Petre Țurlea
Petre Țurlea
Sittings of the Chamber of Deputies of November 4, 1997
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 04-11-1997 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of November 4, 1997

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.5 Petre Țurlea - apel "la unitate în jurul Bisericii Ortodoxe Române";

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci domnul deputat Petre Țurlea și să vedem dacă au venit domnii deputați sau doamnele Naidin, Afrăsinei, Bejinariu? Nu sunt. Neculai Popa? Este? Nu este? Nicolae Groza este. Da. Deci urmează domnul deputat Nicolae Groza. Vă rog.

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Sunt constrâns de intervenția cu totul curioasă a colegului nostru de mai înainte să spun două vorbe pe marginea ei.

Spunea domnul coleg adineauri că există o ofensivă împotriva populației maghiare. Este adevărat, pentru prima dată din 1990 încoace a fost un concert unanim. Toate ziarele săptămâna trecută au prezentat situația dezastruoasă a românilor din Covasna și Harghita. Nu este adevărat că ar fi o ofensivă împotriva populației maghiare, dar este adevărat că este o ofensivă împotriva populației românești, dirijată de către UDMR.

Mi se pare că, de la o vreme constat că microfonul acestei Camere a Deputaților este folosit pentru a lansa cu din ce în ce mai mare fermitate și impertinență, aș putea spune, minciunile UDMR-ului despre situația din Harghita și Covasna. Trebuie o dată spus adevărul în fața întregii țări despre situația românilor de acolo și despre cei care sunt vinovați pentru această situație. Am încheiat această mică paranteză.

Aflăm, doamnelor și domnilor colegi, din presa ultimelor zile, că Papa Ioan Paul al II-lea a cerut Guvernului României, prin noul ambasador român la Vatican, retrocedarea a 1.300 localuri de școli din Transilvania către Biserica Romano-Catolică și a 2.000 de biserici din aceeași regiune către Biserica Greco-Catolică.

La mijloc este o interpretare proprie, iezuită a istoriei spațiului românesc și la mijloc este și o minciună.

1. Cele 1.300 localuri de școli revendicate pentru Biserica Romano-Catolică au aparținut organizației cunoscute sub numele Statusul Romano-Catolic. A fost înființată în secolul al XVI-lea. În a doua parte a secolului al XVIII-lea, în timpul Mariei-Tereza, odată cu desființarea Ordinului iezuit, bunurile Statusului au intrat în proprietatea statului habsburgic. De aici, în 1867, odată cu crearea dualismului austro-ungar, aceleași bunuri au intrat în proprietatea statului maghiar. Articolul 4 al Tratatului de la Trianon din 1920 a dat toate proprietățile statului maghiar din Transilvania în mâna statului român. În 1931, pentru a răspunde pretențiilor Bisericii Romano-Catolice de a fi moștenitoarea Statusului, s-a format o comisie interministerială condusă de Onisifor Ghibu. Pentru a răspunde la aceeași întrebare, în perioada 1946-1948, a funcționat o altă comisie condusă tot de către Onisifor Ghibu. În ambele cazuri s-a răspuns că statul român este proprietarul de drept. Există și trei cărți publicate în acest domeniu. Deci în 1948, cele trei 1.300 de localuri de școli nu au fost luate de la Biserica Romano-Catolică, pentru că de drept nu aparțineau acesteia. Așadar, nu avem ce-i retroceda.

2. În 1700, prin violența statului habsburgic, o parte a bisericilor românilor din Transilvania au fost trecute sub jurisdicția Papei. În 1762, la îndemnul Papei, statul habsburgic a trimis pe generalul Bukov în Transilvania pentru a distruge bisericile românești care refuzau să treacă la catolicism. Cu tunurile, generalul Bukov a dărâmat 200 de astfel de biserici ortodoxe, care i-au fost indicate de către seminariștii greco-catolici de la Blaj. În 1948, au fost redate Bisericii Ortodoxe Române toate lăcașele de cult românești din Transilvania.

Și, iată, evident, întrebarea: ce greșeală istorică îndreptăm? Doar aceea din 1948? De ce nu și pe aceea din 1700?

În ultimii ani, constat, doamnelor și domnilor colegi, faptul că catolicismul a declanșat o puternică ofensivă împotriva ortodoxismului și a statelor care susțin ortodoxia. Vă aduceți aminte probabil că în 1992 Papa Ioan Paul al II-lea, în timpul uneia din vizitele în Ungaria, lansa îndemnul la război împotriva Serbiei, pentru a se crea Statul catolic al Croației. În România, preoții catolici sunt în marea lor majoritate maghiari și înfocați propagatori ai iredentismului maghiar. Țelul final al catolicismului în România a fost exprimat de către episcopul romano-catolic de Iași, domnul Gherghei, acum patru ani: "Trebuie să facem orice efort pentru a desființa enclava ortodoxă din această țară, România fiind singura țară latină care a rămas necatolicizată". Desființarea enclavei ortodoxe înseamnă desființarea României, pentru că poporul român s-a născut ortodox, la fel și statul român. Iată dar că papalitatea a devenit pe față dușman al statului și poporului român.

În aceste condiții, apelul la unitate în jurul Bisericii Ortodoxe Române este absolut necesar, iar unitatea în jurul acesteia este un act de patriotism. Mulțumesc.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania friday, 19 august 2022, 7:24
Telephone: +40213160300, +40214141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro