțu Ion

absent

Elek Barna

absent

Enache Marian

absent

Enescu Ion

prezent

Fenoghen Sevastian

prezent

Filipescu Ileana

prezentă

Furo Iuliu Ioan

prezent

Galic Lia Andreia

prezentă

Gaspar Acsinte

prezent

Gavra Ioan

absent

Gavrilaș Teodor

prezent

Gazi Gherasim

absent

Georgescu Florin

prezent

Gheciu Radu Sever Cristian

prezent

 
Reluarea dezbaterilor asupra proiectului de Lege privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (Adoptare.)  

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule secretar, vă rog să vă opriți. În acest moment, avem cvorum pentru votul final la lege.

Vă rog să nu părăsiți sala! Avem, înainte de toate, de votat articolul rămas în suspensie, art.200. Rog, din partea comisiei, să ne spună cineva care este hotărârea finală, pentru a vota în cunoștință de cauză.

Vă rog să luați loc în bănci, pentru a putea să numărăm la votul final al acestei legi, care este o lege organică.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Membrii comisiei s-au întrunit și vă propun următoarea variantă: să supuneți votului, doamnă președinte, art.200, așa cum a fost propus inițial de către comisie, cu o singură observație, să eliminăm acel paragraf legat de referirile la Legea nr.2/1991 privind cumulul de funcții, comisia, deci, respingând amendamentul propus de colegul nostru, domnul Stan.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Dar vă rog să ne spuneți unde e paragaful, la ce pagină e?

 
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

166.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci paragraful care trebuie eliminat se află la pag.166.

Având în vedere că s-au rezolvat favorabil lucrurile, pentru toată lumea, supun votului dumneavoastră art.200, poziția 241 din raport, cu minusul specificat de domnul președinte al comisiei.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate și, cu aceasta, întreaga Lege a pensiilor a fost votată pe articole.

Urmează votul final. Rog pe domnii secretari să-mi comunice, în acest moment, care este prezența în sală, pentru a vedea dacă avem cvorumul necesar votării unei legi organice.

În acest moment, în sală, sunt prezente 221 doamne și domni deputați. Deci putem da votul final pe această lege deosebit de importantă, deosebit de mult discutată și să sperăm că va fi în favoarea oamenilor pentru care am făcut-o.

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă rog să luați loc în bancă, cu toții, pentru a putea fi numărați.

Cine este pentru această Lege a pensiilor? Mâna sus, să puteți fi numărați! Este evident... Poate că este mai ușor să numărăm voturile împotrivă. V-am anunțat, în sală sunt 221 de deputați. Haideți să numărăm voturile împotrivă și abținerile, ca să ne fie mai ușor.

Cine este împotrivă? Un vot împotrivă.

Cine se abține? 13 abțineri.

Cu 207 voturi pentru, un vot împotrivă și 13 abțineri, această lege a fost adoptată. (Aplauze.)

Vă felicităm pentru efortul depus, de a discuta cu minuțiozitate această lege și, în final, domnul ministru al muncii dorește să vă adreseze câteva cuvinte. Vă rog să-l ascultăm.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Doamnă președinte,

Doamnelor, domnilor deputați,

Știu că suntem la sfârșitul unui periplu parlamentar. Îngăduiți-mi să spun doar câteva cuvinte, care, de această dată, nu mai au de-a face nici cu acele concepte tehnice, nici cu nevoia acestei legi, ci sunt cuvintele unui om care are o emoție firească, pentru că am urcat prima din cele două trepte, într-unul din cele mai importante demersuri de reformă ale acestui Parlament, îndrăznesc să spun, în acest moment.

De aceea, pentru că emoția de multe ori te face să te bâlbâi, să nu vezi foarte clar ceea ce ar trebui să spui, voi recurge la cuvintele unui mult mai bun orator, evident, și foarte cunoscut personaj al lumii Romei antice, la Cicero, care spunea următoarele lucruri: "Nu căuta să faci o lege foarte bună, sigur nu vei reuși, dar caută, întotdeauna, să faci o lege dreaptă. Atunci, cei cărora legea le va fi aplicată, chiar dacă nu vei mai fi, îți vor mulțumi". Astăzi, cred eu, nu am reușit, poate, cea mai bună lege, dar, sigur, sper eu, este cea mai dreaptă.

Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze.)

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și noi vă mulțumim, domnule ministru.

Cu aceasta, prima parte a ședinței de astăzi a Camerei Deputaților a luat sfârșit și vă doresc poftă bună și o după-amiază la fel de fructuoasă ca dimineața.

Voci din sală:

La ce oră?!

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Conform programului de lucru adoptat, lucrările reîncep la ora 14,00.

 
    După pauză  
Dezbateri asupra proiectului de Lege privind statutul funcționarilor publici.  

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Reluăm ședința în plen a Camerei Deputaților, urmând să dezbatem proiectul de Lege privind Statutul funcționarilor publici.

Comisia juridică să-și ocupe locul destinat...

Voci din sală:

De administrație, nu juridică!

   

Domnul Vasile Lupu:

Sunt două comisii sesizate în fond: Comisia juridică și cea pentru administrație publică. Deci Comisia juridică și Comisia pentru administrație publică sunt invitate să-și ocupe locul.

Din partea Guvernului...

Voci din sală:

Nu e nimeni!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci, dacă identificați doi secretari de ședință, să se aducă și catalogul!

Voci din sală:

Este dificil!

 
   

Domnul Ilie Neacșu (din sală):

Poate aveți nevoie și de un ministru!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Cine îi anunță pe secretarii de ședință că au început dezbaterile?

 
   

Domnul Ilie Neacșu (din sală):

Femeile de serviciu!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Chestorii, chestorii! Vedeți vreun chestor?

Domnule Popescu, pregătiți lista de prezență și apelul nominal!

Domnule Vida, mai întâi să apelăm președinții de comisii. Domnul Cârstoiu este aici; de la Comisia juridică de disciplină și imunități este cineva din birou? Cred că până la vot putem începe totuși dezbaterile generale.

Din sală:

Nu, nu, nu este nimeni de la ministere.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci, avem un secretar de stat de la administrație publică locală, care a pregătit proiectul de lege prezent, vine un secretar de stat de la justiție, imediat ce se încheie dezbaterea la Senat, va fi prezent și domnul ministru Valeriu Stoica și putem începe dezbaterile.

Stimați colegi,

Dezbaterile generale le putem desfășura.

Din sală:

Nu, nu... Apel!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci, domnule secretar, nu avem condiția decât pentru apel nominal acum.

 
   

Domnul Ioan Vida Simiti (dă citire tabelului nominal de prezență):

Achimescu Victor Ștefan

prezent

Aferăriței Constantin

absent

Afrăsinei Viorica

prezentă

Albu Alexandru

absent

Albu Gheorghe

prezent

Alecu Aurelian Paul

absent

Ana Gheorghe (Dâmbovița)

prezent

Ana Gheorghe (Hunedoara)

prezent

Andrei Gheorghe

prezent

Andronescu Ecaterina

absentă

Antal István

absent

Antonescu Crin

absent

Antonescu Niculae Napoleon

absent

Argeșanu Valentin

prezent

Arghezi Mitzura Domnica

absentă

Ariton Gheorghe

prezent

Asztalos Ferenc

absent

Avramescu Constantin Gheorghe

absent

Baban Ștefan

absent

Babiaș Iohan Peter

prezent

Babiuc Victor

absent

Baciu Mihai

absent

Badea Alexandru Ioan

prezent

Bara Radu Liviu

prezent

Bárányi Francisc

absent

Barbaresso Emanoil Dan

prezent

Barbăroșie Victor

prezent

Barde Tănase

prezent

Bartoș Daniela

absentă

Băbălău Constantin

absent

Bălan Marilena

prezentă

Bălăeț Mitică

absent

Băsescu Traian

absent

Becsek Garda Dezideriu Coloman

prezent

Bejinariu Petru

absent

Bercea Florian

absent

Berceanu Radu

absent

Berci Vasile

prezent

Berciu Ion

absent

Biriș Anamaria Mihaela

prezentă

Birtalan Ákos

prezent

Bivolaru Gabriel

absent

Bivolaru Ioan

prezent

Boda Iosif

absent

Böndi Gyöngyike

absentă

Boștinaru Victor

absent

Bot Octavian

absent

Botescu Ion

prezent

Bran Vasile

absent

Brezniceanu Alexandru

absent

Bud Nicolae

prezent

Buga Florea

prezent

Bujor Liviu

absent

Burlacu Viorel

prezent

Buruiană Aprodu Daniela

absentă

Buzatu Dumitru

absent

Calimente Mihăiță

absent

Cazacu Vasile Mircea

absent

Cazan Gheorghe Romeo Leonard

absent

Cândea Vasile

absent

Ceaușescu Gheorghe Dan Nicolae

absent

Chichișan Miron

absent

Chiliman Andrei Ioan

prezent

Chiriac Mihai

prezent

Ciontu Corneliu

prezent

Ciumara Mircea

prezent

Cîrstoiu Ion

prezent

Cojocaru Radu Spiridon

absent

Constantinescu Dan

absent

Corâci Ioan Cezar

absent

Corniță Ion

prezent

Cosma Liviu Ovidiu

absent

Coșea Dumitru Gheorghe Mircea

absent

Cotrutz Constantin Eremia

absent

Cristea Gheorghe

prezent

Cristea Marin

prezent

Croitoru Mircea Adrian

prezent

Cunescu Sergiu

absent

Dan Marțian

absent

Dan Matei Agathon

absent

Darie Simion

prezent

Dărămuș Nicolae Octavian

prezent

Dănilă Vasile

prezent

Decuseară Jean

prezent

Dejeu Gavril

prezent

Diaconescu Ion

prezent

Dimitriu Sorin Petre

absent

Dîrstaru Dorin

absent

Dobre Traian

absent

Dobrescu Smaranda

absentă

Dorian Dorel

absent

Dorin Mihai

prezent

Dragoș Iuliu Liviu

prezent

Dragu George

absent

Drăgănescu Ovidiu Virgil

prezent

Drecin Mihai Dorin

absent

Drumen Constantin

absent

Dugulescu Petru

absent

Dumitrașcu Laurențiu

absent

Dumitrean Bazil

prezent

Dumitrescu Paul Adrian

absent

Dumitriu (Hunea) Carmen

prezentă

Duțu Ion

prezent

Elek Barna

absent

Enache Marian

absent

Enescu Ion

prezent

Fenoghen Sevastian

absent

Filipescu Ileana

absentă

Furo Iuliu Ioan

prezent

Galic Lia Andreia

prezentă

Gaspar Acsinte

prezent

Gavra Ioan

absent

Gavrilaș Teodor

prezent

Gazi Gherasim

absent

Georgescu Florin

absent

Gheciu Radu Sever Cristian

prezent

Gheorghe Valeriu

absent

Gheorghiof Titu Nicolae

prezent

Gheorghiu Mihai

prezent

Gherasim Ion Andrei

absent

Ghibernea Dan

absent

Ghidău Radu

prezent

Ghiga Vasile

prezent

Giurescu Ion

absent

Glăvan Ștefan

absent

Godja Petru

absent

Grădinaru Nicolae

prezent

Grigoraș Neculai

prezent

Grigoriu Mihai

absent

Groza Nicolae

prezent

Gvozdenovici Slavomir

prezent

Hașotti Puiu

prezent

Hilote Eugen Gheorghe

prezent

Hlinschi Mihai

prezent

Honcescu Ion

prezent

Hrebenciuc Viorel

absent

Iacob Elena

prezentă

Ianculescu Marian

prezent

Ifrim Dumitru

absent

Ignat Ștefan

prezent

Iliescu Valentin Adrian

absent

Ionescu Alexandru

absent

Ionescu Anton

prezent

Ionescu Bogdan

absent

Ionescu Constantin

absent

Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile-Constantin

prezent

Ionescu Gheorghe

prezent

Ionescu Marina

absent

Ionescu Nicolae

absent

Ioniță Mihail Gabriel

prezent

Ioniță Nicu

prezent

Iorga Leonida Lari

absentă

Iorgulescu Adrian

absent

Irimescu Haralambie

prezent

Ivănescu Paula Maria

prezent

Kakasi Alexandru

prezent

Kelemen Atila Bela Ladislau

prezent

Kerekes Károly

absent

Kónya Hamar Alexandru

prezent

Kovacs Carol Emil

prezent

Kovács Csaba Tiberiu

prezent

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule secretar, suspendăm apelul, suntem în cvorum.

Din sală:

Nuu..., până la capăt!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Suspendăm apelul, trecem la dezbateri.

Înțeleg că în sală sunt unii care regretă că sunt prezenți și nu i-ați strigat.

Doamnelor și domnilor deputați,

O zi istorică în dezbaterile parlamentare postdecembriste: proiectul de Lege privind statutul funcționarilor publici, lege așteptată de 10 ani.

Stimați colegi,

Vă rog luați loc în bănci! Numai la sfârșitul ședinței motivăm absențele.

Din biroul Comisiei juridice, domnul Grădinaru, am înțeles că este mandatat să susțină, în numele comisiei, raportul.

Doamnelor și domnilor deputați,

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Petre Diaconu de la Departamentul pentru reformă și administrație publică locală. Domnia sa a coordonat lucrările la întocmirea proiectului de lege în dezbatere. Din partea Ministerului Justiției este prezent domnul secretar de stat Gheorghe Mocuța, domnul ministru Valeriu Stoica, imediat ce va epuiza procedura de la Senat, va fi prezent aici și vă rog să aveți înțelegerea să trecem la dezbateri. Să nu cereți un ministru de la administrație publică locală, pentru că nu există postul în schema Guvernului. Doamna Viorica Afrăsinei.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Grupul parlamentar PDSR, ca și celelalte grupuri parlamentare de altfel, au în vedere faptul că acest proiect de lege este un proiect de lege foarte important și tocmai de aceea dorim ca el să fie dezbătut în condiții optime. Așadar, vă reamintesc că în săptămâna anterioară, joi, s-a amânat dezbaterea acestui proiect de lege datorită absenței domnului ministru Stoica în calitate de inițiator. Vreau să nu considerați că Grupul parlamentar PDSR obstrucționează dezbaterea lucrărilor la acest proiect de lege, cu atât mai mult cu cât membri ai grupului parlamentar au contribuit la acest proiect de lege, dar, având în vedere art.124 din regulament, alin.2, vă rog să luați în considerare solicitarea noastră, și anume participarea și prezența obligatorie a miniștrilor, membri ai Guvernului, care sunt inițiatori ai acestui proiect de lege.

Așadar, considerăm că putem trece la dezbaterile generale, dar nu vom fi de acord cu continuarea proiectului de lege în absența acestora, cu atât mai mult, cu cât o parte din domnii membri ai Guvernului inițiatori sunt și deputați.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, doamna deputat. Într-adevăr, până la trecerea la dezbaterea pe articole, domnul ministru Valeriu Stoica va fi prezent, dar înțeleg că acceptați să facem dezbaterile generale. (Vociferări.)

Deci, mai aveți obiecțiuni?

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule președinte de ședință, eu vreau să vă amintesc cine este inițiatorul acestui al doilea proiect de lege la Statutul funcționarului public: ministrul justiției, Ministerul Finanțelor, al muncii, a protecției sociale, Consiliul pentru Reformă, așadar, vă rog să aveți în vedere solicitarea pe care am făcut-o noi.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Să vedem ce spune comisia. Domnul președinte Cârstoiu.

 
   

Domnul Ion Cârstoiu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Vreau să precizez că acest proiect nu este proiectul Ministerului Justiției și al Guvernului României, reprezentat prin ministrul reformei și prin ministrul cu legătura cu Parlamentul.

Cele două ministere nu mai funcționează în momentul de față, deci, Guvernul trebuie să-și trimită un reprezentant.

Deci, nu este vorba despre domnul ministru Stoica.

Din sală:

S-a desființat Sassu?

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Poftiți doamna Afrăsinei.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule președinte, eu am citit exact din proiectul care este venit de la Guvern, sub semnătura domnului prim-ministru, în care spune așa: "Vă înaintăm alăturat noua variantă a proiectului de Lege privind statutul funcționarilor publici, elaborată de colectivul mixt, format din reprezentanți ai Ministerului Justiției, Ministerului Finanțelor, Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Consiliului pentru Reformă". Așadar, nu doresc să vă contrazic domnule președinte de ședință, dar eu am citit ceea ce domnul prim-ministru semnează.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Acei reprezentanți sunt prezenți aici doamna Afrăsinei.

Stimați colegi,

Vă rog să acceptați să realizăm faza de dezbateri generale și la dezbaterea pe articole, sigur vom avea și miniștrii solicitați prezenți.

Deci, intervențiile la dezbaterile generale vor fi urmărite cu atenție de delegații Guvernului aici prezenți și sigur, miniștrii vor fi în măsură să răspundă la întrebările dumneavoastră.

Domnul secretar de stat Petrică Diaconu... domnul Mocuța dorește să prezinte proiectul de lege din partea Guvernului. Domnul Gheorghe Mocuța, secretar de stat la Ministerul Justiției. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Mocuța:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnilor și doamnelor,

În condițiile instituirii statului de drept în România, se impune cu necesitate ca raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici să li se stabilească o reglementare specifică, diferențiată de statutul altor categorii de personal. Așa cum se precizează în programul de guvernare, reforma în administrația publică în România se fundamentează cu prioritate pe acele inițiative legislative care pot asigura administrației publice o autonomie reală și un înalt grad de profesionalism.

Constituția României prevede la art.72 alin.3, lit.i) că statutul funcționarilor publici se reglementează prin lege organică, fapt care evidențiază importanța deosbită acordată de legea fundamentală a țării acestei categorii sociale în buna funcționare a statului de drept. În scopul mai sus arătat a fost elaborat proiectul de Lege privind statutul funcționarilor publici. La elaborarea proiectului au fost avute în vedere standardele Comunității Europene în acest domeniu, urmărindu-se formarea unui funcționar public de carieră, neutru din punct de vedere politic, capabil să-și îndeplinească sarcinile într-un serviciu public compatibil cu structurile similare din țările având o experiență îndelungată a democrației.

Potrivit proiectului de lege, funcționarii publici sunt împărțiți în trei categorii, definite în raport de nivelul studiilor absolvite. Fiecare categorie este împărțită în trei grade profesionale. Gradul este o etapă din cariera funcționarului public și este personal. Gradul corespunde unei poziții ierarhice a funcționarului public și nu este legat de post sau de funcția publică.

Condițiile pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru a ocupa o funcție publică au avut în vedere îmbinarea calităților și ținutei de cetățean și specialist. În această privință s-a optat pentru crearea unui corp de elită, tehnocrat al funcționarilor publici, care să se supună interesului național și binelui public în primul rând.

În acest scop s-a introdus în proiect conceptul de stabilitate al funcționarului public, în sensul protejării acestuia față de schimbările de ordin politic. Funcționarul beneficiază de o garanție a postului care nu dispare decât în caz de culpă sau de incapacitate profesională. Selectarea candidaților la o funcție publică se face numai prin concurs, respectându-se cu prioritate criteriul competenței și profesionalismului. Tot ca urmare a accentului deosebit pus pe profesionalism, proiectul de lege reglementează și situația acelor funcționari publici care dau dovadă de incompetență. Se instituie un sistem de notări anuale, consecințele obținerii unor calificative slabe fiind trecerea într-o funcție inferioară sau chiar eliberarea din funcție.

Confidențialitatea notărilor anuale, precum și a întregului dosar profesional al funcționarului public, ca și obligația de a i se pune la dispoziție acest dosar, este prevăzută de texte speciale.

La baza concepției capitolelor privitoare la îndatorirea și răspunderea funcționarilor publici a stat obligația generală a acestora de a-și îndeplini îndatoririle profesionale cu loialitate, conștiinciozitate și fără întârziere, fără părtinire, fără a abuza de putere, cu demnitate și cu abținerea de la orice comportament incompatibil cu calitatea de funcționar public.

Măsurile disciplinare prevăzute pentru încălcarea obligațiilor ce decurg din prezentul statut sunt însoțite de posibilitatea de apărare a celor învinuiți, precum și de posibilitatea apelării la instanțele de judecată, în cazul în care funcționarul public sancționat se consideră nedreptățit.

În privința răspunderii patrimoniale, funcționarul public răspunde pentru pagubele aduse patrimoniului serviciului public cu intenție sau din culpă, dar este exonerat de răspundere dacă a produs o pagubă în exercitarea cu bună credință a atribuțiilor sale.

Proiectul de statut prevede un capitol special, dedicat drepturilor funcționarilor publici. Acestora le este garantat dreptul la opinie, la asociere sindicală și grevă, în condițiile legii, la asociere în organizații profesionale.

O atenție deosebită s-a acordat dreptului la salariu, la indemnizații și sporuri, la prime și premii, la remunerarea sau recuperarea cu timp liber corespunzător a orelor suplimentare efectuate, la concedii, la perfecționare profesională. Se instituie un spor special la salariu, cel de stabilitate, pe lângă cel de vechime în muncă, precum și facilități materiale privind efectuarea concediului de odihnă, asistență medicală, drepturi speciale pentru femei, dreptul la pensii.

Se dispune, de asemenea, dreptul funcționarilor publici la protecția legii în exercitarea atribuțiilor lor, precum și dreptul la despăgubiri, dacă au suferit prejudicii din culpa serviciului public.

Prevederile referitoare la incompatibilități au avut la bază teoriile actuale referitoare la dezvoltarea unei etici a serviciului și funcționarului public, a unor noi mentalități și practici în relațiile dintre administrații și public, având ca rezultat final creșterea eficienței serviciului public, precum și creșterea încrederii cetățeanului în funcționarul public. În acest scop, se stabilește că funcționarul public nu poate deține două funcții, cu excepțiile arătate în lege, că anumiți funcționari publici nu pot îndeplini funcții în cadrul unor regii autonome sau societăți comerciale și nu pot face parte din consilii de administrație la societăți comerciale cu capital privat și nici nu pot exercita activități cu scop lucrativ care au legătură cu atribuțiile lor.

Se stabilește, de asemenea, dreptul funcționarilor publici care, de o perioadă determinată, exercită, în calitate de ales, un mandat public, să revină în serviciul public pe aceeași poziție sau pe o poziție echivalentă la terminarea mandatului.

Încetarea raporturilor de serviciu, eliberarea sau destituirea din funcție, sunt foarte riguros reglementate, ținând seama atât de motivațiile și interesele serviciului public, cât și de cele ale funcționarului public.

Prin proiectul de lege se instituie la nivel central, în subordinea Guvernului, Agenția Națională pentru Managementul Resurselor Umane din serviciul public, care are ca principale atribuții: elaborarea principiilor privind managementul și politicele de resurse umane, comune tuturor instituțiilor din cadrul serviciului public, elaborarea de proiecte și acte normative ce urmează a fi adoptate de Guvern în domeniul legislației secundare privind serviciul public, elaborarea unor reglementări comune tuturor instituțiilor din cadrul serviciului public privind gradarea și clasificarea posturilor, stabilirea unor criterii obiective pentru evaluarea activității funcționarilor publici, crearea și dezvoltarea unui sistem de formare profesională a funcționarilor publici, crearea și administrarea bazei de date a serviciului public, cuprinzând evidența funcțiilor publice și a funcționarilor publici.

De asemenea, se instituie o comisie subordonată direct primului ministru care are ca atribuție principală urmărirea respectării dispozițiilor prezentului statut în relațiile dintre autoritățile publice și funcționarii publici. Cele două organisme sunt obligate să raporteze anual primului-ministru asupra respectării Statului funcționarului public și asupra situației generale a serviciului public în România.

Pentru o bună colaborare între funcționarii publici și autoritățile publice, proiectul de lege instituie în cadrul fiecărei instituții publice câte o comisie paritară în alcătuirea căreia intră, în număr egal, reprezentanți desemnați de conducătorul instituției publice și de sindicatul funcționarilor.

Proiectul de lege propus are caracter de statut-cadru, urmând desigur, a se iniția procedurile de adoptare a unor statute deja existente la prevederile acestuia.

Față de cele de mai sus, vă supunem, spre dezbatere și adoptare, proiectul de lege în redactarea alăturată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumim. Comisia? Domnul președinte Cârstoiu are cuvântul.

 
   

Domnul Ion Cârstoiu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibrul ecologic și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate cu proiectul de Lege privind statutul funcționarilor publici pentru analiză în fond, în luna martie 1998.

În luna septembrie 1998, într-o ședință comună a celor două comisii, la care au participat ministrul reformei și ministrul pentru relația cu Parlamentul, precum și experți ai Băncii Mondiale, Uniunii Europe, SIGMA, USAID și alții, s-a stabilit să se constituie un colectiv care să analizeze proiectul de lege și să elaboreze propuneri și amendamente privind îmbunătățirea acesteia.

Colectivul format din reprezentanți ai celor două comisii ale Camerei Deputaților și din specialiști ai Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Ministerului Finanțelor și Consiliului pentru Reformă au procedat la analiza proiectului de lege și la elaborarea amendamentelor ce se impuneau.

În urma acestui demers, a rezultat practic o nouă formă a proiectului de Lege a Statutului funcționarilor publici. Noua variantă a proiectului de lege a fost analizată de Guvern, iar în urma analizei făcute, primul-ministru a comunicat Biroului permanent, în luna decembrie 1998, că Guvernul și-a însușit noua formă și propune ca aceasta să înlocuiască varianta transmisă în luna martie.

Noua variantă a fost trimisă comisiilor noastre și a fost analizată în fond, iar cele două comisii vă propun dumneavoastră ca această nouă variantă să fie supusă spre dezbatere și aprobare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

Dacă grupurile parlamentare și-au desemnat oratorii, câte unu de fiecare grup, vă rog să comunice numele lor la prezidiu.

Din partea Grupurilor parlamentare: domnul Radu Mânea, domnul Pop, domnul Bălăeț, domnul Miclăuș, domnul Varga, domnul Emil Putin și domnul Bara, de la PDSR.

Domnul Radu Mânea are cuvântul.

Stimați colegi,

Vă rog insistent să nu părăsiți sala, astfel ca, după dezbaterile generale, să putem trece la votul pe articole și, fiind niște texte foarte elaborate și cu multe critici consemnate pe parcursul evoluției acestui proiect, să ne putem pronunța în condiții de cvorum asupra fiecărui text.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Radu Mânea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propunerea legislativă încearcă să reglementeze în mod unitar Statutul funcționarilor publici, constituindu-se într-o lege-cadru.

Proiectul de lege definește noțiunea de funcționar public și funcție publică, stabilește structurile serviciilor publice și procedurile managementului funcționarilor publici și al resurselor umane din administrația publică.

Proiectul de lege statuează drepturile, obligațiile și îndatoririle funcționarilor publici, precum și relațiile funcționale de colaborare și subordonare, modalitățile de selecție și investire în funcție a acestei categorii de salariați, precum și incompatibilitățile cu calitatea de funcționar public.

De asemenea, proiectul de lege tratează problemele legate de evaluarea activității și promovarea funcționarilor publici, precum și răspunderea juridică a acestora, corelate cu modalitățile de modificare și încetare a raporturilor de muncă.

În elaborarea și amendarea proiectului de lege, la Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului s-au avut în vedere următoarele principii: asigurarea promptă și eficientă a serviciilor de către funcționarii publici, libere de prejudecăți, corupție și abuz în serviciu, selectarea funcționarilor publici pe bază de merit și criterii de competență, egalitatea șanselor la admiterea și promovarea în serviciul public, garantarea stabilității funcționarilor publici, atâta timp cât sunt îndeplinite criteriile de performanță.

De menționat că proiectul de Lege privind Statutul funcționarilor publici urmărește selectarea și formarea continuă a unor funcționari publici de carieră, în serviciul și la dispoziția cetățeanului, eliminând carierismul, corupția și abuzul în serviciu practicate curent la nivelul administrației publice.

Desigur, sunt și multe puncte de vedere în divergență, care se regăsesc în cuprinsul proiectului de lege. Prin vot democratic, exprimat în urma dezbaterilor punctuale, sperăm să găsim soluțiile care să conducă la o lege cât mai bună.

Statutul funcționarilor publici are caracter de lege organică și este extrem de important în continuarea și consolidarea reformei în administrația publică, pe care Putere și Opoziție, deopotrivă, dorim să o edificăm.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

De la PDSR, domnul Liviu Bara.

 
   

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Problematica Statutului funcționarilor publici reprezintă o chestiune pe cât de importantă, pe atât de delicată. Importanța acesteia derivă din faptul că funcționarul public este pionul esențial al funcționării serviciului public. El umple administrația publică cu ființe umane, pune în mișcare competențele legale, studiază, analizează, face evaluări, dă soluții sau contribuie la conturarea acestora și, ceea ce este cel mai important, decide asupra modului de îndeplinire a cererilor, sesizărilor și reclamațiilor cetățenilor, asupra modului de satisfacere a intereselor personale și colective ale oamenilor, asupra modului în care drepturile și obligațiile acestora sunt satisfăcute.

Funcționarul public ne apare astfel ca exponentul autorității publice, însărcinat de lege cu obligația de a transpune în practică deciziile politice luate în legătură cu satisfacerea trebuințelor individuale și colective ale populației și cu ducerea la îndeplinire a obligațiilor stabilite de lege în sarcina locuitorilor țării.

În ceea ce privește delicatețea exercitării unei asemenea funcții, ea rezidă din situarea funcționarului public între ciocan și nicovală. El este dator să ducă la îndeplinire deciziile politice, transformându-se în instrumentul care manevrează forța publică, instrument care se izbește de interesele cetățenilor, o adevărată nicovală a dezideratelor umane.

Pe fondul acestor exigențe, problema Statutului funcționarilor publici dobândește câteva aspecte distincte. În rândul acestora, considerăm că trebuie avut în vedere, înainte de toate, că prin adoptarea unei asemenea legi nu se urmărește și nici nu trebuie să se urmărească aplicarea diferențiată a Codului muncii la categoria funcționarilor publici.

Printr-o asemenea reglementare nu trebuie să se urmărească ideea creării unui statut privilegiat pentru cei care intermediază satisfacerea trebuințelor umane prin prisma unor valori politice.

Sensul real al statutului funcționarilor publici îl constituie umplerea structurilor administrației publice cu un corp uman apt să răspundă exigențelor diferențiate și specifice ale fiecărei autorități administrative.

Acest corp trebuie să beneficieze de un statut special numai în măsura în care acesta asigură ducerea la îndeplinire a sarcinilor administrației publice în condiții de exigență sporită, de reducere a costurilor legate de autorizarea și funcționarea autorităților administrație publice, de ducerea operativă la îndeplinire a prevederilor legale care revin acestora și de transpunere în fapt a doleanțelor administrative ale populației.

Așa cum se poate observa, proiectul de lege privind statutul funcționarilor publici nu răspunde unor astfel de exigențe. În loc să fie aplecat pe interesele funcționării serviciilor publice, el plasează această exigență în afara acestora, subordonând-o unor interese de moment, unor oportunități politice și mai ales ideii de conservare a statu quo-ului actual din administrația publică.

La ideea de reformă, prin acest proiect de lege se răspunde cu ideea de conservare a actualelor structuri administrative și de încremenire pe funcții a tuturor acelora care în ultimii ani lucrează în acest domeniu.

Sub aspect pur tehnic, proiectul de lege are o multitudine de vicii, mai mult sau mai puțin ascunse, unele din ele fiind augumentate de contribuțiile Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

În virtutea contribuției comisiei, care de altfel nu a examinat niciodată acest proiect de lege în întregul său, sarcina fiind plasată unei subcomisii, noțiunea de serviciu public constituie un concept de referință pentru întreaga arhitectură a legii. Chiar și așa, din totalul articolelor din care este formată legea, peste 30% au fost eliminate și peste 50% modificate.

Din nefericire, în proiectul de lege nu există o referire precisă la serviciul public. Spre știința autorilor legii, dorim să precizăm că noțiunea de serviciu public acoperă totalitatea autorităților publice statale din România, dar și pe cea a autorităților specifice colectivităților locale, a căror organizarea și funcționare este supusă regulilor autonomiei locale.

În aceste condiții, sunt evidente cel puțin două întrebări.

Proiectul de lege se dorește a fi atotcuprinzător sau el își propune să se limiteze la serviciile publice din administrația publică de stat? Prima întrebare.

A doua: proiectul de lege se referă atât la funcționarii publici din administrația statală, cât și la funcționarii publici din administrația publică locală, deci la amândouă împreună?

Răspunsurile la aceste întrebări nu se desprind explicit din reglementările propuse, ceea ce pune largi semne de întrebare asupra realizării obiectivului propus prin proiectul de lege.

În opinia noastră, proiectul de lege privind statutul funcționarilor publici nu poate avea ca obiect asigurarea reglementării cadru pentru un serviciu public permanent și imparțial. Se pune iarăși întrebarea: ce este un astfel de serviciu public?

Din modul de formulare a primului articol din proiectul de lege se poate desprinde ideea că legiuitorul intenționează să instituie o reglementare juridică aplicabilă instanțelor judecătorești. Nu sunt ele, oare, servicii publice permanente și parțiale ministerului public, ca și altor autorități publice?

După părerea noastră, ideea de serviciu public trebuie circumscrisă în exclusivitate problematicii administrației publice. de aici rezultă și necesitatea de a construi un statut specific funcționarilor administrativi, și nu tuturor lucrătorilor din autoritățile publice.

Mai mult, proiectul de lege suferă și prin faptul că nu face nici o deosebire între funcționarii publici din administrația statală și cei din administrația locală. În opinia noastră, funcționarii din administrația publică nu pot avea același statut cu cei din administrația publică locală.

În toate cazurile însă, viciile proiectului de lege au în vedere faptul că statutul funcționarului public nu este privit în logica funcționării instituțiilor publice. Se face chiar o confuzie între instituția publică și serviciul public.

În opinia autorilor proiectului, serviciul public se oprește la granița instituțiilor publice. În realitate, serviciile publice se extind dincolo de această limită, acestea putând fi îndeplinite și de particulari, pe bază de concesiune și alte contracte administrative.

Astfel de aspecte nu sunt lămurite de proiectul de lege în cauză.

Proiectul reglementării juridice care ni se propune este un proiect de lege chinuit. Diferite variante ale acestuia au stat la Senat ani de zile. Cei care l-au trimis acum la Camera Deputaților speră să aibă alte șanse. Ei cred că ceea ce a murit la Senat poate învia la Camera Deputaților. Este o speranță deșart㠖 mortul nu se întoarce niciodată de la groapă.

De aceea, îi recomandăm Guvernului să-și retragă proiectul de lege, să-i caute pe acei specialiști care știu că statutul funcționarului public nu este un cod al muncii transpus în domeniul public cu secvențe intermitente și după opțiuni absolut voluntariste.

Atragem atenția asupra faptului că modificările operate de Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic în proiectul de lege nu numai că nu slujesc proiectului de lege, dar aduc prejudicii chiar structurii sale paupere.

Propunerile comisiei concură la accentuarea impreciziilor din proiectul de lege, la accentuarea ambiguităților, la centalizarea regimului exercitării funcțiilor publice, în condițiile în care Constituția României vorbește despre descentralizarea sarcinilor publice, despre autonomia locală.

Este, oare, compatibilă autonomia locală cu gestionarea statutului funcționarilor publici ai acesteia de către Agenția Națională pentru managementul resurselor umane din serviciul public sau cu Comisia superioară a funcționarilor publici, cei care știți, dinainte de 1989, este exact secția de cadre a CC-ului!

Domnilor parlamentari,

Nu numai că regulile de tehnică legislativă ne obligă să nu utilizăm neologisme, în cazul nostru – "management", dar ne întrebăm dacă este posibil, în condițiile autonomiei locale, o astfel de agenție să stabilească politicile de resurse umane valabile pentru autoritățile administrației publice locale, așa cum este stabilit la art.30 lit.a) din proiectul de lege.

Ne-am obișnuit până acum ca textele constituționale să fie respectate în materie de administrație publică locală. Astfel, între prefecți și consiliile locale sau primar nu există și nu pot exista relații de subordonare, în schimb, prin proiectul de lege, aceste autorități locale pot fi subordonate unei agenții naționale pentru managementul resurselor umane. În opinia noastră, această soluție este contrară Constituției României.

Din lipsă de timp, nu voi insista asupra erorilor și deficiențelor de text ale acestui proiect de lege, dar considerăm că cele relatate până acum constituie argumente edificatoare pentru a ne permite ca, prin această nouă reglementare juridică, să introducem un set de imposibile antinomii în sistemul nostru de drept și să contribuim la dezorganizarea prin lege a administrației publice din țara noastră.

În încheiere, vă rog, stimați colegi de la Putere și Opoziție, să lăsați deoparte orice ambiție politică pentru discutarea acestei legi foarte importante, pe care într-adevăr trebuia să o avem cel târziu din anul 1991, și vă rog să fiți de acord cu returnarea ei la inițiator.

Propun să se formeze o comisie mixt㠖 deputați și specialiști de la Guvern – care în 30 de zile să vină cu o propunere de lege viabilă, care să poată fi aplicată, indiferent de cine este la conducere. Dacă vrem să avem o administrație stabilă și competentă, aceasta este singura soluție.

Sper că am fost bine înțeles și, ca un om care am lucrat în administrație peste 20 de ani, vă mulțumesc anticipat pentru hotărârea pe care o veți lua - de restituire a legii la inițiator și formare a comisiei respective.

Și ultima frază pe care vreau să v-o spun: de la începutul discutării acestei legi, am cerut Guvernului să ni se prezinte o listă cu categoriile de funcționari publici și care sunt instituțiile. Am prezentat raportul fără ca Guvernul, cum spunea domnul președinte de ședință Lupu, într-un an de zile, să ne poată prezenta această listă.

Vă dați seama, cred că și dumneavoastră cunoașteți, și în celelalte țări, în Suedia, în Ungaria, în Belgia, această listă este obligatorie, există o anexă, să vedem care sunt instituțiile și care sunt categoriile de funcționari care se încadrează în cadrul acestei legi. Ei, Guvernul nu a putut să ne dea această listă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

Urmează, din partea UDMR-ului, domnul Varga Attila.

 
   

Domnul Attila Varga:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

În mod incontestabil, putem afirma că proiectul de lege privind statutul funcționarilor publici este fundamental pentru reforma în administrația publică.

Art.72 alin.3 lit.i) din Constituție prevede că Parlamentul elaborează Legea privind statutul funcționarilor publici, fiind lege organică.

Din 1991 până astăzi, în martie ’99, au existat mai multe proiecte și mai multe variante, dar Parlamentul nu a ajuns să discute această lege. Este adevărat că sarcina elaborării unei asemenea reglementări nu este deloc ușoară, dificultățile pe care le prezintă nejustificând însă neglijența și întârzierea acestui proiect.

Putem preciza că în lipsa unei asemenea legi care să reglementeze în mod coerent statutul funcționarilor publici nu putem pretinde existența unei activități al serviciilor publice competente și eficiente.

Problema de bază a legii și implicit a inițiatorului, respectiv a legiuitorului, este de a determina foarte precis categoria funcționarului public, de a o delimita de alte categorii de salariați sau angajați bugetari. Nici aceasta nu este o sarcină ușoară, întrucât chiar și în literatura juridică de specialitate sunt controverse, opinii diferite privind modurile și criteriile de delimitare a funcțiilor publice, a funcționarului public.

Doar pentru exemplificare, menționez că unii autori consideră că ar fi trei criterii de clasificare, și anume: gradul de pregătire profesională, natura funcției, modul de investire.

Alți autori identifică următoarele criterii de clasificare a funcțiilor publice, și implicit a funcționarului public, cum ar fi: importanța funcției, vorbind de funcție de conducere sau de execuție, natura disciplinei, vorbind de funcții civile și militare, de desemnarea titularului, fiind ales sau numit, regimul juridic aplicabil, statut general sau statute speciale.

Prin toate acestea am dorit doar să demonstrez că această delimitare, determinare a funcționarului public este destul de dificilă, dar în același timp deosebit de necesară. În cazul nostru, evident, este vorba de funcționarul public de carieră din administrația publică, și poate ar fi fost utilă, cum a spus și antevorbitorul meu, existența unei anexe, care ar fi făcut parte integrantă din lege, în care ar fi fost menționat nomenclatorul funcțiilor publice.

Este cunoscut că aparatul birocratic actual este supradimensionat, în multe situații ineficient și insuficient de profesional.

Este necesară schimbarea mentalității, pe de o parte, privind activitățile funcționarului public, pe de altă parte, privind însăși persoana funcționarului public.

Activitatea funcționarului public trebuie să fie într-adevăr un serviciu public competent, permanent, imparțial și eficient, desfășurat într-o structură, de asemenea, adecvată serviciului public.

O altă problemă fundamentală a legii este modul de selectare a funcționarilor publici – să existe condiții și criterii foarte precise, chiar severe, pentru a deveni funcționar public.

Este esențial ca acest cod profesional al funcționarilor publici să fie unul de carieră, asigurând activității serviciilor publice permanență și un nivel ridicat de competență și profesionalism.

Proiectul de lege reglementează în mod detaliat toate aceste aspecte, multe cu caracter tehnic. Trebuie precizat și remarcat că în comisia de specialitate textul a fost îmbunătățit în mod substanțial și în mod considerabil.

Ne rezervăm dreptul de a interveni ori de câte ori este necesar pentru a susține punctul nostru de vedere, cu intenția de a îmbunătăți în continuare acest proiect, ca la final să putem adopta un act normativ care să poată constitui o bază legală, solidă pentru o autentică reformă în administrația publică.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

Domnul Dumitru Bălăeț, din partea PRM.

Se pregătește domnul deputat Vasile Miclăuș – PUNR.

 
   

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Eu sunt de acord cu domnul Lupu, că avem în față o zi istorică cu începerea dezbaterii acestui proiect legislativ, dar vreau să atrag atenția că este o zi istorică, în multe privințe negativă. Negativă, domnule președinte, pentru că avem de-a face cu o situație întârziată peste măsură în legătură cu această lege.

Cum domnul ministru al muncii a citat aici, la sfârșitul votării Legii pensiilor, din Cicero, îmi permit și eu să reiau această idee și să spun că o lege a funcționarilor publici, chiar dacă nu ar fi fost perfectă și nu ar fi îndeplinit toate condițiile, ar fi fost bună dacă ar fi fost dreaptă și s-ar fi exercitat într-o situație anterioară momentului în care ne aflăm.

Pentru că, domnilor, trebuie să recunoaștem că, în decurs de nouă ani, serviciile de funcționari publici s-au degradat în România și s-au degradat foarte mult în ultimii ani, încât astăzi va trebui să refacem o situație mai bună în această privință și să trecem totuși la dezbaterea acestui proiect de lege, chiar dacă el prezintă multe, multe aspecte negative. De ce? Pentru că ar trebui să lichidăm situația de bun plac, de haos și de ingerințe politice foarte mari în administrație.

Noi am atras atenția încă de la începutul actualei legislaturi asupra acestei situații și am fi vrut ca noua coaliție politică care a preluat puterea în 1996, să fi înțeles lucrul acesta și să fi trecut la dezbaterea acestui proiect de lege care exista și să-l introducem ca o problemă esențială în privința însănătoșirii serviciilor noastre publice.

Iată că nu s-a făcut și, dacă ne gândim că până la intrarea în vigoare a legii, cu toate imperfecțiunile ei sau cu toate avantajale ei care se vor crea în urma dezbaterii, la începutul anului viitor, ne apropiem de sfârșitul acestei perioade, acestei guvernări și ne putem afla într-o situație de continuă degradare a instituțiilor funcționarilor publici.

Și mai este încă un pericol, și acesta este foarte mare, și anume crearea unui statu quo, în legătură cu situația funcționarilor publici care sunt promovați pe criterii absolut politice. Alfăm că în multe instituții până și portarii au fost promovați pe asemenea criterii, și pericolul este tocmai de a crea un statu quo al situației actuale, încât va trebui să fim foarte atenți la articolele care privesc această problemă și să le discutăm în profunzime, în raport de Putere și Opoziție, în cadrul Camerei Deputaților.

Aș vrea să citez și câteva deficiențe majore care stau la baza acestei legi, și anume niște lucruri despre care s-a mai amintit aici. În primul rând, o indistincție, nefavorabilă reglementării pe care o dorim, între funcționarii publici centrali, ai puterii de stat, și funcționarii publici locali. Aici va trebui, cred eu, să fim atenți în dezbateri și să aducem îmbunătățiri legii.

De asemenea, mi se pare că legea prevede un statut special pentru controlul acestor funcționari publici, din partea unei comisii subordonată primului-ministru, or, și aici se vede posibilitatea de ingerință politică asupra funcționarilor publici, care rămâne o problemă pe care să o dezbatem.

Cred că și acea agenție de management trebuie să fie în atenția noastră și să găsim soluții mai potrivite pentru rezolvarea problemelor funcționarilor publici.

În sfârșit, vreau să spun că Grupul parlamentar al PRM pleacă de la principiul că o lege cum este aceasta a funcționarilor publici trebuie dezbătută fie și mai târziu decât niciodată, pentru că statul nostru de drept trebuie să intre în atribuțiile sale și să realizeze un corp de profesioniști și de oameni competenți și independenți în domeniul administrației publice centrale și locale și care să fie ocrotiți de ingerințele politice care sunt foarte numeroase în acest domeniu. Sigur că lucrul este relativ, dar, în cadrul acestei relativități, noi trebuie să ne bazăm și pe principii, pe idei mai generale, care să depășească partidele și situațiile politice de la un moment dat.

Ne rezervăm dreptul de a a interveni și de a sugera trimiterea la comisiile de fond a acelor articole care nu ne sunt convenabile în cuprinsul legii.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Are cuvântul domnul Vasile Miclăuș. Se pregătește domnul Pop Viorel, din partea independenților.

Dacă celelalte grupuri parlamentare? Da. Se pregătește domnul Emil Putin și apoi domnul Pop Viorel.

Dacă din partea celorlalte grupuri parlamentare, Partidul Democrat, Partidul Național Liberal, Grupul minorităților, mai doresc să se înscrie la cuvânt?

Poftiți, domnule deputat, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Vasile Miclăuș:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

Sigur că astăzi ne-a fost adusă spre dezbatere una dintre legile foarte importante, în condițiile instituirii statutului de drept și credem că toți ne dorim acest stat de drept.

Deși târziu, este bine că printre algoritmi și ordonanțe își mai fac loc și unele legi absolut necesare pentru realizarea reformei reale în instituțiile democratice, destul de firave, de altfel. Am întârziat și întârziem prea mult cu promovarea legislației în domeniu. Propovăduim reforma reală, dar nu statuăm baza acestei reforme. Parlamentarii PUNR salută acest pas făcut astăzi.

Se impune cu necesitate ca raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici să li se stabilească o reglementare specifică, diferențiată de statutul altor categorii de personal.

Constituția României prevede la art.72 alin.3 lit.i) că statutul funcționarilor publici se reglementează prin lege organică, fapt care evidențiază importanța deosebită acordată de legea fundamentală a țării acestei categorii sociale în buna funcționare a statului de drept.

Această lege reprezintă un început în promovarea reformei reale în administrația publică.

Proiectul de lege a avut mai multe forme până a fi supus dezbaterii Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisiei juridice, de disciplină și imunități. De asemenea, comisiile sesizate în fond s-au aplecat cu multă atenție asupra proiectului de lege, lucru ce poate fi constatat din numărul mare de ședințe de dezbatere asupra lui – aproape 20 pe perioada aprilie-decembrie 1998 -, precum și de faptul că aproape fiecare articol a fost amendat.

Veți vedea, de asemenea, că forma adusă spre dezbatere de către comisiile sesizate în fond diferă mult de forma înaintată de Guvern. Și toate acestea, pentru a scoate o lege cât mai bună, pentru a crește profesionalismul celor puși în slujba cetățeanului.

În discuții, s-a reușit depășirea adversităților politice, fiind animați de dorința de a elabora o lege care să răspundă realităților.

Ca orice lucru ieșit din mâna și mintea omului, și această lege va avea limitele și neajunsurile ei, dar, pe măsura verificării ei în practică, va putea fi perfecționată.

În dezbaterile din comisie s-au avut în vedere standardele Comunității europene în domeniu.

Se urmărește formarea unor funcționari publici de carieră, neutri din punct de vedere politic, capabili să-și însușească sarcinile într-un serviciu public, compatibil cu structurile similare din țării având o experiență îndelungată în democrație. Dorim ca o persoană care va ocupa o funcție publică să îndeplinească câteva condiții minimale în ceea ce privește ținuta de cetățean și specialist, drept pentru care s-a optat pentru crearea unui cod de elită, tehnocrat al funcționarilor publici, funcționari publici de carieră. S-a introdus în proiect conceptul de stabilitate a funcționarului public în scopul protejării acestuia față de schimbările de ordin politic. Funcționarul beneficiază de o garanție a postului, care nu dispare decât în caz de culpă, sau incapacitate profesională. Selectarea candidaților la funcția publică se face numai prin concurs, respectându-se criteriul competenței.

Sigur, ne întrebăm dacă acest lucru nu vine prea târziu? Dacă politicul nu și-a pus deja amprenta asupra acestei categorii profesionale, care ar trebui să slujească numai interesul cetățeanului? Credem că da.

Se reglementează, de asemenea, foarte clar îndatoririle și răspunderile funcționarilor publici, drepturile și incompatibilitățile lor.

Sigur, este o lege pur tehnică și sperăm ca ea să rezolve aceste disfuncționalități și dereglări în activitatea funcționarilor publici, astfel ca cetățeanul în viitor să aprecieze activitatea acestei categorii profesionale, pusă exclusiv în slujba sa.

În măsura în care se vor accepta amendamentele propuse de către comisia de specialitate sesizată în fond la proiectul de lege înaintat de Guvern, parlamentarii PUNR vor vota în favoarea acestui proiect de lege.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Domnul Putin are cuvântul. Se pregătește domnul Pop Viorel.

 
   

Domnul Emil Livius Nicolae Putin:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În sfârșit, purcedem la discutarea și adoptarea unui proiect de lege mult așteptat, proiect care este fundamental pentru administrația publică și, spun eu, era obligatoriu încă după adoptarea acestei Constituții.

Îmi amintesc că încă din 1993 au fost depuse mai multe proiecte de lege privind statutul funcționarului public, s-au făcut și seminarii cu sprijinul unor fundații străine, însă, totuși, acest proiect de lege n-a fost adoptat. Motivul? Motivul – același pentru care după 2 ani de la noua legislatură, în sfârșit, este pus în discuție acest proiect de lege.

Eu cred că este un proiect de lege absolut important și absolut necesar, pentru două motive principale: 1. pentru a proteja funcționarul public de orice presiune politică și 2. pentru a crea un corp al funcționarilor publici profesionist, necesar într-un stat de drept, selectat pe bază de concurs, pe bază ierarhică, de merit și competență, și nu pentru partizanat la un partid, sau dependent de o persoană.

Noi vom vota acest proiect, repet, necesar și fundamental pentru administrația publică și vom veni și cu amendamente.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Pop.

 
   

Domnul Viorel Pop:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Desigur, acest proiect de lege este așteptat de peste 8 ani de zile. A îmbrăcat, în această perioadă, mai multe forme. Baza de la care s-a ajuns la cea discutată astăzi a fost elaborată de către Guvernul Văcăroiu. Trebuie spus cu sinceritate că se mai regăsește în forma actuală foarte puțin din ceea ce a fost inițial.

Deputații independenți, membri ApR, care au participat la dezbaterea în comisii a acestui proiect de lege, și-au adus amendamentele lor, care au fost acceptate și noi, ca atare, suntem satisfăcuți de prevederile actuale.

Nu putem spune că este un proiect de lege perfect. Mai are multe lipsuri, dar considerăm că trebuie aprobat în forma actuală, putând eventual să fie modificat ulterior.

Este așteptat de multă lume, cel puțin de cei care intră sub incitența prezentului statut.

Prin acest proiect, sperăm să asigurăm un serviciu public permanent și imparțial, calat pe următoarele principii: selectarea funcționarilor publici pe bază de merit, egalitatea șanselor la intrare și promovarea în cadrul serviciului public și asigurarea promptă, eficientă a serviciilor de către funcționarii publici, liberă de prejudecăți, corupție și abuz de putere.

Un lucru deosebit pe care îl prevede legea este faptul că se creează Agenția Națională pentru Managementul Resurselor Umane din serviciul public.

Noi credem că, la fel cum în alte țări există institute de cercetare de specialitate, care au drept scop perfecționarea funcției publice, aducerea cât mai aproape de cetățean, de nevoile lui, pentru a presta servicii de cea mai bună calitate, la prețuri cât mai mici. Și agenția nou creată o să-și îndeplinească sarcina pentru care a fost înființată.

Grupul parlamentar ApR va vota prezentul proiect de lege în funcție de amendamentele sau modificările care se vor aduce.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumim.

Domnul Sârbu.

Deci, o intervenție de procedură?

 
   

Domnul Marian Sârbu:

Vreau să pun o întrebare. De procedură este.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, poftiți, vă rog. Da, vrea să pună o întrebare.

 
   

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este o întrebare procedurală care, firește, are legătură cu traseul pe care l-a avut această lege, pentru că suntem la dezbateri generale și, conform regulamentului, domnule președinte, avem dreptul să punem Executivului întrebările necesare, astfel încât să votăm în cunoștință de cauză.

Eu vreau să vă reamintesc, din punct de vedere procedural, foarte corect, faptul că noi am lucrat în Comisia pentru muncă și protecție socială un anumit proiect de lege. Am lucrat 3 luni de zile pe banii contribuabililor, am făcut o serie întreagă de amendamente la un anumit proiect de lege. Este firesc, după părerea mea, să întrebăm Executivul, sau reprezentanții Executivului, fiind vorba de dezbateri generale, care a fost modificarea fundamentală pentru care s-a venit cu un alt proiect de lege, după ce am fost obligați, în cadrul Comisiei pentru muncă să muncim 3 luni pe un cu totul alt proiect de lege? Ce s-a schimbat fundamental în concepția acestui proiect de lege?

Eu cred că este o întrebare firească, preocupă pe toată lumea, pentru că, în mod firesc, și vreau să atrag atenția celor care au redactat acest proiect de lege, evident important – și vreau să vă spun că PDSR este pregătit pentru ca să participe în mod constructiv la această lege -, aș vrea să întreb Executivul legat de definiția funcționarului public, pentru că vreau să vă spun că rezultă foarte clar din text că funcția publică este un ansamblu de atribuții, iar funcționarul public este persoana numită într-o funcție publică. Adică, nu știu cum să vă spun? Deputatul este cel care este ales în Camera Deputaților, iar Camera Deputaților este un ansamblu de deputați. Nu se poate așa ceva!

Este un element extrem de important definiția calității funcționarului public, care, după opinia noastră, nu rezultă foarte clar din acest text de lege.

Deci, aș vrea reprezentanții Executivului să ne spună foarte clar ce sunt funcționarii publici, în raport cu celelalte categorii care pot lucra, într-adevăr, în instituțiile publice ca angajați, ca oameni cu contract individual de muncă și așa mai departe.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Vasile Stan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Această lege, în prima ei variantă, a fost trimisă Comisiei juridice, de disciplină și imunități și la Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic. Pentru avize, a fost trimisă la Comisia pentru muncă și protecție socială.

După ce am dezbătut în vreo 2-3 ședințe și constatând că acest proiect de lege era cam subțirel și că multe din prevederi erau de asemenea anacronice și ținând cont de părerea, din partea Guvernului, a unui director care nici el nu era mulțumit de proiectul de lege și dând vina pe Ministerul Muncii că a schilodit-o, am intervenit prin președintele comisiei la domnul Alexandru Sassu, care era cu relația cu Parlamentul, și ni s-a promis o nouă lege. Din această cauză, Comisia pentru muncă și protecție socială a întrerupt dezbaterea primului proiect.

Spre surpriza noastră, în luna ianuarie am primit la casetă noul proiect de lege, dar și raportul Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, care avea la bază a doua variantă. Deci, Comisia pentru muncă și protecție socială nu a putut să ia în discuție noul proiect de lege.

după părerea noastră, multe prevederi și din raportul Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic ar putea fi eliminate, specificând totuși că comisia și-a adus o contribuție însemnată la îmbunătățirea acestui proiect de lege și, din această cauză, rugăm conducerea ședinței să ne dea posibilitatea ca la articolele respective să putem face amendamentele respective.

V-aș da un exemplu. Poate că dacă această lege trecea prin Comisia pentru muncă și protecție socială, constata că art.17 din lege nu există. Deși, în lege, de la art.16 se trece la 18, și în raportul comisiei, de la art.16 se trece la 18. Și probabil că noi reușeam să observăm acest lucru.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Doriți să se răspundă și apoi să mai puneți alte întrebări?

Da, poftiți, doamna Afrăsinei.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Am, de asemenea, o întrebare pentru reprezentanții Guvernului. Dacă este posibil, domnule președinte de ședință, să ne răspundă ....

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Este posibil.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

.... ce părere are vizavi de avizul Consiliului Legislativ la această lege. După care, am să vă rog să fac un scurt comentariu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Să dăm posibilitatea reprezentanților Guvernului să răspundă, pentru că, dacă se adună prea multe întrebări, va pierde șirul.

Deci, mai doriți, domnule Buzatu?

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș dori să pun o întrebare inițiatorului pentru a sonda o anumită intenție a acestuia care a fost anulată de către comisia de specialitate. Prin raportul pe care l-a propus, comisia de specialitate ne-a cerut să eliminăm Capitolul al III-lea din corpul acestei legi.

Eu am ascultat prezentarea făcută de inițiator, iar punctele tari, punctele forte ale acestei prezentări sunt că acest proiect de lege nou este de o competență mai înaltă, a fost întocmit cu o competență mai înaltă decât proiectul vechi și cu mai mult profesionalism.

Or, în Capitolul III, eu cred că totuși inițiatorul a vrut să spună ceva prin art.21, 22 și celelalte, a vrut să impună o anumită formă de control, deci, privind respectarea prezentei legi prin instituirea acelei comisii superioare a funcționarilor publici. Sigur că n-am înțeles eu foarte bine din ce cauză acestă comisie urma să fie formată dintr-un număr atât de mare de persoane, pentru că după un calcul sumar pe care l-am făcut, această comisie superioară urma să fie formată cam din 3 mii și ceva de persoane. Ceea ce mă duce cu gândul că au vrut să instituie un fel de adunare ateniană, din aceea făceau parte 6 mii. Aici erau un pic mai puțin, dat fiind probabil restricțiile bugetare.

Poate că inițiatorul ar putea să ne dea câteva explicații în legătură cu competența și profesionalismul celor care au introdus acest capitol cu secțiunea respectivă în cuprinsul proiectului de lege.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Gaspar și apoi domnul secretar de stat Diaconu, ca să răspundă.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că se impune să facem puțină ordine în legătură cu acest proiect de lege și, ca toată lumea din sală să-și reamintească evoluția acestui proiect de lege, o să-mi permit să vă redau istoricul lui.

Deci, la data de 10 martie 1998 ....

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, istoricul poate mergea la dezbaterile generale. Dar pe noi, istoricul ne interesează, sau conținutul actual?

Dacă aveți de pus întrebări Guvernului, vă rog, dar să nu ne întindem la discuții.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, eu vreau să vă spun următorul lucru, că acest istoric este legat de o chestiune de procedură și vă rog să-mi dați voie să vă spun ceea ce am de spus în legătură cu acest aspect. Dacă nu, vă spun din capul locului că acest proiect de lege în această formă nu poate fi dezbătut, vreau să vă spun, domnule președinte că, deși Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, care a fost sesizată în fond, a cerut avizul Consiliului Legislativ la noua formă, așa cum era și firesc, acest aviz nu a fost difuzat, avizul conține observații pe 11 pagini, de care comisia nici nu a ținut seama absolut, iar unele dintre amendamentele care sunt propuse de către Consiliul Legislativ sunt evident demne de a fi luate în considerație.

Pe de altă parte, Comisia pentru muncă și protecție socială și cred că și Comisia pentru drepturilor omului, culte și problemele minorităților naționale și-au dat avizul la o formă anterioară. Or, în raportul pe care comisia sesizată în fond l-a depus pe data de 30 decembrie, face mențiune că la definitivarea și întocmirea raportului au fost avute în vedere aceste avize.

Vreau să vă spun că forma a doua este radical, radical îmbunătățită, schimbată dacă vreți, față de forma pe care a depus-o la 10 martie 1998 Guvernul.

Ca atare, domnule președinte, vă rog să constatați că nu sunt îndeplinite condițiile ca acest proiect de lege să fie luat în dezbatere, el să fie remis comisiei sesizate în fond, care să ia în discuție avizul Consiliului Legislativ, dar, mai mult, să primească la noua formă avizele din partea celor două comisii la care m-am referit, respectiv Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru drepturilor omului, culte și problemele minorităților naționale.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul secretar de stat Petre Diaconu are cuvântul, pentru a răspunde.

 
   

Domnul Petre Diaconu:

Diaconu mă numesc. Sunt secretar de stat la Departamentul pentru reforma administrației publice de stat.

Am să încerc să răspund la prima întrebare referitoare la schimbarea fundamentală a primului proiect de lege față de al doilea proiect de lege.

Schimbarea a constat în introducerea noțiunii de carieră a funcționarului public în prevederea creării Agenției pentru Managementul Resurselor Umane din administrația publică și faptul că funcționarul public dă o singură dată concurs la intrarea în funcția publică, urmând apoi o carieră ascendentă, fără alte concursuri.

În ce privește avizul Consiliului Legislativ. El a fost urmărit pe parcursul elaborării raportului și aș menționa că, în general, în avizul Consiliului Legislativ au fost urmărite problemele de natură juridică, probleme pe formă, în special. Problemele de fond au fost în general avute în vedere.

Credem că avizul Consiliului Legislativ, într-adevăr, cu referirile la prevederile de fond, a dus la îmbunătățirea proiectului de lege depus ulterior, celui de al doilea proiect de lege.

Dacă mai sunt întrebări, putem să răspundem în continuare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

O singură remarcă vreau să fac în legătură cu afirmația pe care a prezentat-o aici reprezentantul Ministerului Justiției. Raportul comisiei sesizate în fond la noul proiect de lege a fost înregistrat pe 30 decembrie 1998. Avizul Consiliului Legislativ la cererea Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic datează din 16 februarie 1999. Așa că nu văd cum au putut fi avute în vedere observațiile și sugestiile Consiliului Legislativ.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul președinte Cârstoiu are cuvântul.

 
   

Domnul Ion Cîrstoiu:

Domnilor colegi,

Eu aș vrea să spun câteva cuvinte în legătură cu avizul Consiliului Legislativ. Deci, pe primul proiect s-a dat un aviz, aviz care a fost luat în considerare atât de comisia mixtă, cât și de noi. Celelalte avize ale celor două comisii pentru aviz, de asemenea, au fost luate în calcul. Deci, nici un fel de trimitere către noi nu a fost lăsată deoparte. După ce s-a făcut noul aviz, din nou s-a discutat cu Consiliul Legislativ. Niciodată, nici o comisie nu este obligată să respecte întocmai avizul Consiliului Legislativ. S-a ținut seamă de ambele avize și s-a făcut noul proiect de lege.

Deci, v-aș ruga să nu mai insistăm pe acest lucru, pentru că comisia a ținut seamă de toate rapoartele primite și de avizul Consiliului Legislativ.

Față de aceasta, nu cred că trebuie să mai dau nici un alt răspuns și vă rog, domnule președinte, să supuneți proiectul la vot.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Doamna deputat Afrăsinei.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă vorbesc în calitate de membru al subcomisiei care a lucrat la acest proiect de lege, al Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic. Așadar, vă mărturisesc cu toată sinceritatea, nu am avut cunoștință până astăzi de avizul Consiliului Legislativ.

Pe de altă parte, am rugat anterior să-mi permiteți să fac un scurt comentariu la răspunsul domnului secretar de stat cu privire la avizul Consiliului Legislativ. Așadar, permiteți-mi să vă fac comentariul despre care vă vorbeam.

Actuala propunere legislativă a avut în vedere doar în principiu observațiile și propunerile Consiliului Legislativ făcute la primul proiect de lege primit de la Secretariatul General al Guvernului, acestea regăsindu-se în mică măsură în textele sale. De altfel, și soluțiile pentru care au optat autorii propunerii legislative sunt în multe privințe altele decât cele avute în vedere de către Guvern.

Proiectul de lege, în ansamblul său, nu delimitează cu suficientă precizie cadrul general în care se aplică și nici principiile pe care se bazează reglementările propuse. Astfel, nu rezultă dacă sunt avuți în vedere numai funcționari publici din administrație, sau și cei din sfera celorlalte puteri, dacă reglementările propuse se aplică numai funcționarilor publici numiți, sau și a celor aleși. Or, dacă sunt sau nu avute în vedere și persoanele care ocupă funcțiile de demnitate publică, întrucât și aceste funcții sunt tot funcții publice.

De asemenea, nu se prevede dacă funcționarii publici pot sau nu să fie membri ai partidelor politice, ori dacă această interdicție privește numai anumite funcții publice.

Considerăm că în aplicarea prevederilor constituționale ale art.37 alin.3, potrivit cărora nu pot face parte din partidele politice și alte categorii de funcționarii publici, stabilite prin lege organică, s-ar fi cuvenit să se precizeze în acest statut cu rol de lege organică, de bază în materie, care sunt aceste categorii de funcționarii publici.

Nici principiul stabilității în funcție a funcționarilor publici nu este expres prevăzut și asigurat prin prevederile prezentului proiect de lege. Proiectul omite să precizeze un element esențial al statutului funcționarului public, stabilitatea în funcție a acestuia.

Apreciem că structura proiectului de lege nu are coerența necesară pentru a asigura o conexiune logică a reglementărilor în ansamblul lor.

Doamnelor și domnilor colegi, v-am citit din avizul Consiliului Legislativ.

Iată, aceasta este motivația pentru care susținem aici propunerea făcută anterior de colegul nostru, domnul deputat Acsinte Gaspar și vă rugăm să înțelegeți importanța acestui proiect de lege și noi înțelegem importanța acestui proiect de lege. Vom vota acest proiect de lege, dar într-o formă corectă, corespunzătoare statutului funcționarului public, așa cum un funcționar public trebuie să funcționeze în țara noastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul președinte Cârstoiu.

 
   

Domnul Ion Cîrstoiu:

Îmi pare rău că trebuie să dialoghez cu colegi din comisie și asta spune într-adevăr foarte mult și nu vreau să spun eu acum de ce. Vreau să reiau, chiar dacă plictisesc, o serie de lucruri.

Deci, avizul Consiliului Legislativ a fost luat în calcul. Cel de al doilea aviz nu a fost cerut de comisia noastră. A fost cerut de Biroul permanent.

S-a dat cel de al doilea aviz după ce noi am făcut acel raport. Acel aviz, fie el pozitiv sau negativ, se dezbate odată cu raportul. Eu nu știu o altă cale, iar vă rog foarte mult să mă înțelegeți că noi am ținut seamă de tot.

Dacă vreți să avem un funcționar public, o lege a funcționarului public, trebuie să trecem la vot.

Din punctul meu de vedere comisia a făcut absolut totul ca această lege să fie bună și o să vedeți în final, pentru că sunt convins că nu toată lumea o cunoaște amănunțit, legea este bună și trebuie pusă la vot.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Cristea are cuvântul.

Domnul Cristea era înscris, domnule Gaspar.

 
   

Domnul Ion Cîrstoiu:

Degeaba încercați să opriți ......

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Nu, domnule președinte, eu nu încerc. Noi încercăm ca proiectul acesta de lege să fie dezbătut în condiții normale, să se respecte toate procedurile.

Dumneavoastră spuneți că nu ați cerut și nu ați primit avizul.

Domnule președinte, dumneavoastră ați dat raportul de fond pe 30 decembrie 1998, iar avizul vi s-a comunicat pe 16 februarie 1999. Ce spune în adresa Consiliului Legislativ: "Camera Deputaților, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echiliburul ecologic, domnului președinte Ion Cîrstoiu. Urmare adresei dumneavoastră nr.XVIII/6 din 8 decembrie 1998 vă transmitem alăturat avizul Consiliul Legislativ referitor la propunerea legislativă privind Statutul funcționarului public." Atât, și atunci ce mai spuneți.

 
   

Domnul Ion Cîrstoiu:

Cred că ultima dată voi mai spune aceste lucruri. Deci, încă o dată, comisia noastră a avut aviz legislativ, pe care l-a luat în calcul la elaborarea noului proiect. Biroul permanent când a ajuns proiectul nostru acolo cu modificările cu amendamente a cerut punctul de vedere al Guvernului și de la Consiliul Legislativ. Deci, ce trebuia să mai facă comisia noastră? Punctul de vedere de la Consiliul Legilativ este favorabil, ceea ce a spus acolo Consiliul Legislativ se găsește în lege sau dacă nu se găsește aveți amendamente respinse și admise care pot corecta legea. Mai mult de atât ce se mai dorește? Dacă doriți să împiedicați votarea legii este altă poveste. Dar, eu insist încă o dată să supunem la vot acest lucru.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Domnul deputat Cristea.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu intervin strict pe procedură pentru că sigur nu prea înțeleg ce se invocă aici de către colegii din Opoziție. Procedural, avizul Consiliului Legislativ este consultativ. Nu este obligatoriu, pentru că altfel lucrurile ar sta în partea cealaltă. Ar trebui să nu mai facem noi legea, s-o facă Consiliul legislativ. Dacă comisia preia din acest aviz formulări, observații este dreptul ei de a prelua. Dacă nu le preia, nu le preia și cu asta basta.

A doua chestiune, tot procedurală. Dacă există un raport, conform procedurii, orice amendament depus la comisie și respins de comisie este prezentat în plen, este susținut în plen și dacă susținerea respectivă este convingătoare, plenul nu are nimic împotrivă în a adopta acest amendament. Mai departe, nu mai înțeleg, eu nu înțeleg că trebuie să venim la microfon și să spunem că, legea trebuie să arate așa și raportul trebuie să arate așa cum îl gândesc eu, eu fiind oricare din această sală. Cred că nu s-a întâmplat și nu o să se întâmple în Parlament așa ceva. Deci, procedura de dezbatere poate să demareze și vă rog, domnule președinte, să purcedeți la așa ceva, pentru că sunt îndeplinite absolut toate condițiile.

Inclusiv Consiliul Legislativ este obligat, pe procedură, ca înlăuntrul unui termen să transmită avizul, pentru că dacă nu-l transmite dezbaterea la comisie își urmează cursul. Orice comisie care avizează tot înlăuntrul unui termen trebuie să trimită avizul, pentru că dacă nu-l transmite procedura trebuie să urmeze. V-aș putea exemplifica cu cazuri de la Comisia de agricultură, unde după 3 luni de zile nu am aviz la un proiect de lege de la o comisie parlamentară. Asta înseamnă că eu nu voi mai dezbate proiectul în comisie? Nu. Deci toate procedurile, repet, regulamentare sunt îndeplinite pentru a purcede la dezbaterea proiectului de lege, așa cum, de altfel, știți și dumneavoastră foarte bine.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Decât să ne certăm pe istoricul acestui proiect de lege și să consumăm astfel timpul, cred că este preferabil să luăm articol cu articol și să purcedem la dezbaterea legii. Noi am avut o dispută cu Senatul și toți membrii Biroului permanent și reprezentanții grupurilor parlamentare din Cameră am fost pe aceeași linie, că un act normativ poate fi completat fără să se ia chestiunea de la capăt. Or, a se invoca aici că s-a dat avizul unor comisii sesizate doar pentru avizare pe proiectul inițial și după aceea a fost modificat, la comisia sesizată în fond nu s-a mai revenit cu aviz că și-ar fi schimbat prea mult conținutul proiectul de lege nu cred că este de natură decât să ne bage în fundătură, în care să scăpăm pe această sesiune parlamentară proiectul de lege.

Eu fac un apel, cu respectul cuvenit, către toți colegii să trecem la dezbaterea pe articole. Avem și avizul Consiliului Legislativ, al doilea, din câte am înțeles, deputații s-au luminat, dacă nu putem vota astăzi vom continua joi, dar dacă retrimitem la comisie, unde s-a învârtit vreun an de zile, riscăm să scăpăm această sesiune parlamentară de o asemenea inițiativă foarte importantă.

Domnul Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Vreau să vă reamintesc că într-o ședință a Biroului permanent a fost discutată scrisoarea pe care primul ministru a adresat-o Biroului permanentui și v-o citesc. "Vă facem cunoscut că Guvernul și-a însușit noua variantă a proiectului de Lege privind Statutul funcționarilor publici, alăturată, și propunem ca această nouă variantă a proiectului de lege să înlocuiască proiectul Legii privind Statutul funcționarilor public care a fost înaintat Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare în luna martie 1998. Cu acel prilej, noi am cerut, și ați fost și ați votat și dumneavoastră, ca primul ministru să trimită o nouă notă de fundamentare pentru că nota de fundamentare, expunerea de motive nu mai corespundea cu noua reglementare, Guvernul în ședință să-și însușească, lucru care s-a petrecut, să se ceară avizul Consiliului Legislativ la această nouă formă.

Îi dau dreptate domnului deputat Cristea când spune că avizul Consiliului Legislativ este consultativ, dar există în Legea Consiliului Legislativ o prevedere care spune așa: "Proiectele de legi se depun la Parlament însoțite de avizul Consiliului Legislativ". Ca atare, Guvernul, când a depus noul proiect de lege, că v-am citit din ceea ce spune premierul, trebuia să depună și vizul Consiliului Legislativ. Astăzi, nu știu câți dintre dumneavoastră aveți acest aviz, nu știu câți dintre dumneavoastră l-ați citit ca să puteți, într-adevăr, atunci când votați un text din noua formă, să vedeți dacă este sau nu este corect.

Și, domnule Cristea, să lăsăm totuși oamenii de specialitate, așa cum dumneavoastră sunteți specialist pe probleme de agricultură și nimeni nu se bagă, să lăsăm Consiliul Legislativ, că de aceea este organ al Parlamentului, ca să redacteze cum trebuie legile. Că de aceea am ajuns să adoptăm niște legi pe care nu le mai înțelege nimeni. De aceea se adoptă tot felul de ordonanțe de urgență, iar acum am auzit, și vreau să mă duc să verific în Monitorul Oficial, că s-ar fi adoptat o ordonanță de urgență a Guvernului prin care atribuțiile președintelui Curții de Conturi au fost suspendate. Păi, cum să suspenzi atribuțiile președinteluid, când el este în activitate? Deci, domnilor, să se țină seama că totuși organul de specialitate să fie lăsat să-și facă meseria.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule Gaspar, eu nu sunt specialist în probleme de agricultură, am avut o inițiativă doar privind reglementarea juridică a terenurilor, și în această poblemă s-au băgat cam toți, inclusiv cei care au aranjat la secretariatul general să treacă inițiativa pe la 5 comisii.

Stimați colegi,

Eu voi supune la vot solicitarea Grupul parlamentar al PDSR ca acest proiect să se întoarcă la comisie, după intervenția domnului Protopopescu, dacă plenul va hotărî retrimiterea la comisie, așa va fi, dar eu cred că mai bine ar fi să dezbatem aici.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Cornel Protopopescu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Sunt și eu unul dintre membrii Comisiei de administrație publică, unul dintre cei care am lucrat la acest proiect de lege. Orice proiect de lege poate fi considerat bun sau poate fi considerat rău în funcție de punctul de vedere al unuia sau altuia dintre colegii noștri. Dacă avem interesul ca un proiect de lege să fie luat în dezbatere și dezbătut și îmbunătățit, atunci proiectul de lege este foarte bun, așa cum este, este un proiect lucrat, un proiect care a ținut cont de absolut toate propunerile, toate amendamentele venite, toate formele care au fost, dar asta nu înseamnă că a trebuit comisia să și introducă, să și îmbunătățească cu toate amendamentele respective, pentru că nu toate au fost considerate de către comisie, de multe ori au fost tranșate astfel de amendamente prin vot.

În cazul în care o parte din colegii noștri nu-și regăsesc în acest proiect de lege amendamentele pe care le-au propus, nu-i nmic, ele se regăsesc în raportul respectiv și pot să intervină în plen și pot să dea explicații și pot să fie convingători și dacă vor fi convingători, plenul va tranșa în favoarea domniilor lor. Asta nu înseamnă că trebuie să punem bețe în roate, să nu putem să introducem în dezbatere decât la modul general, la expunere de motive și formele acestea paleative, dacă vreți, ale proiectului respectiv și să intrăm pe fondul problemei, pentru că acest proiect este bine lucrat.

Dacă vreți chichițe avocățești, găsim o mie la orice proiect de lege, de aici încolo orice proiect care vine poate fi într-un fel sau altul blocat pe anumite chestiuni. Deci încă odată, comisia este suverană în a lua hotărâri și suveranitatea ei provine din tranșarea prin vot. Camera, la rândul eu, este suverană și tranșează o problemă sau alta prin vot. În cazul în care se consideră că nu s-a ținut cont de anumite amendamente, de anumite păreri ale unuia sau altuia, inclusiv de un aviz al Consiliului Legislativ, și eu vă spun că s-a ținut cont de astfel de avize și nu putem să dovedim cu altceva, decât cu faptul că noi spunem că s-a ținut cont și se regăsesc o parte din astfel de amendamente în conținutul formei pe care dumneavoastră o aveți aici sau în raportul, mai bine zis, al comisiei și deci consider că tot ceea ce se încearcă sau s-a încercat până acum nu este de fapt de a îmbunătăți conținutul raportului și conținutul proiectului de lege, ci sunt numai metode, ca să nu le zic că ele pot fi asociate cu mijloacele de care se poate uzita în astfel de situații, pentru ca să întârzie astfel de proiect, care este un proiect deosebit de important. Este un proiect, dacă vreți, fundamental în activitatea administrativă a țării.

Eu vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Domnul Dan Marțian.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Stimați invitați,

Cred că trebuie să facem o limpezire a lucrurilor, pentru că, într-adevăr, sunt câteva aspecte care arată că examinarea acestui proiect de lege extraordinar de important, și asupra importanței lui s-au ponunțat absolut toți colegii care au vorbit în numele grupurilor parlamentare, să-l ducem la îndeplinire, la examinare și luarea unei decizii în legătură cu el, pentru marea importanță pe care o comportă adoptarea lui pentru funcționarea funcției publice, în general a serviciilor publice, și mai ales pentru elaborarea corespunzătoare a statutului funcționarului public.

Totuși, sunt câteva lucruri care nu sunt în regulă și eu l-aș ruga pe domnul președinte să transmită încă o dată Biroului permanent, spun că l-aș ruga pe dânsul încă o dată, pentru că am avut în Parlament până acum câteva intervenții scrise la Biroul permanent, în numele comisiei și al problemelor ridicate de colegii din comisie în legătură cu elaborarea rapoartelor comisiilor care sunt sesizate în fond cu un proiect de lege sau propunere legislativă, ca în ceea ce privește aceste rapoarte ale lor, elaborarea lor să se facă în conformitate cu exigențele pe care le prescrie regulamentul. Or, art.63 din regulamentul nostru spune foarte clar: "În raportul comisiei sesizate în fond se va face referire la toate avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul sau propunerea respectivă la toate amendamentele primite și la avizul Consiliului Legislativ".

Or, ce constatăm noi în raportul comisiei care a analizat în fond? o versiune la care a aderat, textul legii pe care o discutăm și, în final, câteva amendamente care au fost respinse. "Noi, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, am formulat unele propuneri de amendare a textului". La aceste propuneri nu există nici un fel de ecou în raport, nu sunt menționate, nu neapărat ca o prioritate a noastră sau o idee care vrem să fie, mă rog, prezentată ca aparținând unor membri din comisia noastră, poate să fie o coparticipare a comisiei și luarea în considerare a unui punct de vedere al comisiei noastre sau al Comisiei pentru muncă și protecție socială...

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, numai puțin vă întrerup.

Stimați colegi, nu părăsiți sala, pentru că urmează un vot important.

 
   

Domnul Marțian Dan:

...în măsura în care au existat convergențe. Dar, eu cred că dincolo de faptul că se fac rapoarte destul de sumare și nu se menționează aceste amendamente care să dea dreptul după aceea, în cadrul dezbaterilor, autorilor lor să poată interveni și să apere respectivele amendamente, dincolo de aceste lucruri care arată nereguli în ceea ce privește modul de a întocmi rapoartele comisiilor sesizate în fond, a unora dintre ele, există o chestiune foarte importantă în acest caz. Anume, există proiectul de lege care a fost înaintat de Guvern în cursul lunii martie 1998 și bunăoară comisia noastră când a discutat pe acel proiect a lucrat, la acel proiect a prezentat anumite propuneri de amendare și bănuiesc că alte comisii care au fost sesizate de Biroul permanent în legătură cu acest proiect de lege au procedat în mod similar. Ulterior, a survenit o nouă variantă, pe care a însușit-o Guvernul și a trimis-o ca înlocuind pe cea anterioară. Se pare însă că, aceasta a doua variantă nu a mai fost luată în considerare de către comisie și în orice caz nu se face o referire foarte exactă la ea, namaivorbind despre faptul că noi, comisiile care am fost sesizate în fond, n-am mai putut lua în discuție aceasta a doua variantă. Nouă ni s-a trimis, în numele Biroului permanent, de o manieră informativă această variantă, nu s-a mai cerut ca noi să examinăm această formă și să prezentăm în lumina unui termen convenit cu comisia sesizată în fond punctul de vedere, avizul comisiei la această chestiune. Din punctul acesta de vedere există niște lucruri care spun, după aproape 10 ani de parlamentarism în România, e regretabil că ele se întâmplă.

A treia problemă. Trebuie făcută o referire de către comisia sesizată în fond la problemele pe care le sesizează Consiliul Legislativ. Aici nu mai este o chestie voluntară, este expres formulată această exigență în partea finală a primului paragraf al articolului nr.63 din regulament.

Și atunci, domnule președinte, eu cred că noi toți, pornind de la adeziunea pe care o avem, la faptul că această lege trebuie pregătită și adoptată într-un termen cât mai repede posibil, cred că în fața acestor nereguli singura alternativă sănătoasă, parlamentară și demnă de o instituție care trebuie să lucreze pe bază de norme și proceduri pe care și le-a codificat, este aceea de a retrimite la comisia sesizată în fond acest proiect de lege și să se revadă toate aceste probleme care au fost ridicate aici, să se vadă în ce sens trebuie completat raportul și în aceste împrejurări cred că vom avea toate premisele pentru a dezbate în deplină cunoștință de cauză, cu seriozitate și cu respect față de procedurile noastre acest proiect de lege și vom asigura, în acest fel, adoptarea lui și promulgarea cât mai repede.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră solicitarea Grupul parlamentar al PDSR de a fi retrimis la comisie textul proiectului de lege.

Cine este pentru? Numărați, vă rog. 28. Vă amintesc că cvorumul de lucru este 117 astăzi. 28 pentru.

Voturi împotrivă? 90 împotrivă.

Abțineri? 13 abțineri.

Propunerea nu a trecut.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 7 abțineri.

Titlul legii a fost adoptat.

Suspendăm ședința și vă invit să veniți cu tot materialul necesar, avizele Consiliului Legislativ, câte sunt, Guvernul să fie pregătit cu toată documentația și-i asigur pe colegii din Opoziție că fiecare amendament prezentat la comisie va putea fi susținut în plen și dezbaterile pe fiecare articol vor fi pe măsura importanței acestui proiect de lege.

Vă doresc o seară plăcută.

Lucrările s-au încheiat la ora 16,25.

 
     

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania thursday, 11 august 2022, 23:43
Telephone: +40213160300, +40214141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro