Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of November 4, 1997
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 04-11-1997 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of November 4, 1997

  1. Intervenții ale domnilor deputați:

 

Ședința a început la ora 8.20.

Lucrările au fost conduse de domnul Andrei Ioan Chiliman, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul Kovacs Csaba Tiberiu, secretar.

*

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi, marți, 4 noiembrie 1997, a Camerei Deputaților.

Vom începe cu partea de ședință consacrată intervențiilor deputaților și vom începe cu domnul deputat Vasile Vetișanu. Se pregătește domnul deputat Naidin. Afrăsinei, Bejinariu, nu sunt; Daniela Buruiană? Nu e. Lazăr Lădariu? Bun. Domnul Țurlea urmează, care e prezent, e unul din cei mai conștiincioși colegi pe care îi avem în Parlament.

 
 

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Să se scrie în stenogramă.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nici o grijă, se scrie.

 
Vasile Vetișanu - evocarea a două uriașe personalități ale culturii române - Alexandru Hașdeu și Bogdan Petriceicu Hașdeu;

Vă rog, domnule deputat.

 

Domnul Vasile Vetișanu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Încerc astăzi să evoc, în intervenția mea, figurile nobile ale celor doi Hașdei, Alexandru Hașdeu și Bogdan Petriceicu Hașdeu.

Alexandru Hașdeu reprezintă figura nobilă, prin acțiunile lui, de la a cărui moarte se împlinesc, la 9 noiembrie în acest an, 125 de ani. A fost un întemeietor de gânduri în dorința sa de a reînvia "antica glorie a Moldovei", cum spune el, Moldova ce se întindea până la Nistru și dincolo de Nistru, el născându-se la Cristinești, lângă Hotin, localitate aflată în prezent în Ucraina. Toată truda lui a fost îndreptată spre cunoașterea trecutului neamului său românesc, fiind ales în 1866 membru al Societății Literare Române, care va deveni în 1879 Academia Română. Sunt cunoscute înprejurările în care el a fost împiedicat de autoritățile rusești să vină la București, pentru a se simți tot mai izolat în viața sa. S-a aplecat spre fenomenul culturii populare, arătând că aceasta reprezintă aceeași asemănare și în Moldova, la Iași și la Cernăuți în Bucovina și la Chișinău în Basarabia și la Blaj în Transilvania.

L-a urmărit geniul popular. Când se adresează către elevii din ținutul Hotinului, le descoperă unitatea de suflet românească de pretutindeni, trăind prin același filon al vieții populare în tot ceea ce a creat.

Fiul său, Bogdan Petriceicu Hașdeu, de la a cărui moarte se împlinesc în acest an 90 de ani, a fost un uriaș al culturii românești, a cărui activitate nu încape în comentariul obișnuit al istoricului, al criticului literar, al filologului sau al lingvistului. Hașdeu e mult mai mult în aria spiritualității noastre naționale, pe care, s-ar putea spune, cu o mică exagerare, a întemeiat-o nu atât prin contribuțiile sale directe, cât mai ales prin dezvăluirea imaginii creatoare de viață a unui popor, descoperit prin spiritul cel viu, poporan, aparținând celor mulți și necunoscuți.

Variabila lui Hașdeu, introdusă în corpusul culturii românești, are acest merit, de a ne fi pus la egală distanță de creația spirituală a popoarelor europene afirmate în cultură și în istorie și datorită tot lui a fost năruit acel complex psihologic de inferioritate în fața altora, pe care numai răuvoitorii și cei care nu ne-au cunoscut l-au inventat.

De la aceste dimensiuni va trebui spus încă ceva, mai mult decât s-a spus despre Bogdan Petriceicu Hașdeu, dincolo de caracterizările obișnuite comemorative. Lucările lui, de la "Magnum ethimologicum" până la "Istoria critică a românilor" sau "Cuvinte din bătrâni" sunt o mărturie.

Politic, atât Alexandru Hașdeu, cât și fiul său, Bogdan Petriceicu Hașdeu, au văzut întotdeauna pericolul rusesc pentru țara noastră și l-au făcut evident. Vă mulțumesc.

 
Lazăr Lădariu - câteva argumente ce caracterizează demersurile și faptele PUNR;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Să vedem, domnii deputați Bejinariu, Afrăsinei sau Naidin sunt aici? Nu. Daniela Buruiană nu este. Domnul deputat Viorel Pop? Este. Deci urmează domnul deputat Viorel Pop. A, ați venit? Sunteți primul pe listă, e adevărat. Atunci, domnul deputat Lazăr Lădariu de la Grupul parlamentar PUNR și urmează domnul deputat Viorel Pop. Vă rog.

 

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Într-un moment al inflamării atmosferei și al exploziei necontrolate a nervilor declanșate de declarațiile politice de joi dimineața, domnul deputat Puiu Hașotti s-a exprimat de la acest microfon la adresa Partidului Unității Naționale Române: "Aveți un trecut începând din 1944, când au venit tancurile rusești".

Vă asigurăm, stimați colegi, că această intervenție se bazează pe un principiu dominant în relațiile interumane, al respectului reciproc, obiectivității și fair-play-ului, convins fiind că mai presus de toate trebuie să se situeze în Parlament benefica luptă de idei. Este convingerea care ar trebui să caracterizeze toate demersurile noastre. Este și motivul pentru care nu vom comite gafa de a-l identifica pe domnul Puiu Hașotti cu partidul din care face parte, nu vom recurge la aprecieri hazardante, riscante, globalizatoare, de genul celei pomenite mai sus, prin care domnia sa asociază Partidul Unității Naționale Române, care a luat naștere din durerea noastră ardelenească în martie 1990, cu un trecut începând din 1944 și cu venirea tancurilor rusești, după cum se exprimă. Jignirii impardonabile îi vom opune câteva argumente greu de clătinat de neprietenii noștri.

Partidul Unității Naționale Române s-a născut din durere și nu întâmplător în Ardeal, rana noastră nevindecată, acolo unde focul stârnit de iredentismul maghiar întețit de ură, răzbunare, intoleranță și orgolii era mai mare.

Partidul Unității Naționale Române a fost acolo, pe baricada de foc de la Tg.Mureș, când, după planuri și scenarii abil confecționate prin cancelarii străine, se dădea lovitură de stat prin ocuparea cu asalt a prefecturii, cu mână internă și externă.

Partidul Unității Naționale Române a atras atenția unei țări întregi asupra pericolului separatismului în școli și universități, asupra încercărilor de a introduce o a doua limbă oficială, maghiara, a inutilelor plăcuțe bilingve, asupra tendințelor de a reînființa o altă regiune autonomă maghiară.

Partidul Unității Naționale Române a luat apărarea românilor, barbar loviți în martie '90 în Piața Trandafirilor din Tg.Mureș.

Partidul Unității Naționale Române a făcut publică incendierea caselor românilor din Sovata și arderea Bisericii Ortodoxe Române din Valea Iovăceni.

Partidul Unității Naționale Române a spus pentru prima oară că românii umiliți din Harghita și Covasna se simt străini în propria lor țară și a cerut să se facă lumină asupra rapoartelor Harghita, Covasna și Mureș.

Partidul Unității Naționale Române a contracarat acțiunile antiromânești din Transilvania ale organizației extremiste UDMR.

Partidul Unității Naționale Române a fost cel care nu a închis ochii la uciderea românilor Nicolae Ioan Bontaș, Ionel Stan, Șerban Neagu.

Partidul Unității Naționale Române a fost cel care, la Cotroceni și Palatul Victoria, a susținut că modificările legilor învățământului și administrației publice locale vor constitui canistra cu benzină aruncată pe focul mocnit al răbdării românilor ardeleni. Și toate s-au adeverit.

Câteva cuvinte care să scuze o afirmație necontrolată ar fi fost binevenite în cazul unei astfel de gafe impardonabile. Era de așteptat și firesc. Din păcate, n-a fost să fie așa. O încăpățânare a ambuscat logica, cumpănita judecată și spiritul fair-play-ului.

N-am pretins niciodată să ne înțelegeți. Ați dovedit, domnule deputat, încă o dată că gândind astfel, adică reducționist, nici n-ați putea fi în stare. Păcat! Păcat de această inutilă dare cu stângul în dreptul. Mulțumesc.

 
Viorel Pop - enumerarea efectelor dezastruoase pentru economia românească, ce decurg din aplicarea Ordonanței nr.59/1997;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Viorel Pop. Și să vedem cine a mai venit. Domnii și doamnele Naidin, Afrăsinei, Bejinariu, Daniela Buruiană, domnul deputat Becsek Garda Dezideriu Coloman este. Deci domnul deputat Viorel Pop, urmează domnul deputat Becsek Garda Dezideriu Coloman. Vă rog.

 

Domnul Viorel Pop:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Apreciez că anunțata remaniere guvernamentală nu va rezolva problemele de fond ale economiei și ale reformei, dacă Guvernul nu va proceda la o fundamentală schimbare de mentalitate și de concepție în activitatea sa. Rolul și răspunderile pe care trebuie să și le asume fiecare și echipa în ansamblul ei trebuie structural regândite pentru a stopa produsele penibile, de-a dreptul otrăvitoare, pe care Guvernul le aruncă cu atâta superficialitate pe piața deciziilor economice fundamentale. Un astfel de produs îl reprezintă Ordonanța de urgență nr.59/97 privind destinația sumelor încasate de FPS în cadrul procesului de privatizare a societăților la care statul este acționar.

Am mai abordat tema acestei ordonanțe pe vremea când era doar în fază de proiect, în speranța că se va renunța la această idee foarte periculoasă pentru economie. De la începutul lunii octombrie însă ordonanța cu pricina este fapt împlinit. Ea produce efecte juridică, chiar dacă nu a fost dezbătută și adoptată în Parlament și promulgată de președinte.

Fiind vorba de o ordonanță extrem de dăunătoare pentru economie, cu efecte explozive asupra derulării reformei, consider că ea trebuie să treacă în același regim de urgență în care a fost trimisă prin cele două Camere ale Parlamentului, singurele în care mai există speranța că vor exista oameni avizați și responsabili pentru a opri această absurdă inițiativă legislativă a Guvernului.

În esență, ordonanța incriminată prevede că veniturile obținute de FPS în urma vînzării părților sociale și acțiunilor deținute de stat la societățile comerciale au următoarele destinații: 70% se varsă la bugetul de stat, 15% se utilizează pentru constituirea fondului special de dezvoltare aflat la dispoziția Guvernului, iar 15% rămâne la dispoziția FPS.

Până la apariția acestei aberante ordonanțe, între 40-60% din fondurile rezultate din privatizare erau returnate societății comerciale pentru stingerea datoriilor restante și pentru retehnologizare, transformând actul privatizării într-un moment de reală relansare a societății în cauză prin injecția de capital administrată. Ca să nu mai vorbim și de faptul că din sumele rămase după alocarea cotei de 40-60%, pe lângă cheltuielile firești necesare pentru activitățile FPS, se puteau constitui resurse destinate fondului special de dezvoltare aflat la dispoziția Guvernului, pentru a fi utilizate pentru retehnologizarea altor societăți comerciale viabile în vederea pregătirii lor pentru privatizare.

Consider că, lansând această surprinzătoare ordonanță, Guvernul a izbutut din plin următoarele: în societățile comerciale privatizate , care pășesc sub noul statut al proprietății cu visteria goală, fără vlagă, fără nici cea mai mică putere de a se relansa tehnologic și economic, în interesele investitorilor români, atât cât sunt ei, care se văd puși în situația de a achita sumele mari rezultate din evaluare sau din negocieri, fără să beneficieze de nici cel mai mic avantaj, în interesul investitorilor străini, care au considerat returnarea cotei de 40-60% din prețul cumpărării unei societății comerciale, singurul avantaj consistent pe care România îl oferea partenerilor din străinătate interesați în privatizarea din România.; în interesle pe termen lung ale economiei, întrucât sumele vărsate la buget sunt deturnate din circuitul normal al reinvestirii în activități productive, intrând în sfera consumului a bugetului de stat.

Consider că fondurile rezultate din privatizare trebuie lăsate în circuitul lor normal, natural, modificând eventual doar structura destinațiilor. Astfel, s-a conturat un punct de vedere susținut și de alte partide parlamentare, ca din aceste fonduri, o parte, până la 20% să rămână la dispoziția FPS, pentru acoperirea cheltuielilor specifice, iar restul de 80% să fie direcționat pe două direcții: pentru constituirea unui fond special de sprijin a întreprinderilor mici și mijlocii 40%, către fondul special de dezvoltare aflat la dispoziția Guvernului 40%.

Solicit ca în cel mai scurt timp neinspirata ordonanță 59 să fie dezbătută în Senat și în Camera Deputaților pentru a o respinge și a-i stopa efectele dezastruoase pentru economia românească. Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
Becsek Garda Dezideriu Coloman - denunțarea campaniei antimaghiare prin intermediul mass-mediei;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Becsek Garda Dezideriu Coloman. Se pregătește... deci, ia să vedem, domnii deputați Naidin, Afrăsinei, Bejinariu nu sunt, Daniela Buruiană nu este, domnul deputat Petre Țurlea urmează.

 

Domnul Becsek Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Din toamna acestui an a început o ofensivă prin intermediul mass-mediei scrise și electronice împotriva populației maghiare din județele Covasna și Harghita. Noi suntem obișnuiți cu instigarea populației majoritare împotriva minorităților. Ne-am obișnuit și cu faptul că actuala opoziție, atât în trecut, cât și în prezent, prin promovarea neadevărurilor, încearcă să câștige un capital politic. Cetățeni de naționalitate română, care locuiesc în județele Harghita și Covasna, exprimă însă în mod deschis dezacordul față de campania antimaghiară desfășurată de unele ziare. Astfel, în mod concret amintesc cazul domnului Petraru Gheorghe, care locuiește în orașul Gheorghieni și care, la data de 1 octombrie 1997, a adresat o scrisoare pentru publicare ziarelor "Adevărul", "România Liberă" și "Roman Magyar Szo" (!) în legătură cu articolul prezentat în cotidianul "Adevărul" din 26 septembrie 1997. Din păcate, nici unul din ziarele amintite nu a prezentat punctul de vedere al domnului Petraru Gheorghe în legătură cu cele zece puncte formulate în cotidianul "Adevărul", care ulterior a constituit obiectivele vizitei neoficiale organizate de către PDSR în cele două județe. Prin urmare, juristul din Gheorghieni m-a rugat să aduc la cunoștința Camerei Deputaților punctul lui de vedere privind cererile celor care se autointitulează "români din Harghita și Covasna".

În continuare aș citi câteva idei din scrisoarea domnului Petraru:

"Românii care stau și s-au așezat pe aceste meleaguri, stau bine merci și se înțeleg foarte bine cu conaționalii lor maghiari, secui. Structura demografică a acestor județe este așa cum este și nu se pot face importuri obligatorii, ca pe timpul răposatului, mai cu seamă cei cu studii pentru stagiul obligatoriu, dar și din aceștia cunosc foarte mulți care au venit, s-au pus cu burta pe treabă, s-au instalat aici și au făcut cămine familiale și nu mai pleacă. Nu corespunde adevărului că românii au fost alungați. Acestea sunt povești de adormit copiii.

Respectivul articol este scris de reprezentanții societății civile românești din județele Covasna, Harghita, dar care-s aceștia? De ce nu-și dă măcar un nume cu prenume și domiciliu, sediu?

Prerogative de monitorizare și control al legislației în domeniul drepturilor și libertăților românilor din zonă? Aceste aspecte, în opinia mea, sunt realizate la nivel de țară, la nivel național și sunt organe abilitate și în acest domeniu numai cu condiția să se arate inteligent profesionalismul în fiecare domeniu.

Cum am observat eu, în aceste zone, referindu-mă cu predilecție la județul Harghita, unde trăiesc și locuiesc, legile și normele adoptate se respectă și se aplică în spiritul și litera legii deopotrivă, atât de unii, cât și de alții, fără deosebire. Și aici este o condiție, să citești legea, actul normativ, să o înțelegi și să dai o interpretare logică, nu după logica unora.

Domnilor, cei din ligă, fundație, asociație, inițiatorii menționatului articol, dacă se citesc atent pasajele subpunctul 2, doresc ca alții să vină să le facă dreptate, curățenie, ordine în ograda domniilor lor".

Am amintit doar câteva idei din scrisoarea domnului Petraru și aș pune întrebarea în încheiere: interesele căror români vor să apere cei care lansează această campanie antimaghiară?

 
Petre Țurlea - apel la unitate în jurul Bisericii Ortodoxe Române;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci domnul deputat Petre Țurlea și să vedem dacă au venit domnii deputați sau doamnele Naidin, Afrăsinei, Bejinariu? Nu sunt. Neculai Popa? Este? Nu este? Nicolae Groza este. Da. Deci urmează domnul deputat Nicolae Groza. Vă rog.

 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Sunt constrâns de intervenția cu totul curioasă a colegului nostru de mai înainte să spun două vorbe pe marginea ei.

Spunea domnul coleg adineauri că există o ofensivă împotriva populației maghiare. Este adevărat, pentru prima dată din 1990 încoace a fost un concert unanim. Toate ziarele săptămâna trecută au prezentat situația dezastruoasă a românilor din Covasna și Harghita. Nu este adevărat că ar fi o ofensivă împotriva populației maghiare, dar este adevărat că este o ofensivă împotriva populației românești, dirijată de către UDMR.

Mi se pare că, de la o vreme constat că microfonul acestei Camere a Deputaților este folosit pentru a lansa cu din ce în ce mai mare fermitate și impertinență, aș putea spune, minciunile UDMR-ului despre situația din Harghita și Covasna. Trebuie o dată spus adevărul în fața întregii țări despre situația românilor de acolo și despre cei care sunt vinovați pentru această situație. Am încheiat această mică paranteză.

Aflăm, doamnelor și domnilor colegi, din presa ultimelor zile, că Papa Ioan Paul al II-lea a cerut Guvernului României, prin noul ambasador român la Vatican, retrocedarea a 1.300 localuri de școli din Transilvania către Biserica Romano-Catolică și a 2.000 de biserici din aceeași regiune către Biserica Greco-Catolică.

La mijloc este o interpretare proprie, iezuită a istoriei spațiului românesc și la mijloc este și o minciună.

1. Cele 1.300 localuri de școli revendicate pentru Biserica Romano-Catolică au aparținut organizației cunoscute sub numele Statusul Romano-Catolic. A fost înființată în secolul al XVI-lea. În a doua parte a secolului al XVIII-lea, în timpul Mariei-Tereza, odată cu desființarea Ordinului iezuit, bunurile Statusului au intrat în proprietatea statului habsburgic. De aici, în 1867, odată cu crearea dualismului austro-ungar, aceleași bunuri au intrat în proprietatea statului maghiar. Articolul 4 al Tratatului de la Trianon din 1920 a dat toate proprietățile statului maghiar din Transilvania în mâna statului român. În 1931, pentru a răspunde pretențiilor Bisericii Romano-Catolice de a fi moștenitoarea Statusului, s-a format o comisie interministerială condusă de Onisifor Ghibu. Pentru a răspunde la aceeași întrebare, în perioada 1946-1948, a funcționat o altă comisie condusă tot de către Onisifor Ghibu. În ambele cazuri s-a răspuns că statul român este proprietarul de drept. Există și trei cărți publicate în acest domeniu. Deci în 1948, cele trei 1.300 de localuri de școli nu au fost luate de la Biserica Romano-Catolică, pentru că de drept nu aparțineau acesteia. Așadar, nu avem ce-i retroceda.

2. În 1700, prin violența statului habsburgic, o parte a bisericilor românilor din Transilvania au fost trecute sub jurisdicția Papei. În 1762, la îndemnul Papei, statul habsburgic a trimis pe generalul Bukov în Transilvania pentru a distruge bisericile românești care refuzau să treacă la catolicism. Cu tunurile, generalul Bukov a dărâmat 200 de astfel de biserici ortodoxe, care i-au fost indicate de către seminariștii greco-catolici de la Blaj. În 1948, au fost redate Bisericii Ortodoxe Române toate lăcașele de cult românești din Transilvania.

Și, iată, evident, întrebarea: ce greșeală istorică îndreptăm? Doar aceea din 1948? De ce nu și pe aceea din 1700?

În ultimii ani, constat, doamnelor și domnilor colegi, faptul că catolicismul a declanșat o puternică ofensivă împotriva ortodoxismului și a statelor care susțin ortodoxia. Vă aduceți aminte probabil că în 1992 Papa Ioan Paul al II-lea, în timpul uneia din vizitele în Ungaria, lansa îndemnul la război împotriva Serbiei, pentru a se crea Statul catolic al Croației. În România, preoții catolici sunt în marea lor majoritate maghiari și înfocați propagatori ai iredentismului maghiar. Țelul final al catolicismului în România a fost exprimat de către episcopul romano-catolic de Iași, domnul Gherghei, acum patru ani: "Trebuie să facem orice efort pentru a desființa enclava ortodoxă din această țară, România fiind singura țară latină care a rămas necatolicizată". Desființarea enclavei ortodoxe înseamnă desființarea României, pentru că poporul român s-a născut ortodox, la fel și statul român. Iată dar că papalitatea a devenit pe față dușman al statului și poporului român.

În aceste condiții, apelul la unitate în jurul Bisericii Ortodoxe Române este absolut necesar, iar unitatea în jurul acesteia este un act de patriotism. Mulțumesc.

 
Nicolae Groza - despre politica Ministerului Cercertării și Tehnologiei în domeniul manageriatului în cercetarea științifică românească;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Nicolae Groza și să vedem dacă au apărut domnii deputați Naidin, Afrăsintei, Bejinariu, Buruiană? Ionescu Nicolae este aici, da? Romulus Raicu este, da? Bun, o să urmeze însă domnul deputat Dumitru Bălăeț, după care domnul deputat Ionescu Nicolae, Vă rog.

 

Domnul Nicolae Groza:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am adresat câteva întrebări Ministerului Cercetării și Tehnologiei, pentru a vedea ce s-a întreprins în domeniul managementului în cercetarea științifică românească. Răspunsurile Ministerului Cercetării și Tehnologiei vin mereu ca un leit motiv referitoare la folosirea cu grijă a banului public, folosire rațională și eficientă, pe care și eu o împărătșesc în totalitate. Dar nu găsesc o explicație plauzibilă privind rectificarea bugetului din luna august a.c., care s-a făcut la capitolul Ministerului Cercetării și Tehnologiei cu un minus de 55 miliarde lei, în condițiile în care sunt unități de cercetare unde nu s-au primit salariile de două-trei luni de zile.

Nu înțeleg politica Ministerului Cercetării și Tehnologiei, având în vedere că nu există o dotare corespunzătoare, cu instalații și aparatură la nivelul țărilor din Uniunea Europeană.

De asemenea, vreau să subliniez că manageri de la apa minerală, de la vodcă etc. participă la pregătiri de specialitate prin programele tip PHARE, SOROS, GAN, EUREKA și altele, pe când cei din cercetarea științifică așteaptă restructurarea cercetării din România.

Și atunci, cum se pot pretinde rezultate care să intre în concurență reală cu cele din Uniunea Europeană când nu se vrea o cercetare românească performantă? De ce Ministerul Cercetării și Tehnologiei nu optează și nu susține o participare mult mai numeroasă a cercetătorilor la pregătire prin programe internaționale, pentru o îmbunătățire a surselor și pentru folosirea tehnologiei de vârf, la informarea și documentarea personalului din cercetare?

Întrucât politica Ministerului Cercetării și Tehnologiei nu a ieșit încă la suprafață și nu este transparentă, cadre din cercetarea științifică cer domnului prim-ministru Victor Ciorbea să arunce o scurtă privire și să vadă ce fac truditorii cercetării științifice românești. Cer să se rectifice cu semnul plus bugetul pentru cercetare prin alocarea a 2% din suma încasată din vânzarea întreprinderilor de către FPS. Aceasta pentru că cercetarea și proiectarea contribuie direct la retehnologizarea economiei românești.

De asemenea, solicit ca în anul 1998 bugetul pentru cercetarea științifică să crească de la aproape 0,3% la 0,7% din produsul intern brut. Vă mulțumesc.

 
Dumitru Bălăeț - câteva propuneri în domeniile învățământului, culturii și administrației pentru a se reveni la o situație normală a românilor din județele Covasna și Harghita;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Dumitru Bălăeț, se pregătește domnul deputat Romulus Raicu.

 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Stimați colegi deputați,

Am făcut parte și eu din delegația de parlamentari care a vizitat județele Covasna și Harghita între 24 și 26 octombrie și îmi pare rău că trebuie să răspund colegului nostru din UDMR că acolo lucrurile nu stau nicidecum așa cum le-a prezentat dânsul. Acolo, din discuții, din vizite în școli, în instituții de cultură a reieșit că situația este exact pe dos, că sub masca acestei lupte pentru drepturi a etniei maghiare este prigonită etnia română, de la formele cele mai violente până la cele mai subtile forme, care fac ca populația română din județele Covasna și Harghita să se simtă tot mai străină de aceste locuri și tot mai lovită în drepturile ei marginalizată continuu.

Aș vrea să vă prezint situația dintr-un nenorocit de cămin pentru școlari unde, și acolo, izolaționismul etnic pe care îl practică colegii noștri din UDMR a dat rezultate nefaste mărturisite chiar de educatorii maghiari de la căminul respectiv din Tg.Secuiesc.

Școlarii sau orfanii români, copii fără părinți, într-o situație foarte grea, au fost luat cu japca și trimiși la Întorsura Buzăului, în lacrimile lor și ale profesorilor maghiari care erau la această școală. Dar, situația este mai generală și eu aș vrea să vă prezint, în față, câteva propuneri pentru a se reveni la o situație normală în județele respective.

Aș vrea să fac, în numele grupului parlamentar PRM, câteva observații, câteva propuneri pentru domeniul învățământului, pentru domeniul culturii și administrativ-politic.

În domeniul învățământului se impune luarea de către Ministerul Invățământului a tuturor măsurilor necesare ca limba română să-și intre în drepturi ca limbă oficială de stat în școlile din cele două județe. Asta înseamnă ca:

1. Prin manuale, cărți, examene anuale făcute de profesori români, specialiști în materie, să se verifice în școlile generale și în liceele cu limbă de predare maghiară, gradul de însușire curentă de către toți elevii a limbii române. Nu am putut sta de vorbă, stimați colegi, cu nici un elev, nici măcar să ne poată spune, la nivelul clasei a VII-a și a VIII-a, cum îi cheamă, în limba română.

2. Profesorii care predau limba română în școlile maghiare, să fie atestați ca specialiști în domeniu, să nu se admită suplinitori maghiari, pentru că am constatat că în cataloage și în cărțile de evidență figurează numai astfel de profesori și nu profesori cu nume românești și mai ales specializați în predarea limbii române.

3. Inspectoratele școlare din cele două județe să aibă cel puțin un inspector de limba română care să verifice în școli predarea conform programei a acestui obiect.

4. În școlile cu limba de predare maghiară să se aplice corect, conform Legii învățământului, predarea istoriei și geografiei naționale în limba română, cu profesori calificați în acest sens și cu o reprezentare specifică în inspectoratele de învățământ.

5. Școlile și secțiile cu limba de predare română să fie înzestrate cu localuri, material didactic și cadre calificate, ca și școlile și secțiile de limbă maghiară. Reprezentarea lor în inspectoratele școlare să fie egală și nediscriminatorie - cum se întâmplă în momentul de față.

6. Să fie examinată situația profesorilor alungați din județele Covasna și Harghita și să fie repuși în drepturile lor.

7. Să se acorde un supliment de salarizare profesorilor români din județele Covasna și Harghita pentru condițiile grele în care lucrează și pentru încurajarea activității lor profesionale.

8. Însemnele statului român și ale culturii și științei române să fie prezente în școli: steagul, stema, marii noștri reprezentanți de cultură care lipsesc - Mihai Eminescu, Nicolae Iorga și mulți alții.

9. În toate casele de copii școlari să funcționeze și o anumită pregătire în limba română.

În domeniul culturii, câteva propuneri. Ministerul Culturii să ia măsuri pentru a se realiza:

1. Cooptarea corectă, egală, în inspectoratele de cultură ale celor două județe, a unor reprezentanți recunoscuți ai etniei românești din zonele respective, oameni de cultură remarcabili, care există și care sunt marginalizați acolo.

2. Muzeul "Carpaților Răsăriteni" din Sf. Gheorghe să capete un local și un buget propriu, comparabil cu al celor 7 muzee secuiești din Covasna și Harghita, preluate ca muzee etnice maghiare din vechea structură de muzee zonale de dinainte de 1989 și care consumă aproape 2 miliarde de lei de la bugetul statului român în dauna acestui Muzeu al "Carpaților Răsăriteni" căruia și suma dată de noi prin buget i se confiscă, i se păstrează, i se amână continuu până când va fi scoasă din buget și pe anul acesta.

3. Cerem acordarea de fonduri pentru cumpărarea Casei marelui cărturar Romulus Cioflec, din satul Araci, comuna Vâlcele, județul Covasna și transformarea ei în casă memorială "Romulus Cioflec". E o sumă modică de aproximativ 15-20 de milioane de lei, pe care, însă, cei din plan local nu vor să o dea.

4. Intervenție energică la primăria orașului Sf.Gheorghe pentru mutarea celor 4 familii de țigani unguri care ocupă, fără nici un fel de act legal, localul primei școli românești din Sf.Gheorghe, datând din secolul al XVIII-lea.

5. Asigurarea fondurilor necesare din bugetul Ministerului Culturii pentru susținerea financiară a celor două ziare, "Cuvântul Nou" și "Adevărul Harghitei", precum și a altor inițiative culturale locale ale etniei românești din zonele Covasna și Harghita pentru ca această etnie să se poată manifesta în mod egal și nediscriminatoriu cu etnia maghiară.

Și, în sfârșit, în domeniul politic-administrativ, cerem ca reprezentarea etniei românești să se facă după criteriile internaționale în acest domeniu, pentru că prin actuala formulă de vot, etnia maghiară își asigură acolo nu numai majoritatea, ci absolut unanimitatea, respingând de la structurile organizatorice, administrative și politice, pe românii din județele respective, care n-au nici o reprezentare și care se plâng în acest sens de marginalizare totală.

Iată domnilor deputați, doar câteva din propunerile grupului parlamentar PRM pentru ca în județele Covasna și Harghita, românii să poată ajunge la un nivel egal de conviețuire cu cetățenii de naționalitate maghiară în domeniile pe care le-am citat la început: al învățământului, culturii și politico - administrativ.

 
Romulus Raicu - transmiterea îngrijorării pentru lipsa de decizie a Guvernului în vederea remedierii situației Combinatului Romag Drobeta;

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Romulus Raicu. Se pregătește domnul deputat Neculai Popa.

 

Domnul Romulus Raicu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În calitate de deputat de Mehedinți doresc să vă supun atenției dumneavoastră și Guvernului aflat la putere, situația extrem de dificilă în care se află Combinatul Chimic "ROMAG" Drobeta, unitate unicat pentru industria românească, singura în măsură să asigure apa grea Centralei Nucleare de la Cernavodă.

Domnilor guvernanți,

Combinatul "ROMAG" Drobeta dispune în prezent de o tehnologie performantă, ceea ce îi permite să obțină o apă grea de o foarte bună calitate, superioară chiar celei obținute de Canada, una din țările cu o îndelungată tradiție în acest domeniu.

Este aproape de necrezut că o asemenea unitate este astăzi în pericol de a fi închisă. Din nefericire, fondurile bănești alocate de Guvern în acest an prin bugetul de venituri și cheltuieli acestei unități au fost cu mult sub nevoile sale. Pentru plata apei grele, prin bugetul de venituri și cheltuieli pe 1997, a fost prevăzut în programul de investiții al Centralei Nuclearo-Electrice de la Cernavodă suma de 65 miliarde lei cheltuieli de capital pentru plata apei grele, sumă total insuficientă.

Până la 1 octombrie 1997, "ROMAG" Drobeta a încasat din cele 65 miliarde de lei prevăzute numai 40 de miliarde, diferența de 25 miliarde fiind repartizată de Ministerul Industriilor și Comerțului la alți agenți economici.

Din discuțiile purtate cu conducerea Combinatului "ROMAG" Drobeta a reieșit că pentru producerea apei grele, numai în acest an, este necesară alocarea unei sume de încă 75,4 miliarde lei.

Domnilor guvernanți,

Dumneavoastră care ați lichidat cu atâta ușurință întreprinderi importante ale economiei românești nu aveți dreptul să comiteți o astfel de eroare și în cazul Combinatului "ROMAG" Drobeta. Ca partide care v-ați asumat răspunderea guvernării, dumneavoastră trebuie să adoptați o măsură care ține, în cele din urmă, de voința politică și să asigurați funcționarea pe mai departe a Combinatului.

Atragem atenția Guvernului că își asumă un mare risc dacă va decide închiderea celei mai reprezentative unități mehedințene și nu numai mehedințene.

Domnilor,

Nu putem înțelege ușurința cu care dumneavoastră abordați problemele esențiale ale economiei naționale.

Chiar nu doriți să vă asumați în nici un fel răspunderea pentru soarta energeticii nucleare românești? Credeți că e bine să ne mulțumim să importăm apă grea sub motiv că este, deocamdată, mai ieftină decât cea produsă la noi, în loc să găsim căile pentru reducerea prețului de cost al apei grele de la "ROMAG"?

Dacă dumneavoastră nu știți, vă spunem noi că pe lângă consecințele în plan economic, închiderea acestei mari unități înseamnă trimiterea în șomaj nu numai a muncitorilor de la Combinat, ci și a celor de la termocentrală și exploatarea minieră.

Chiar dorește Guvernul Ciorbea să lichideze industria mehedințeană pentru că dacă va fi închis Combinatul "ROMAG" cu cine vor mai fi unitățile industriale ce vor mai putea ființa în județul nostru, județ care și așa se situează pe ultimele locuri din țară la acest capitol?

Domnilor reprezentanți ai puterii,

Doresc să vă transmit îngrijorarea celor care muncesc în această mare unitate pentru lipsa de decizie a Guvernului în vederea remedierii situației Combinatului "ROMAG" Drobeta, deși actuala conducere a depus eforturi susținute pentru salvarea unității.

Ține Cabintul Ciorbea să rămână în istoria României drept Guvernul care a distrus cea mai mare parte a industriei naționale, inclusiv unități care sunt unice în peisajul industrial al țării?

Cerem Guvernului ca măcar în luna a 12-a de la victoria sa în alegeri să renunțe la politica distructivă, așa cum aprecia însuși primul ministru politica economică de până acum a Guvernului, și să treacă la o politică constructivă. Combinatul "ROMAG" Drobeta trebuie să rămână pentru noi și viitorime pentru că fără el moare nu numai un oraș, moare însăși energetica nucleară românească.

Vă mulțumesc.

 
Emanoil Dan Barbaresso - completare la intervenția domnului Romulus Raicu;

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Da. O să-i dau cuvântul domnului deputat Dan Barbaresso, care legat de chestiunea de la "ROMAG" are de făcut o completare și pe urmă îi dau cuvântul domnului deputat Neculaie Popa.

 

Domnul Emanoil Dan Barbaresso:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Îmi pare rău de desincronizarea pe care a avut-o domnul deputat de Mehedinți referitor la "ROMAG" . Dacă se interesa mai mult și îl durea de județul Mehedinți, ar fi văzut că Guvernul României a acordat banii necesari funcționării Uzinei de apă grea.

Nu fac decât să citesc scrisoarea de mulțumire a directorului general adresată.

"Stimate domnule deputat Dan Barbaresso,

Conducerea "ROMAG" ca și întreg colectivul al Uzinei de apă grea ține să vă mulțumească dumneavoastră și Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat pentru efortul pentru eforturile depuse pentru sprijinirea activității "ROMAG"-ului.

Vă mulțumim, de asemenea, pentru faptul de a ne fi mijlocit o întâlnire cu conducerea PNTCD-ului, cu domnul prim-ministru și directorul general al SRI-ului.

Director ing. George Nicolaescu"

Este autentică.

 
 

Domnul Petru Șteolea (din sală):

Când este datată și când au ajuns banii?

 
 

Domnul Emanoil Dan Barbaresso:

Banii care s-au dat până acum sunt 15 miliarde, urmând să se dea întreaga sumă. Uzina de apă grea nu se va închide.

 
Neculai Popa - analiză critică a unui an de guvernare a actualei coaliții;

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Neculai Popa și urmează domnul deputat....

Un moment, să văd! Spuneți-mi, domnul deputat Nicolae Ionescu a venit? Nu. Domnul deputat Valeriu Tabără n-a venit. Domnul deputat Petru Șteolea, rămâneți pe listă, da?

Deci, după domnul deputat Neculai Popa urmează domnul deputat Petru Șteolea.

Vă rog.

 

Domnul Neculai Popa:

Domnule președinte,

Nu prea este în spiritul Regulamentului să se dea drept la replică. Fiecare să se înscrie la declarații politice așa cum este regulamentar. Deci, nu găsesc corecte aceste intervenții.

Deci, declarație politică.

Iată că s-a împlinit un an de la măreața victorie a actualei coaliții, un an de prosperitate, succese pe culmile înalte de proges și calitate a vieții, un an de răbdare și de așteptare.

De aceea, are dreptate românul când spune "să nu te duci cu sacul la coaliția mult lăudată".

Coaliția, timp de un an de zile, a avut o singură preocupare consecventă: menținerea cu orice preț la putere. Lipsa de strategie a unui program și a măsurilor concrete, corelate cu indecizia, șovăiala, nepriceperea, incompetența, clientelismul politic, sunt tot atâtea caracteristici ale actualei coaliții. Arta diversiunii, coroborată cu arta epurărilor politice, lipsa de vocație și de valoare, suplinite de atacul la persoană, răzbunările, împroșcarea cu noroi și căutarea acului în carul cu fân constituie instrumente de derută a opiniei publice.

Reforma nu merge pentru că ea este îngropată de Guvernul Ciorbea, lumina de la capătul tunelului refuză să se întrevadă. Revoluția, după 8 ani de zile, este pe cale de a fi compromisă. Interesul personal a ajuns suveran. Legea nu mai e lege.

Un an de experimente, un an de așteptări zădarnice, de fals și înșelăciune, de iluzii deșarte în care singura formă de relief evidentă este doar prăpastia dintre guvernanți și popor.

Dacă primii nu-și dau demisia există pericolul ca în prăpastie să ajungem cu toții. Intrebarea nu e când Guvernul își va depune mandatul sau dacă va fi demis, ci cât și ce se mai poate îndrepta? Cine va mai avea acest curaj extraordinar? Cu ce forțe și cu ce sacrificii?

Mass-media și opinia publică v-au sprijinit mai bine de un an și v-au spus-o tranșant, e timpul schimbării, nu schimbarea părului, și nu "schimbarea schimbării", ci schimbarea în bine cu ajutorul celei de-a treia forțe.

Presiunea socială, necazurile și neajunsurile vă cer imperios să aveți bunul simț și onoarea de a vă prezenta cel mai bun program de guvernare - demisia.

Presa, la unison, va adus la putere. Scrâșnelile, mârâielile și lamentările de pe ecranele televiziunii nu vă rezolvă problemele economice și sociale, nici durerile și necazurile poporului. Vă lipsesc specialiștii, tehnocrații, vă lipsește valoarea și dăruirea, sacrificiul și spiritul de echipă, chiar dacă v-ar antrena generalul Iordănescu.

Suntem sătui de vorbe goale și praf în ochi! Cerem în fiecare zi fapte. Dacă primează orgoliile de partid, interesele de grup și interesele personale, înseamnă că este călcat în picioare interesul național.

Domnilor guvernanți,

Nu ziarele și nici posturile de radio și televiziune trebuie să impună și să explice necesitatea remanierii, a schimbării în bine, ci populația.

Sunt de notorietate acțiunile care au bulversat societatea, declarațiile domnului Adrian Severin, apoi ale deputatului Corneliu Ruse, urmate de scandalul de la învățământ când liceenii au ieșit în stradă, ca și profesorii lor de altfel. Scandalul de la justiție, bancruta frauduloasă scoasă din lege, intenționat sau neintenționat. Scandal și la sănătate, nu mai sunt bani pentru medicamente compensate pentru spitale. Scandal la agricultură. Domnul Gavrilescu ară în Canada și seamănă în Atlantic ! Scandal la Industrie. Listele negre de lichidare a societăților comerciale făcute după ureche și, de asemenea, disponibilizările colective. Tichetele de masă - o nouă încercare de miruire cu sufertașul a populației. După lista celor 14-15.000 de specialiști și a celor 60 de miliarde de dolari promiși în campania electorală mai adăugați și 23 de milioane de nemulțumiți de tot ce se întâmplă în jurul lor.

Când va înțelege Guvernul că Parlamentul nu este o anexă a Executivului? S-au emis 130 de ordonanțe din care 70 de urgență. Opriți-vă, domnilor guvernanți, și dați ultima ordonanță, de schimbare a Guvernului. Triunghiul Bermudelor din coaliția guvernamentală și-a epuizat toate energiile făcând din tranziție un regim mai dur decât securitatea și comunismul din timpurile pe care le-am fi dorit de mult uitate.

Vă mulțumesc.

 
Petru Șteolea - solicitare adresată Guvernului de a prelungi termenul de distribuire a cupoanelor pentru țărani până la 1 decembrie 1997;

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Petru Șteolea, care închide lista de astăzi.

 

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Intervenția mea are ca obiect o stare de lucruri creată în perioada actuală prin stadiul la care s-a ajuns în desfășurarea acțiunilor de distribuire a cupoanelor pentru agricultori în România. Am fost printre cei care ne-am opus acestei forme de sprijin paleativ a agriculturii românești, agricultorilor din România, fiindcă față de ceea ce însemna Legea 83, abrogată, acest paleativ a ajuns să acopere undeva 5 sau până la 8% din ceea ce înseamnă cheltuielile pentru înființarea unei culturi agricole în România.

Chiar dacă așa stau lucrurile și în ceea ce privește acest minim ajutor care se acordă agricultorului român, o dată că acțiunea se demara prea târziu, a doua fiindcă, ca orice acțiune de desfășurare și trebuia să aibă Guvernul României, să zic așa, de studiat experiența desfășurării și altor acțiuni de genul acesta, a unei guvernări anterioare, s-a ajuns ca pe linia unei birocrații, la aceste cupoane de agricultori să ajungă săptămâna trecută un procent de circa 64% din agricultorii români.

Este prea puțin. Chiar dacă este minor acest ajutor, accesul în momentul de față este solicitat de mai mulți agricultori. Sunt unii care au ajuns în faza de nepunere la punct a sistemului de utilizare să le vândă. Poate fi și acesta, un mic ajutor, care în starea de sărăcie care îl au ajung să-și completeze unele mici venituri. De la 126.000 de lei s-a ajuns să se vândă cu 40.000 de lei, cu 60.000 de lei, fiindcă n-a fost clar stabilit modul de utilizare, de către cine? De către agenții privați, prestatori de servicii în agricultură, persoane juridice. Trei săptămâni a durat până s-a pus la punct și această manieră de utilizare.

Faputl că, în final, se poate avea acces la motorină, se poate avea acces la ce înseamnă îngrășăminte chimice sau altceva. Și, fiindcă acesta este stadiul de desfășurare a acestei acțiuni și că prin ordonanța care s-a dat, termenele de încheiere a distribuirii sunt destul de apropiate, cer Guvernului României analizarea acestei situații și prelungirea termenului de distribuție până în 1 decembrie 1997, iar ca termen de utilizare să se aprobe, să se accepte termenul de 1 ianuarie 1998. De ce? Fiindcă și în această perioadă se poate găsi o utilizare a acestor cupoane, în ideea în care e nevoie de fertilizări parțiale în perioada de iarnă a culturilor de toamnă, e nevoie de alte lucrări în agricultura României.

Chiar acest minim care s-a acordat, este nevoie ca accesul la el să fie asigurat pentru toți cetățenii României, fiindcă sunt banii acestui popor, sunt banii bugetului statului român.

Deci, încă o dată, solicitarea mea merge spre adresa domnului prim-ministru, a Guvernului României de a prelungi termenul de distribuție până la 1 decembrie 1997 și a termenului de utilizare până la 1 ianuarie 1998.

Vă mulțumesc.

 
Romulus Raicu - replică replică la chestiunea ROMAG-ului.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Deci, domnul deputat Romulus Raicu dorește o scurtă replică la chestiunea "ROMAG"-ului.

Vă rog.

 

Domnul Romulus Raicu:

Pentru corecta informare a dumneavoastră aș dori să fac următoarele precizări. Am fost de mai multe ori la Întreprinderea "ROMAG" , nu am făcut până în acest moment nici un fel de demersuri pentru că nu am dorit să transform această tribună într-o tribună electorală. Și, în urma discuțiilor avute cu directorul de la "ROMAG" am lăsat ca să rezolve cei care sunt la putere această situație. Numai în ultimă instanță când domnia sa mi-a dat nota cu datele pe care eu vi le-am prezentat în săptămâna trecută, numai atunci am intervenit la tribună. Nu am vrut nicicum să fac propagandă electorală de la acest microfon.

Faptul că s-a rezolvat parțial în acest moment, din câte am discutat și cu domnul președinte de ședință, domnul Chiliman, parțial problema financiară a Combinatului, nu înseamnă că este chestiunea definitiv rezolvată.

Deci, ea trebuie să rămână în atenția noastră și Guvernul trebuie să urmărească să rezolve până la capăt această problemă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Cu aceasta, programul aprobat pentru cele 50 de minute de intervenții diverse ale deputaților s-a încheiat și va urma să continuăm ședința cu celelalte puncte aflate pe ordinea de zi.

 
   

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania sunday, 14 august 2022, 15:15
Telephone: +40213160300, +40214141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro