Plen
Ședința Camerei Deputaților din 1 martie 1999
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
04-10-2022
27-09-2022
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1999 > 01-03-1999 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 1 martie 1999

15. Răspunsuri la interpelări adresate membrilor Guvernului.  

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Trecem la partea a doua a activității noastre de astăzi și se vor primi răspunsuri de la membrii Guvernului sau mandatații acestora, care vor răspunde la interpelările adresate de deputați în ședința Camerei Deputaților din data de 1 martie 1999.

Se află în sală, pentru a răspunde interpelării domnului deputat Marian Ianculescu, domnul ministru Romică Tomescu.

Domnule deputat, vă rog, prezentați interpelarea.

Domnul Marian Ianculescu:

Doamnă președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Obiectul interpelării îl constituie anularea unei decizii, după părerea mea, aberante, date de directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor, prin care se interzice angajaților acesteia de a mai desfășura activitate didactică în școli prefesionale și licee silvice, precum și in instituțiile silvice de învățământ superior.

Prin adresa nr. 2315/1998, Regia Națională a Pădurilor, sub semnătura directorului general Dorin Ciucă, interzice personalului din structura Regiei Naționale a Pădurilor – și fac specificarea că din structura Regiei Naționale a Pădurilor face parte chiar și Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice -, deci interzice personalului din această structură să predea în licee, școli profesionale sau facultăți, în timpul programului de lucru, iar pentru personalul de conducere, dat fiind faptul că ar avea programul de lucru nenormat, li se interzice acest lucru chiar și în afara programului de lucru.

Această decizie încalcă atât prevederile art.38 din Constituție, cât și prevederile art.62 din contractul colectiv de muncă.

Dacă mai avem în vedere faptul că exercițiul predării de lecții către elevi și studenți poate să facă parte chiar din programul de perfecționare profesională, decizia dată apare cu atât mai mult ca desuetă.

Față de această situație, am rugat pe domnul ministru al apelor, pădurilor și protecției mediului, pe domnul Romică Tomescu, să ia toate măsurile și să anuleze această decizie aberantă, care încalcă atât prevederile Constituției, cât chiar și din contractul colectiv de muncă.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și noi vă mulțumim.

Domnule ministru, aveți cuvântul, să răspundeți interpelării domnului deputat.

Domnul Romică Tomescu:

Doamnă președinte,

Domnilor deputați,

Adresa nr.2315/1998 a Regiei Naționale a Pădurilor nu încalcă prevederile art.38 din Constituție, neîngrădind dreptul la muncă.

Articolul din Constituție lasă cetățeanului libertatea alegerii profesiei și a locului de muncă.

Persoanele care prestează în afara locului de muncă astfel de activități, în învățământ, spre exemplu, și-au ales profesia și locul de muncă în cadrul structurilor Regiei Naționale a Pădurilor, încheindu-se, în acest scop, contracte individuale de muncă, contracte încheiate cu acordul părților și în baza contractului colectiv de muncă.

Salariații Regiei Naționale a Pădurilor sunt ținuți să-și îndeplinească obligațiile asumate prin contractul individual de muncă, orice modificare a acestuia putând a avea loc în aceleași condiții în care a fost încheiat, adică tot prin acordul părților.

Conducerea Regiei Naționale a Pădurilor, prin adresa menționată, și-a exprimt poziția față de această problemă, nefiind de acord cu desfășurarea acestor activități în afara locului de muncă. Cei în cauză pot renunța la contractul individual de muncă încheiat cu Regia Națională a Pădurilor, pentru activitatea în învățământ, respectându-se astfel art.38 din Constituție.

Această interdicție s-a făcut cu respectarea prevederilor Codului Muncii, Regulamentului de organizare și funcționare a Regiei, Hotărârii Guvernului nr.982/1998, contractului individual de muncă și ale art.62 din contractul colectiv de muncă, Legii nr.130/1996, prin care se stipulează obligativitatea respectării programului de lucru de 8 ore, precum și realizarea sarcinilor și atribuțiilor de serviciu prevăzute în fișele posturilor pentru care angajații sunt plătiți.

Nu se poate realiza un cumul de funcții în aceeași perioadă de timp, având în vedere că dimensionarea numărului de posturi din organigramă s-a făcut pe principiul încărcării la capacitate a tuturor salariaților, cu sarcini de serviciu necesare realizării programului de activitate a regiei.

De asemenea, prin adresa sus-menționată, având în vedere art.68 din contractul colectiv de muncă, prin care: "programul de lucru al personalului de teren, pădurari, brigadieri, șefi de districte silvice și al celui cu funcții de conducere, șefi și contabili șefi de subunități, șefi de birou, șefi de serviciu, directori este nenormat".

S-a menționat că personalul cu funcție de conducere nu are dreptul să aibă ore de predare în învățământ, nici în afara orelor de program. Această mențiune are trimitere directă, în mod special, la personalul cu funcții de conducere din activitățile de producție, unde rezolvarea problemelor tehnico-economice și comerciale impune prezența acestora și în afara programului zilnic de 8 ore, acest fapt luându-se în considerare la stabilirea drepturilor salariale ale acestei categorii de salariați. Față de argumentele sus menționate, considerăm că sunt îndeplinite condițiile de legalitatate și temeinicie pentru menținerea deciziei, deci adresa nr. 2315 din 1998 și acest lucru, cel puțin, până la modificarea prevederilor contractului colectiv de muncă și a găsirii unei posibilități de încheierea unor contracte între subunitățile Regiei naționale a pădurilor și unitățile de învățământ în cauză.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Domnule deputat, mai aveți ceva de adăugat? Repet, pentru toată lumea, interpelarea se dezvoltă în 2 minute. Răspunsul, din partea Guvernului, 3 minute și încă o intervenție de maxim 2 minute.

Domnul Marian Ianculescu:

Nu înțeleg acest rigidigism.

Cred că este unica instituție din România care interzice acest lucru. De altfel, încalcă și prevederile statutului cadrului didactic, pentru că acolo se prevede funcția de cadre didactice asociate, care vin din câmpul muncii unde lucrează salariații respectivi. Nu cred că mai există în România o altă instituție care să interzică expres această activitate care, ea însăși, repet, face parte din cadrul perfecționării profesionale.

Am înțeles că domnul ministru Tomescu, mi-a explicat în pauză, că va lua măsurile în continuare de reglementare a acestei probleme. Totuși eu solicit să mi se dea și răspunsul scris la această chestiune, am solicitat pentru că verba volant, scripta manent.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumim și noi, domnule deputat.

Domnule ministru, nu mai aveți nimic de adăugat? Doriți? Vă rog. Dați în scris, da? Este foarte bine.

Din partea Ministerului Sănătății se află prezent în sală domnul ministru Hajdu Gabor pentru a răspunde interpelării adresate de domnul deputat Viorel Burlacu. Domnul deputat Viorel Burlacu nu se află în sală.

Vă mulțumim, domnule ministru, pentru prezența dumneavoastră astăzi. Vă rugăm să-i dați răspunsul în scris domnului deputat, pentru că dacă nu este... Vă doresc numai bine.

Din partea Ministerului Agriculturii și Alimentației se află în sală domnul ministru Ioan Avram Mureșan, pentru a răspunde la 3 interpelări adresate de 3 domni deputați.

Invit pe domnul deputat Marian Ianculescu să-și prezinte interpelarea și vă întreb este bine să vă răspundă la fiecare domnul ministru după întrebare sau prezentați toți întrebările și să vă răspundă domnul ministru per global. Așa o să procedăm.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Marian Ianculescu:

Doamnă președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

În județul Teleorman producătorii de sfeclă de zahăr, persoane fizice și din cadrul unor asociații și societăți agricole, din comunele Furculești, Bogdana și altele au încheiat contracte cu fabrica de zahăr din orașul Zimnicea pentru livrarea cantităților de sfeclă de zahăr necesare fabricării zahărului. Conform acestor contracte încheiate, fabrica de zahăr din orașul Zimnicea se angaja să dea producătorilor agricoli respectivi 43 kg de zahăr la tona de sfeclă de zahăr. Între timp, după ce începuse să proceseze sfecla de zahăr, fabrica de zahăr din Zimnicea a dat faliment. Ca urmare a acestui fapt, toată cantitatea de sfeclă de zahăr neprelucrată a fost transferată de Societatea Comercială "Zeucma" din Zimnicea direct la fabrica de zahăr din orașul Corabia.

În prezent, în urma procesării cantităților de sfeclă de zahăr livrate fabricii de zahăr din orașul Corabia, fabrica de zahăr din orașul Zimnicea "Zeucma" SA acordă producătorilor agricoli, individual, contrar prevederilor contractuale, numai 13 kg zahăr pentru tona de sfeclă de zahăr, față de 43 kg de zahăr din contract, iar asociațiilor societăților agricole, numai 26 kg zahăr la tona de sfeclă de zahăr.

Față de această situație, l-am ruga pe domnul ministru Ioan Mureșan să intervină cu toată energia și competența care îl caracterizează, pentru a soluționa această problemă a locuitorilor din județul Teleorman.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Are cuvântul domnul deputat Vasile Stan pentru a-și prezenta întrebarea.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Vasile Stan:

Doamnă președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Interpelarea mea se referă la soarta stațiunilor de cercetări din agricultură, cunoscând că, la sfârșitul anului 1998, o comisie compusă din reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și ai fostului Minister al Științei și Tehnologiei, ai Academiei de Științe Agricole și reprezentanți din teritoriu, cu consultarea unor conducători ai acestor stațiuni de cercetări, a finalizat un raport și trebuia promovată o hotărâre de guvern care nici la ora actuală nu este materializată. Mai sesizam că starea de incertitudine de la ora actuală impietează grav asupra activității celor care lucrează în acest sector, inclusiv din cele 4 stațiuni de cercetări din județul Argeș.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Are cuvântul domnul deputat Petre Naidin pentru a-și prezenta interpelarea.

Domnul Petre Naidin:

Înterpelarea se adresează primului ministru Radu Vasile pe o problemă care ne interesează pe toți, fie cei din puterea executivă, fie cei din puterea legislativă. Lista nr. 43 a Fondului Proprietății de Stat publicată recent conține o serie de societăți care intră sub patrimoniul de gestiune al Ministerului Agriculturii, adică societăți comerciale agricole de tip IAS-uri, având ca principal obiect de activitate cultura vegetală, și interesante pentru mine erau cele din județul Călărași -Agromix și respectiv Lefruct și piscicultură și pescuitul în apele inferioare gen piscicola Oltenița, înființate potrivit Legii nr.15/1991 urmată de Legea 107/1996 a apelor și respectiv Legea patrimoniului public. Am verificat între timp, ele au în capitalul social și respectiv în patrimoniu chiar terenuri agricole.

Întreb, de ce nu s-a mai dorit, fie și prin ordonanță de urgență, crearea ca normă imperativă, conform Legii fondului funciar nr.18/1991, a Agenției pentru dezvoltare și amenajare rurală… sau nu se aștepta votul final în senat la inițiativa legislativă la Agenția Națională a Fermelor de stat, care între timp știm că deja s-a votat.

Dacă domnul premier și alții au încredere în tăria populației, întrucât primele semne ale îmbunătățirii vieții se vor observa la sfârșitul acestui an, ne încredințați dumneavoastră, nu mai înțelegem poziția adoptată de a nu se mai consulta și crede în parteneri. Sau de ce trebuie sfidat Parlamentul? Așteptăm poziția domniei sale în condițiile în care se dorește gestionarea unitară a terenurilor agricole și a activelor, se urgentează reconstituirea dreptului de proprietate a foștilor deținători până la 50 de ha, "necesități care complică tema", dar este mai bine, precum Horațiu, să nu te mai întrebi de nimic.

Al dumneavoastră, Petre Naidin – deputat.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc.

Domnule ministru Ioan Avram Mureșan, aveți cuvântul pentru a răspunde celor 3 întrebări.

Vă reamintesc că aveți 3 minute pentru fiecare întrebare. Sper să nu-l folosiți chiar pe tot.

Domnul Ioan Avram Mureșan:

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Mai întâi un răspuns pentru domnul deputat Marian Ianculescu.

La interpelarea dumneavoastră, pe care mi-ați adresat-o în ședința Camerei Deputaților din data de 23.02.1999, am plăcerea să vă comunic următoarele.

În anul 1998 în județul Teleorman s-au cultivat 1915 ha cu sfeclă de zahăr. De pe această suprafață s-a obținut o producție medie de 12.200 kg la ha și o producție totală de 23.000 de tone. Atât suprafața cât și producția obținută a determinat ca fabrica din Zimnicea de o capacitate de 4.000 de tone sfeclă prelucrată pe zi să nu lucreze și să se transfere sfecla realizată în județ fabricii de zahăr Corabia. Fabrica de zahăr Corabia, datorită calității slabe a sfeclei de zahăr produsă în Teleorman, a obținut un randament de 8,955% la o cantitate prelucrată de numai 9.928 de tone rădăcină sfeclă de zahăr. Randament mic față de un randament minim de 11% necesar acoperirii tuturor costurilor de procesare, înregistrând astfel pierderi, la fel ca și fabrica din Zimnicea în anul 1997.

Contractele încheiate între producătorii agricoli din Teleorman și Fabrica de Zahăr "Zeucma" din Zimnicea conține obligații atât din partea producătorilor, cât și a procesatorului. Neîmplinirea acestor obligații atrag după sine penalizări față de ceea ce s-a convenit inițial. Ministerul Agriculturii și Alimentației nu a intervenit și nici nu poate să intervină în relațiile contractuale dintre producătorii agricoli și fabricile de zahăr și nici în relația dintre fabrica "Zeucma" și corabia privind preluarea, procesarea și plata sfeclei de zahăr. Orice nemulțumire din partea cultivatorilor sau a uneia dintre cele două fabrici nu se poate rezolva decât pe cale juridică.

Ministerul Agriculturii și Alimentației, în schimb, are în vedere susținerea culturii sfeclei de zahăr. Pentru aceasta am inițiat câteva demersuri, pe care aș dori să vi le spun. În primul rând, reducerea cu 37% a prețului la sămânța de sfeclă de zahăr, destinată însămânțărilor din primăvara anului 1999, diminuarea taxei pe valoare adăugată pentru zahăr alb, de la 22 la 11%, proiectul de act normativ pe care l-am transmis deja la Ministerul Finanțelor spre avizare. Stabilirea unui TVA de 22% pentru zahărul brut de import care, în prezent, este scutit și un lucru care nu apare aici în materialul scris, dar pe care vreau să vi-l anunț, domnule deputat, este acela că încercăm, pentru a ajuta cultivatorii de sfeclă de zahăr, să creăm niște licențe de import la zahăr brut, licențe care vor fi acordate numai în proporție, dovada faptului că fabrica prelucrează înt-o proporție de 70% zahăr din sfeclă și restul proporției de 30% să aibă acces la zahărul brut, pentru ca să putem ajuta producătorii din zonă.

Vă mulțumesc.

Sigur, mai avem și problema pe care o cunoașteți, e problema cu zahărul din Moldova care nu este supus taxelor vamale, avem acordul de liber schimb și încercăm cu Ministerul Comerțului să stabilim un contingent de import din Moldova care să fie până la limita producției din Republica Moldova. Altfel, prin Moldova se translatează zahăr din Ucraina și chiar din Ungaria pentru a ocoli taxele vamale.

Domnului deputat Vasile Stan.

Domnule deputat, în conformitate cu prevederile ordinului ministrului agriculturii și alimentației nr.88 din 1997, în cadrul fiecărui județ s-au format comisii pentru delimitarea suprafețelor de teren strict necesare cercetării și producerii de semințe și material săditor din categorii biologice superioare și producție agricolă superioară.

Această acțiune s-a finalizat prin întocmirea unei balanțe a fondului funciar din stațiunile de cercetări, urmând a fi înaintată o propunere de act normativ. Proiectul nu a putut fi promovat, deoarece prin prelungirea termenului de depunere a cererilor, conform Legii nr.169/1998, balanța de fond funciar din stațiunile de cercetare a suferit unele modificări.

În prezent, prin adresa nr.95033/22.01.1999, Ministerul Agriculturii și Alimentației a solicitat comisiilor stabilite conform ordinului nr. 88/1997 să reactulizeze documentațiile și să le predea la minister pentru centralizare, în vederea finalizării proiectului de hotărâre de guvern. La această dată, datorită faptului că încă nu s-a încheiat balanța terenurilor conform Legii nr.169, nu toate județele au prezentat documentațiile solicitate, vizate de prefecturi. Problema reorganizării sistemului de cercetare a stat și stă în atenția Executivului care, în ședința de guvern din data de 11 febr. 1999, a decis prezentarea unui proiect de act normativ în acest sens, având ca termen de realizare sfârșitul lunii martie 1999. Agenția Națională de Științe Tehnologice și Inovare are ca responsabilitate coordonarea reorganizării sub aspect instituțional a sistemului de cercetare, colaborând cu toate ministerele de resort.

Domnule deputat, dacă-mi permiteți să mai fac o mică adăugare la acest text scris. Problema principală o știți de bună seamă este delimitarea terenului necesar efectiv cercetării și terenului care se folosește pentru producție, teren care scapă de sub controlul nostru, această inițiativă pe care am luat-o, de a identifica terenurile și de a le pune în agenția domeniului statului și leg de întrebarea pe care mi-a pus-o domnul deputat Naidin, vrem s-o finalizăm până la sfârșitul lunii martie, indiferent de problema reorganizării sistemului de cercetare. Sistemul de cercetare a fost foarte multă vreme ocolit, am creat o comisie la minister, în frunte cu domnul secretar Bălana, care îmi va propune ca eu la rândul meu să înaintez executivului până la sfârșitul lunii martie obiectivele mari, temele de cercetare, necesarul de institute de cercetare. Sunt informat că sunt foarte multe în anumite domenii și prea puține în altele. Numai în Dolj sunt 10 institute de cercetare, se lucrează, în total, de ordinul 20.000 de ha pentru producție și nu pentru cercetare. Vă mulțumesc.

Pentru domnul deputat Petre Naidin.

Voiam să-i spun domnului deputat și ce au scris colaboratorii mei cu mâna pe o hârtiuță, apropo de colegii noștri de la Fondul Proprietății de Stat, adică ce prostii se mai fac în teritoriu, pentru că este adevărat că de multe ori nu se cunoaște și se încalcă legea.

Domnule deputat, ca urmare a interpelării adresate domnului prim-ministru de către domnul deputat Naidin, Grupul parlamentar al PDSR, și prezentată în ședința Camerei Deputaților din 22.02.1999, referitor la lista nr.43 a Fondului Proprietății de Stat cu societățile care se scot la vânzare, publicate în cotidianul "Adevărul", vă transmitem următoarele.

Societățile Agromix Călărași, Lefruct – Călărași și Piscicola Oltenița au fost date publicității de către Direcția teritorială a Fondului Proprietății de Stat – Călărași, luând în considerare faptul că terenul agricol și terenul de sub luciul de apă nu este inclus în capitalul social. Deci nu poate face obiectul vânzării de acțiuni, terenul urmând a fi concesionat de către Ministerul Agriculturii și Alimentației în conformitate cu Legea concesiunilor nr. 219 din 1998 și urmare a reconstituirii dreptului, sigur coroborat cu reconstituirea dreptului de proprietate. Societățile nominalizate în Lista nr.43 a Fondul Proprietății de Stat urmărește o informare a potențialilor investitori și o posibilitate de privatizare în conformitate cu art.35 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.88/1997 privind privatizarea societăților comerciale, aprobate prin Legea nr.44/1998.

În vederea tratării unitare a terenurilor aparținând domeniului privat al statului, Ministerul Agriculturii s-a implicat direct în elaborarea proiectului de lege privind privatizarea societăților comerciale care dețin în exploatare terenuri agricole sau terenuri de sub luciul de apă, terenuri care vor fi concesionate de Agenția Domeniilor Statului din subordinea Ministerul Agriculturii și Alimentației. Sigur acesta este răspunsul pe care vi l-am făcut în scris.

Dacă-mi permiteți, domnule deputat, câteva propoziții.

Așa cum am prezentat proiectul de lege care se află pe cursul de avizare și care, probabil, într-un termen foarte scurt va intra în ședința de guvern, încercăm să despărțim terenurile de societățile comerciale. Terenurile nu pot face obiectul acțiunilor, ele nu au titlul de proprietate și nu pot fi incluse în capitalul social. Vorbesc de terenurile agricole și nu de terenurile de incintă, terenurile necesare construcțiilor. De aceea, terenurile cu cele două componente, în virtutea unor legi viitoare de retrocedare, vor fi retrocedate în suprafețe compacte, până atunci ele vor fi gestionate de această instituție pe care noi o numim Agenția Domeniilor Statului și vor fi supuse concesionării operatorilor din agricultură.

În ceea ce privește privatizarea societăților comerciale, ele pot fi privatizate și astăzi, în conformitate cu Legea nr.88, dar noi propunem niște facilități pentru aceia care lucrează în fostele IAS-uri, pentru ca transferul să se facă către aceia care lucrează astăzi în aceste structuri agricole.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și noi vă mulțumim, domnule ministru.

Mai doriți? Vă rog, foarte scurt.

Domnul Marian Ianculescu:

Doamna președinte, mulțumesc domnului ministru pentru răspuns. Consider că este corect. Însă, l-aș ruga să-mi dea și mie un răspuns scris, pentru a-l prezenta locuitorilor județului Teleorman, ca să constituie un imbold pentru ei, în continuare, să cultive sfeclă de zahăr cu sămânța cu prețul respectiv, în așa fel încât cantitatea de sfeclă de zahăr din județul Teleorman să satisfacă necesitățile.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, domnule deputat, răspunsul domnului ministru îl puteați lua de la stenogramă. Dar sunt sigură că vi-l va transmite sub antet oficial.

Domnul Marian Ianculescu:

Și, de asemenea, este nevoie de acest răspuns în scris, pentru ca locuitorii să poată să beneficieze în instanță și de un răspuns competent din partea Ministerul Agriculturii și Alimentației pentru că au nevoie de acest lucru.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog, domnul deputat Vasile Stan.

Domnul Vasile Stan:

Mulțumesc domnului ministru, dar aș vrea să-i spun că trebuie avut în vedere că aceste stațiuni de cercetări primesc de la bugetul de stat pentru activitatea respectivă...

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule ministru, vă rog să fiți atent! Nu vorbește pentru ascultătorii de la radio, ci pentru dumneavoastră. Domnule ministru Mureșan? Domnul deputat Stan vă adresează niște cuvinte care nu sunt pentru radioascultători, ci pentru dumneavoastră.

Domnul Vasile Stan:

Domnule ministru,

Trebuie avut în vedere că aceste stațiuni de cercetări primesc de la bugetul de stat sume insuficiente. Ele, de fapt, trăiesc din ceea ce realizează pe terenurile destinate producției. Trebuie să fim foarte atenți cu ce suprafață de teren rămân aceste stațiuni, după ce au cedat terenul aferent acționarilor.

Vă mulțumesc încă o dată și aș dori și eu să primesc răspunsul în scris.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Se află în sală domnul subsecretar de stat Ioan Onisei de la Departamentul pentru administrație publică locală pentru a răspunde întrebărilor adresate de domnul deputat Nicolae Leonăchescu. Nu se află în sală.

Domnul Vichentie Nicolaiciuc. Vă rog, domnule deputat.

Și domnul Dumitru Buzatu care nu se află în sală.

Deci, domnule, pe scurt interpelarea. Da?

Domnul Vichentie Nicolaiciuc:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Se cunoaște că la începutul lunii noiembrie în județul Maramureș au fost inundații și, din păcate, cel mai mult a suferit populația de origine ucraineană.

Prima întrebare era adresată primului ministru și se referea la faptul că trebuia după evaluarea pagubelor trebuia ținută încă o reevaluare corectă a pagubelor pe care le-au avut de suferit fiecare familie în parte, în toate localitățile unde au fost inundații.

A doua întrebare. Clădirea școlii din Teceu, ce aparține comune Remeți a fost total distrusă și ea trebuie ori refăcută, ori renovată - Școala nr.2 din Remeți.

A treia problemă. Urgent trebuie regularizată albia râului Ruscova din aceeași localitate, pentru că sunt pe malul ei câteva gospodării care pot fi mâine poimâine pur și simplu distruse.

A patra problemă - să înceapă imediat amenajarea malurilor Ruscovei, dar mai ales a Tisei în zona Teceu, întrucât acum există multă zăpadă. Topirea bruscă poate aduce urgent alte pagube în urma inundațiilor.

A cincea - se pune întrebarea că în comuna Ruscova, în urma inundațiilor, cetățenii au pierdut circa 20 de ha de pământ arabil. Cum pot fi despăgubiți acești cetățeni în urma acestor calamități naturale.

Și ultima, a șasea - fiind faptul că în județul Maramureș, mai ales în zone inundate, locuitorii trăiesc foarte greu, ce facilități se pot acorda acestor cetățeni pentru a putea trăi cât de cât la nivelul cerut. Poftiți, atât am avut.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule secretar de stat Onisei, vă rog.

Domnul Ioan Onisei:

Sărut mâna, bună seara!

Întâi de toate fac precizarea că potrivit Legii protecției civile nr.106 din 1996 Cap.VI – competența de evaluare a pagubelor și de asemenea de redistribuirea sau distribuirea ajutoarelor aparține consiliilor locale. Din verificările pe care noi le-am efectuat, reiese că împărțirea ajutoarelor s-a făcut în mod corect ca și evaluarea pagubelor. Țin să vă spun că față de o evaluare inițială de 2.545.000. 000 lei Guvernul a alocat prin HG 2.519.000.000 lei. De asemenea, s-au mai primit ajutoare din partea Guvernului, constând în alimente, îmbărăcăminte, încălțăminte în valoare de aproximativ 2 miliarde de lei și o serie de alte ajutoare care au venit de la Crucea Roșie, biserică și alți donatori. Am toate cifrele, nu le mai trec în revistă.

În legătură cu obiectivele de investiții la care v-ați referit, punctual, referitor la clădirea școlii care a fost distrusă, Guvernul a alocat 500 milioane de lei prin Inspectoratul Școlar Maramureș și se vor ataca lucrările de execuție.

În legătură cu regularizarea râului Ruscovei, avem alocate pe un program internațional, pe care Guvernul României a reușit să-l obțină, 350 milioane ECU deci Euro din fondul Phare și 243,5 milioane lei din partea Ministerului Finanțelor.

De asemenea, în legătură cu amenajarea malurilor Tisei se va aloca suma de 250.000 ECU tot din același program Phare și 160 de milioane din partea Guvernului prin Ministerul Finanțelor.

În legătură cu distrugerile produse la culturile populației, din păcate, majoritate cetățenilor nu sunt asigurați și în acest sens Ministerul Agriculturii și Alimentației a elaborat un proiect de lege privind constituirea și utilizarea fondului național de protecție a producătorilor agricoli împotriva calamităților naturale care va reglementa regimul juridic al posibilelor ajutoare acordate din partea statului român.

În legătură cu zonele în care cetățenii, din păcate, au o situație materială deosebită, vă amintesc, domnule deputat, că avem Legea zonelor defavorizate și că este competența consiliului local, respectiv, consiliului județean să facă propuneri Guvernului pentru declararea zonei ca atare.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și noi vă mulțumim. Mai aveți de adăugat ceva?

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Vichentie Nicolaiciuc:

Mulțumesc domnului subsecretar de stat pentru răspunsuri, într-adevăr bune, concrete, numai că prima mea întrebare la interpelare se referea că acele evaluări au fost făcute de către ingineri de la Baia Mare și nu de către consilieri locali, nici de către organele locale, acele evaluări ale pagubelor, unde a intrat apa și a făcut multe necazuri cetățenilor. se cere ca în acea comisie de evaluare să fi făcut parte și consilierii locali. Evaluările s-au făcut subiectiv, în multe case unde a intrat apa, cetățenii nu au avut pagubele evaluate, iar în alte case unde nu a intrat apa, cetățenii au primit banii. Aici e nemulțumirea. Eu știu de ajutoarele financiare, materiale, acordate de cetățenii din aproape toate județele țării, inclusiv de către Guvern. Știu din hotărârea Guvernului chiar din 14 decembrie când eu am făcut interpelarea. Dar, s-a făcut o evaluare a pagubelor subiectivă și neechitabilă. Aceasta era prima mea întrebare.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Vă rog, pe scurt. Poate că vom învăța că nu e de vină Guvernul pentru....

Domnul Ioan Onisei:

Evaluările s-au făcut de către reprezentanții comisiei județene pentru dezastre, comisiile tehnice cu specialiști, împreună cu autoritățile administrației publice locale. Dacă n-au fost în comisii unul sau altul dintre consilieri e posibil, chiar probabil. Dar asta nu înseamnă că nu s-au făcut.

De asemenea, probabil știți că aceste evaluări au fost discutate în plenul consiliilor locale. Deci s-au bucurat de agrementul tuturor consilierilor aleși în localitățile respective.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Și noi vă mulțumim. Din partea Ministerului Justiției este prezent astăzi domnul secretar de stat, Gheorghe Mocuța, pentru a răspunde întrebărilor adresate de domnul deputat Nicolae Leonăchescu, care este absent, domnul deputat Petre Naidin și Radu Mazăre. Propun să ascultăm interpelările celor doi domni deputați și apoi domnul secretar de stat să răspundă.

Domnul deputat Naidin.

Domnul Petre Naidin:

Domnule ministru,

În activitatea noastră parlamentară, am fost sesizați de o firmă din municipiul Călărași "COKET SRL" privind o implicare a instanței asupra unui caz în litigiu pe care respectiva firmă l-ar avea cu societatea cu capital de stat INCOM. În această problemă, spuneam că dacă prima firmă a obținut evacuarea spațiului comercial prin ordonanță prezidențială, spațiu aflat în contract de leasing pentru care plătește cu bună credință; atunci era a ocupat spațiul de respectiva societate cu capital de stat. Președintele Judecătoriei Călărași scria: "Dispun suspendarea executării până la suspendarea apelului." uitând să mai citească art.582 alin.2 din Codul de procedură civilă, pentru a afla că numai instanța de apel poate dispune suspendarea executării, președinții instanțelor de judecată execută în mod nemijlocit atribuțiile de administrație ale acestora, urmărind buna desfășurare a activității, conform Legii nr.92 din 1993 privind organizarea judecătorească.

Concluzia e firească. Ce se întâmplă, de ce președintele instanței sau președintele Judecătoriei municipiului Călărași a dat această ciudată apostilă pe acea cerere?

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Are cuvântul și domnul deputat Mazăre pentru a-și prezenta interpelarea și apoi urmează domnul ministru.

Domnul Radu Ștefan Mazăre:

Mulțumesc.

Doamna președinte,

Domnule ministru,

Onorați colegi,

Am să fac referire foarte pe scurt la interpelare, întrucât am citit-o în ședința precedentă. Este vorba despre acuzațiile aduse de doi judecători inamovibili: doamna Aurica Nasta și doamna Cristina Marcu, președintelui Curții de Apel Constanța, în care acesta este acuzat că a făcut intervenții pentru eliberarea celebrului "Șogun", cel care a fost condamnat la 12 ani de către Curtea Supremă de Justiție. În materialele înaintate ministerului, sunt făcute clar precizări asupra dosarelor în care s-au făcut aceste intervenții, și cu contraexemple de judecători care pentru trei găini furate au dat sentințe de 3 ani de pușcărie, și pentru afaceri cu țigări, gen Afacerea "Incineratorul", s-au primit condamnări cu suspendare, de un an și jumătate. Mi se pare un fapt teribil de grav și consider că ministrul justiției are toată datoria, față de cetățeni și față de ce înseamnă actul de dreptate, să intervină pentru a face într-un final curățenie în justiția constănțeană.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul secretar de stat Gheorghe Mocuța. Aveți cuvântul.

Domnul Gheorghe Mocuța:

Vă mulțumesc.

Doamna președinte,

Domnilor deputați,

Vreau să fac de la început precizarea că voi lăsa și un răspuns scris. Dumneavoastră v-ați referit, în interpelarea pe care ați amintit-o, numai la cazul Călin Marinescu, deși în nota pe care v-am făcut-o v-am răspuns în legătură cu mai multe dosare. Vreți să vă fac precizarea cu privire la toate sau numai cu privire la Marinescu și să vă înmânez adresa scrisă?

Domnul Radu Ștefan Mazăre:

Faceți referire numai la acuzațiile făcute de cele două judecătoare.

Domnul Gheorghe Mocuța:

Deci, numai cu privire la Călin Marinescu.

În legătură cu interpelarea dumneavoastră din 22 februarie 1999, vă comunicăm următoarele: susținerea judecătoarei Aurica Nasta este singulară, fiind infirmată de judecătorii care au pronunțat hotărârea la care a făcut referire, fiind infirmată de toți judecătorii de la Curtea de Apel Constanța, Tribunalul Constanța și Judecătoria Constanța, cu care, în perioada 9-11 februarie 1999, s-a discutat și care au respins acuzațiile aduse, și anume că ar fi fost influențați sau li s-ar fi impus o anumită soluție în dosarele judecate. La termenul din 29 septembrie 1998, când a venit rândul dosarului nr.41 MF 1998 privind pe inculpatul Călin Marinescu, judecătoarea Nasta Aurica a declarat că se abține, motivând că s-ar fi pronunțat cu câteva zile mai înainte într-un alt dosar care avea legătură cu acesta. În această situație, s-a suspendat ședința și, fiind încunoștiințat vicepreședintele Tribunalului, a fost desemnat un alt judecător de la Secția penală să facă parte din completul de judecată. Într-adevăr, judecătoarea Aurica Nasta în dosarul nr.37 MF/1998 a făcut parte din completul de judecată care a pronunțat hotărârea nr.5 din 1 septembrie 1998 prin care s-a respins cererea de prelungire a măsurii arestării preventive privind pe Petrache Paul, coinculpat în același dosar de cercetare penală.

Susținerea judecătoarei Cristina Marcu că ar fi dedus din discuțiile purtate la deliberare că un judecător ar fi fost influențat, deoarece ar fi avut inițial o altă opinie, este surprizătoare și fără precedent, fiind infirmată de ceilalți membri ai completului de judecată. Potrivit art.115 și 122 din Legea pentru organizarea judecătorească, magistrații nu pot să-și exprime public părerea asupra unor procese aflate în curs de desfășurare și au obligația de a respecta secretul deliberării sau confidențialității lucrărilor care au acest caracter. Vreau totuși să completez că pentru neregulile care sunt la Constanța, domnul ministru Valeriu Stoica a dispus constituirea unei comisii care face verificări în legătură cu acuzațiile care s-au adus în presă și care au știrbit într-un fel imaginea instanțelor din acest județ. Cum v-am precizat, vă las și un răspuns scris.

În legătură cu interpelarea domnului deputat Petre Naidin. La întrebarea formulată de dumneavoastră la data de 15 decembrie 1998 la Camera Deputaților, vă comunicăm următoarele: verificând susținerile dumneavoastră referitoare la litigiile dintre două societăți comerciale din municipiul Călărași, am constatat că este vorba de o cauză în curs de soluționare privind cererea formulată de societatea comercială "COKET SRL" Călărași de evacuarea unui spațiu comercial ocupat abuziv de Societatea comercială "INCOM" SA Călărași, cerere întemeiată pe dispozițiile art.581 din Codul de procedură civilă. Măsura de suspendare a executării sentinței civile 4687/1998, dispusă de președintele Judecătoriei Călărași, a fost desființată de Tribunalul județean Călărași care a soluționat contestația împotriva acestei măsuri prin Decizia nr.1111/1998, respingând totodată cererea de suspendare a executării, formulate de Societatea comercială "INCOM" SA Călărași. În prezent, ambele soluții pronunțate de Tribunal în dosarele amintite, în care părți sunt cele două societăți comerciale, au fost atacate cu recurs și sunt înregistrate pe rolul Curții de Apel București. Ministerul Justiției nu este abilitat legal să formuleze aprecieri cu privire la situația de fapt și problemele de drept din cauzele aflate în curs de soluționare pe rolul instanțelor de judecată. Numai prin exercitarea căilor legale de atac, ordinare și extraordinare, prevăzute de lege, se realizează controlul legalității și temeiniciei hotărârilor judecătorești, conform principiului independenței magistraților în cadrul separației puterilor în stat.

Vă mulțumesc.

Și dumneavoastră aveți răspunsul scris, pe care-l predau Secretariatului.

Doamna Maria Paula Ivănescu:

Domnul deputat Mazăre mai dorește o intervenție scurtă. Domnul Naidin, dumneavoastră mai doriți?

Domnul Radu Ștefan Mazăre:

Scurt. Acum o jumătate de an, domnul ministru Stoica declara faptul că justiția este coruptă, președintele Constantinescu declara același lucru. Dacă dumneavoastră vi se pare normal ca cei care s-au făcut vinovați de dezintegrarea flotei, de vânzarea navelor, de prejudicii de aproape 100 de milioane de dolari și sunt condamnați la 12 ani de pușcărie, să se plimbe liberi prin oraș, atunci... iar, în același timp, două judecătoare să declare că s-au făcut presiuni asupra lor în aceste dosare, dacă dumneavoastră considerați că aici nu este vorba despre presiuni politice, eu nu mai am niciun comentariu de făcut.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Se află în sală, pentru a răspunde întrebărilor puse de colegii deputați, din partea Ministerului Educației Naționale, domnul secretar de stat Joseph Koto. Cred că am pronunțat bine. Domnul deputat Darie Simion și domnul Nicolae Groza, domnul Mihai Vitcu și Miron Chichișan să se pregătească pentru a-și prezenta, pe scurt, interpelările. Vă rog să nu intrați în amănunte, da?

Domnul Simion Darie:

Mulțumesc, doamna președinte,

Interpelarea mea a fost adresată domnului Andrei Marga, ministrul educației naționale, pe data de 14 decembrie 1998. Întrebările care au fost adresate ministrului se refereau în mod special la numirile de directori, și una din întrebări se referă la criteriile în virtutea cărora sunt admise dosarele candidaților pentru ocuparea posturilor de directori. Și o altă întrebare este: apartenența la un partid politic este un criteriu hotărâtor?

Aceste întrebări și altele, nu le mai dau citire, au fost formulate și s-au referit la situația creată la Școala "Dimitrie Ghica" Comănești, Bacău, prin numirea noului director, pe care noi l-am considerat un caz similar. Dar răspunsul pe care l-am primit deja de la Ministerul Educației Naționale se referă chiar la aceste criterii care trebuie să stea la baza numirii unui director într-o școală din învățământ.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumim.

Domnul deputat Nicolae Groza. Nu este prezent. Vă rog să răspundeți numai deputaților care sunt prezenți, pentru ceilalți, le transmiteți în scris. Domnul deputat Mihai Vitcu. Domnul deputat Chichișan este? Nu este. Deci, domnul deputat, aveți cuvântul.

Domnul Mihai Vitcu:

Mulțumesc, doamna președinte,

Dați-mi voie ca înainte de susținerea interpelării, să vă transmit gândurile bune cu prilejul zilei de 1 Martie, să vă doresc sănătate și gânduri frumoase dumneavoastră și celor dragi.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc mult.

Domnul Mihai Vitcu:

Interpelarea mea se adresează domnului ministru Andrei Marga și îmi pare rău că după foarte multe interpelări legate de județul Suceava, nici de data aceasta, domnia sa nu este prezent pentru a răspunde la o asemenea interpelare, un caz destul de cunoscut, cunoscut la Ministerul Educației Naționale și cunoscut chiar personal de domnul ministru. Este vorba de cazul domnului inspector general Vlad Boer-Ciubotariu care în luna ianuarie a fost suspendat din funcție, printr-o adresă a Ministerului Educației Naționale, adresă semnată de patru oameni autorizați, în frunte cu domnul ministru, domnul profesor universitar doctor Andrei Marga. După o lună și o săptămână, se revine la această adresă și se dictează o suspendare a ordinului de suspendare, domnul Vlad Boer-Ciubotariu fiind repus în funcția de inspector general. Am adresat întrebarea: Care au fost motivele care au determinat prima suspendare și care au fost motivele care au determinat revenirea la această suspendare, știut fiind faptul că motivele pentru care a fost suspendat, au rămas în picioare și la ora actuală. Pot prezenta documente în acest sens.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și noi vă mulțumim. Are cuvântul domnul secretar de stat pentru a răspunde la cele două interpelări ale domnilor deputați prezenți în sală.

Domnul Joseph Koto:

Doamna președinte,

Onorată asistență,

În primul rând, aș dori să formulez un răspuns domnului deputat Simion Darie. Ministerul nostru a elaborat un răspuns foarte detaliat și, cum a amintit și domnul deputat, a și primit răspunsul. Deci, consider că acum nu are rost să recitesc prevederile legale, ceea ce înseamnă numirea, cum poate să fie ocupat postul, de ce documente este nevoie pentru a susține examenul, sau să vorbesc despre starea conflictuală și lipsa de autoritate, care sunt pedepsite tot de lege. Dar, cu permisiunea dumneavoastră, totuși, m-aș referi la ultima întrebare care ați formulat-o, domnule deputat, privind ce înseamnă o apartenență la un partid politic, dacă este un criteriu de competență în promovarea în funcții. Eu în acest sens aș dori să remarc și să accentuez în fața plenului că Ministerul Educației Naționale consideră că apartenența la un partid politic nu este criteriu de competență în promovarea în funcțiile de director la unitățile de învățământ preuniversitar de stat și, ca atare, a intervenit ori de câte ori a fost încălcată metodologia de organizare și de desfășurare a concursului de ocupare a posturilor de directori și de directori adjuncți.

În ceea ce privește întrebarea domnului deputat Mihai Vitcu, cu permisiunea domnului Vitcu, în primul rând, în numele domnului ministru, vă rog să-mi permiteți să exprim scuzele de rigoare, domnul ministru pleacă mâine dimineață în America și pentru acest lucru n-a putut să vă onoreze personal. Și, de asemenea, ministerul nostru a elaborat un răspuns detaliat în ceea ce privește cazul domnului Vlad Ciubotariu-Boer și, cu permisiunea dumneavoastră, încerc să prezint numai esența răspunsului nostru.

Deci, cum a formulat și domnul deputat, prin Adresa nr.133/1999, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava a comunicat Ministerului Educației Naționale că a trimis dosarul domnului Vlad Ciubotariu-Boer la Inspectoratul de poliție Suceava pentru a se efectua cercetări penale. Cum era firesc în acest caz, Ministerul Educației Naționale, prin Ordinul nr.3026 din 7.01.1999, a dispus suspendarea din această funcție, începând cu acea dată, până la finalizarea cercetărilor penale. Și, în continuare, M.E.N. a solicitat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, Inspectoratului de Poliție Suceava, Serviciului de cercetări penale, prin Adresa nr.26671 din 11 februarie 1999, relații referitoare la stadiul cercetărilor. La rândul lor, organele abilitate au comunicat că nu există indicii certe ale săvârșirii faptelor. Întrucât până la această dată nu s-a făcut trimiterea în instanță a dosarului domnului Vlad Ciubotariu-Boer și având în vedere nevoia, și aici permiteți-mi să accentuez, nevoia de asigurarea funcționării normale a Inspectoratului școlar Suceava, Ministerul Educației Naționale a dispus, în baza hotărârii guvernamentale nr.690/1997 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației Naționale, cu modificările și cu completările aferente, încetarea suspendării din funcția de inspector școlar general a Inspectoratului general școlar Suceava a domnului Vlad Ciubotariu-Boer, și aici vă rog să fiți atent domnule deputat, cu permisiunea dumneavoastră, accentuez "până la comunicarea încheierii cercetărilor de către organele în drept". Deci, nu este o decizie definitivă. Noi dorim, repet, funcționarea normală a inspectoratului școlar județean și, în momentul în care organele abilitate vor lua decizia definitivă, și Ministerul Educației Naționale va lua o decizie, ca atare.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și noi vă mulțumim.

Vă rog, domnilor deputați, aveți ceva de comentat? Mai sunt foarte multe răspunsuri. Vă rog să vă limitați comentariile.

Domnul Simion Darie:

Domnule secretar de stat,

Vă mulțumesc pentru răspuns. Ați răspuns atât cât cunoșteați dumneavoastră despre situația aceasta. Domnul ministru Marga are un dosar cu actele necesare documentării acestei interpelări. Îmi pare rău că nu l-a citit și reiese din răspunsul dumneavoastră. Iar răspunsul pe care l-ați dat dumneavoastră la nr.5 aș vrea să-l modific un pic, și vă rog să fiți atent, pentru că acesta era răspunsul care mă satisfăcea: "Ministrul educației naționale consideră că apartenența la un partid politic este criteriu de competență în promovarea în funcții de directori ai unităților de învățământ preuniversitar de stat și, ca atare, nu a intervenit ori de câte ori a fost încălcată metodologia de organizare și desfășurare a concursului de ocupare a postului de director și director adjunct". Acesta era răspunsul, pentru că în situația în care ați cerceta, în județul Bacău sunt directori care nu sunt titulari la o școală și sunt puși directori, sunt directori care nu respectă normele metodologice de numire a directorilor care sunt stipulate în Legea învățământului și în Statutul personalului didactic.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Vitcu.

Domnul Mihai Vitcu:

Doar un minut, doamna președinte. Eu aș pleca de la un criteriu fundamental pentru numirea în funcție a oamenilor ce conduc învățământul și anume, unul din ele este moralitatea. Stau și mă întreb cum este posibil ca un om care este cauzat de fals, uz de fals, abuz în serviciu, chiar în condițiile în care nu s-au finalizat cercetările, să mai continue să conducă destinele unui învățământ într-un județ așa de mare. Și am să citez un scurt fragment din declarația făcută de domnia sa, de Vlad Boer-Ciubotariu în presa locală și anume: "Băieții (băieții, fiind oamenii de la minister) au tot încercat câte ceva în legătură cu mine, însă, se vede treaba, cântatul după ureche se poate să fie întotdeauna păgubos. Cântatul după ureche s-ar putea să fie și fals. Acesta este un exemplu foarte elocvent în a susține o asemenea idee. Pe de altă parte, apreciez faptul că persoane din Inspectoratul școlar județean au așteptat cu nerăbdare, chiar așa, cu nerăbdare revenirea mea, apropo de ceea ce motiva domnul..."

Doamna Maria Paula Ivănescu:

Vă rog să nu ne citiți toată presa locală. Suntem la punctul de interpelări.

DomnulMihai Vitcu:

Nu! Și salutăm și noi că ministrului însuși i-a trebuit o lună și o săptămână să se dumirească pe deplin asupra subordonatului său de la Suceava, să se spășească și să se execute în consecință.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule ministru, mai doriți să comentați ceva? Vă rog. Vă rog pe scurt.

Domnul Joseph Koto:

Dacă permiteți, domnule deputat Simion Darie. N-are rost să deschidem acum o discuție. Eu acum atâta vreau să completez față de ceea ce v-am răspuns la dumneavoastră. Este de față domnul director Liviu Alexandru Mărghidaș care săptămâna trecută a fost în județul Bacău și eu cred că a fost foarte obiectiv, n-a constatat cazuri care contravin acestor principii afirmate de mine în încheierea răspunsului.

Domnului deputat Vitcu, dacă permiteți, eu cred că aici nu se discută moralitatea faptului, ci în statul de drept, un principiu juridic este prezumția de nevinovăție. Până la pronunțarea sentinței finale a forurilor abilitate, eu cred că ministerul nostru n-a greșit lăsându-l să-și exercite activitatea. Domnul inspector general, repet, în momentul când va pronunța judecătoria decizia finală, noi vom proceda ca atare.

Mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și noi vă mulțumim.

Se află în sală, din partea Ministerului Finanțelor, domnul secretar de stat Gheorghe Banu, pentru a răspunde interpelărilor adresate de domnul deputat Aron Popa. Domnul deputat Aron Popa este prezent? Nu este. Domnul Petru Bejinariu și Radu Mazăre. Vă rog. Domnul Petru Bejinariu. Nu este. Domnul deputat Radu Mazăre.

Domnul Radu Ștefan Mazăre:

Mulțumesc.

Ca și precedenta interpelare, am înaintat-o ministerului. Aceasta, adresată ministrului finanțelor, privește Ordonanța Guvernului nr.50/1998, prin care se instituie taxe și licențe pentru comercializarea de țigări și de băuturi alcoolice. Ea este făcută la solicitarea majorității comercianților din județul Constanța și consider și eu, ca și aceștia, că sunt încălcate mai multe legi, este încălcată și Constituția și însăși economia de piață este... ne învață domnul ministru cum anume trebuie să se deruleze, întrucât este limitat numărul agenților economici, se face o nedreptate prin faptul că aceeași licență trebuie plătită atât de un chioșc de 15 m.p., cât și de un supermarket și consider, totodată, că prin această ordonanță nu numai că nu se stopează contrabanda, ea înflorește. Pentru că domnul ministru poate nu știe, eu am fost și jurnalist și știu că contrabanda se face instituționalizat, prin frontiere, în nici un caz de către vânzătorii de țigări de la chioșcuri, iar acest lucru îl va constata când va face bilanțul și va face socoteala celor 6 luni scurse sub această ordonanță, în care va constata că fonduri la bugetul de stat, prin importul de țigări și de alcool, n-au intrat nici măcar cât intraseră anul trecut.

Mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule ministru, aveți cuvântul. Vă rog.

Domnul Gheorghe Banu:

Doamna președinte de ședință,

Domnilor deputați,

În legătură cu interpelarea domnului deputat Radu Mazăre, formulată în ședința Camerei din data de 23 februarie a.c. privind propunerile întreprinzătorilor mici și mijlocii din județul Constanța, de modificare a regimului de autorizare a agenților economici care realizează venituri din vânzarea de alcool, băuturi alcoolice, produse din tutun și cafea, instituit prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.50/1990, vă comunicăm următoarele: regimul de autorizare se aplică începând cu data de 1 ianuarie 1999, sub incidența regimului de autorizare intrând produse și grupe de produse pentru care se datorează bugetului de stat accize și la care gradul de evaziune fiscală înregistrează astăzi cote alarmante.

În domeniul producției și importului de alcool, băuturi alcoolice, produse din tutun și cafea, există practic o economie paralelă care influențează negativ piața acestor produse, atât prin amplificarea concurenței neloiale, cât și prin denaturarea raportului între valoarea reală și prețul practicat. Această situație se datorează poate și faptului că prin Legea nr.21/1996, Legea concurenței, nu s-au creat toate condițiile pentru edificarea unei economii de piață funcționale, bazate pe menținerea unui mediu concurențial normal și, mai ales, pe piețele produselor ce fac obiectul autorizării.

Ca urmare a semnalelor imediate primite de la agenții economici, prevederile Ordonanței de urgență nr.50/1998 au fost completate și modificate prin Ordonanța Guvernului nr.1/1999, prin aceasta realizându-se o mai bună corelare cu realitatea practică, modificările răspunzând în mare parte propunerilor acestora. Astfel, dacă Ordonanța de urgență nr.50/1998 prevedea că fiecare agent economic producător sau importator de produse supuse autorizării poate avea relații contractuale cu un număr maxim de 15 agenți economici angrosiști, prin Ordonanța Guvernului nr.1/1999, care modifică Ordonanța nr.50/1998, s-a extins numărul relațiilor contractuale posibile. Deci, un producător sau un importator de băuturi alcoolice, produse din tutun și cafea, astăzi, poate avea relații contractuale cu până la 720 de comercianți în sistem en gros și cu un număr nelimitat de detailiști. Potrivit noilor reglementări, producătorii interni sau importatorul de produse supuse autorizării, altele decât alcoolul, pot avea relații contractuale fie direct, fie printr-un agent comercial și de marketing propriu, după caz, cu câte un distribuitor pe fiecare județ și sector al municipiului București, precum și cu maximum 15 agenți economici care-și desfășoară activitatea în sistem en gros. La rîndul lor, distribuitorii pot avea relații contractuale cu maximum 15 agenți care desfășoară activitate în sistem en gros.

Totodată, prin Ordinul ministrului finanțelor nr.53/1999, s-au aprobat soluții pentru aplicarea unitară a prevederilor celor două ordonanțe. Prin acest ordin s-au clarificat și problemele apărute în cazul băuturilor alcoolice, privind noțiunea de sortiment. În conformitate cu noile precizări, în cazul vinurilor, sunt considerate ca sortimente următoarele grupe: vinurile de consum curent, vinurile de calitate și vinurile speciale, așa cum sunt definite în Legea viei și vinului, nr.67/1997.

În momentul de față, autorizarea se face pe bază de taxe diferențiate, în funcție de sistemul de comercializare practicat, respectiv: en-gros, en-detail sau de alimentație publică. În ce privește stabilirea taxelor de autorizare pentru agenții economici, în funcție, fie din veniturile realizate de aceștia din comercializarea produselor supuse autorizării, fie de zona geografică în care își desfășoară activitatea, menționăm că problema este în atenția inițiatorului legislativ. Soluționarea acestui aspect presupune, însă, efectuarea unor ample studii, care, la rândul lor, necesită deținerea informațiilor cât mai exacte și reale privind realizările agenților economici.

Scopul introducerii autorizațiilor de comercializare a alcoolului, băuturilor alcoolice, produselor de tutun și a cafelei nu a fost aducerea unor venituri importante la bugetul de stat, ci acela de a avea o evidență clară și precisă a tuturor producătorilor, importatorilor, comercianților en-gros și en-detail de astfel de produse, în vederea urmăririi și controlului circuitului acestor produse, de la producerea sau importarea lor și până la consumatorul final. În felul acesta, se urmărește reducerea evaziunii fiscale, prin diminuarea producției de contrabandă și a actelor de comerț pe piața neagră.

Majorarea exagerată a prețurilor de desfacere ale produselor supuse autorizării nu se justifică, influența din sumele reprezentând taxele de autorizare repartizându-se asupra cantităților totale de astfel de produse vândute în cursul unui an. În acest sens, important este, bineînțeles, volumul desfacerilor, indicator care depinde direct de agentul economic.

În cazul agenților economici producători sau importatori de produse supuse autorizării, putem spune că influența taxelor de autorizare în prețul de vânzare cu amănuntul este total nesemnificativă. Putem exemplifica: la băuturi spirtoase, influența medie a taxelor de autorizare în prețul cu amănuntul este până la 100 de lei per sticlă; la bere, influența taxelor este între 50 și 80 de lei pe sticlă; la țigări, influența este cuprinsă între 40 și până la 100 de lei pe pachet.

Instituirea sistemului de autorizare este și trebuie să fie un pas înainte în dezvoltarea unui sistem fiscal unitar, care să elimine practicile ilegale în fluxul de comercializare al produselor supuse autorizării. Întrucât acest regim de autorizare a fost introdus la începutul acestui an și reprezintă o noutate în acest domeniu, pe măsura aplicării actelor normative prin care acesta este reglementat, în funcție, pe de o parte, de sesizările concrete ale organelor fiscale teritoriale, iar, pe de altă parte, de observațiile și propunerile dumneavoastră, ale agenților economici și ale patronatelor de ramură, acestea vor fi analizate, vor fi avute în vedere cu ocazia viitoarelor modificări ce se vor aduce legislației în vigoare. Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumim, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, mai comentați?

Domnul Radu Mazăre:

Foarte-foarte pe scurt. Tot nu am înțeles de ce un chioșc trebuie să plătească cât un super-market taxa de autorizare și i-aș sugera domnului ministru să încerce o diminuare a taxelor, ca să constate că nimeni nu mai riscă să facă ani grei să pușcărie și să introducă țigări și alcool prin contrabandă, dacă ar avea de plătit 15% sau 20%. În condițiile în care toate taxele și accizele la importul de asemenea produse sunt de 300-400%, este firesc să se facă această contrabandă. Și ar putea să o caute nu printre micii comercianți ci pe undeva, pe la Clubul Dinamo și Ministerul de Interne. Mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule secretar de stat, pe scurt, răspundeți.

Domnul Gheorghe Banu:

Domnule deputat, nu intenționez să intru în polemică cu dumneavoastră, răspunsul detaliat în scris vă va răspunde la multe din problemele ridicate. În orice caz, în luarea dumneavoastră de cuvânt s-au strecurat câteva neadevăruri: în nici un caz, taxele nu sunt la nivelul celor prezentate de dumneavoastră.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumim, domnule secretar de stat.

Se află în sală pentru a răspunde mai multor întrebări președintele Fondului Proprietății de Stat, domnul Radu Sârbu.

Domnul Nicolae Ionescu? Domnul deputat nu este prezent.

Domnul deputat Nicolae Popa, de asemenea, nu este prezent.

Domnul deputat Marin Gheorghe? Vă rog, prezentați-vă întrebarea!

Apoi, domnul deputat Petre Naidin.

Și dumneavoastră, domnule președinte, o să răspundeți numai la acestea două, cine e absent, nu primește răspuns.

Domnul Gheorghe Marin:

Doamnă președintă,

Domnule președinte al FPS,

Stimați colegi,

Interpelarea mea se referă la Societatea comercială ARO S.A., care a fost trecută pe lista întreprinderilor care urmează să fie lichidate. Aș dori, domnule președinte al FPS, ca în răspunsul dumneavoastră să cuprindeți și următoarele aspecte, și anume:

Care au fost criteriile care au stat la baza alegerii întreprinderilor care au fost trecute pe lista de lichidare, având în vedere că unele întreprinderi, cu situații mult mai grele, au fost lăsate în afara listei? Dacă la întocmirea listei s-au făcut analize minuțioase?

În ce măsură s-a ținut cont la întocmirea listei de promisiunile făcute de domnul prim-ministru înainte de începerea procedurilor de lichidare, atunci când dânsul spunea că se va ține seama și de implicațiile sociale, acolo unde întreprinderile se găsesc în zone mono-industriale? Vreau să vă spun că ARO se găsește într-o astfel de zonă, este singura întreprindere mare din zona Câmpulung, a mai fost una care a fost lichidată.

Cum de s-a putut proceda la adoptarea procedeului de faliment în timp ce întreprinderea se afla în procesul de privatizare?

Ce măsuri a luat FPS, știind că societatea a început să înregistreze pierderi cu 2 ani în urmă? Și aici aș vrea să știu în ce măsură FPS și-a exercitat funcția de control asupra societății, astfel încât, dacă ea ar fi fost controlată, nu ar fi ajuns în situația să înregistreze pierderile date?

Aș dori și un răspuns scris, dacă se poate. Mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Petre Naidin.

Domnul Petre Naidin:

Interpelarea mea, fiind adresată primului ministru, am constatat că a fost dirijată către Ministerul Agriculturii și, respectiv, FPS. Domnul ministru Mureșan mi-a răspuns acum o jumătate de oră, aștept punctul de vedere și al domnului președinte al FPS, care ne onorează pentru prima dată și este un lucru bun. Aș avea de spus că domnul ministru avea adnotat – și există în stenogram㠖 din prostiile, este adevărat, Direcției teritoriale a FPS. Aștept comentariile domnului președinte.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule președinte al FPS Radu Sârbu, aveți cuvântul! Vă rog, numai la cele două întrebări adresate de domnii deputați prezenți să răspundeți.

Domnul Radu Sârbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În ceea ce privește subiectul ARO S.A. Câmpulung, înainte de a da citire răspunsului cu privire la situația de la ARO, am să vă spun că lista cu societățile care s-au pus în lichidare judiciară la cererea debitorului a fost întocmită de Ministerul Finanțelor și cuprinde societățile comerciale din portofoliul FPS și nu numai, care înregistrează pierderi din activitatea lor de bază, de exploatare. Adică, sunt societăți care nu își datorează pierderea scăderii dintr-un profit din activitatea de exploatare a pierderilor de la financiar și excepțional. Deci, nu fac pierderi datorită dobânzilor și penalităților, ci fac pierdere din activitatea lor de bază.

Aceste societăți comerciale nu au nici o rațiune de a exista și, din această cauză, FPS, constatând că este mai ieftin ca Ministerul Muncii și Protecției Sociale să le plătească salariile compensatorii și să stea acasă, decât să le plătim salariile, ca să producă o pagubă mai mare decât salariile (de regulă, nu își acoperă nici cheltuielile cu materiile prime, aceste societăți), FPS a îndeplinit mandatul încredințat de Guvern, de a pune în lichidare toate aceste societăți comerciale generatoare de pierderi din activitatea de bază, de exploatare. Mai mult decât atât, în acest an vom continua să închidem societăți comerciale care produc pierdere brută, deci, care au profit din activitatea de exploatare, pentru a reduce până la zero pierderile pe care România nu le mai poate suporta. În acest fel au fost alese.

Măsurile care s-au luat de către FPS de-a lungul anilor de contraperformanțe obținute la ARO, ca și la celelalte societăți în cauză, nu au generat un rezultat favorabil și, din această cauză, la finele anului trecut, am fost nevoiți să luăm măsura radicală de lichidare. Este activitatea cea mai nesatisfăcătoare a FPS, așa cum am declarat-o și public: administrarea societăților comerciale, în ciuda nenumăratelor schimbări care au avut loc la nivelul reprezentanților FPS în AGA, CA și la conducerea consiliilor de administrație, rezultatele per ansamblu sunt proaste, numărul societăților cu pierderi crește de la un bilanț contabil la altul.

Privitor la ARO, eu am să trec peste datele sintetice referitoare la societatea comercială, structura acționariatului, obiectul de activitate, cifrele de afaceri, pierderile, datoriile pe structură. Dacă vă interesează, vi le pot lăsa, deși ați cerut un răspuns oral, și am să vă citesc următoarele:

ARO are participări la 5 societăți comerciale, cu procente între 90-91%, cu o excepție, unde este doar cu 5,35%. Obiectele de activitate ale societăților comerciale respective sunt activități divizate din ARO, iar, la înființare, mijloacele fixe și terenul aferent sunt cedate în regim de închiriere noilor administratori, în timp ce salariații au fost transferați de la ARO în interesul serviciului. Numărul total de salariați al S.C. ARO S.A. la data de 30 iunie 1998, ultimul bilanț contabil, era de 4.812. În cazul celor 4 societăți comerciale apărute la care ARO S.A. are participație majoritară, care își desfășoară activitatea în perimetrul secțiilor și fabricilor închiriate de la ARO, sunt angajați în prezent un număr de 2.240 de salariați, transferați în interesul serviciului de la ARO, în perioada anilor 1996 și 1997.

Situația derulării procesului de privatizare. ARO a fost scoasă în repetate rânduri la privatizare, fără succes. Prin Hotărârea nr. .../19 noiembrie 1997, Consiliul de administrație al FPS a aprobat nota privind propunerea de vânzare a acțiunilor ARO. În data de 15 ianuarie 1998, a apărut anunțul publicitar privind oferta de vânzare a acțiunilor valabilă 180 de zile de la data publicitării, în urma căreia s-au depus oferte de cumpărare din partea firmelor Dunărea S.A. București și ARO France. Urmare a analizei ofertelor depuse și negocierilor purtate cu cei doi ofertanți, a fost inițiată o notă la Consiliul de administrație al FPS, iar prin hotărârea acestuia din 4 iunie 1998 a fost aprobată sistarea negocierilor și reluarea procesului de privatizare.

Termenul limită de valabilitate a ofertei aprobat prin hotărârea CA al FPS din 19 noiembrie 1997 a fost 13 iulie 1998. Ca urmare a depunerii unei noi scrisori de intenție de cumpărare a pachetului de acțiuni din partea firmei americane EEI (East European Investments), a fost reluat procesul de privatizare, iar prin hotărârea din 14 iulie 1998 Consiliul de administrație al FPS a aprobat nota privind propunerea de vânzare a acțiunilor ARO.

În 21 august 1998 și 27 august 1998, a apărut anunțul publicitar privind oferta de vânzare acțiuni, valabilă, din nou, 180 de zile de la data publicității, în urma căreia a fost cumpărat un singur dosar de prezentare, de către firma americană EEI, dar care, până la data limită de depunere a ofertelor, de 5 noiembrie 1998, nu a depus oferta de cumpărare.

În 17 noiembrie 1998, a fost înaintată la Comitetul de direcție al FPS o notă privind necesitatea republicării anunțului publicitar, referitor la vânzarea pachetului de acțiuni deținut de FPS la ARO Câmpulung Muscel, aprobată printr-o hotărâre a Comitetului de direcție din 3 decembrie 1998.

În data de 9 decembrie 1998, a fost republicat anunțul publicitar privind oferta de vânzare, cu termen limită pentru depunerea ofertelor 26 ianuarie 1999. Astfel, FPS a oferit la vânzare un pachet de acțiuni reprezentând 70,018 procente din capitalul social al lui ARO S.A., prețul de ofertă a fost 49.870 de lei pe acțiune, iar valoarea pachetului de 70% a fost de 364.138.170 de mii de lei.

În data de 26 ianuarie 1999, au fost depuse două oferte de cumpărare în plic închis și sigilat, respectiv, din partea firmelor Dunărea S.A. București și EEI S.U.A., iar deschiderea ofertelor depuse s-a făcut în aceeași zi, la ora 14,00. Urmare deschiderii ofertelor depuse și a discuțiilor purtate, oferta Firmei Dunărea S.A. a fost retrasă la solicitarea ofertantului, pe motivul neclarificării procesului de privatizare. Fals!

Negocierile au fost purtate, în continuare, cu singurul ofertant rămas în competiție, respectiv, firma americană EEI. Urmare a negocierilor desfășurate cu EEI, comisia de negociere a înaintat la comitetul de direcție o notă privind privatizarea ARO S.A. Câmpulung Muscel, care a aprobat, prin Hotărârea nr. 19/12 februarie 1999 sistarea negocierilor și reluarea, încă o dată, a procesului de privatizare.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule președinte, îi transmiteți răspunsul în scris, cu amănunte, vă rog să-i spuneți numai esența! A cerut oral răspunsul, dar dați-i esența, pentru că numai 3 minute aveți, pentru răspuns.

Domnul Radu Sârbu:

N-am știut, îmi cer scuze, sunt debutant...

Deci, esența răspunsului de abia urmează. Având în vedere situația economico-financiară deosebit de critică înregistrată de societate, AGA a aprobat, în 28 decembrie, în baza mandatului acordat reprezentanților FPS, mandatarea administratorului de a formula și dispune la instanța teritorială competentă cererea de deschidere a procedurii reorganizării judiciare, din inițiativa debitorului, în conformitate cu Legea nr. 64/1995 modificată. În perioada 19-21 ianuarie, urmare a unor manifestări spontane din partea salariaților, nemulțumiți de situația grea a societății, conducerea executivă și-a prezentat demisia cu un preaviz de 30 de zile.

În concluzie, după toate acestea, având în vedere posibilitatea (teoretică, mai degrabă) de privatizare, FPS a cerut conducerii ARO, care a executat, să retragă cererea de reorganizare judiciară. În baza acestei solicitări, Tribunalul Argeș, prin încheierea din data de 5 februarie 1999, a admis această cerere, dispunând renunțarea la judecată a Dosarului ARO înregistrat sub nr. ... AGA a aprobat numirea unui nou consiliu de administrație, iar în funcția de director general și președinte a fost ales domnul Aurelian Nicolae.

Având în vedere că ARO nu mai este în reorganizare judiciară, iar procesul declanșat, de închidere operațională parțială, nu mai este în corelare cu prevederile art. 4 din Ordonanța nr. 52/1998 privind protecția socială a salariaților disponibilizați, deoarece negocierile privind privatizarea au fost sistate, ca urmare a expirării valabilității ofertei de vânzare de acțiuni deținute de FPS la ARO și neîncheierii unui contract ferm de vânzare-cumpăre de acțiuni, în prezent, situația juridică este cea a unei societăți comerciale cu capital majoritar de stat, în cadrul căreia se va relua procesul de privatizare la S.C. ARO, în conformitate cu procedurile legale în vigoare. Până la apariția unui nou anunț publicitar privind oferta de vânzare-cumpărare de acțiuni deținute de FPS, este necesar a fi aplicat un program concret de restructurare. Aceasta, în ceea ce privește ARO.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog, pentru răspunsul datorat domnului Petre Naidin să vă concentrați în 3 minute.

Domnul Radu Sârbu:

Va fi chiar mai puțin.

Societățile menționate: Agromix Călărași, Lefruct Călărași și Piscicola Oltenița au fost cuprinse în Lista 43, pe lângă alte societăți din județul Călărași. Menționăm că la aceste societăți terenul agricol, respectiv, terenul de sub ape, nu este cuprins în capitalul social, iar la S.C. Agromix Călărași se întocmește documentația necesară, conform reglementărilor FPS, privind scoaterea terenului din capitalul social.

Publicitatea la care se referă interpelarea parlamentară nu este publicitate de vânzare, ci de înștiințare a potențialilor investitori asupra programului pe întreg an. Acest tip de societăți vor fi scoase la vânzare după reglementarea legală a modului de privatizare.

Deci, noi nu putem vinde societăți comerciale de tip IAS (foste IAS-uri) care mai au încă pământ în capitalul social, conform legislației în vigoare, nu vindem. Iar intenția noastră de a vinde în acest an și chiar în acest prim semestru acest tip de societăți este corelată cu condiționalitățile ASAL, care nu vor putea fi îndeplinite fără această privatizare. Din această cauză, noi ne-am îndeplinit obligația legală de a face publică lista cu societățile care vor fi privatizate în acest an și socotim că, având în vedere necesitatea de a îndeplini condiționalitățile ASAL, trebuia să publicăm și societățile de tip IAS pentru care încă nu avem lege de finalizare a privatizării.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumim.

Domnul Radu Sârbu:

Și eu vă mulțumesc și îmi cer scuze pentru timpul consumat.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnii deputați mai au de adăugat ceva? Comentați în particular.

Se află în sală, din partea Autorității Naționale pentru Turism, domnul secretar de stat Dorin Anton. Cum domnul Valeriu Tabără, care a adresat întrebarea, este absent, am să vă rog să trimiteți răspunsul în scris.

Ultima întrebare pe ziua de astăzi este a domnului deputat Mihai Vitcu și se adresează Ministerului Culturii, din partea căruia se află prezent în sală domnul secretar de stat Hunor Kelemen.

Înainte de a vă da cuvântul, domnule deputat, am să vă anunț că solicită amânarea: Ministerul Industriei și Comerțului, Ministerul Afacerilor Externe și Departamentul de control al primului ministru. Vă rog, domnule deputat!

Domnul Mihai Vitcu:

Vă mulțumesc, doamnă președintă.

Interpelarea care a fost transmisă domnului ministru Ion Caramitru se referea la o situație din județul Suceava, și anume este vorba de municipiul Fălticeni, municipiu care, datorită vieții spirituale trecute și prezente, datorită numărului mare de personnalități care s-au născut, au trăit și au creat în aceste locuri a fost comparat cu Florența sau Weimar.

În preajma Fălticeniului se află casa părintelui teatrului românesc Matei Millo și, la sfârșitul anului trecut, adresam o întrebare – de fapt, transmiteam o rugăminte acelor iubitori de artă din zonă, ca această casă să devină o casă-muzeu și solicitam, eventual, ca în bugetul din acest an să fie rezervate fonduri pentru restaurare. După discuțiile care au avut loc pe marginea bugetului, după răspunsurile pe care le-a dat domnul Ion Caramitru imediat după discutarea bugetului (ne mai amintim lehamitea cu care a dat din mână referitor la bugetul Ministerului Culturii), intuiesc, de fapt, și răspunsul. Totuși, mai sper într-un răspuns favorabil pentru viața spirituală a localității.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat, răspunsul, vă rog!

Domnul Hunor Kelemen:

Stimată doamnă președintă de ședință,

Stimați deputați,

Așa cum spunea și domnul deputat Mihai Vitcu, bugetul Ministerului Culturii – așa cum și Ministerul Culturii la toate interpelările – este la coadă.

În satul Spătărești comuna Vadul Moldovei județul Suceava se află o casă, care datează din a doua jumătate a secolului trecut, cu valoare memorială și care este înscrisă din anul 1991 pe lista monumentelor istorice din județul Suceava. Ministerul Culturii cunoaște situația Casei memoriale Matei Millo, domnul ministru, când a fost la Suceava, a și discutat cu doamna directoare a muzeului județean, dar sunt două probleme:

În primul rând, neclaritatea regimului juridic al proprietății acestei case, care nici până la ora aceasta nu a fost rezolvat. Din informațiile noastre de la Inspectoratul pentru cultură al județului Suceava reiese că această casă se află pe un teren proprietate privată, în timp ce primăria spune că ea este în administrarea primăriei, însă nu are nici un act. Noi știm că familia Millo și-a înaintat tot dosarul pentru a recăpăta această casă.

În al doilea rând, avem acest buget foarte mic, cel mai mic după 1989 și, din punct de vedere tactic, din punct de vedere strategic, Ministerul Culturii, în acest an, nu poate să mai deschidă nici un șantier nou. Iar, aici, este vorba despre reconstruirea casei, fiindcă ea se află în stare de ruină, pereți fără acoperiș.

În județul Suceava, de altfel, Ministerul Culturii, în 1998, a finanțat lucrări la 23 de monumente istorice importante pentru patrimoniul național și aceste șantiere rămân în lucru și în 1999. Deci, noi vom continua lucrările de restaurare.

Cât privește solicitarea adresată de domnul deputat Mihai Vitcu Ministerului Culturii, cu privire la promovarea unei hotărâri de Guvern care să consfințească întemeierea Centrului cultural Fălticeni, trebuie să vă spun că înființarea unor instituții sau așezăminte publice de cultură de interes județean sau local este o competență exclusivă a autorității locale, dar Ministerul Culturii va susține orice inițiativă și va da un aviz favorabil. Momentan, tot datorită bugetului, noi nu avem posibilitatea de a înființa noi centre culturale-instituții de interes național, dar, dacă, consiliul județean sau consiliul local vor decide să înființeze centrul, noi vom sprijini toate proiectele, toate inițiativele care pot fi sprijinte din bugetul Ministerului Culturii. Însă, pentru înființarea centrului, direct, nu cred că în acest an Ministerul Culturii poate să facă ceva. Mulțumesc pentru atenție.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumim.

Domnule deputat, mai doriți să adăugați ceva? Poftiți!

Domnul Mihai Vitcu:

Mulțumesc domnului secretar de stat pentru răspunsul dat. Eu sper că actorul Ion Caramitru va avea în vedere pe marele său înaintaș Matei Millo, pe Jules Cazaban sau Vasiliu Birlic și se va apleca asupra unui proiect de restaurare a acestei case. Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și noi vă mulțumim.

Cu aceasta, lucrările de astăzi ale Camerei Deputaților au luat sfârșit.

Ședința s-a încheiat la ora 19,32.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 5 octombrie 2022, 10:52
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro