Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of November 4, 1997
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 04-11-1997 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of November 4, 1997

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8.20.

Lucrările au fost conduse de domnul Andrei Ioan Chiliman, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul Kovacs Csaba Tiberiu, secretar.

*

   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi, marți, 4 noiembrie 1997, a Camerei Deputaților.

Vom începe cu partea de ședință consacrată intervențiilor deputaților și vom începe cu domnul deputat Vasile Vetișanu. Se pregătește domnul deputat Naidin. Afrăsinei, Bejinariu, nu sunt; Daniela Buruiană? Nu e. Lazăr Lădariu? Bun. Domnul Țurlea urmează, care e prezent, e unul din cei mai conștiincioși colegi pe care îi avem în Parlament.

 
   

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Să se scrie în stenogramă.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nici o grijă, se scrie.

 
  Vasile Vetișanu - evocarea a două uriașe personalități ale culturii române - Alexandru Hașdeu și Bogdan Petriceicu Hașdeu;

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Vasile Vetișanu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Încerc astăzi să evoc, în intervenția mea, figurile nobile ale celor doi Hașdei, Alexandru Hașdeu și Bogdan Petriceicu Hașdeu.

Alexandru Hașdeu reprezintă figura nobilă, prin acțiunile lui, de la a cărui moarte se împlinesc, la 9 noiembrie în acest an, 125 de ani. A fost un întemeietor de gânduri în dorința sa de a reînvia "antica glorie a Moldovei", cum spune el, Moldova ce se întindea până la Nistru și dincolo de Nistru, el născându-se la Cristinești, lângă Hotin, localitate aflată în prezent în Ucraina. Toată truda lui a fost îndreptată spre cunoașterea trecutului neamului său românesc, fiind ales în 1866 membru al Societății Literare Române, care va deveni în 1879 Academia Română. Sunt cunoscute înprejurările în care el a fost împiedicat de autoritățile rusești să vină la București, pentru a se simți tot mai izolat în viața sa. S-a aplecat spre fenomenul culturii populare, arătând că aceasta reprezintă aceeași asemănare și în Moldova, la Iași și la Cernăuți în Bucovina și la Chișinău în Basarabia și la Blaj în Transilvania.

L-a urmărit geniul popular. Când se adresează către elevii din ținutul Hotinului, le descoperă unitatea de suflet românească de pretutindeni, trăind prin același filon al vieții populare în tot ceea ce a creat.

Fiul său, Bogdan Petriceicu Hașdeu, de la a cărui moarte se împlinesc în acest an 90 de ani, a fost un uriaș al culturii românești, a cărui activitate nu încape în comentariul obișnuit al istoricului, al criticului literar, al filologului sau al lingvistului. Hașdeu e mult mai mult în aria spiritualității noastre naționale, pe care, s-ar putea spune, cu o mică exagerare, a întemeiat-o nu atât prin contribuțiile sale directe, cât mai ales prin dezvăluirea imaginii creatoare de viață a unui popor, descoperit prin spiritul cel viu, poporan, aparținând celor mulți și necunoscuți.

Variabila lui Hașdeu, introdusă în corpusul culturii românești, are acest merit, de a ne fi pus la egală distanță de creația spirituală a popoarelor europene afirmate în cultură și în istorie și datorită tot lui a fost năruit acel complex psihologic de inferioritate în fața altora, pe care numai răuvoitorii și cei care nu ne-au cunoscut l-au inventat.

De la aceste dimensiuni va trebui spus încă ceva, mai mult decât s-a spus despre Bogdan Petriceicu Hașdeu, dincolo de caracterizările obișnuite comemorative. Lucările lui, de la "Magnum ethimologicum" până la "Istoria critică a românilor" sau "Cuvinte din bătrâni" sunt o mărturie.

Politic, atât Alexandru Hașdeu, cât și fiul său, Bogdan Petriceicu Hașdeu, au văzut întotdeauna pericolul rusesc pentru țara noastră și l-au făcut evident. Vă mulțumesc.

 
  Lazăr Lădariu - câteva argumente ce caracterizează demersurile și faptele PUNR;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Să vedem, domnii deputați Bejinariu, Afrăsinei sau Naidin sunt aici? Nu. Daniela Buruiană nu este. Domnul deputat Viorel Pop? Este. Deci urmează domnul deputat Viorel Pop. A, ați venit? Sunteți primul pe listă, e adevărat. Atunci, domnul deputat Lazăr Lădariu de la Grupul parlamentar PUNR și urmează domnul deputat Viorel Pop. Vă rog.

   

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Într-un moment al inflamării atmosferei și al exploziei necontrolate a nervilor declanșate de declarațiile politice de joi dimineața, domnul deputat Puiu Hașotti s-a exprimat de la acest microfon la adresa Partidului Unității Naționale Române: "Aveți un trecut începând din 1944, când au venit tancurile rusești".

Vă asigurăm, stimați colegi, că această intervenție se bazează pe un principiu dominant în relațiile interumane, al respectului reciproc, obiectivității și fair-play-ului, convins fiind că mai presus de toate trebuie să se situeze în Parlament benefica luptă de idei. Este convingerea care ar trebui să caracterizeze toate demersurile noastre. Este și motivul pentru care nu vom comite gafa de a-l identifica pe domnul Puiu Hașotti cu partidul din care face parte, nu vom recurge la aprecieri hazardante, riscante, globalizatoare, de genul celei pomenite mai sus, prin care domnia sa asociază Partidul Unității Naționale Române, care a luat naștere din durerea noastră ardelenească în martie 1990, cu un trecut începând din 1944 și cu venirea tancurilor rusești, după cum se exprimă. Jignirii impardonabile îi vom opune câteva argumente greu de clătinat de neprietenii noștri.

Partidul Unității Naționale Române s-a născut din durere și nu întâmplător în Ardeal, rana noastră nevindecată, acolo unde focul stârnit de iredentismul maghiar întețit de ură, răzbunare, intoleranță și orgolii era mai mare.

Partidul Unității Naționale Române a fost acolo, pe baricada de foc de la Tg.Mureș, când, după planuri și scenarii abil confecționate prin cancelarii străine, se dădea lovitură de stat prin ocuparea cu asalt a prefecturii, cu mână internă și externă.

Partidul Unității Naționale Române a atras atenția unei țări întregi asupra pericolului separatismului în școli și universități, asupra încercărilor de a introduce o a doua limbă oficială, maghiara, a inutilelor plăcuțe bilingve, asupra tendințelor de a reînființa o altă regiune autonomă maghiară.

Partidul Unității Naționale Române a luat apărarea românilor, barbar loviți în martie '90 în Piața Trandafirilor din Tg.Mureș.

Partidul Unității Naționale Române a făcut publică incendierea caselor românilor din Sovata și arderea Bisericii Ortodoxe Române din Valea Iovăceni.

Partidul Unității Naționale Române a spus pentru prima oară că românii umiliți din Harghita și Covasna se simt străini în propria lor țară și a cerut să se facă lumină asupra rapoartelor Harghita, Covasna și Mureș.

Partidul Unității Naționale Române a contracarat acțiunile antiromânești din Transilvania ale organizației extremiste UDMR.

Partidul Unității Naționale Române a fost cel care nu a închis ochii la uciderea românilor Nicolae Ioan Bontaș, Ionel Stan, Șerban Neagu.

Partidul Unității Naționale Române a fost cel care, la Cotroceni și Palatul Victoria, a susținut că modificările legilor învățământului și administrației publice locale vor constitui canistra cu benzină aruncată pe focul mocnit al răbdării românilor ardeleni. Și toate s-au adeverit.

Câteva cuvinte care să scuze o afirmație necontrolată ar fi fost binevenite în cazul unei astfel de gafe impardonabile. Era de așteptat și firesc. Din păcate, n-a fost să fie așa. O încăpățânare a ambuscat logica, cumpănita judecată și spiritul fair-play-ului.

N-am pretins niciodată să ne înțelegeți. Ați dovedit, domnule deputat, încă o dată că gândind astfel, adică reducționist, nici n-ați putea fi în stare. Păcat! Păcat de această inutilă dare cu stângul în dreptul. Mulțumesc.

 
  Viorel Pop - enumerarea efectelor dezastruoase pentru economia românească, ce decurg din aplicarea Ordonanței nr.59/1997;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Viorel Pop. Și să vedem cine a mai venit. Domnii și doamnele Naidin, Afrăsinei, Bejinariu, Daniela Buruiană, domnul deputat Becsek Garda Dezideriu Coloman este. Deci domnul deputat Viorel Pop, urmează domnul deputat Becsek Garda Dezideriu Coloman. Vă rog.

   

Domnul Viorel Pop:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Apreciez că anunțata remaniere guvernamentală nu va rezolva problemele de fond ale economiei și ale reformei, dacă Guvernul nu va proceda la o fundamentală schimbare de mentalitate și de concepție în activitatea sa. Rolul și răspunderile pe care trebuie să și le asume fiecare și echipa în ansamblul ei trebuie structural regândite pentru a stopa produsele penibile, de-a dreptul otrăvitoare, pe care Guvernul le aruncă cu atâta superficialitate pe piața deciziilor economice fundamentale. Un astfel de produs îl reprezintă Ordonanța de urgență nr.59/97 privind destinația sumelor încasate de FPS în cadrul procesului de privatizare a societăților la care statul este acționar.

Am mai abordat tema acestei ordonanțe pe vremea când era doar în fază de proiect, în speranța că se va renunța la această idee foarte periculoasă pentru economie. De la începutul lunii octombrie însă ordonanța cu pricina este fapt împlinit. Ea produce efecte juridică, chiar dacă nu a fost dezbătută și adoptată în Parlament și promulgată de președinte.

Fiind vorba de o ordonanță extrem de dăunătoare pentru economie, cu efecte explozive asupra derulării reformei, consider că ea trebuie să treacă în același regim de urgență în care a fost trimisă prin cele două Camere ale Parlamentului, singurele în care mai există speranța că vor exista oameni avizați și responsabili pentru a opri această absurdă inițiativă legislativă a Guvernului.

În esență, ordonanța incriminată prevede că veniturile obținute de FPS în urma vînzării părților sociale și acțiunilor deținute de stat la societățile comerciale au următoarele destinații: 70% se varsă la bugetul de stat, 15% se utilizează pentru constituirea fondului special de dezvoltare aflat la dispoziția Guvernului, iar 15% rămâne la dispoziția FPS.

Până la apariția acestei aberante ordonanțe, între 40-60% din fondurile rezultate din privatizare erau returnate societății comerciale pentru stingerea datoriilor restante și pentru retehnologizare, transformând actul privatizării într-un moment de reală relansare a societății în cauză prin injecția de capital administrată. Ca să nu mai vorbim și de faptul că din sumele rămase după alocarea cotei de 40-60%, pe lângă cheltuielile firești necesare pentru activitățile FPS, se puteau constitui resurse destinate fondului special de dezvoltare aflat la dispoziția Guvernului, pentru a fi utilizate pentru retehnologizarea altor societăți comerciale viabile în vederea pregătirii lor pentru privatizare.

Consider că, lansând această surprinzătoare ordonanță, Guvernul a izbutut din plin următoarele: în societățile comerciale privatizate , care pășesc sub noul statut al proprietății cu visteria goală, fără vlagă, fără nici cea mai mică putere de a se relansa tehnologic și economic, în interesele investitorilor români, atât cât sunt ei, care se văd puși în situația de a achita sumele mari rezultate din evaluare sau din negocieri, fără să beneficieze de nici cel mai mic avantaj, în interesul investitorilor străini, care au considerat returnarea cotei de 40-60% din prețul cumpărării unei societății comerciale, singurul avantaj consistent pe care România îl oferea partenerilor din străinătate interesați în privatizarea din România.; în interesle pe termen lung ale economiei, întrucât sumele vărsate la buget sunt deturnate din circuitul normal al reinvestirii în activități productive, intrând în sfera consumului a bugetului de stat.

Consider că fondurile rezultate din privatizare trebuie lăsate în circuitul lor normal, natural, modificând eventual doar structura destinațiilor. Astfel, s-a conturat un punct de vedere susținut și de alte partide parlamentare, ca din aceste fonduri, o parte, până la 20% să rămână la dispoziția FPS, pentru acoperirea cheltuielilor specifice, iar restul de 80% să fie direcționat pe două direcții: pentru constituirea unui fond special de sprijin a întreprinderilor mici și mijlocii 40%, către fondul special de dezvoltare aflat la dispoziția Guvernului 40%.

Solicit ca în cel mai scurt timp neinspirata ordonanță 59 să fie dezbătută în Senat și în Camera Deputaților pentru a o respinge și a-i stopa efectele dezastruoase pentru economia românească. Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
  Becsek Garda Dezideriu Coloman - denunțarea campaniei antimaghiare prin intermediul mass-mediei;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Becsek Garda Dezideriu Coloman. Se pregătește... deci, ia să vedem, domnii deputați Naidin, Afrăsinei, Bejinariu nu sunt, Daniela Buruiană nu este, domnul deputat Petre Țurlea urmează.

   

Domnul Becsek Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Din toamna acestui an a început o ofensivă prin intermediul mass-mediei scrise și electronice împotriva populației maghiare din județele Covasna și Harghita. Noi suntem obișnuiți cu instigarea populației majoritare împotriva minorităților. Ne-am obișnuit și cu faptul că actuala opoziție, atât în trecut, cât și în prezent, prin promovarea neadevărurilor, încearcă să câștige un capital politic. Cetățeni de naționalitate română, care locuiesc în județele Harghita și Covasna, exprimă însă în mod deschis dezacordul față de campania antimaghiară desfășurată de unele ziare. Astfel, în mod concret amintesc cazul domnului Petraru Gheorghe, care locuiește în orașul Gheorghieni și care, la data de 1 octombrie 1997, a adresat o scrisoare pentru publicare ziarelor "Adevărul", "România Liberă" și "Roman Magyar Szo" (!) în legătură cu articolul prezentat în cotidianul "Adevărul" din 26 septembrie 1997. Din păcate, nici unul din ziarele amintite nu a prezentat punctul de vedere al domnului Petraru Gheorghe în legătură cu cele zece puncte formulate în cotidianul "Adevărul", care ulterior a constituit obiectivele vizitei neoficiale organizate de către PDSR în cele două județe. Prin urmare, juristul din Gheorghieni m-a rugat să aduc la cunoștința Camerei Deputaților punctul lui de vedere privind cererile celor care se autointitulează "români din Harghita și Covasna".

În continuare aș citi câteva idei din scrisoarea domnului Petraru:

"Românii care stau și s-au așezat pe aceste meleaguri, stau bine merci și se înțeleg foarte bine cu conaționalii lor maghiari, secui. Structura demografică a acestor județe este așa cum este și nu se pot face importuri obligatorii, ca pe timpul răposatului, mai cu seamă cei cu studii pentru stagiul obligatoriu, dar și din aceștia cunosc foarte mulți care au venit, s-au pus cu burta pe treabă, s-au instalat aici și au făcut cămine familiale și nu mai pleacă. Nu corespunde adevărului că românii au fost alungați. Acestea sunt povești de adormit copiii.

Respectivul articol este scris de reprezentanții societății civile românești din județele Covasna, Harghita, dar care-s aceștia? De ce nu-și dă măcar un nume cu prenume și domiciliu, sediu?

Prerogative de monitorizare și control al legislației în domeniul drepturilor și libertăților românilor din zonă? Aceste aspecte, în opinia mea, sunt realizate la nivel de țară, la nivel național și sunt organe abilitate și în acest domeniu numai cu condiția să se arate inteligent profesionalismul în fiecare domeniu.

Cum am observat eu, în aceste zone, referindu-mă cu predilecție la județul Harghita, unde trăiesc și locuiesc, legile și normele adoptate se respectă și se aplică în spiritul și litera legii deopotrivă, atât de unii, cât și de alții, fără deosebire. Și aici este o condiție, să citești legea, actul normativ, să o înțelegi și să dai o interpretare logică, nu după logica unora.

Domnilor, cei din ligă, fundație, asociație, inițiatorii menționatului articol, dacă se citesc atent pasajele subpunctul 2, doresc ca alții să vină să le facă dreptate, curățenie, ordine în ograda domniilor lor".

Am amintit doar câteva idei din scrisoarea domnului Petraru și aș pune întrebarea în încheiere: interesele căror români vor să apere cei care lansează această campanie antimaghiară?

 
  Petre Țurlea - apel la unitate în jurul Bisericii Ortodoxe Române;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci domnul deputat Petre Țurlea și să vedem dacă au venit domnii deputați sau doamnele Naidin, Afrăsinei, Bejinariu? Nu sunt. Neculai Popa? Este? Nu este? Nicolae Groza este. Da. Deci urmează domnul deputat Nicolae Groza. Vă rog.

   

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Sunt constrâns de intervenția cu totul curioasă a colegului nostru de mai înainte să spun două vorbe pe marginea ei.

Spunea domnul coleg adineauri că există o ofensivă împotriva populației maghiare. Este adevărat, pentru prima dată din 1990 încoace a fost un concert unanim. Toate ziarele săptămâna trecută au prezentat situația dezastruoasă a românilor din Covasna și Harghita. Nu este adevărat că ar fi o ofensivă împotriva populației maghiare, dar este adevărat că este o ofensivă împotriva populației românești, dirijată de către UDMR.

Mi se pare că, de la o vreme constat că microfonul acestei Camere a Deputaților este folosit pentru a lansa cu din ce în ce mai mare fermitate și impertinență, aș putea spune, minciunile UDMR-ului despre situația din Harghita și Covasna. Trebuie o dată spus adevărul în fața întregii țări despre situația românilor de acolo și despre cei care sunt vinovați pentru această situație. Am încheiat această mică paranteză.

Aflăm, doamnelor și domnilor colegi, din presa ultimelor zile, că Papa Ioan Paul al II-lea a cerut Guvernului României, prin noul ambasador român la Vatican, retrocedarea a 1.300 localuri de școli din Transilvania către Biserica Romano-Catolică și a 2.000 de biserici din aceeași regiune către Biserica Greco-Catolică.

La mijloc este o interpretare proprie, iezuită a istoriei spațiului românesc și la mijloc este și o minciună.

1. Cele 1.300 localuri de școli revendicate pentru Biserica Romano-Catolică au aparținut organizației cunoscute sub numele Statusul Romano-Catolic. A fost înființată în secolul al XVI-lea. În a doua parte a secolului al XVIII-lea, în timpul Mariei-Tereza, odată cu desființarea Ordinului iezuit, bunurile Statusului au intrat în proprietatea statului habsburgic. De aici, în 1867, odată cu crearea dualismului austro-ungar, aceleași bunuri au intrat în proprietatea statului maghiar. Articolul 4 al Tratatului de la Trianon din 1920 a dat toate proprietățile statului maghiar din Transilvania în mâna statului român. În 1931, pentru a răspunde pretențiilor Bisericii Romano-Catolice de a fi moștenitoarea Statusului, s-a format o comisie interministerială condusă de Onisifor Ghibu. Pentru a răspunde la aceeași întrebare, în perioada 1946-1948, a funcționat o altă comisie condusă tot de către Onisifor Ghibu. În ambele cazuri s-a răspuns că statul român este proprietarul de drept. Există și trei cărți publicate în acest domeniu. Deci în 1948, cele trei 1.300 de localuri de școli nu au fost luate de la Biserica Romano-Catolică, pentru că de drept nu aparțineau acesteia. Așadar, nu avem ce-i retroceda.

2. În 1700, prin violența statului habsburgic, o parte a bisericilor românilor din Transilvania au fost trecute sub jurisdicția Papei. În 1762, la îndemnul Papei, statul habsburgic a trimis pe generalul Bukov în Transilvania pentru a distruge bisericile românești care refuzau să treacă la catolicism. Cu tunurile, generalul Bukov a dărâmat 200 de astfel de biserici ortodoxe, care i-au fost indicate de către seminariștii greco-catolici de la Blaj. În 1948, au fost redate Bisericii Ortodoxe Române toate lăcașele de cult românești din Transilvania.

Și, iată, evident, întrebarea: ce greșeală istorică îndreptăm? Doar aceea din 1948? De ce nu și pe aceea din 1700?

În ultimii ani, constat, doamnelor și domnilor colegi, faptul că catolicismul a declanșat o puternică ofensivă împotriva ortodoxismului și a statelor care susțin ortodoxia. Vă aduceți aminte probabil că în 1992 Papa Ioan Paul al II-lea, în timpul uneia din vizitele în Ungaria, lansa îndemnul la război împotriva Serbiei, pentru a se crea Statul catolic al Croației. În România, preoții catolici sunt în marea lor majoritate maghiari și înfocați propagatori ai iredentismului maghiar. Țelul final al catolicismului în România a fost exprimat de către episcopul romano-catolic de Iași, domnul Gherghei, acum patru ani: "Trebuie să facem orice efort pentru a desființa enclava ortodoxă din această țară, România fiind singura țară latină care a rămas necatolicizată". Desființarea enclavei ortodoxe înseamnă desființarea României, pentru că poporul român s-a născut ortodox, la fel și statul român. Iată dar că papalitatea a devenit pe față dușman al statului și poporului român.

În aceste condiții, apelul la unitate în jurul Bisericii Ortodoxe Române este absolut necesar, iar unitatea în jurul acesteia este un act de patriotism. Mulțumesc.

 
  Nicolae Groza - despre politica Ministerului Cercertării și Tehnologiei în domeniul manageriatului în cercetarea științifică românească;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Nicolae Groza și să vedem dacă au apărut domnii deputați Naidin, Afrăsintei, Bejinariu, Buruiană? Ionescu Nicolae este aici, da? Romulus Raicu este, da? Bun, o să urmeze însă domnul deputat Dumitru Bălăeț, după care domnul deputat Ionescu Nicolae, Vă rog.

   

Domnul Nicolae Groza:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am adresat câteva întrebări Ministerului Cercetării și Tehnologiei, pentru a vedea ce s-a întreprins în domeniul managementului în cercetarea științifică românească. Răspunsurile Ministerului Cercetării și Tehnologiei vin mereu ca un leit motiv referitoare la folosirea cu grijă a banului public, folosire rațională și eficientă, pe care și eu o împărătșesc în totalitate. Dar nu găsesc o explicație plauzibilă privind rectificarea bugetului din luna august a.c., care s-a făcut la capitolul Ministerului Cercetării și Tehnologiei cu un minus de 55 miliarde lei, în condițiile în care sunt unități de cercetare unde nu s-au primit salariile de două-trei luni de zile.

Nu înțeleg politica Ministerului Cercetării și Tehnologiei, având în vedere că nu există o dotare corespunzătoare, cu instalații și aparatură la nivelul țărilor din Uniunea Europeană.

De asemenea, vreau să subliniez că manageri de la apa minerală, de la vodcă etc. participă la pregătiri de specialitate prin programele tip PHARE, SOROS, GAN, EUREKA și altele, pe când cei din cercetarea științifică așteaptă restructurarea cercetării din România.

Și atunci, cum se pot pretinde rezultate care să intre în concurență reală cu cele din Uniunea Europeană când nu se vrea o cercetare românească performantă? De ce Ministerul Cercetării și Tehnologiei nu optează și nu susține o participare mult mai numeroasă a cercetătorilor la pregătire prin programe internaționale, pentru o îmbunătățire a surselor și pentru folosirea tehnologiei de vârf, la informarea și documentarea personalului din cercetare?

Întrucât politica Ministerului Cercetării și Tehnologiei nu a ieșit încă la suprafață și nu este transparentă, cadre din cercetarea științifică cer domnului prim-ministru Victor Ciorbea să arunce o scurtă privire și să vadă ce fac truditorii cercetării științifice românești. Cer să se rectifice cu semnul plus bugetul pentru cercetare prin alocarea a 2% din suma încasată din vânzarea întreprinderilor de către FPS. Aceasta pentru că cercetarea și proiectarea contribuie direct la retehnologizarea economiei românești.

De asemenea, solicit ca în anul 1998 bugetul pentru cercetarea științifică să crească de la aproape 0,3% la 0,7% din produsul intern brut. Vă mulțumesc.

 
  Dumitru Bălăeț - câteva propuneri în domeniile învățământului, culturii și administrației pentru a se reveni la o situație normală a românilor din județele Covasna și Harghita;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Dumitru Bălăeț, se pregătește domnul deputat Romulus Raicu.

   

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Stimați colegi deputați,

Am făcut parte și eu din delegația de parlamentari care a vizitat județele Covasna și Harghita între 24 și 26 octombrie și îmi pare rău că trebuie să răspund colegului nostru din UDMR că acolo lucrurile nu stau nicidecum așa cum le-a prezentat dânsul. Acolo, din discuții, din vizite în școli, în instituții de cultură a reieșit că situația este exact pe dos, că sub masca acestei lupte pentru drepturi a etniei maghiare este prigonită etnia română, de la formele cele mai violente până la cele mai subtile forme, care fac ca populația română din județele Covasna și Harghita să se simtă tot mai străină de aceste locuri și tot mai lovită în drepturile ei marginalizată continuu.

Aș vrea să vă prezint situația dintr-un nenorocit de cămin pentru școlari unde, și acolo, izolaționismul etnic pe care îl practică colegii noștri din UDMR a dat rezultate nefaste mărturisite chiar de educatorii maghiari de la căminul respectiv din Tg.Secuiesc.

Școlarii sau orfanii români, copii fără părinți, într-o situație foarte grea, au fost luat cu japca și trimiși la Întorsura Buzăului, în lacrimile lor și ale profesorilor maghiari care erau la această școală. Dar, situația este mai generală și eu aș vrea să vă prezint, în față, câteva propuneri pentru a se reveni la o situație normală în județele respective.

Aș vrea să fac, în numele grupului parlamentar PRM, câteva observații, câteva propuneri pentru domeniul învățământului, pentru domeniul culturii și administrativ-politic.

În domeniul învățământului se impune luarea de către Ministerul Invățământului a tuturor măsurilor necesare ca limba română să-și intre în drepturi ca limbă oficială de stat în școlile din cele două județe. Asta înseamnă ca:

1. Prin manuale, cărți, examene anuale făcute de profesori români, specialiști în materie, să se verifice în școlile generale și în liceele cu limbă de predare maghiară, gradul de însușire curentă de către toți elevii a limbii române. Nu am putut sta de vorbă, stimați colegi, cu nici un elev, nici măcar să ne poată spune, la nivelul clasei a VII-a și a VIII-a, cum îi cheamă, în limba română.

2. Profesorii care predau limba română în școlile maghiare, să fie atestați ca specialiști în domeniu, să nu se admită suplinitori maghiari, pentru că am constatat că în cataloage și în cărțile de evidență figurează numai astfel de profesori și nu profesori cu nume românești și mai ales specializați în predarea limbii române.

3. Inspectoratele școlare din cele două județe să aibă cel puțin un inspector de limba română care să verifice în școli predarea conform programei a acestui obiect.

4. În școlile cu limba de predare maghiară să se aplice corect, conform Legii învățământului, predarea istoriei și geografiei naționale în limba română, cu profesori calificați în acest sens și cu o reprezentare specifică în inspectoratele de învățământ.

5. Școlile și secțiile cu limba de predare română să fie înzestrate cu localuri, material didactic și cadre calificate, ca și școlile și secțiile de limbă maghiară. Reprezentarea lor în inspectoratele școlare să fie egală și nediscriminatorie - cum se întâmplă în momentul de față.

6. Să fie examinată situația profesorilor alungați din județele Covasna și Harghita și să fie repuși în drepturile lor.

7. Să se acorde un supliment de salarizare profesorilor români din județele Covasna și Harghita pentru condițiile grele în care lucrează și pentru încurajarea activității lor profesionale.

8. Însemnele statului român și ale culturii și științei române să fie prezente în școli: steagul, stema, marii noștri reprezentanți de cultură care lipsesc - Mihai Eminescu, Nicolae Iorga și mulți alții.

9. În toate casele de copii școlari să funcționeze și o anumită pregătire în limba română.

În domeniul culturii, câteva propuneri. Ministerul Culturii să ia măsuri pentru a se realiza:

1. Cooptarea corectă, egală, în inspectoratele de cultură ale celor două județe, a unor reprezentanți recunoscuți ai etniei românești din zonele respective, oameni de cultură remarcabili, care există și care sunt marginalizați acolo.

2. Muzeul "Carpaților Răsăriteni" din Sf. Gheorghe să capete un local și un buget propriu, comparabil cu al celor 7 muzee secuiești din Covasna și Harghita, preluate ca muzee etnice maghiare din vechea structură de muzee zonale de dinainte de 1989 și care consumă aproape 2 miliarde de lei de la bugetul statului român în dauna acestui Muzeu al "Carpaților Răsăriteni" căruia și suma dată de noi prin buget i se confiscă, i se păstrează, i se amână continuu până când va fi scoasă din buget și pe anul acesta.

3. Cerem acordarea de fonduri pentru cumpărarea Casei marelui cărturar Romulus Cioflec, din satul Araci, comuna Vâlcele, județul Covasna și transformarea ei în casă memorială "Romulus Cioflec". E o sumă modică de aproximativ 15-20 de milioane de lei, pe care, însă, cei din plan local nu vor să o dea.

4. Intervenție energică la primăria orașului Sf.Gheorghe pentru mutarea celor 4 familii de țigani unguri care ocupă, fără nici un fel de act legal, localul primei școli românești din Sf.Gheorghe, datând din secolul al XVIII-lea.

5. Asigurarea fondurilor necesare din bugetul Ministerului Culturii pentru susținerea financiară a celor două ziare, "Cuvântul Nou" și "Adevărul Harghitei", precum și a altor inițiative culturale locale ale etniei românești din zonele Covasna și Harghita pentru ca această etnie să se poată manifesta în mod egal și nediscriminatoriu cu etnia maghiară.

Și, în sfârșit, în domeniul politic-administrativ, cerem ca reprezentarea etniei românești să se facă după criteriile internaționale în acest domeniu, pentru că prin actuala formulă de vot, etnia maghiară își asigură acolo nu numai majoritatea, ci absolut unanimitatea, respingând de la structurile organizatorice, administrative și politice, pe românii din județele respective, care n-au nici o reprezentare și care se plâng în acest sens de marginalizare totală.

Iată domnilor deputați, doar câteva din propunerile grupului parlamentar PRM pentru ca în județele Covasna și Harghita, românii să poată ajunge la un nivel egal de conviețuire cu cetățenii de naționalitate maghiară în domeniile pe care le-am citat la început: al învățământului, culturii și politico - administrativ.

 
  Romulus Raicu - transmiterea îngrijorării pentru lipsa de decizie a Guvernului în vederea remedierii situației Combinatului Romag Drobeta;

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Romulus Raicu. Se pregătește domnul deputat Neculai Popa.

   

Domnul Romulus Raicu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În calitate de deputat de Mehedinți doresc să vă supun atenției dumneavoastră și Guvernului aflat la putere, situația extrem de dificilă în care se află Combinatul Chimic "ROMAG" Drobeta, unitate unicat pentru industria românească, singura în măsură să asigure apa grea Centralei Nucleare de la Cernavodă.

Domnilor guvernanți,

Combinatul "ROMAG" Drobeta dispune în prezent de o tehnologie performantă, ceea ce îi permite să obțină o apă grea de o foarte bună calitate, superioară chiar celei obținute de Canada, una din țările cu o îndelungată tradiție în acest domeniu.

Este aproape de necrezut că o asemenea unitate este astăzi în pericol de a fi închisă. Din nefericire, fondurile bănești alocate de Guvern în acest an prin bugetul de venituri și cheltuieli acestei unități au fost cu mult sub nevoile sale. Pentru plata apei grele, prin bugetul de venituri și cheltuieli pe 1997, a fost prevăzut în programul de investiții al Centralei Nuclearo-Electrice de la Cernavodă suma de 65 miliarde lei cheltuieli de capital pentru plata apei grele, sumă total insuficientă.

Până la 1 octombrie 1997, "ROMAG" Drobeta a încasat din cele 65 miliarde de lei prevăzute numai 40 de miliarde, diferența de 25 miliarde fiind repartizată de Ministerul Industriilor și Comerțului la alți agenți economici.

Din discuțiile purtate cu conducerea Combinatului "ROMAG" Drobeta a reieșit că pentru producerea apei grele, numai în acest an, este necesară alocarea unei sume de încă 75,4 miliarde lei.

Domnilor guvernanți,

Dumneavoastră care ați lichidat cu atâta ușurință întreprinderi importante ale economiei românești nu aveți dreptul să comiteți o astfel de eroare și în cazul Combinatului "ROMAG" Drobeta. Ca partide care v-ați asumat răspunderea guvernării, dumneavoastră trebuie să adoptați o măsură care ține, în cele din urmă, de voința politică și să asigurați funcționarea pe mai departe a Combinatului.

Atragem atenția Guvernului că își asumă un mare risc dacă va decide închiderea celei mai reprezentative unități mehedințene și nu numai mehedințene.

Domnilor,

Nu putem înțelege ușurința cu care dumneavoastră abordați problemele esențiale ale economiei naționale.

Chiar nu doriți să vă asumați în nici un fel răspunderea pentru soarta energeticii nucleare românești? Credeți că e bine să ne mulțumim să importăm apă grea sub motiv că este, deocamdată, mai ieftină decât cea produsă la noi, în loc să găsim căile pentru reducerea prețului de cost al apei grele de la "ROMAG"?

Dacă dumneavoastră nu știți, vă spunem noi că pe lângă consecințele în plan economic, închiderea acestei mari unități înseamnă trimiterea în șomaj nu numai a muncitorilor de la Combinat, ci și a celor de la termocentrală și exploatarea minieră.

Chiar dorește Guvernul Ciorbea să lichideze industria mehedințeană pentru că dacă va fi închis Combinatul "ROMAG" cu cine vor mai fi unitățile industriale ce vor mai putea ființa în județul nostru, județ care și așa se situează pe ultimele locuri din țară la acest capitol?

Domnilor reprezentanți ai puterii,

Doresc să vă transmit îngrijorarea celor care muncesc în această mare unitate pentru lipsa de decizie a Guvernului în vederea remedierii situației Combinatului "ROMAG" Drobeta, deși actuala conducere a depus eforturi susținute pentru salvarea unității.

Ține Cabintul Ciorbea să rămână în istoria României drept Guvernul care a distrus cea mai mare parte a industriei naționale, inclusiv unități care sunt unice în peisajul industrial al țării?

Cerem Guvernului ca măcar în luna a 12-a de la victoria sa în alegeri să renunțe la politica distructivă, așa cum aprecia însuși primul ministru politica economică de până acum a Guvernului, și să treacă la o politică constructivă. Combinatul "ROMAG" Drobeta trebuie să rămână pentru noi și viitorime pentru că fără el moare nu numai un oraș, moare însăși energetica nucleară românească.

Vă mulțumesc.

 
  Emanoil Dan Barbaresso - completare la intervenția domnului Romulus Raicu;

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Da. O să-i dau cuvântul domnului deputat Dan Barbaresso, care legat de chestiunea de la "ROMAG" are de făcut o completare și pe urmă îi dau cuvântul domnului deputat Neculaie Popa.

   

Domnul Emanoil Dan Barbaresso:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Îmi pare rău de desincronizarea pe care a avut-o domnul deputat de Mehedinți referitor la "ROMAG" . Dacă se interesa mai mult și îl durea de județul Mehedinți, ar fi văzut că Guvernul României a acordat banii necesari funcționării Uzinei de apă grea.

Nu fac decât să citesc scrisoarea de mulțumire a directorului general adresată.

"Stimate domnule deputat Dan Barbaresso,

Conducerea "ROMAG" ca și întreg colectivul al Uzinei de apă grea ține să vă mulțumească dumneavoastră și Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat pentru efortul pentru eforturile depuse pentru sprijinirea activității "ROMAG"-ului.

Vă mulțumim, de asemenea, pentru faptul de a ne fi mijlocit o întâlnire cu conducerea PNTCD-ului, cu domnul prim-ministru și directorul general al SRI-ului.

Director ing. George Nicolaescu"

Este autentică.

 
   

Domnul Petru Șteolea (din sală):

Când este datată și când au ajuns banii?

 
   

Domnul Emanoil Dan Barbaresso:

Banii care s-au dat până acum sunt 15 miliarde, urmând să se dea întreaga sumă. Uzina de apă grea nu se va închide.

 
  Neculai Popa - analiză critică a unui an de guvernare a actualei coaliții;

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Neculai Popa și urmează domnul deputat....

Un moment, să văd! Spuneți-mi, domnul deputat Nicolae Ionescu a venit? Nu. Domnul deputat Valeriu Tabără n-a venit. Domnul deputat Petru Șteolea, rămâneți pe listă, da?

Deci, după domnul deputat Neculai Popa urmează domnul deputat Petru Șteolea.

Vă rog.

   

Domnul Neculai Popa:

Domnule președinte,

Nu prea este în spiritul Regulamentului să se dea drept la replică. Fiecare să se înscrie la declarații politice așa cum este regulamentar. Deci, nu găsesc corecte aceste intervenții.

Deci, declarație politică.

Iată că s-a împlinit un an de la măreața victorie a actualei coaliții, un an de prosperitate, succese pe culmile înalte de proges și calitate a vieții, un an de răbdare și de așteptare.

De aceea, are dreptate românul când spune "să nu te duci cu sacul la coaliția mult lăudată".

Coaliția, timp de un an de zile, a avut o singură preocupare consecventă: menținerea cu orice preț la putere. Lipsa de strategie a unui program și a măsurilor concrete, corelate cu indecizia, șovăiala, nepriceperea, incompetența, clientelismul politic, sunt tot atâtea caracteristici ale actualei coaliții. Arta diversiunii, coroborată cu arta epurărilor politice, lipsa de vocație și de valoare, suplinite de atacul la persoană, răzbunările, împroșcarea cu noroi și căutarea acului în carul cu fân constituie instrumente de derută a opiniei publice.

Reforma nu merge pentru că ea este îngropată de Guvernul Ciorbea, lumina de la capătul tunelului refuză să se întrevadă. Revoluția, după 8 ani de zile, este pe cale de a fi compromisă. Interesul personal a ajuns suveran. Legea nu mai e lege.

Un an de experimente, un an de așteptări zădarnice, de fals și înșelăciune, de iluzii deșarte în care singura formă de relief evidentă este doar prăpastia dintre guvernanți și popor.

Dacă primii nu-și dau demisia există pericolul ca în prăpastie să ajungem cu toții. Intrebarea nu e când Guvernul își va depune mandatul sau dacă va fi demis, ci cât și ce se mai poate îndrepta? Cine va mai avea acest curaj extraordinar? Cu ce forțe și cu ce sacrificii?

Mass-media și opinia publică v-au sprijinit mai bine de un an și v-au spus-o tranșant, e timpul schimbării, nu schimbarea părului, și nu "schimbarea schimbării", ci schimbarea în bine cu ajutorul celei de-a treia forțe.

Presiunea socială, necazurile și neajunsurile vă cer imperios să aveți bunul simț și onoarea de a vă prezenta cel mai bun program de guvernare - demisia.

Presa, la unison, va adus la putere. Scrâșnelile, mârâielile și lamentările de pe ecranele televiziunii nu vă rezolvă problemele economice și sociale, nici durerile și necazurile poporului. Vă lipsesc specialiștii, tehnocrații, vă lipsește valoarea și dăruirea, sacrificiul și spiritul de echipă, chiar dacă v-ar antrena generalul Iordănescu.

Suntem sătui de vorbe goale și praf în ochi! Cerem în fiecare zi fapte. Dacă primează orgoliile de partid, interesele de grup și interesele personale, înseamnă că este călcat în picioare interesul național.

Domnilor guvernanți,

Nu ziarele și nici posturile de radio și televiziune trebuie să impună și să explice necesitatea remanierii, a schimbării în bine, ci populația.

Sunt de notorietate acțiunile care au bulversat societatea, declarațiile domnului Adrian Severin, apoi ale deputatului Corneliu Ruse, urmate de scandalul de la învățământ când liceenii au ieșit în stradă, ca și profesorii lor de altfel. Scandalul de la justiție, bancruta frauduloasă scoasă din lege, intenționat sau neintenționat. Scandal și la sănătate, nu mai sunt bani pentru medicamente compensate pentru spitale. Scandal la agricultură. Domnul Gavrilescu ară în Canada și seamănă în Atlantic ! Scandal la Industrie. Listele negre de lichidare a societăților comerciale făcute după ureche și, de asemenea, disponibilizările colective. Tichetele de masă - o nouă încercare de miruire cu sufertașul a populației. După lista celor 14-15.000 de specialiști și a celor 60 de miliarde de dolari promiși în campania electorală mai adăugați și 23 de milioane de nemulțumiți de tot ce se întâmplă în jurul lor.

Când va înțelege Guvernul că Parlamentul nu este o anexă a Executivului? S-au emis 130 de ordonanțe din care 70 de urgență. Opriți-vă, domnilor guvernanți, și dați ultima ordonanță, de schimbare a Guvernului. Triunghiul Bermudelor din coaliția guvernamentală și-a epuizat toate energiile făcând din tranziție un regim mai dur decât securitatea și comunismul din timpurile pe care le-am fi dorit de mult uitate.

Vă mulțumesc.

 
  Petru Șteolea - solicitare adresată Guvernului de a prelungi termenul de distribuire a cupoanelor pentru țărani până la 1 decembrie 1997;

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Petru Șteolea, care închide lista de astăzi.

   

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Intervenția mea are ca obiect o stare de lucruri creată în perioada actuală prin stadiul la care s-a ajuns în desfășurarea acțiunilor de distribuire a cupoanelor pentru agricultori în România. Am fost printre cei care ne-am opus acestei forme de sprijin paleativ a agriculturii românești, agricultorilor din România, fiindcă față de ceea ce însemna Legea 83, abrogată, acest paleativ a ajuns să acopere undeva 5 sau până la 8% din ceea ce înseamnă cheltuielile pentru înființarea unei culturi agricole în România.

Chiar dacă așa stau lucrurile și în ceea ce privește acest minim ajutor care se acordă agricultorului român, o dată că acțiunea se demara prea târziu, a doua fiindcă, ca orice acțiune de desfășurare și trebuia să aibă Guvernul României, să zic așa, de studiat experiența desfășurării și altor acțiuni de genul acesta, a unei guvernări anterioare, s-a ajuns ca pe linia unei birocrații, la aceste cupoane de agricultori să ajungă săptămâna trecută un procent de circa 64% din agricultorii români.

Este prea puțin. Chiar dacă este minor acest ajutor, accesul în momentul de față este solicitat de mai mulți agricultori. Sunt unii care au ajuns în faza de nepunere la punct a sistemului de utilizare să le vândă. Poate fi și acesta, un mic ajutor, care în starea de sărăcie care îl au ajung să-și completeze unele mici venituri. De la 126.000 de lei s-a ajuns să se vândă cu 40.000 de lei, cu 60.000 de lei, fiindcă n-a fost clar stabilit modul de utilizare, de către cine? De către agenții privați, prestatori de servicii în agricultură, persoane juridice. Trei săptămâni a durat până s-a pus la punct și această manieră de utilizare.

Faputl că, în final, se poate avea acces la motorină, se poate avea acces la ce înseamnă îngrășăminte chimice sau altceva. Și, fiindcă acesta este stadiul de desfășurare a acestei acțiuni și că prin ordonanța care s-a dat, termenele de încheiere a distribuirii sunt destul de apropiate, cer Guvernului României analizarea acestei situații și prelungirea termenului de distribuție până în 1 decembrie 1997, iar ca termen de utilizare să se aprobe, să se accepte termenul de 1 ianuarie 1998. De ce? Fiindcă și în această perioadă se poate găsi o utilizare a acestor cupoane, în ideea în care e nevoie de fertilizări parțiale în perioada de iarnă a culturilor de toamnă, e nevoie de alte lucrări în agricultura României.

Chiar acest minim care s-a acordat, este nevoie ca accesul la el să fie asigurat pentru toți cetățenii României, fiindcă sunt banii acestui popor, sunt banii bugetului statului român.

Deci, încă o dată, solicitarea mea merge spre adresa domnului prim-ministru, a Guvernului României de a prelungi termenul de distribuție până la 1 decembrie 1997 și a termenului de utilizare până la 1 ianuarie 1998.

Vă mulțumesc.

 
  Romulus Raicu - replică replică la chestiunea ROMAG-ului.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Deci, domnul deputat Romulus Raicu dorește o scurtă replică la chestiunea "ROMAG"-ului.

Vă rog.

   

Domnul Romulus Raicu:

Pentru corecta informare a dumneavoastră aș dori să fac următoarele precizări. Am fost de mai multe ori la Întreprinderea "ROMAG" , nu am făcut până în acest moment nici un fel de demersuri pentru că nu am dorit să transform această tribună într-o tribună electorală. Și, în urma discuțiilor avute cu directorul de la "ROMAG" am lăsat ca să rezolve cei care sunt la putere această situație. Numai în ultimă instanță când domnia sa mi-a dat nota cu datele pe care eu vi le-am prezentat în săptămâna trecută, numai atunci am intervenit la tribună. Nu am vrut nicicum să fac propagandă electorală de la acest microfon.

Faptul că s-a rezolvat parțial în acest moment, din câte am discutat și cu domnul președinte de ședință, domnul Chiliman, parțial problema financiară a Combinatului, nu înseamnă că este chestiunea definitiv rezolvată.

Deci, ea trebuie să rămână în atenția noastră și Guvernul trebuie să urmărească să rezolve până la capăt această problemă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Cu aceasta, programul aprobat pentru cele 50 de minute de intervenții diverse ale deputaților s-a încheiat și va urma să continuăm ședința cu celelalte puncte aflate pe ordinea de zi.

 
Dezbateri asupra proiectului de Lege privind procedura lichidării judiciare a băncilor.  

O să rog liderii de grupuri să ia măsuri pentru asigurarea cvorumului de lucru și reamintesc faptul că la ora 11,30-11,45 avem un număr de voturi finale asupra unor legi cu caracter ordinar sau organic.

O să vă rog să aveți puțină răbdare să îi chemăm și pe colegii care mai sunt pe afară, în sală.

Îl rog pe domnul secretar Mitrea să vină, ca să putem verifica cvorumul.

O să rog serviciile tehnice, dacă mă aud, să aprindă luminile aici, în sală, pentru că e o chioreală care e complet anormală și, dacă e vreun incident tehnic, să ne anunțe măcar...

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă anunț că din totalul celor 343 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări 257, sunt absenți 86, din care 30 participă la alte acțiuni oficiale. Cvorumul prevăzut de art. 128 din Regulamentul nostru este întrunit. Vom intra în ordinea de zi și urmează să luăm în dezbatere inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi.

Vă reamintesc și-i rog pe liderii de grupuri, pe viceliderii de grupuri parlamentare să ia toate măsurile necesare pentru ca la ora 11,30, când vor avea loc voturi finale asupra mai multor proiecte de legi organice, ordinare mi se pare că sunt numai două, deocamdată, trebuie să asigurăm o prezență cât se poate de bună.

Deci, intrăm în proiectul de lege care are un titlu cam complicat: "Proiect de Lege privind procedura lichidării judiciare a băncilor".

Din partea inițiatorului, de la Ministerul Finanțelor, dacă este cineva? Poftiți să susțineți scurt proiectul. Dacă nu doriți să-l susțineți... Deci, inițiatorul nu dorește să ia cuvântul.

Din partea comisiilor sesizate în fond, au fost două comisii care au elaborat un raport comun, domnul deputat Traian Decebal Remeș. Vă rog.

   

Domnul Traian Decebal Remeș:

Comisia pentru buget, finanțe și bănci împreună cu Comisia juridică, de disciplină și imunități au dezbătut și au întocmit un raport comun pentru acest proiect de lege. Propunem să fie supus dezbaterii și să fie aprobat, cu amendamentele pe care cele două comisii le-au înaintat.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, cele două comisii - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități și-au exprimat punctul de vedere.

Dacă în cadrul dezbaterilor generale dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Ana.

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Distinse doamne,

Distinși domni,

Suntem chemați să analizăm, astăzi, cea de-a treia lege specială din domeniul relațiilor bancare. Această Lege privitoare la procedurile de lichidare judiciară a unei societăți bancare apare în mod necesar ca o prelungire a Legii privind Banca Națională a României, deci Banca Centrală, banca de emisiune și "banca-mamă" cum i se mai spune, cea de-a doua lege pe care am finalizat-o cu multă bunăvoință din partea tuturor, joia trecută, chiar peste programul de lucru stabilit.

Legea la care ne vom referi astăzi și pe care, cu atenție, o vom dezbate, este o prelungire și, în același timp, o precizare a cadrului deja instituit în România, privind lichidarea judiciară a societăților comerciale, cadru care s-a instituit prin Legea nr. 64/1995, un cadru expres avut în vedere pe fondul prevederilor Codului Comercial Român, cod comercial care, de altfel, a stat și la baza inițierii și punerii în aplicabilitate a prevederilor Legii nr. 31, Legea generală privind societățile comerciale.

Partidul Democrației Sociale din România, în cadrul comisiilor reunite, considerăm că și-a adus contribuția la îmbunătățirea proiectului inițial, prin amendamentele pe care domniile voastre le aveți în față și, în felul acesta, de la început, declară că va vota pentru acest proiect de lege, evident, cu amendamentele la care m-am referit și, de asemenea, cu eventualele amendamente care, cu bunăvoința noastră, vor fi discutate și acceptate acum.

Evident că această lege se impune, după cum s-a impus concretizarea tuturor relațiilor nou apărute pe scena României în ultimii 7 ani în domeniul bancar, așa cum s-a motivat amendarea Legii nr. 34, respectiv Legea nr. 33 privind societățile bancare. În economia de piață, evident, apar societăți comerciale, apar instituții financiare, dar tot așa cum apar, pot să ajungă în situația în care, datorită unor condiții de conjunctură, sau unor condiții de rău management, să intre în zona de lichidare.

Ceea ce este important și ceea ce prin lege definim, așa cum de fapt am definit și prin Legea nr. 64, este zona prefalimentului, adică zona în care o societate comercială, în cazul nostru banca, trebuie să ia măsuri în vederea redresării. Numai în condițiile în care ea nu se poate redresa, deci această zonă a prefalimentului nu este benefică, atunci se trece la lichidarea judiciară pe care legea aceasta o instituie în condiții speciale, pe care, evident, trebuie să le avem în vedere în sfera relațiilor bancare.

Iată, aceste argumente, inclusiv cele stabilite deja prin legea adoptată de noi cu privire la organizarea și funcționarea Băncii Naționale, atribuie acesteia - Băncii Naționale, un rol superior celui pe care l-a avut până în prezent, atât în ceea ce privește supravegherea activității bancare, dar mai ales în ceea ce privește urmărirea principiului fundamental, acela al prudențialității și, în consecință, avizarea intrării în zona de prefaliment și de lichidare judiciară a băncilor înființate pe teritoriul României.

Cu aceste puține gânduri, ne alăturăm tuturor celor care sunt favorabili adoptării acestui nou cadru legislativ în România.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. În cadrul dezbaterilor generale, dacă mai dorește cineva să ia cuvântul? Nimeni.

Deci, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii, nr. crt. 1 din raport. Dacă sunt intervenții?

Domnul deputat George M. Șerban și domnul deputat Mitică Bălăeț, după aceea. Vă rog.

 
   

Domnul George M. Șerban:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă propun ca în sensul modificării făcute de comisie, de a se da o definire clară conținutului textului de lege, prin trecerea de la formula "lichidare judiciară" la formularea concretă a termenului de "faliment", titlul legii să fie: "Lege privind falimentul băncilor". Asocierea cuvintelor "procedură" și "faliment", având în vedere că falimentul este deja o stare procedurală, duce oarecum spre pleonasm și o formă de adresare directă este apropiată și cu cea stabilită în Legea falimentului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Bălăeț.

 
   

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Observația mea privește imprecizia termenului final din titlul legii și anume "... falimentului băncilor". Acest plural este nepotrivit aici, pentru că ne duce cu gândul la ideea de faliment a băncilor în general, a tuturor băncilor, ceea ce este incorect din punct de vedere lingvistic și confuz din punct de vedere logic.

Falimentul, noi știm că este de mai multe feluri, și printre altele există și un "faliment bancar". Deci, există în uzul general al limbii, "faliment moral", "faliment agricol", despre care se pare că va discuta Senatul, "faliment industrial", despre care probabil va discuta Camera Deputaților și am putea pune, ca să vedem insolvabilitatea, pentru a ne exprima în termenii acestei legi, termenului folosit, ar trebui să luăm seria ca atare..., "faliment industrial" - faliment al industriilor. Sigur, adevărul ar putea să fie de partea cealaltă, dar referința concretă din punct de vedere lingvistic este la adjectiv, la felul falimentului și nu la obiectele la care se referă ca atare.

Deci, eu propun: "Lege privind procedura falimentului bancar" și nu "... al băncilor" și veți vedea, atunci când vom discuta și art. 1 al legii, că acolo, insolvabilitatea termenului propus aici este și mai clară, și mai evidentă și o vom discuta la fața locului.

Deocamdată, mă opresc la această observație și propun, deci, acest mic amendament: "Lege privind procedura falimentului bancar".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Domnul deputat Kovacs.

 
   

Domnul Kovacs Csaba Tiberiu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sigur, amendamentul propus mai înainte, de la acest microfon, este susceptibil de unele discuții.

După părerea mea, amendamentul propus în raportul comun de către comisii, respectiv de a da titlul acestei legi de maniera aceasta: "Lege privind procedura falimentului băncilor" comportă, în primul rând, două aspecte. Deci, primul aspect vine cu o modificare, și dacă doriți, cu o clarificare față de textul inițiatorului, care vorbește de o "Lege privind procedura lichidării judiciare a băncilor".

Este, după părerea mea, corectă poziția adoptată de comisii în raportul comun, pentru că o anumită perioadă de timp a existat și mai există reticență în România în a nu folosi acest termen al "falimentului". A înlocui termenul de "faliment" cu acela de "lichidare judiciară" nu este o soluție fericită, după părerea mea, pentru că într-o economie de piață, falimentul este un lucru normal.

Prima dată când am văzut acest lucru în Statele Unite ale Americii, acolo există chiar instanță pentru faliment, deci, acele bankruptey care înseamnă ceva normal, pe când la noi încă există acea reticență că dacă vorbești de faliment, totul este pierdut, ori nu este așa. Este o procedură care este foarte bine pusă la punct, însă trebuie să distingem aici că nu este vorba de un sistem, deci, dacă titlul legii este "... privește procedura falimentului băncilor", aceasta nu înseamnă că, în mod automat, privesc o falimentare în perspectivă a băncilor. Folosirea pluralului este justificată, pentru că, de fapt, numesc procedura falimentului.

Deci, părerea mea este că o schimbare în sensul "falimentului bancar" nu redă acea noțiune. Sigur că putem face o discuție: câte feluri de falimente ar putea exista, dar, în această lege se urmărește un singur gen de faliment.

Or, din această perspectivă, eu consider că textul comisiei este corect. Deci, numai din punct de vedere lingvistic am putea pune în discuție aspectul. Din punct de vedere juridic, "Lege privind procedura falimentului băncilor", după părerea mea, exprimă conținutul acestei legi în mod corect.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Comisia? Domnul deputat Remeș.

 
   

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Noi rămânem la punctul de vedere exprimat în amendamentul comisiilor.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îl întreb pe domnul deputat George Șerban dacă-și păstrează punctul de vedere?

Vă rog, domnule deputat George Șerban.

 
   

Domnul George M. Șerban:

Deci, nu aș vrea să se înțeleagă că domnul deputat Kovacs a înțeles greșit.

Eu nu am susținut eliminarea termenului de "faliment". Dimpotrivă. Sunt de acord că trebuie să existe referirea la "...falimentul băncilor" și nu "... falimentul bancar", cum s-a propus aici. Este vorba numai de eliminarea cuvântului "procedură", așa cum am explicat, "falimentul" fiind o stare procedurală. Deci, opinia mea era că titlul corect, și pentru limba română, ar fi "Lege privind falimentul băncilor".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Bălăeț, doriți să interveniți? Da, vă rog.

 
   

Domnul Dumitru Bălăeț:

Părerea mea este că problemele lingvistice nu trebuie neglijate, ci trebuie corelate în vederea ansamblului legii.

Să ne gândim că joia trecută, noi am adoptat o Lege a activității bancare, nu? Și acum, dacă titlul rămâne așa, ce facem cu art. 1, care prezintă situația aceasta, de confuzie generalizată, la nivelul întregului articol? "Băncilor legal constituite în România", când ar fi trebuit să fie "unei bănci", "... aflate în stare de insolvabilitate... li se aplică...", când ar fi trebuit să fie "... aflată în stare de insolvabilitate i se aplică procedura falimentului, instituită prin această lege".

Punerea la plural implică toate băncile din România și art. nr. 1, care pleacă de pe această pistă greșită, ori este vorba de o reflectare a unei realități, fără să vrei, pentru că, aici ori li se aplică, de către altcineva, așa cum noi, sub amenințarea Guvernului, și Guvernul, la rândul lui, presat de către Banca Mondială și F.M.I., am trecut la votarea de urgență a acestei legi, și atunci este clar că li se aplică din afară, sau înțelegem că este vorba de un blestem al băncilor, pentru că ele, la rândul lor, au falimentat economia națională. Și, aș vrea să vă atrag atenția să procedăm, cel puțin lingvistic, la o exprimare corectă, pentru a nu se ajunge la astfel de confuzii. Și, vă cer insistent să supuneți la vot, la un vot de observanță generală a tuturor deputaților, care pot să vadă concret pe text, inadecvarea termenului "băncilor" pentru această chestiune și necorelarea lui cu realitatea legii, cu desfășurarea ei pe articole și cu legea anterioară pe care am votat-o tot noi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Dumneavoastră ce propuneți? Ce propuneți ca titlu? Deci, textul care-l propuneți pentru titlu, vă rog...

 
   

Domnul Dumitru Bălăeț:

Textul care-l propun pentru titlu..., deci mențin ceea ce a făcut comisia: "Lege privind procedura falimentului bancar". Este clar și mi se pare absolut obligatoriu din punctul de vedere al exprimării corecte.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Ana.

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

Stimați colegi,

Evident că, dacă analizăm amendamentul propus de domnul deputat Bălăeț, și spunem "falimentul bancar", ne gândim la un sistem, ori nu sistemul este falimentar, ci o verigă a sistemului, adică o bancă, așa cum în Legea pentru reorganizarea și lichidarea judiciară a societăților comerciale, nu a comerțului, în general, sau a industriei în general, ci a societăților comerciale, ne-am referit la o entitate. Ce se întâmplă cu acea entitate, cu acea societate, ce se întâmplă cu acea bancă, care ajunge să fie luată în această zonă a falimentului și, cum spuneam, întâi, a prefalimentului?

Pe de altă parte, trebuie să ne gândim și să analizăm că insolvabilitatea unei societăți comerciale, în speță a unei bănci, reprezintă pierderea capacității sale de a face față obligațiilor exigibile a datoriilor la termen. Această insolvabilitate, această incapacitate poate fi temporară, atunci când vorbim de goluri temporare ale trezoreriei, și poate fi cronică, iată, atunci când trebuie să discutăm despre prefaliment și faliment.

În această situație, în cadrul comisiilor, sigur că am analizat, zic eu, cât am putut, pe toate fețele, aceste aspecte de natură profesională, economică și juridică și am dat acest contur. Mai departe, este vorba nu de falimentul pur și simplu, ci de procedura falimentului. De ce? Fiindcă falimentul în sine are aceste două momente: prefalimentul și falimentul. Și atunci, este firesc să avem în vedere această expresie: procedura falimentului și nu, de la început, brutal, falimentul.

Pentru aceste motive, sigur că noi, în comisie, am adoptat textul pe care domniile voastre îl au în față.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia rămâne la punctul de vedere anterior exprimat.

Sunt două amendamente. Amendamentul domnului deputat George Șerban, eliminarea cuvântului "privind". Îl mențineți sau renunțați la el?

 
   

Domnul George Șerban (din sală):

Da.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci vă rog foarte mult, rog colegii deputați să-și ocupe locurile și să fie atenți.

Voi supune la vot acest prim amendament, deci eliminarea cuvântului "privind" din titlul legii, la nr.crt.1 din raport, amendamentul comisiei.

Voturi pentru? 3 voturi pentru. Amendamentul a căzut.

Amendamentului domnului Dumitru Bălăeț îl supun după propunerea comisiei. Deci am rugămintea să fiți atenți și să vă ocupați locurile în sală. Deci supun titlul legii, în formularea comisiei.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat titlul legii, în formularea comisiei, nr.crt.1 din raport.

Art.1, nr.crt.2 din raport. Intervenții? Nu sunt.

Domnul deputat Dumitru Bălăeț. Vă rog.

Rog liderii de grupuri să asigure prezența în sală a colegilor care se află în clădire, în diverse alte locuri.

 
   

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Stimați colegi deputați,

Am în față și textul proiectului de lege venit de la Guvern și textul comisiei și, comparabile amândouă, din amendamentele comisiei, nu se vede art.2, unde nu s-a făcut o observație, dar vreau să spun că, în mod necesar, la art.2, se revine la situația normală. Este vorba de o criză a unei bănci, și nu a băncilor, în general și este absolut necesar ca art.1 să fie corelat cu art.2 și formularea să fie la singular, pentru că, deși în titlu nu ați acceptat amendamentul meu, mergem și pe o formulare șchioapă, multe legi sunt șchioape în România și în formulare, dar nu are importanță. Deci amendamentul ar fi "Unei bănci," neapărat virgulă, pentru că aici avem o apoziție "legal constituite în România", iar virgulă, "aflată în stare de insolvabilitate", tot virgulă, "i se aplică", deci la singular, "procedura falimentului, instituită prin prezenta lege". Propun, deci, să corelăm art.1 cu art.2, care prevede că banca nu a onorat integral, în formularea dată de domnul Bercea și în formularea venită de la Guvern "o bancă". Deci trebuie să mergem, neapărat, pe singular, pentru a se înțelege că nu este vorba de totalitatea băncilor din România, ci o bancă, precum se întâmplă, cade într-o criză de insolvabilitate și ajunge în stare de prefaliment, de faliment și postfaliment.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Kovács.

 
   

Domnul Kovács Csaba Tiberiu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Deci, de principiu, eu nu sufăr de mania contrazicerii și eu aș dori ca să evit o dispută de ordin lingvistic cu domnul deputat Bălăeț.

Este cert că, din punct de vedere lingvistic, dumnealui are dreptate, însă, din punct de vedere juridic, nu o dată, se întâmplă, și cei care sunt avocați pledanți cunosc acest aspect, de multe ori trebuie să argumentezi și să urmărești, inclusiv și în mod principal, intenția legiuitorului. Este un lucru frecvent, în toate sistemele judiciare și, sub acest aspect, trebuie să facem o distincție între ceea ce se reglementează în art.1 al legii și ceea ce se reglementează în art.2 al legii.

În art.1 al legii, avem de-a face, de fapt, cu un enunț de principiu, respectiv această procedură a falimentului se statuează în art.1, că se aplică tuturor băncilor. Deci nu există o categorie de bănci, avem mai multe categorii de bănci, nu există o categorie de bănci, care ar fi exceptată de la aplicarea acestei proceduri. În ceea ce privește art.2, de data aceasta, vin și concretizez ce se întâmplă când aplic această procedură pentru un caz particular concret, pentru o bancă. Deci, pentru o bancă, în prticular, se aplică procedura atunci când sunt îndeplinite condițiile de la a), b), c) și d). Dar aceasta nu contravine principiului general pe care l-am înscris în art.1, că această procedură se aplică tuturor băncilor. Deci, din acest punct de vedere, folosirea pluralului este pertinentă și are consecințe juridice deosebit de importante, pentru că aceasta trebuie să fie intenția legiuitorului de a aplica această procedură tuturor băncilor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Alte intervenții?

Domnul deputat Dumitru Bălăeț.

Din partea dreaptă:

Mai lasă! Dați-i legea acasă!

 
   

Domnul Dumitru Bălăeț:

Eu nu am nevoie, eu vreau ca, de această dispută, să profite majoritatea, domnilor, nu eu. Nu-mi reproșați mie. Aici este vorba de un articol hotărât enclitic, care implică băncile la modul total, dacă vrem să ne gândim corect. Și este clar că nu toate băncile legal constituite în România se află în stare de insolvabilitate, decât dacă li se aplică, din afară, un procedeu de faliment, probabil dorit în alte părți. Dar realitatea este că nu putem, din punct de vedere lingvistic, să admitem o asemenea formulare.

Îmi pare foarte rău de domnul Kovács, însă jurisdicția răspunde și de calitatea limbii, iar formularea la singular este o formulare corectă și din punct de vedere juridic, pentru că nu tuturor băncilor li se aplică, să spunem, în același timp, procedura de lichidare sau de faliment, ci acelora care intră într-o criză specifică de insolvabilitate.

Deci putem discuta și pe teren juridic și nu avem nevoie să introducem o formulare cu caracter absolut general, care privește, la modul acesta de formulare hotărâtă, cu articolul de tipul acesta, care este specific limbii române și care formulează foarte nuanțat exprimarea, nu avem voie să procedăm în felul acesta. Dacă vreți să procedați, nu aveți decât.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, trebuie să facem distincție între art.1 și art.2. Art.1 conține norma generală cu privire instituirea procedurii falimentului, ca urmare a constatării stării de insolvabilitate a unei bănci. Ca atare, exprimarea pe care comisia a dat-o o consider corespunzătoare. Art.2 vine, de acum, să particularizeze și să arate ce înseamnă starea de insolvabilitate și când se declanșează procedura falimentului, ca urmare a constatării acestei stări de insolvabilitate. Ca atare, eu vă propun ca, totuși, să mergeți pe textul propus de comisie, prin raportul de fond.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Bălăeț, vă mențineți amendamentul sau renunțați la el? Vi-l mențineți, da.

Deci vă supun spre aprobare amendamentul făcut de domnul deputat Dumitru Bălăeț, și anume ca, la art.1, tot textul să fie la singular: "unei bănci" ș.a.m.d. Evident, mergând pe text, însă, mai departe, cum a fost el amendat la comisie, la nr.crt.2.

Voturi pentru? Vă rog să numărați. 11 voturi pentru, insuficient pentru a trece.

Vă supun spre aprobare textul comisiei, nr.crt.2 din raport.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? O abținere.

S-a adoptat art.1, în formularea comisiei.

Art.2, preambul. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Lit. a), nr.crt.3 din raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Lit.b) - Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Deci primul alineat al art.2, în totalitate.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.2, nr.crt.4 din raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.2, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.I, titlul.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.I, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul cap.II, nr.crt.5 din raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.3, preambul. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Lit.a).

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Lit.b), nr.crt.6 din raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Lit.c), nr.crt.7. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pentru lit.d), e), f), g) și h), intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.3, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.4, nr.crt.8. Intervenții?

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Vă rog.

Deci suntem la nr.crt.8.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Aș vrea să ne explice comisia ce a înțeles atunci când a spus, dacă hotărârile tribunalului sunt definitive și executorii, cum mai pot fi ele atacate cu recurs?

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Remeș.

 
   

Domnul Decebal Traian Remeș:

La discuția în cadrul comisiilor, s-a vorbit că poate să fie legiferată, ulterior, o cale de atac deasupra tribunalului. Pentru acest lucru, s-a introdus amendament, la art.4, completarea să nu mai trebuiască să venim cu modificarea legii acesteia, ci în condițiile legii, funcție de căi de atac permise deasupra tribunalului, să prevedem, pentru o lege viitoare, posibilitatea mergerii în recurs. Acesta a fost punctul de vedere al comisiilor și de aceea apare această adăugire.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Vă rog.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Eu vă propun să fie eliminată partea finală a acestui alineat, adică sintagma "în condițiile legii ele pot fi atacate cu recurs". În situația în care, printr-o lege ulterioară, se va veni și se va institui o nouă cale de atac, sigur că textul respectiv va fi modificat implicit, dacă nu chiar expres, prin legea respectivă, însă nu putem spune că, în momentul în care hotărârea este definitivă și executorie, va mai putea fi atacată cu recurs. Deci să se rețină: o lege ulterioară poate să modifice, implicit sau expres, acest text.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

O să las comisia să discute și cu ...

Domnul deputat Remeș.

Vă rog.

 
   

Domnul Decebal Traian Remeș:

Avem aici un text din care ne-am inspirat, este vorba de Ordonanța nr.58, ordonanța de urgență. Vă citesc art.7, care sună în felul următor: "Hotărârile tribunalului sunt definitive și executorii. În condițiile legii, ele pot fi atacate cu recurs".

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Dacă s-a spus o prostie o dată, nu trebuie s-o repeți!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Rog pe domnul deputat Kovács să-și spună punctul de vedere, după care inițiatorul și comisia, din nou.

Vă rog.

 
   

Domnul Kovács Csaba Tiberiu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Există o regulă, în justiție: în momentul în care o hotărâre a tribunalului se declară a fi definitivă, este un lucru, ea ar mai putea fi susceptibilă de anumite modificări, dar, în momentul în care îl declari executoriu, atunci înseamnă că am închis capitolul. Termenul de "executoriu" înseamnă că, de fapt, am încheiat toate posibilitățile de a mai umbla pe calea unor căi de atac, la o asemenea hotărâre judecătorească. Deci, dacă este executorie, aceasta are, ca o consecință principală, faptul că se poate solicita executarea și, dacă executarea de bunăvoie este refuzată, se poate merge pe calea executării silite. Dacă am ajuns și la executare silită, înseamnă că, în acest mod, după ce am desăvârșit și executarea silită, acest capitol, din punct de vedere juridic, este încheiat. Ori, nu am înțeles această corelare, chiar dacă ea apare în ordonanța de urgență. Deci, dacă inițiatorul are, aici, o altă explicație, pentru că inițiatorul, în proiectul depus, nu a folosit, deci nu a introdus acest text de completare. Deci art.4, în varianta inițiatorului, sună doar așa: "Hotărârile tribunalului sunt definitive și executorii". Aici nu se poate invoca nici o obiecție, însă, cu această completare, doar pentru faptul că apare într-o ordonanță de urgență, eu, personal, nu i-am văzut rațiunea și, sigur, dacă există alte explicații, ele pot fi date, dar, în această formă, este un mare semn de întrebare.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Ce propuneți, aveți un amendament? Sigur, este un semn de întrebare, dar ...

 
   

Domnul Kovács Csaba Tiberiu:

Practic, eu am lăsat deschisă această discuție. În cazul în care există alte explicații, care sunt pertinente, le ascultăm și, în funcție de aceasta, o să vedem, dacă nu, textul inițiatorului mi se pare corect.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea inițiatorului și pe urmă comisia.

Vă rog. O să vă rog să vă prezentați, nume, funcție, minister.

 
   

Doamna Rodica Boeriu:

Mă numesc Rodica Boeriu, consilier juridic în Ministerul Justiției.

Textul propus considerăm că este corespunzător dispozițiilor legale prevăzute în Codurile de procedură civilă și în toate celelalte legi cu caracter civil. Orice hotărâre a unui tribunal poate fi declarată prin lege, definitivă și executorie. Deci a parcurs o cale de atac. În momentul în care, prin aceeași lege, i se dă și dreptul de recurs, adică poate fi atacată și cu recurs, hotărârea devine și irevocabilă. Deci nu s-a dorit ca să se respecte cele două grade, de fapt trei grade de jurisdicție din Civil, nu s-a dorit să se mențină textul inițial, potrivit căruia hotărârile tribunalului sunt definitive și executorii. Ele, în situația în care legea prevede că pot fi atacate cu recurs, sunt atacate cu recurs și soluția devine irevocabilă.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci ce propuneți dumneavoastră?

 
   

Doamna Rodica Boeriu:

Propunem menținerea textului comisiei.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci propuneți menținerea textului comisiei.

Comisia?

 
   

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnilor colegi, mărturisesc că îmi este destul de dificil să intru între părerile a doi sau mai mulți juriști și îmi pare rău de lipsa prezenței colegilor mei de la Comisia juridică, situație pentru care, având votul comisiei, ne păstrăm amendamentul, așa cum a reieșit el la plenul celor două comisii.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci inițiatorul este de acord cu formularea comisiei.

Vă mențineți amendamentul, domnule deputat Gaspar? Da? Deci dumneavoastră propuneți eliminarea. Da.

Atunci, vă voi supune spre aprobare prima frază, la acest articol, fraza care este și în textul inițiatorului și, pe urmă, cea de a doua s-a propus eliminarea ei, deci o supun separat la vot.

Deci, pentru prima frază, voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

A doua frază, s-a propus eliminarea ei.

Voturi pentru eliminare? 15, insuficient pentru a trece.

Deci vă supun spre aprobare fraza a doua, în formularea comisiei și agreată de inițiator.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

S-a adoptat și fraza a doua.

Art.4, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Adoptat.

Art.5, nr.crt.9 din raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.6, nr.crt.10 din raport.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.7, nr.crt.11 din raport. Intervenții?

Da, vă rog.

Din partea inițiatorului.

 
   

Doamna Rodica Boeriu:

La art.7, la lit.a), pentru acuratețe juridică și ortografie corectă...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sunteți pe textul comisiei, însă?

 
   

Doamna Rodica Boeriu:

Da, sunt pe textul comisiei.

Deci la lit.a): "Examinarea activității băncii debitoare, în raport cu situația de fapt, întocmirea unui raport amănunțit asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la încetarea de plăți, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă", și nu "care le-ar fi imputabilă", că le este imputabilă activitatea lor sau lipsa de activitate, deci cu menționarea persoanelor "cărora le-ar fi imputabilă și supunerea", mai departe textul comisiei.

Și mai am o observație la lit.c): "de asemenea, introducerea la tribunal de acțiuni", deci pe textul comisiei, "de acțiuni pentru anularea actelor frauduloase", este o enumerare, de fapt, "încheiate de banca debitoare, în dauna drepturilor creditorilor, precum și a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operațiuni comerciale încheiate de banca debitoare". Deci "a unor operațiuni", și nu "a căror operațiuni", "a unor operațiuni încheiate de banca debitoare și a constituirii unor garanții acordate de aceasta".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Comisia este de acord.

Dacă mai sunt alte intervenții? Nu sunt.

Vă voi supune întregul art.7, cu amendamentele propuse. Deci unul este o corectură de limbă română, la lit.a) și, de asemenea, la c), făcute de inițiator.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.8, nr.crt.12. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.9.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.10, nr.crt.13. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.11, nr.crt.14. Deci, art.11 preambul. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Lit.a), nr.crt.15.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Lit.b). Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Lit.c), nr.crt.16. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc. (Doamna Rodica Boeriu, din partea inițiatorului, dorește o intervenție.)

Da, scuzați! Spuneți! La microfon doamnă, ca să se audă și să se consemneze în stenogramă.

 
   

Doamna Rodica Boeriu:

La lit.c) fraza se încheie cu "cel mai scăzut practicat pe piața bancară, nu "pe piață bancare".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

"Piața bancară".

Comisia? Este o eroare de dactilografie probabil. Alte intervenții nu sunt.

Voturi pentru cu această corectură, nr.crt.16. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Literele d) și e). Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Primul alineat în ansamblul său. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.2, nr.crt.17, eliminare. Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.3, nr.crt.18. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.11 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.II în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.III, titlul, nr.crt.19. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.12, nr.crt.20, primul alineat. Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.2. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.12 în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.13, nr.crt.21 din raport. Voturi pentru? Da, doamnă, vă rog, poftiți. Inițiatorul.

 
   

Doamna Rodica Boeriu:

În art.13, la pct.21 din raport propunem ca în loc de "Procedura de falimentare a unei bănci", pentru că această procedură nu este un scop în sine, să falimenteze băncile, propunem "Procedura falimentului unei bănci se pornește".... ș.a.m.d.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, deci atât. Comisia? De acord. Mai sunt alte intervenții? Nu sunt. Deci, cu această corectură, și anume fraza să înceapă cu "Procedura falimentului unei..." ș.a.m.d. textul.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.14, nr.crt.22. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Deci, primul alineat aprobat.

Alin.2, intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.14, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.15, preambul. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.15 lit.a), nr.crt.23. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Literele b), c) și d). Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.15, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.16. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.17. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Da, la art.17, vă rog, doamnă. Deci, este text nemodificat de comisie. Vă rog.

 
   

Doamna Rodica Boeriu:

Este text nemodificat de comisie, dar având în vedere că s-a modificat art.2...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, vorbiți în microfon ca să se audă.

 
   

Doamna Rodica Boeriu:

Având în vedere că s-a modificat art.2 alin.1 lit.a), deci, în sensul că "banca nu a onorat integral plățile creanțelor certe, lichide și exigibile", se impune această modificare și la art.17.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, spuneți exact cum să fie textul.

 
   

Doamna Rodica Boeriu:

"Banca Națională a României, în calitatea sa de autoritate de supraveghere bancară, va putea introduce cerere împotriva băncii față de care s-au aplicat măsuri de supraveghere și administrare specială care nu au condus la redresarea băncii aflată în situația de a nu fi onorat integral plățile", pentru că aici apare "în încetare de plăți".

Deci, prin înlocuirea termenului de "încetare de plăți" de la art.2 alin.1, lit.a) considerăm că se impune și aici modificarea.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, textul să fie: "la redresarea băncii aflată în situația de..."

 
   

Doamna Rodica Boeriu:

"...de a nu-și fi onorat integral plățile", sau "de a nu fi onorat plățile și căreia i s-a retras autorizația de funcționare."

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Comisia, vă rog să vă spuneți punctul de vedere cum să fie textul, și să vedem dacă mai sunt alte intervenții și după aceea supunem la vot.

 
   

Domnul Decebal Traian Remeș:

Ne însușim punctul de vedere pentru a corela cu articolele precedente.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, "la redresarea băncii aflată în situația de neonorare a plăților" , "de neonorare integrală a plăților".

Aici să fie " băncii aflate în situația de neonorare integrală a plăților și căreia...", curge textul mai departe.

Deci, alte intervenții nu sunt.

Voturi pentru, cu acest amendament? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.18. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.19 primul alineat, nr.crt.24. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.25. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.26. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.27. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Da, vă rog. Din partea inițiatorului.

 
   

Doamna Rodica Boeriu:

Exact. Deci, la art.19 alin.2, care devine alin.4, propunem înlocuirea sintagmei: "procedurii falimentare a băncii debitoare". În primul rând pentru că "procedura falimentară" are un sens peiorativ, are un sens negativist și nu este într-un limbaj juridic. "Începerea procedurii falimentului băncii debitoare va fi comunicată de îndată fondului de garantare", nu "procedura falimentară".

Și aceeași observație o am la art.20, deci, la pct.28, care urmează "privind începerea procedurii falimentare a băncii debitoare", deci, înlocuirea...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

"falimentare ..." cu "falimentului băncii..."

 
   

Doamna Rodica Boeriu:

... cu "falimentului băncii". Așa este și în titlul legii.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sigur, este o corectură necesară în text.

Supun votului nr.crt.27, ultimul alineat al art.19, cu acest amendament, agreat de comisie.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.19 în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.20, nr.crt.28 din raport, cu aceeași corectură, introducerea sintagmei "procedurii falimentului băncii".

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Da, vă rog. Doamna deputat Paula Ivănescu, chestiune de procedură. Vă rog.

 
   

Doamna Paula Ivănescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat vă propun o pauză de consultare înaintea votului de la 11,30.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă mulțumesc, mi-a spus și domnul deputat Sassu că dorește această pauză de consultare pentru grupul dumneavoastră, motiv pentru care, la ora 11,15-11,20 voi da această pauză pentru un sfert de oră.

 
   

Doamna Paula Ivănescu (din bancă):

Numai până ne ducem și ne întoarcem consumăm timpul.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, totuși am convenit să fie către 11,15, așa, mai stăm câteva minute și vă dau pauza respectivă.

Continuăm cu nr.crt.29 din raport. Intervenții dacă sunt? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.30 din raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.III, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

În acest moment dau pauza cerută de Grupul parlamentar al Partidului Democrat. Rog însă ca la ora 11,30, liderii de grupuri, viceliderii de grupuri să ia toate măsurile necesare pentru asigurarea prezenței și a bunei desfășurări a voturilor care vor avea loc, voturi finale, după care, evident, vom continua cu dezbaterea acestui proiect de lege.

- după pauză -

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Rog Grupul parlamentar al Partidului Democrat, care a cerut această întrerupere, să vină în sală, pentru că dânșii mai sunt de venit. Toate celelelalte grupuri au făcut o mobilizare cât se poate de bună.

Onorați colegi,

O să vă rog să vă ocupați locurile în sală pentru ca să putem trece la voturile finale programate pentru ziua de astăzi.

Deci, rog să vă ocupați locurile în sală! Rog să-i lăsați pe domnii miniștri să poată să fie și dânșii atenți la ce se votează.

 
Supunerea la votul final și adoptarea următoarelor proiecte de lege:  

Onorați colegi,

Trecem la votul final asupra unui număr de 5 proiecte de lege. Eu vă propun votul deschis și trecem la primul vot, asupra proiectului de Lege privind Statutul Băncii Naționale a României, lege cu caracter ordinar.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate fost adoptat acest proiect de lege. (Aplauze.)

Proiectul Legii activității bancare, tot o lege cu caracter ordinar.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Deci, au fost adoptate două legi cu o importanță deosebită și trecem la următoarea.

Este vorba de raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.40/1997 pentru modificarea și completarea Legii nr.31/1990 privind societățile comerciale, o lege care are un caracter organic.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu 2 abțineri a fost adoptat și acest raport al comisiei de mediere.

Trecem la raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii arendării, nr.16/1994. Este o lege cu caracter organic și vă supun spre aprobare acest raport.

Voturi pentru? Vă rog să numărați!

Deci, 169 pe partea dreaptă plus 10 pe partea stângă egal 179 de voturi pentru. (Aplauze.)

Vă rog. Voturi împotrivă? Și vă rog să le numărați.

93 pe partea stângă, plus două, deci, 95 de voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să verificați dacă sunt.

Deci, 8 abțineri.

A fost adoptat acest raport al comisiei de mediere cu 179 de voturi pentru, 95 împotrivă și 8 abțineri, referitor la o lege cu caracter oraganic.

Ultima lege: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.42/1997 cu privire la îmbunătățirea protecției sociale pentru persoanele care și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă și pentru urmașii celor care au decedat ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluției anticomuniste din decembrie 1989, ori în legătură cu evenimentele revoluționare din decembrie 1989. Este tot o lege cu caracter organic.

Vă supun spre aprobare acest proiect de lege.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu 2 voturi împotrivă și 2 abțineri a fost adoptat și acest proiect de lege.

Vreau să vă mulțumesc pentru prezența pe care ați asigurat-o pentru acest vot final.

Continuarea dezbaterilor asupra proiectului de Lege privind procedura lichidării judiciare a băncilor (Încheierea dezbaterilor. Amânarea votului final.)  

Continuăm cu proiectul de Lege privind procedura lichidării judiciare a băncilor.

Suntem la titlul cap.IV. Intervenții la titlul cap.IV? Nu sunt.

Voturi pentru?

S-a adoptat nr.crt.31 din raport.

Nr.crt.32 din raport, referitor la primul alineat. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Vă rog doamnă, poftiți. Inițiatorul.

Da, doamnă dacă este vorba de aceeași corectură... Vă rog poftiți la microfon și spuneți despre ce este vorba.

Îi rog pe colegii deputați să-și ocupe locurile în sală și să păstreze liniștea, pentru că mai avem până la pauză și sper să putem trece și această lege, da? Vă rog, doamnă. Inițiatorul.

   

Doamna Rodica Boeriu:

La pct.32 din raportul comisiei, referitor la art.58 alin.1, care se propune să devină art.22, pentru evitarea, în primul rând, a expresiei duble de "bănci falimentare" în aceeași frază și pentru evitarea sintagmei "ajunsă în încetare de plăți" sau "ajunsă în stare de faliment", propunem următorul text: "Tribunalul poate dispune ca o parte din pasivul băncii ajunsă în încetare de plăți să fie suportat de către membrii organelor de conducere - administratori, directori - și de cenzori, după caz, care au contribuit la falimentul acesteia prin una din următoarele fapte". Am mutat, pe de o parte, cratima, pentru că cenzorii nu fac parte din organele de conducere ale băncii, administratorii și directorii da, cenzorii nu.

Deci, cratima se mută după directori și textul urmează: "și de cenzori, după caz, care au contribuit la falimentul acesteia prin una din următoarele fapte."

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia?

(Doamna deputat Viorica Afrăsinei solicită să ia cuvântul.)

Da, de procedură. Imediat vă dau cuvântul.

Domnul deputat Emil Popescu. (Rumoare.) Așteptați un pic!

Am o rugăminte, onorați colegi. Dacă aveți de discutat cu colegii miniștri, vă rog frumos să o faceți pe culoare, în așa fel încât să nu deranjăm activitatea noastră aici, în plen.

Vă rog foarte mult să faceți acest lucru, pentru că este foarte mult zgomot și este o situație anormală. Nu putem să desfășurăm o ședință de plen de Cameră în aceste condițiuni.

Rog pe ceilalți colegi să-și ocupe locurile în sală, pentru a putea continua. Domnul deputat Emil Popescu, vă rog.

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor,

Comisia juridică este de acord cu propunerea făcută de inițiator, dar cu o mică schimbare care ni se pare importantă, și anume, nu sintagma "care au contribuit la...", ci "dacă au contribuit la...", pentru că schimbă complet sensul. Este o condiție care va trebui să fie demonstrată, angajarea acestei forme de răspundere a unei părți din pasiv a celui ce nu mai poate să facă plăți, această angajare de răspundere trebuie să fie făcută numai dacă acele persoane enumerate au contribuit cu adevărat la... Deci, trebuie schimbat, da? Sunteți de acord. Mulțumim.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Inițiatorul este de acord cu aceasta? Da.

Comisia? Sunteți și dumneavoastră de acord.

Deci, nr.crt.32.

Doriți să mai interveniți? (Se adresează doamnei deputat Viorica Afrăsinei.) Supun la vot și vă dau cuvântul imediat, da?

Deci, vă rog să fiți atenți. Vă supun la vot nr.crt.32 din raport cu amendamentele propuse de inițiator și de domnul deputat Emil Popescu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Am o rugăminte, dacă mai sunt persoane care doresc să discute cu domnii miniștri să o facă pe culoare.

Doamna deputat Viorica Afrăsinei. Vă rog frumos doamnă, aveți cuvântul.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule președinte de ședință,

De fapt intervenția mea era exact în sensul în care dumneavoastră ați anticipat și ați rugat sala să facă liniște. Deci, în temeiul art.128 din Regulament, voiam să vă rog pe dumneavoastră, în calitatea pe care o aveți, de conducător al acestei ședințe, să rugați colegii a face ordine în sală din respect pentru domnii invitați, din respect pentru noi înșine.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Este ceea ce încerc să fac pentru că o ședință a Camerei Deputaților trebuie să se țină în condiții normale de lucru, și nu în zgomot, gălăgie sau dezordine.

Lit.a). Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Lit.b), nr.crt.33 din raport. Intervenții? Da, inițiatorul vă rog.

 
   

Doamna Rodica Boeriu:

La pct.33 din raport, la art.58 alin.1 lit.b), devenit art.22, se propune eliminarea cuvântului "debitoare", adjectivul de pe lângă substantivul "bancă", numai la lit.b). Dar strictă legătură cu această eliminare au și lit.e) și f).

Deci, propunerea noastră este ca pct.33 să se completeze cu eliminarea cuvântului "debitoare" și de la lit.e) și f).

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia este de acord? Da? Bun.

Deci, cu această observație - cuvântul "debitoare" să fie eliminat și de la lit.e) și f), ulterior -, vă supun spre aprobare numărul curent 33 din raport.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct. c), d), e), f) și g), cu eliminarea cuvântului "debitoare" de la e) și f), dacă mai sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Primul alineat în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.2. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Eu o să iau articolele cu numerele care sunt aici, renumerotarea este trecută în raport.

Deci, art.58, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.59, numărul curent 34 din raport. Este vorba de renumerotare numai.

Intervenții? Nu sunt.

Inițiatorul. Vă rog, doamnă.

 
   

Doamna Rodica Boeriu:

Intervenția privește deopotrivă pct.34, 35 și 36. Deci, la toate cele trei articole, a căror renumerotare se propune în raport, 23, 24 și 25, trimiterea la art.58 alin.1 din proiectul de lege trebuie înlocuită cu trimitere la art.22 din legea care ....

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Evident, aceasta este o chestiune pe care o rezolvă Departamentul tehnico-legislativ, efectiv, e o corelare absolut necesară.

Dacă mai sunt alte intervenții? Nu sunt.

Numărul curent 34.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 35.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 36.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 37 din raport.

Intervenții? Da. Inițiatorul, vă rog.

 
   

Doamna Rodica Boeriu:

La pct.37 din raport, art.26 nou, se propune următorul text: "O procedură de faliment va fi închisă atunci când tribunalul a aprobat raportul final, toate fondurile sau bunurile din averea băncii falimentare au fost distribuite ...." și așa mai departe.

Solicităm ca începutul textului să fie următorul... Pentru acuratețe juridică și pentru certitudine juridică nu vorbim de o procedură ipotetică. Aici, noi reglementăm procedura existentă. Și atunci, am începe cu: "Procedura falimentului va fi închisă atunci când tribunalul a aprobat raportul final, toate fondurile sau bunurile din averea băncii debitoare au fost distribuite și fondurile nereclamate au fost ...." și așa mai departe, până la sfârșitul articolului.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, propuneți înlocuirea lui "falimentare" cu "debitoare"? "Procedura", am înțeles, dar propuneți și înlocuirea "băncii falimentare" cu "băncii debitoare".

Comisiile? De acord.

Deci, începe cu "procedura" și acolo unde apare "băncii falimentare" devine "băncii debitoare".

Dacă mai sunt alte intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Capitolul IV, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul Capitolului V.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.62, numărul curent 38 din raport.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.63, numărul curent 39 din raport.

Intervenții? Da. Inițiatorul, vă rog.

 
   

Doamna Rodica Boeriu:

Propunem, în locul textului de la pct.39 din raport, următorul text: "Procedurile de reorganizare și lichidare judiciară a băncilor, deschise până la data intrării în vigoare a prezentei legi, - deci nu până la data punerii în aplicare a prezentei legi; e vorba de procedurile prevăzute în legea veche, care sunt de reorganizare și lichidare judiciară așa s-au chemat până în momentul adoptării acestei legi - vor fi continuate și închise, în condițiile Legii nr.64/1995 privind procedura reorganizării și lichidării judiciare, în forma publicată în Monitorul Oficial al României Partea I-a, nr.130 din 29 iunie 1995".

Este o dispoziție tranzitorie, și în textul propus de comisie se făcea un hibrid între titlul noii legi și o procedură care s-a aplicat până în momentul în care această lege urmează să intre în vigoare. De fapt, o dispoziție similară veți găsi și în art.IV din Ordonanța Guvernului nr.58/1997.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisiile?

Am o rugăminte: să vă puneți de acord textul, împreună cu inițiatorul.

 
   

Domnul Traian Decebal Remeș:

Comisiile sunt de acord cu propunerea inițiatorului, dar în final, datorită faptului că a apărut între timp și o ordonanță de urgență care a modificat și completat legea, după tot ce a spus doamna să scriem: "cu modificările ulterioare" și așa să încheiem acest articol.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

De acord? Inițiatorul?

 
   

Doamna Rodica Boeriu:

Da, de acord.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. O să vă rog atunci, doamnă, să citiți dumneavoastră, pentru stenogramă, textul corect, ca să îl supun la vot. Textul convenit, da? Vă rog să poftiți la microfon, să citiți textul de la microfon pentru stenogramă, textul în forma convenită cu comisiile.

 
   

Doamna Rodica Boeriu:

Art.28 nou, fostul art.63: "Procedurile de reorganizare și lichidare judiciară a băncilor, deschise până la data intrării în vigoare a prezentei legi, vor fi continuate și închise, în condițiile Legii nr.64/1995 privind procedura reorganizării și lichidării judiciare, cu modificările și completările ulterioare".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisiile? De acord.

Alte intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.64. numărul curent 40 din raport.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Și ultimul articol - art.65, numărul curent 41 din raport.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Capitolul V, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Este o lege cu caracter ordinar și în momentul de față noi nu avem cvorumul pentru a o supune votului final. Eu propun votul final pentru ziua de joi, la ora 10,00-10,30, în funcție de cum o să putem să avem cvorumul pentru vot final.

În acest moment dau o pauză.

La ora 13,30 ne revedem pentru a continua cu proiectele de lege de pe ordinea de zi.

După pauză

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnelor și domnilor deputați,

Rog Grupul parlamentar PUNR, care sper că nu este chiar în grevă parlamentară, să își trimeată reprezentanții în sală, lucru valabil și pentru alte grupuri, ca să putem să ridicăm și mai mult actualul cvorum.

 
Informarea plenului Camerei Deputaților de către domnul deputat Marius Trifu privind demisia domniei sale din Comisia parlamentară pentru controlul aplicării Legii nr.42/1990.  

Continuăm ședința noastră de astăzi. Domnul deputat Trifu mi-a cerut cuvântul pentru o declarație. Vă rog.

   

Domnul Romeo Marius Trifu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Am cerut cuvântul pentru a anunța hotărârea mea de a demisiona din Comisia parlamentară pentru aplicarea Legii nr.42, cea privind situația revoluționarilor .... etc.

Motivele acestei hotărâri, acestei demisii, sunt mai multe. În primul rând, primul motiv este că Birourile permanente ale Camerelor nu au tratat, potrivit regulamentelor, constituirea și funcționarea acestei comisii - comisie specială, care însă trebuia constituită la fel ca și comisiile permanente ale Camerei. Pe cale de consecință, această comisie a fost lipsită complet de orice logistică și posibilitate concretă de a-și exercita activitatea. Deși, împreună cu un grup de colegi, în special din Camera Deputaților, am făcut intervenții pentru corectarea acestei stări de lucruri, ea a trenat în continuare și trenează și la ora actuală. Poate că demisia mea, precedată de demisia domnului senator Săndulescu, a domnului deputat Zoner, să constituie un semnal de alarmă pentru cele două conduceri, în vederea reconsiderării punctului de vedere asupra funcționalității acestei comisii.

Un alt motiv al demisiei îl constituie faptul că, așa cum a spus și colegul Zoner, se fac tot felul de declarații, se lucrează, chipurile, în această comisie, fără știrea plenului comisiei, a membrilor acestei comisii, chestiune pe care eu personal o consider ilegală, chiar periculoasă și de natură să scoată eventual revoluționarii din nou în stradă și să provoace crize și conflicte în rândul celor care ar urma să beneficieze de drepturile aplicării Legii nr.42.

De asemenea, vreau să spun că senzația mea este că, având în vedere și numeroasele intenții de modificare a acestei Legi nr.42, însoțite și de nefuncționalitatea comisiei care trebuia s-o aplice, este poate și o chestiune deliberată, menită să șteargă poate din conștiința unora faptul că în România în 1989, în decembrie 1989, a avut loc o revoluție, chestiune care mie mi se pare gravă în ceea ce privește conștiința și morala generală pe care ne-o reclamăm.

Iată de ce, pe lângă demisie, am dorit să mai anunț și faptul că renunț la certificatul de revoluționar, pe care de altfel nici nu l-am folosit niciodată.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

După această intervenție, o să-l rog pe domnul deputat să depună cererea, eventual și în scris, la secretariatul general.

 
Dezbaterea proiectului de Lege privind cantinele de ajutor social (Amânarea votului final.)  

Vă cer sprijinul să continuăm activitatea noastră, conform ordinii de zi, cu proiectul de Lege privind cantinele de ajutor social.

Acestui proiect de lege, în data de 15 septembrie 1997 i-am aprobat dezbaterea în procedură de urgență. O să rog comisia să propună cei doi timpi - timpul total și timpul de dezbatere pe articole.

Vă rog. Domnul deputat Iliescu, președintele Comisiei pentru muncă și protecție socială.

   

Domnul Valentin Iliescu:

Stimați colegi, comisia vă propune ca timp global pentru acest proiect de lege 60 de minute. Timpul afectat pentru fiecare articol - 3 minute.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă supun spre aprobare acești doi timpi.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, au fost adoptați timpii.

Conform prevederilor noastre, trecem la dezbaterea proiectului de lege direct pe articole.

Începem cu titlul legii.

Dacă au fost amendamente respinse? N-au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.1. Amendamente respinse? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.2 alin.1, numărul curent 1 din raport.

Dacă au fost amendamente respinse? N-au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.2 alin.2.

Este o chestiune de amendament respins. Da, vă rog. Domnul deputat Sârbu.

 
   

Domnul Marian Sârbu:

Stimați colegi,

În articolul pe care l-am votat anterior, la lit.g) se vorbește despre faptul că "Poate beneficia de serviciile prestate de cantinele de ajutor social orice persoană care temporar nu realizează venituri din motive neimputabile acesteia". Deci, o condiție esențială pentru ca cineva să poată merge la cantina de ajutor social este și aceea de a nu realiza venituri din motive neimputabile ei.

Inițiatorul ne propune însă, în articolul despre care vorbim, ca aceste prestări de servicii pentru persoanele care pot beneficia în mod temporar de serviciile prestate de cantinele de ajutor social, să fie limitate doar la 90 de zile. Este ca și cum am spune că oamenii aceștia pot fi lipsiți de venituri timp de 90 de zile și pot veni să mănânce la cantinele de ajutor social, iar după 90 de zile, ei devin, dintr-odată probabil, posibili deținători de venituri dar, în orice caz, nu mai pot beneficia de acest serviciu.

După opinia mea, este o greșeală. În mod normal și peste tot în lume cei care beneficiază de servicii de asistență socială, mai ales la candinele de ajutor social, beneficiază pentru perioade nelimitate în timp, pentru că serviciul se acordă celor care nu au posibilitate să-și asigure hrana în mod normal, așa cum este prevăzut și în lege.

Deci, n-am înțeles de ce inițiatorul a limitat numai la 90 de zile perioada în care un om poate veni să mănânce la cantina de ajutor social, în condițiile în care, repet, el vine acolo pentru că nu are venituri, din motive neimputabile lui.

Consider că atât timp cât un om nu realizează venituri din motive care nu-i sunt imputabile, deci el este în situația respectivă din motive care nu i se pot imputa, el trebuie să beneficieze de serviciile unei cantine de ajutor social în toată perioada în care se află în această situație.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, dumneavoastră ați propus eliminarea alin.2.

Sigur că, în conformitate cu Regulamentul nostru, eu sunt obligat ....

Domnul deputat Acsinte Gaspar. Vă rog.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, sigur că există o soluție, cea pe care a propus-o domnul deputat Marian Sârbu, de eliminare, dar eu zic că totuși textul actual ar putea fi amenajat, în sensul că: "Persoanele prevăzute la alin.1 lit.g) beneficiază de serviciile cantinelor de ajutor social în condițiile prevăzute de prezenta lege, până la data la care vor realiza veniturile necesare".

Adică să nu limităm în timp, dar nici să nu eliminăm textul. Să existe posibilitatea să beneficieze în continuare, până la data la care se va face dovadă că realizează venituri, astfel încât aceste servicii să nu îi mai fie acordate.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Sârbu, autorul amendamentului respins. Vă rog.

 
   

Domnul Marian Sârbu:

Ceea ce propune domnul deputat Gaspar este, după părerea mea, inutil, întrucât ceea ce spune dumnealui, se circumscrie tuturor condițiilor în raport cu care cineva poate să beneficieze de cantinele de ajutor social.

Vă reamintesc faptul că la lit.e) se spune: "persoanele care au împlinit vârsta de pensionare, aflate în una din următoarele situații: sunt izolate social, nu au susținători legali, sunt lipsite de venituri", după cum chiar condițiile generale, care privesc accesibilitatea, eligibilitatea fiecărui individ, ca urmare a anchetei sociale, de a merge sau nu la cantina de ajutor social, sunt prevăzute în textele pe care le-am votat deja.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, în conformitate cu Regulamentul nostru ......

Dar, știți, în timpul dezbaterilor .... Totuși, vă dau cuvântul. I-am dat cuvântul domnului deputat Gaspar, vă dau și dumneavoastră cuvântul. Din partea inițiatorului.

 
   

Doamna Norica Niculai (secretar de stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale) :

Inițiatorul solicită respingerea acestui amendament. Textul de la alin.2 se adresează unei categorii corect circumstanțiate, deci persoane care temporar nu realizează venituri. Dacă nu am limita în timp acordarea acestei prestații, ar însemna, per a contrario, să încurajăm un tip de viață care nu este apropiat de ceea ce normal ar trebui să fie, adică de încercarea de a-și găsi un loc de muncă, și am face din această prestație o prestație la care anumite categorii de persoane permanent apelează.

Pentru acest motiv, noi considerăm că textul propus de inițiator este textul care circumstanțiază corect situația și care răspunde spiritului legii.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Sârbu.

 
   

Domnul Marian Sârbu:

Îmi pare rău că nu pot fi acord cu doamna secretar de stat. Pentru integrarea în muncă, pentru facilități, să spunem așa, de reintrare pe piața muncii, există măsuri diferite, măsuri separate. A spune că un om nu trebuie să beneficieze de o cantină de ajutor social decât 90 de zile, pentru că altfel îl încurajăm să vină foarte des, sau să folosească banii statului pentru această cantină, înseamnă refuzul de a-i asigura o masă, sau două mese, ceea ce înseamnă serviciile respective la cantina de ajutor social, chiar și în situații în care, repet, nu e vina lui. Și legea prevede expres acest lucru. Nu este vorba de folosirea cantinelor de ajutor social de către cei care nu vor să muncească.

Deci, inducerea în opinia publică a unei astfel de idei este falsă. Este o încercare de a denatura sensul legii și până la urmă a serviciilor pe care le prestează cantinele de ajutor social.

Un om care nu din vina lui... - și este modelul Uniunii Europene, a cărei Cartă în ceea ce privește drepturile omului și drepturile sociale am și semnat-o, spune foarte clar că un om aflat în nevoie, deci care este lipsit de venituri fără vina lui, trebuie să beneficieze de serviciile de asistență socială.

Deci, nu sunt de acord cu opinia doamnei secretar de stat și vă propun, domnule președinte, să supuneți la vot eliminarea alineatului.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă rog. Domnul deputat Kerekes.

 
   

Domnul Károly Kerekes:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Apreciez intervenția domnului Sârbu, ca reprezentant al opoziției, dar aș vrea să remarc faptul că aceste cantine de ajutor social existau și în '92.

Prin Hotărârea Guvernului României nr.290 s-a reglementat această chestiune și aș vrea să reamintesc celor care eventual nu sunt de acord cu mine că în această hotărâre a Guvernului s-a prevăzut și atunci acordarea acestor drepturi pe o perioadă de 90 de zile.

Ceea ce apare în această lege, propus de către inițiator, nu este o idee inedită. Deci, a fost preluată din timpul acela.

Nu numai prin aceasta aș vrea să argumentez limitarea în timp a acordării acestor drepturi, ci și prin faptul că și alte drepturi de asistență socială sunt limitate în timp și vă rog să observați că și la ajutorul de șomaj este, de asemenea, limitată acordarea acestui drept.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Sârbu, autorul amendamentului respins de comisie. Vă rog.

 
   

Domnul Marian Sârbu:

Tocmai, că în comisie ne-am combătut, ca să zic așa, pe argumente și de aceea venim în fața dumneavoastră, ca să vă aducem în față toate argumentele posibile, pentru ca dumneavoastră să decideți.

Deci, ceea ce spune domnul Kerekes este incorect.

Vă repet: în această lege sunt luate, să zic așa, toate prevederile pentru ca să nu se abuzeze de serviciile prestate de cantinele de ajutor social, din moment ce într-un articol expres - ceea ce nu a existat în legislația anterioară - prevedem clar faptul că nu pot beneficia decât cei care nu realizează venituri, din motive neimputabile. Cred că trebuie să înțelegem odată pentru totdeauna filozofia acestei prestări de servicii.

Repet, în Uniunea Europeană orice om care nu realizează venituri, fără să fie vinovat pentru această situație, beneficiază de servicii de asistență socială. Mai mult decât atât, dumneavoastră cunoașteți foarte bine cât de grele sunt costurile sociale ale restructurării. Vorbim de restructurare foarte des. Am aprobat săptămâna trecută 50 de milioane de dolari împrumut de la Banca Mondială pentru suplimentarea, ca să zic așa, a serviciilor de asistență socială sau și pentru aceste servicii. Este anormal, ca în timp ce o parte din ce în ce mai mare de oameni suferă pentru efectele acestea grave ale restructurării și aprobăm chiar împrumuturi în acest sens, să limităm în mod drastic acordarea serviciilor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Eu cred că trebuie să trecem la vot. Există acest amendament, propus de domnul deputat Sârbu, care prevede eliminarea paragrafului alineatului 2 de la art.2. Amendament care a fost respins de comisie și de inițiator în discuțiile care au avut loc la comisie. Fiind vorba de o eliminare, eu vă supun la vot, urmând să trecem mai departe. Dacă dumneavoastră veți decide cu votul.

Pentru eliminarea acestui articol, voturi pentru? Vă rog să numărați câte voturi sunt pentru. 39 de voturi pentru. Este insuficient pentru a trece acest amendament.

Domnul deputat Mitrea dorește o chestiune de procedură.

 
   

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Este evident, pentru cei care suntem sus, că nu avem cvorum în acest moment. Deci, nu putem să considerăm că a fost respins un amendament, pentru că a îndeplinit numai 37 de voturi, când în sală suntem vreo 70-80 de oameni. Trecem la numărarea cvorumului și stabilim cvorumul și după aceea votăm. De fapt altă soluție nu există. Eu propun în numele grupului să verificăm cvorumul în sală.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, dumneavoastră ca vicelider de grup puteți să cereți lucrul acesta, ceea ce vom și face acum. Vom verifica, cu ajutorul dumneavoastră, și a domnului secretar Kovacs, cvorumul care trebuie să fie de 142 - cvorumul de lucru. Vă rog.

Rezultă că suntem sub cvorumul de lucru, deci voi cere liderilor de grupuri să rezolve această chestiune care ne împiedică să ne continuăm lucrările. Nu dau pauză, voi cere doar liderilor să trimită colegii aici.

Se pare că am găsit o soluție, se pare că inițiatorul împreună cu autorul amendamentului și cu comisia au găsit o soluție pentru acest text. O să-l rog pe domnul secretar Mitrea să poftească aici, ca să putem continua lucrările.

Domnul deputat Iliescu, din partea comisiei. Vă rog.

 
   

Domnul Valentin Iliescu:

De comun acord comisia cu inițiatorul am convenit ...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Și cu autorul amendaemtnului...

 
   

Domnul Valentin Iliescu:

Bineînțeles, cu acordul colegului nostru domnul Sârbu, am convenit să majorăm această perioadă de la 90 de zile la 180 de zile. Amendamentul a fost propus de domnul deputat Acsinte Gaspar împreună cu colegul Sârbu și inițiatorul a fost de acord.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

În acest condiții, vă supun spre aprobare nr.crt.2 din raport cu modificarea respectivă, "în loc de 90 - 180 de zile".

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

A fost adoptat.

Alin. 3, amendamente respinse nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.2, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.3 nr.crt.3 din raport. Intervenții? Dacă au fost amendaemnte respinse. Nu au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.4, amendamente respinse. Nu au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.5, nr.crt.5 din raport. Amendamente respinse nu au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.6 la primul alineat e vorba de înlocuirea unei sintagme. Amendamente respinse nu au fost.

Primul alineat cu propunerea comisiei.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Al doilea alineat, amendamente respinse nu au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Art.6 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.7, nr.crt.7 din raport. Amendamente respinse nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.8, da, aveți o intervenție. Dacă e o greșeală de dactilografiere, vă rog s-o rectificați. Domnul deputat Sârbu.

 
   

Domnul Marian Sârbu:

Este o greșeală - "Baza materială necesară funcționării cantinelor de ajutor social și controlul activității acestora se asigură..." nu "... este asigurată de consiliile locale." Este un dezacord gramatical. Deci, corect este "se asigură".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Înțeleg că nu sunt probleme la inițiator. Comisia își asumă această eroare de dactilografiere. Deci nr. 8 din raport cu acest amendament.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 9, nr.9 din raport. Nu sunt intervenții. Amendamente respinse nu au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.10, amendamente respinse. Nu au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.11, nr.crt.10 din raport. Amendamente respinse nu au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.12, nr.crt.11 din raport. Amendamente respinse? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.13, nr.crt.12 din raport. Amendamente respinse nu au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.14, amendamente respinse. Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.15. Amendamente respinse. Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.16. Amendamente respinse nu au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.17. Amendamente respinse nu au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Acest proiect de lege fiind o lege organică, votul final, deci în momentul de față avem cvorumul de lucru, ca urmare a apelului făcut către liderii de grupuri, votul final îl vom da joi în cursul dimineții în jurul orei 11. Da, ora 10 am dat la legea cealaltă. Deci 10- 10,30 în cele din urmă, împreună cu celelalte legi. În principiu, cred că n-o să fie probleme.

Vă fac o comunicare: Comisia parlamentară pentru controlul aplicării Legii nr.42/1990 pentru cinstirea eroilor martiri și abordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989 ține ședință miercuri 5 nov.1997 la orele 14 la Senat în spatele Sălii Omnia și sunt invitați deputații: Constantin Aferăriței, George Dragu, Francisc Barany și Daniela Buruiană.

 
Dezbateri asupra propunerii legislative privind sistemul național de decorații al României.  

Continuăm cu proiectul de Lege privind sistemul național de decorații al României.

Rog comisia specială care a fost instituită de noi pentru acest proiect de lege să ocupe locurile comisiei. Domnule deputat Rizescu, domnule deputat Zoner, nu știu ceilalți membri care sunt, vă rog să vă ocupați locurile.

Acum că sunteți aici, domnule deputat Rizescu, din partea comisiei, dacă doriți să luați cuvântul?

Vă rog, poftiți la tribună.

Rog persoanele care nu sunt deputați să nu stea în sala de ședință, există bănci pentru experți aici în spate. În sala de ședințe, rog să stea numai deputați. Dacă mai sunt alte persoane care nu sunt deputați vă rog, trebuie să părăsească sala. Lucrul acesta cu părăsitul sălii nu este valabil și pentru colegii deputați.

   

Domnul Sergiu Rizescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În sfârșit, după 4 ani de zile, de încercări și stăruințe acest proiect de lege a ajuns în dezbaterea Camerei Deputaților.

După cum știți, decorațiile sunt expresia suveranității naționale. Ele sunt acordate cetățenilor români și străini pentru servicii aduse statului în timp de pace și de război. Totodată, ele se acordă și unităților militare pentru fapte de arme deosebite săvârșite de oșteni în serviciul patriei. Un mic istoric cred că se impune a se face. Ele au apărut în antichitate la greci și la romani și au luat o formă oarecum definitivă în secolul al XIX pentru a se generaliza întreaga lume în secolul XX.

În Țările Române primele încercări în acest domeniu s-au datorat lui Barbu Știrbei, domnitorul Țării Românești, Ioan Cuza, care a înființat "Ordinul Unirii". Primele distincții instituite oficial ca rezultat al negocierilor cu Guvernul Otoman, inițiate de principele Carol I au fost Medalia "Virtutea Militară" în 1872, însemnul onorific pentru 18 și respectiv 25 de ani de serviciu militar. După proclamarea independenței României în 1877, prima lege votată de Parlament în ziua de 10 mai 1877 a fost Legea de instituire a ordinului național "Steaua României" care, împreună cu legile de instituire a distincțiilor create anterior, au conturat primul sistem național de decorații românști, cuprinzând ordine, cruci, medalii și semne onorifice. Ordinele erau organizate pe grade, mare cruce, mare ofițer comandor, ofițer, cavaler. Crucile și medaliile pe clase, iar primele semne onorifice pe clase, cu o singură excepție "Vulturul României" pentru parlamentar, organizat pe grade. El a fost îmbunătățit și modernizat permanent, au fost înființate în decursul timpului ordinele "Coroana României", cu prilejul proclamării Regatului, în 1881 Ordinul "Carol I", în 1906 Ordinul "Mihai Viteazul", în 1916 Ordinul "Ferdinand I", Ordinul "Virtutea aeronautică", "Serviciul Credincios", "Meritul Agricol" în 1936.

Acest sistem de decorații, considerat în epocă pe plan internațional, ca fiind suplu și modern, apreciat pentru estetica insemnelor este recunoscut în unanimitate de specialiști, ca fiind sistemul de decorații tradițional românesc.

Purtătorii distincțiilor naționale nu beneficiau de avantaje materiale. Conform acelorași reglementări internaționale, singurele excepții le făceau anumite decorații de război. El a fost desființat la 30 decembrie 1947, o dată cu instituirea republicii și înlocuit cu un sistem de decorații de sorginte sovietică, fără nici o legătură cu tradiția românească. Insemnele nou create care se acordau în număr nelimitat aveau forme și purtau denumiri de inspirație sovietică. Titlul de "Erou al Muncii Socialiste", "Erou al Republicii Socialiste România", "Maestru Emerit al artei, sportului", "Artist al poporului" etc. oferind în marea lor majoritate drepturi materiale, încălcându-se astfel normele internaționale de acordare a distincțiilor.

Schimarea regimului politic din România în decembrie 1989 nu a însemnat și schimbarea legislației în domeniu, așa încât în prezent este o totală discordanță între esența politică și economică a societății românești și sistemul de decorații în vigoare, cel al RSR care răsplătește categorii de merite și servicii comuniste. Astfel, această contradicție lipsește statul român de aproape 8 ani de un important atribut al suveranității naționale, acela de a acorda distincții.

Întârzierea, în abrogarea sistemului de decorații comunist, a creat posibilitatea instituirii de către Parlamentul României a unor distincții purtând denumiri inspirate din vechiul sistem, ajungându-se la o situație, cel puțin ciudată, când luptătorii anticomuniști din decembrie 1989 poartă distincții cu titulatură comunistă sovietică.

Drept urmare, în actuala legislatură, Biroul permanent al Camerei Deputaților a doptat o hotărâre prin care s-a înființat această comisie specială pentru a îmbunătăți propunerea legislativă, privind sistemul național de decorații al României.

Noul proiect de lege, întocmit în conformitate cu reglementările în domeniu pe plan mondial, este în concordanță cu prevederile Constituției României. El respectă tradiția istorică românească cuprinzând ordine, cruci, medalii și semne onorifice, organizate pe grade și clase.

Sistemul este organizat pe ordine, cruci și medalii naționale pe timp de pace și pe timp de război, ordine și medalii civile pe domenii de activitate, ordine și medalii militare pe timp de pace și pe timp de război. Ordinele, crucile și medaliile naționale au insemne deosebite pentru civili și pentru militari pe timp de pace și pe timp de război.

Sistemul propus este unitar, complex, în ceea ce privește posibilitatea de a răsplăti practic toate categoriile de merite și servicii civile și militare, aduse statului român de către cetățenii săi. Totodată el este un sistem deschis pentru cetățenii străini, ce contribuie în mod deosebit la dezvoltarea relațiilor țărilor lor cu România.

Și sunt enumerate ordinele naționale pe domenii și după aceea pe domenii de activitate, care vor intra în dezbatere.

Vreau să mai adaug că din sistemul național de decorații face parte și "Crucea Comemorativă a Revoluției anticomuniste din decembrie 1989", care înlocuiește toate însemnele create anterior Legii nr.42/1990. Sistemul propus este închis, în sensul că pentru români decorațiile se conferă în limita numărului de locuri stabilit prin legea fiecărei decorații. Aceste prevederi sunt conforme cu practicile internaționale. Conferirea de distincții pentru cetățenii străini nu este limitată și nu se referă la numărul prevăzut pentru cetățenii români. Materialele din care sunt confecționate decorațiile, sunt precizate în regulamentul fiecărei distincții în parte. Conform prezentei legi se bucură de avantaje materiale numai purtătorii Ordinului "Mihai Viteazul", ai ordinelor naționale cu panglică "Virtutea Militară " și cei ai Medaliei "Virtutea Militară".

Prezentul proiect de lege propune abrogarea legislației în domeniu, apărută până la promulgarea acestei legi, cu excepția cazurilor menționate în legea de față. Elaborarea și adoptarea acestui sistem de decorații se înscrie ca un eveniment cu implicații politice, culturale și istorice, impune dezbaterea și adoptarea urgentă a acestui proiect de lege-cadru, a proiectelor de lege și a regulamentelor fiecărei decorații în parte, care asigură recompensarea serviciilor deosebite aduse statului român.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, o să-i dau cuvântul domnului deputat Rădulescu Zoner, din partea Grupului PNL, apoi în cadrul dezbaterilor generale, în care intrăm acum, dau cuvântul și altor reprezentanți ai unor formațiuni politice.

Vă rog.

 
   

Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

După cum am arătat, de altfel, de mai multe ori când am insistat ca să ajungem să discutăm acest proiect de lege, această propunere legislativă, de fapt, spuneam că un sistem de decorații proprii, conferirea de ordine și de medalii de către stat, cetățenilor săi, pentru servicii deosebite aduse patriei în timp de pace sau de război, este un atribut al suveranității naționale.

De aceea, în trecut, sistemul de decorații al României a luat naștere, de fapt, o dată cu proclmarea independenței noastre naționale. Primul înalt ordin, înființat în acest context, fiind, de altfel, cum arăta și domnul președinte al comisiei, ca atare, "Steaua României".

Pe măsura evoluției procesului de modernizare a României, după 1877, pe plan economic, social și instituțional, statul român a ajuns să aibă treptat un sistem de decorații civile și militare, ierarhizat și complex. Nu vreau să repet, ceea ce a spus antevorbitorul și președintele comisiei, dar consider și de datoria mea să subliniez în această scurtă luare de cuvânt că sistemul românesc de decorații a fost abolit de către comuniști.

Odată cu distrugerea de către aceștia a instituțiilor statului de drept și cu remodelarea, inclusiv mentală, în tipare sovietice a societății românești, sistemul nostru de decorații a fost înlocuit de către comuniști cu unul de sorginte sovietică care în elementele sale esențiale a fost menținut până la finele anului 1989, chiar dacă în timpul dictaturii ceaușiste el a fost cosmetizat, în sensul înființării câtorva noi ordine și medalii cu denumiri inspirate din istoria noastră națională. De jure, acest sistem este valabil și în prezent, până când propunerea legislativă care vă este prezentată spre dezbatere și adoptare nu va ajunge să fie votată de Parlamentul României, încât noua lege să poată fi promulgată de președintele țării.

Ca reprezentant al Grupului parlamentar al P.N.L., cât și ca istoric, sunt dator să subliniez că motorul procesului de modernizare și europenizare a societății românești, în contextul căruia a fost creat și sistemul nostru tradițional de decorații, a fost Partidul Național Liberal, iar în principalele momente istorice, care au condus la proclamarea independenței noastre naționale și la întregirea Statului Național Român, răspunderea guvernării Regatului României din acea vreme, au avut-o liberalii.

Aceștia au fost, ca atare și dovedit de trecutul nostru istoric și creatorii sistemului tradițional de decorații al României, la care inițiatorii prezentei inițiative legislative revin, adaptându-l, firește, actualei forme de guvernământ, înscrisă în Constituție, cât și standardelor europene, în respectivul domeniu.

În consecință, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, va vota propunerea legislativă privind sistemul național de decorații.

Nu pot să închei de astă dată, dacă îmi permiteți, doar două vorbe în calitate de membru al acestei comisii, să aduc mulțumiri și cred că toți colegii mei sunt de acord, specialiștilor în heraldică, care, în calitatea lor de experți și consilieri ne-au dat un sprijin, de fapt au contribuit efectiv la elaborarea acestui proiect, mă refer la doamna profesoară doctor Maria Dogaru, care este aici de față, la profesorul doctor Floricel Marinescu, la domnul Velter Tiberiu și, deși a fost foarte puțin, domnul președinte al Asociației de Heraldică și Genealogie, academicianul Dan Berindei.

De asemenea, vreau să aduc mulțumirile mele domnului Cornel Olaru, consilier, jurist și, de asemenea, domnului Gheorghe Popescu, care în ultima fază ne-au ajutat sub aspectul tehnicii legislative.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Vitcu, urmează domnul deputat Elek Barna.

 
   

Domnul Mihai Vitcu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am avut onoarea de a face parte din această comisie specială pentru îmbunătățirea propunerilor privind sistemul național de decorații al României.

Așa cum a precizat domnul președinte Sergiu Rizescu, această comisie, de fapt, a continuat o muncă de aproape patru ani de zile a unei alte comisii din legislatura trecută, bineînțeles, aducându-și aportul substanțial la îmbunătățirea acestei legi.

Sigur că această muncă a fost destul de anevoioasă, pentru că au trebuit eliminate multe din elementele ce vizau sistemul de decorații din trecut, dar cu aportul unor specialiști de clasă, pe care i-a menționat înainte domnul Zoner, am reușit să realizăm o lege care din punctul nostru de vedere va satisface cerințele societății noastre, acum și pentru viitor.

Aduc și eu mulțumirile mele experților care au participat cu multă stăruință la elaborarea acestei legi, aduc mulțumiri, de asemenea, Consiliului legislativ, care a venit în sprijinul nostru, pentru a da o formă cât mai corectă acestei legi, iar grupul nostru parlamentar, Grupul parlamentar P.D.S.R. va vota această lege în varianta care v-a fost prezentată și dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Elek Barna, din partea Grupului parlamentar U.D.M.R., se pregătește domnul deputat Mihai Drecin.

 
   

Domnul Elek Barna:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cu toate că eu, personal, nu am făcut parte din această comisie, precum nici un alt reprezentant al grupului nostru parlamentar, nu știu prin ce metode, mă rog, nu am intrat în algoritm, dar am urmărit cu atenție lucrările acestei comisii speciale, comisie care a preluat, de altfel, tradiția comisiei vechi, din vechiul Parlament, care a început elaborarea acestui proiect de lege.

Desigur, despre decorații, despre sistemul național al unei țări privind decorațiile, este o literatură întreagă, s-au scris biblioteci întregi, pe bună dreptate, este o ramură deosebit de importantă a heraldicii, care cu niște conotații politice, cu conotații istorice, practic nu face altceva decât rememorează istoria unui popor sau a unei națiuni.

Tradiția decorațiilor se pierde pe undeva în ceața istoriei, primii care au "inventat" decorațiile au fost grecii, această tradiție a fost preluată de romani, ajungând, desigur, în lumea modernă, ca societatea să se folosească de o gamă largă de decorații și distincții.

În Țările Române tradiția începe cam pe la sfârșitul secolului al XVIII-lea, începutul secolului al XIX-lea, când domnitorii Țărilor Românești au început să decreteze legi privind decorațiile. Făcând un salt în istorie trebuie să ne oprim la Cuza Vodă, care instituie câteva decorații deosebit de importante și totodată frumoase: "Provirtutea Militară", "Devotament și Curaj", "Virtutea Militară" și așa mai departe. Odată cu urcarea pe tron a principelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen și mai ales după Războiul de Independență, sistemul de decorații se lărgește, nu este cazul să vă mai rețin atenția cu amănunte care, desigur, sunt cunoscute pentru toată lumea.

Ceea ce ni se pare deosebit de important în acest proiect de lege, este faptul că acest proiect de lege vine și pune capăt sistemului comunist de decorații și aduce pe un suport absolut nou sistemul de decorații și ordine și medalii din România.

Eu apreciez în numele grupului parlamentar strădania colegilor care au activat în această comisie, îi felicit, totodată, pentru munca depusă și țin să vă anunț, domnule președinte și stimați colegi, că grupul nostru parlamentar va susține și va vota pentru promovarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mihai Drecin, vă rog. Și domnul deputat Acsinte Gaspar. Domnule deputat Acsinte Gaspar, doriți să luați și dumneavoastră cuvântul? Da, vă rog. După domnul deputat Drecin.

 
   

Domnul Mihai Dorin Drecin:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Am avantajul, într-un fel, de a lua cuvântul după președintele comisiei noastre, după alți colegi. Îmi pare bine că a luat cuvântul și reprezentantul grupului U.D.M.R. și constat că cunoaște destul de bine istoria patriei noastre, măcar în domeniul acesta al heraldicii.

Ca ardelean, voi încerca să fiu scurt. Grupul nostru parlamentar al P.U.N.R.-ului consideră că Legea privind sistemul național de decorații al României, așa cum a fost ea gândită și muncită timp de patru ani de zile, corespunde cerințelor prezentului și sperăm și a viitorului.

Aduc și eu mulțumirile grupului nostru parlamentar, colegilor experți în heraldică, juriștilor care ne-au ajutat să perfecționăm această lege și, în consecință, grupul nostru parlamentar votează prezenta lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Alături de simbolurile naționale ale unei țări, drapelul, ziua națională, imnul național, stema și sigiliul statului, sistemul de decorații dă expresie suveranității naționale.

Țin să remarc eforturile pe care comisia le-a depus în această perioadă, ducând mai departe o muncă care a început din legislatura anterioară, în legătură cu instituirea sistemului național de decorații. Vreau să vă spun că modul în care este redactat acest proiect de lege relevă preocuparea deosebită de documentare a membrilor comisiei și dorința dânșilor de a prezenta un proiect de lege, care să dea conturul general sistemului național de decorații.

Personal, însă, încerc să îmi exprim unele rezerve, în legătură cu unele soluții care sunt preconizate prin această propunere legislativă. În primul rând consider că este foarte mare numărul decorațiilor care se propun a fi instituite, atât sub aspectul ordinelor, cât și al medaliilor și al crucilor.

Prin proiect se creează o discriminare între anumite categorii și, în special, am în vedere ordinele pe domenii de activitate. O să vedeți că prin proiectul propus de comisie se instituie ordine pe domenii de activitate pentru șase domenii, în schimb se elimină altele, pentru care deja avem reglementări. Și am să vă dau, cu titlu de exemplu, de pildă, prin legea de modificare a Legii nr. 92, de organizare judecătorească, a fost instituit ordinul și medalia "Meritul judiciar", care nu mai apare în acest proiect de lege. Or, în momentul în care vorbim de sistemul național de decorații, este foarte clar că aici ar trebui să-și găsească locul absolut toate decorațiile. Dacă s-ar lua legea din 1932, cu privire la reorganizarea sistemului național de decorații, o să vedeți că avea o structură mult mai restrânsă din punctul acesta de vedere.

Din acest punct de vedere, noi propunem ca sistemul național de decorații să se restrângă la următoarele categorii: ordinele naționale, care să fie cele trei ordine naționale; ordinele militare pe timp de pace și de război; să fie eliminate ordinele pe domenii de activitate și medaliile pe domenii de activitate.

De asemenea, să fie eliminate, pentru că nu-și găsesc corespondent în Constituție, acele semne onorifice sau simboluri onorifice, cum se numesc, pentru că dacă o să luați textul Constituției o să vedeți că potrivit articolului 94 litera b) "Președintele României conferă decorații și titluri de onoare". Nu putem, prin această lege, să introducem o categorie de simboluri onorifice, care nu-și găsesc locul în Constituție.

Deci, cu aceste observații și cu unele observații pe care le vom face pe text, atunci când se va trece la dezbaterea pe articole, noi vom vota această propunere legislativă.

Repet încă odată: nu știu dacă toată lumea a reușit să citească acest material. Acest proiect de lege, este un material cât de cât structurat, însă, destul de greu de înțeles, pentru că numărul mare de decorații și modul în care sunt structurate creează această dificultate.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Cristea și domnul deputat Zoner, după aceea. Vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să spun câteva cuvinte despre această lege, să spun așa, oarecum în cunoștință de cauză, pentru că am făcut parte din această comisie, instituită în legislatura trecută, comisie care la vremea respectivă a depus un proiect de lege și pe care Biroul permanent al Camerei Deputaților, tot de la vremea respectivă, nu l-a agreat. Probabil că legea era ieșită demult.

Deci, este greu de spus dacă putem să discutăm de medalii sau de ordine multe sau de medalii sau de ordine puține și cred că nici nu este acesta lucrul cel mai important.

Ceea ce vreau eu să specific aici, sau să spun, este că principiul care stă la baza acestei legi și care trebuie să stea la baza întregului sistem de ordine și medalii este acela că se recompensează o activitate și că aceste ordine și medalii reprezintă, prin ele însele, o recompensă, deci că ele nu mai sunt legate și nu trebuie legate - sunt aici niște excepții, dar în dezbatere o să discutăm despre ele - de, hai să le spunem, avantaje materiale, pentru a transforma acest lucru în altceva. Este puțin regretabil că în diverse legi, tocmai pentru că se știa că se lucrează la această lege, pentru că se știa că principiul care va guverna această lege va fi diferit, s-a forțat așa, puțin mâna, ca să spunem, introducându-se un fel de decorații, dacă vreți, specifice, care sunt legate de recompense materiale.

Aș vrea să mai spun un lucru: nu trebuie în nici un caz să avem impresia că în această lege sau că prin această lege se va introduce un număr foarte mare de decorații. Pentru că ele sunt organizate - eu nu vreau să intru în amănunte, sunt aici specialiști la care putem apela pentru tot felul de explicații și cred că o să fie necesar să apelăm la ei - există o anumită structură și un anumit mecanism intern, care reglementează tot acest proces și care, trebuie să recunoaștem, eu am constatat direct, nu este în nici un caz la îndemâna tuturor. Este un domeniu special, dacă vreți, specios aș putea spune, cu o mișcare interioară proprie, specifică și care nici nu trebuie, de altfel, să facă ca obiect de dezbatere sau nici nu trebuie să solicite din parte noastră, să spunem, o pricepere foarte mare.

Sunt câteva motive pentru care eu, și mă refer aici și la Grupul parlamentar al P.N.Ț.C.D.-ului, vom susține acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Rădulescu Zoner.

 
   

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Sunt nevoit să intervin foarte pe scurt, de această dată din partea comisiei.

Și anume, într-un fel domnul deputat Gaspar a venit în sprijinul comisiei, pentru că au existat inițiative și mai ales cereri de a mări numărul decorațiilor, nu a-l micșora. Aceasta pe de o parte. În al doilea rând, aceste ordine și medalii fac parte, după cum am arătat, din sistemul național de decorații pe care l-a avut România, aceste câteva pe domenii.

Îmi pare tare rău, domnule deputat, nu vreau să intrăm, de fapt noi, comisia, într-o discuție contradictorie cu dumneavoastră, dar pe plan european sistemul de decorații al nostru se aseamănă cu cel din alte țări. Nu putem pune numai ordine naționale și cu asta basta! Nu se poate! Ordinul național este de un rang mare, se dă la câțiva într-un an de zile! Și atunci ce facem cu celelalte categorii, care au merite deosebite și merită a primi o distincție?!

Încă două lucruri. Cea mai bună dovadă, nici eu nu sunt heraldist, domnule deputat, sunt, totuși, istoric și dumneavoastră ați amestecat unele lucruri așa cum ne atrageți nouă atenția când noi le amestecăm din punct de vedere juridic. Păi, una sunt decorațiile militare și altele sunt decorațiile de război! Decorațiile de război sunt decorații militare pe timp de război! Dumneavoastră ați spus ordine naționale și decorații de război. Și ultima este că acele semne onorifice sunt decorații! Sunt tot decorații! Au alt nume! Aceasta este!

Așa încât, din partea comisiei, v-aș ruga, evident, suntem deschiși la toate sugestiile, dar v-aș ruga, totuși, să mai reluați puțin legea, pentru că dacă ne împiedicăm în aceste lucruri și veniți cu niște propuneri care răstoarnă întregul proiect care - repet - este un sistem adaptat. Deci, cel vechi, tradițional, adaptat la standardele internaționale de acum.

Nu putem să venim chiar cu inovații și dacă o luăm așa, iarăși nu vom mai avea un sistem de decorații încă vreo doi, trei ani.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Mai dorește cineva să ia cuvântul?

Doamna deputat Viorica Afrăsinei. Vă rog.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Intervenția domnului coleg, deputat Elek Barna, ca și celelalte intervenții, de altfel, ale colegilor antevorbitori, m-au trezit din uitare și vreau să le mulțumesc pentru aceasta. Pentru că așa cum spunea unul dintre colegi, acest proiect de lege, Legea privind sistemul național de decorații al României, a fost un proiect muncit și gândit timp de patru ani de zile și am convingerea că domnul Sergiu Rizescu, ca și ceilalți colegi din actuala comisie, nu vor fi supărați dacă astăzi, aici, cu îngăduința domniilor lor și cu îngăduința dumneavoastră, îmi veți permite să reamintesc că timp de trei ani acest proiect de lege a fost muncit și gândit de o comisie care a fost condusă de deputatul de Botoșani Mihai Teodorescu, pe care o boală ucigătoare l-a trecut în neființă prea de timpuriu, în urmă cu 10 luni. Și pentru că atunci își încheia un mandat de șase ani în Parlamentul României, dar nu am avut posibilitatea să putem spune lucrul acesta aici, în Parlamentul în care a lucrat cu onoare, cu cinste și cu foarte multă colegialitate acest om, vă rog astăzi să-mi îngăduiți să o fac eu, să păstrăm un moment de reculegere pentru acest om, care a dovedit o mare prestanță, profesor de istorie, a fost și președinte al Comisiei de anchetă privind evenimentele din Covasna și Harghita. Fiind un om de un deosebit bun simț și colegialitate, un mare român, vreau să păstrăm un moment de reculegere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Să păstrăm acest moment de reculegere. (Toți deputații s-au ridicat în picioare pentru a păstra un moment de reculegere)

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții? Dacă nu sunt, atunci vom trece la dezbaterea proiectului de lege.

Vom începe cu titlul legii.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul capitolului I.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 1.

Domnule deputat Acsinte Gaspar, vă rog.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Propun ca articolul 1 să fie reformulat, în sensul ca să cuprindă două alineate, pentru că nu putem să vorbim că sistemul național de decorații cuprinde, atâta timp cât noi nu am instituit acest sistem național de decorații. Și, ca atare, v-aș propune ca alineatul 1 al articolului 1 să sune în felul următor: "Se instituie sistemul național de decorații al României, potrivit prevederilor prezentei legi".

Alineatul 2: "Sistemul național de decorații cuprinde:..." și se merge pe text.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este vorba de introducerea unui nou alineat, înaintea textului care este aici și care ar urma să devină alineatul 2.

Domnul deputat Rizescu, comisia? Vă rog.

 
   

Domnul Sergiu George Rizescu:

Comisia este de acord.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

O să vă rog să-mi dați formularea exactă, ca să ....

Domnul deputat Elek Barna.

 
   

Domnul Elek Barna:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este corectă intervenția domnului deputat Gaspar, dar în acest caz trebuie să revenim și asupra titlului. Pentru că în acest caz se modifică și titlul legii. Și atunci, să corelăm titlul legii cu propunerea din articolul 1 al domnului deputat Gaspar.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Kovacs, vă rog.

 
   

Domnul Kovacs Csaba Tiberiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Amendamentul făcut de domnul Gaspar, după părerea mea nu are efecte asupra titlului. Deci, titlul cum sună în prezent: "Lege privind sistemul național de decorații al României" este acoperitor, deci chiar dacă într-un prim alineat precizăm că se instituie acest sistem. Nu este cazul să adăugăm acest lucru și în titlu. Titlul cuprinde inclusiv instituirea. Deci, nu este cazul.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mențineți amendamentul? Îl mențineți.

Atunci o să cer întâi punctul de vedere al comisiei. Domnul deputat Rizescu.

 
   

Domnul Sergiu George Rizescu:

Comisia rămâne la formularea din proiectul de lege. Nu este de acord cu propunerea colegului Barna.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

O să vă rog să-mi dați amendamentul respectiv.

Introducerea unui alineat 1 la primul articol, înaintea alineatului existent aici, și anume, cu următorul cuprins: "Se instituie sistemul național de decorații al României, potrivit prevederilor prezentei legi".

Vă supun spre aprobare acest amendament agreat de comisie.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Al doilea alineat, care este textul actual de la articolul 1.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 1 în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Sunteți tot la articolul 1?

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Credeam că luați pe litere...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu, am trecut. Dacă doriți pe litere, atunci o să revenim asupra votului, dar să vedem care... Eu am supus tot alineatul 2.

Deci domnul deputat Gaspar s-a ocupat cu scrisul alineatului 1 și n-a avut timp să intervină la timp. Vă rog.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Am aici și legea din 1932 în legătură cu organizarea ordinelor naționale ale României, am și textul Constituției. Nu regăsesc nicăieri această denumire de "semne onorifice". Constituția spune așa: "Președintele României conferă decorații și titluri de onoare", iar în legea din 1932 pentru reorganizarea ordinelor naționale române nu se găsește această denumire "semne onorifice".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, domnule deputat Rizescu, să explicați acest termen.

 
   

Domnul Sergiu George Rizescu:

Sistemul național de decorații are mai multe componente. L-aș ruga pe domnul Gaspar să ne arate articolul din Constituție care nu ne permite să instituim acest sistem de decorații pe ordine, cruci și medalii.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Era vorba de pct.C) "Semne onorifice".

 
   

Domnul Sergiu George Rizescu (din loja comisiei):

Toate sunt semne onorifice.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu, vă rog poftiți la microfon și explicați exact care-i detalierea, ca să putem să înțelegem.

 
   

Domnul Sergiu George Rizescu:

Deci decorațiile sunt semne onorifice și invers, dacă vreți.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Cristea și urmează domnul deputat Zoner.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Da, mulțumesc.

În nici un caz nu textul din Constituție ne lămurește. Textul din Constituție spune simplu "decorații". Dacă ne uităm la textul acesta și domnul Gaspar s-a uitat sigur la el, ce înseamnă decorații în acest text: ordine, cruci și medalii. Constituția nu spune că președintele oferă ordinul cutare sau oferă ordine, că oferă cruci sau că oferă medalia. Spune simplu "decorații", pentru că decorarea în sine este de fapt mecanismul prin care sistemul acesta este pus în funcțiune, domnule Gaspar, și asta înseamnă că aceste "decorații" înseamnă ordine, cruci, medalii și semne onorifice. Ele sunt părți componente ale sistemului și așa trebuie să le interpretăm pentru că așa este corect. Am fi putut să mai adăugăm ceva aici eventual, dacă legea definea sistemul în ansamblul lui ca având aceste componente. Nu ne împiedica în nici un fel Constituția. Deci absolut deloc.

Este corect ceea ce este structurat aici ca fiind elemente componente ale sistemului național de decorații. Este absolut corect.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Zoner.

 
   

Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner:

Vă mulțumesc.

Problema este următoarea: nu mai repet ceea ce au spus antevorbitorii, dar dacă noi am avut anumite dificultăți și vi s-a dat acest proiect de lege în mai multe variante și fiecare îmbunătățită, s-a datorat tocmai acelora care își cereau dreptul pentru un asemenea semn: militarii, funcționarii publici, care avea înainte asemenea însemne, dar care aveau, ca consecință, o scutire de impozite, toate facilitățile. Păi, dacă le desființăm pe acestea! Eu n-aș vrea să fiți în locul nostru, domnule coleg, ca să vină iarăși toți să înceapă din nou discuția. Noi am găsit această formulă. Dacă doriți ca parlamentarii cu o anumită vechime să nu primească o medalie, să nu primească un semn onorific, e vorba de Vulturul României pentru parlamentari, n-aveți decât să-l scoateți. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci vă mențineți amendamentul, domnule deputat Gaspar?

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Da.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci dumneavoastră spuneți eliminarea lui C) da?

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Să se înlocuiască "Semne onorifice" cu "Titluri de onoare".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu, n-am auzit. Să se înlocuiască cu? Deci "Semne onorifice" cu "Titluri de onoare".

Da, vă rog, domnule deputat Zoner... Deci nu doriți să luați cuvântul.

Domnul deputat Acsinte Gaspar, la al doilea alineat al art.1, a propus înlocuirea cuvintelor "Semne onorifice" la C) cu "Titluri de onoare". Voturi pentru? Nu sunt.

Domnule deputat Gaspar, am suspus la vot propunerea dumneavoastră. Poftim?

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Se modifică substanțial. Să spună comisia.

M-a deturnat domnul Zoner.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, deci v-a deturnat domnul Zoner. Bun. Haideți să revenim totuși. Doriți s-o supun la vot sau nu?

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Am înțeles că a fost respinsă.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Resupun la vot cererea domnului deputat Acsinte Gaspar. În loc de "Semne onorifice" să spună la C) "Titluri de onoare". Voturi pentru? 3. Insuficient.

Revin la textul alineatului 2 așa cum este. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? 1 abținere. Cu 1 abținere, adoptat.

Art.1 în ansamblul său, revenim asupra votului. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Domnule deputat Elek Barna, țineți la revenirea asupra titlului?

 
   

Domnul Elek Barna Matei (din sală):

Nu.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu, bun.

Art.2, dacă sunt intervenții? Domnul deputat Acsinte Gaspar, domnul deputat Cristea, după aceea. Vă rog.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

La art.2 alin.2 vă propun, după sintagma "fapte deosebite săvârșite în timp de pace" și "pentru acte de eroism în timp de război", pentru că altfel ar reieși că ne referim la fapte deosebite săvârșite în timp de pace și eroism în timp de război și este vorba de acte de eroism săvârșite în timp de război.

Iar ca să nu mai revin, la alin.3 aș propune că decorațiile pot fi conferite și cetățenilor străini sau apatrizilor, având în vedere că avem cetățeni străini și apatrizi și cu domiciliul pe teritoriul nostru și avem cetățeni străini și apatrizi în afara teritoriului care pot să primească decorații. De altfel, este în concordanță cu textul Constituției, atunci când face referire la persoanele străine, adică sunt împărțiți în cele două categorii: cetățeni străini și apatrizi.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Cristea.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule președinte,

Inițial, intervenția mea se referea la o reașezare în concordanță cu structura art.1, nu este modificare de text: "decorațiile se conferă cetățenilor români" și spuneam întâi "pentru servicii excepționale aduse statului și poporului român, pentru fapte de eroism săvârșite în serviciul militar și pentru merite deosebite în activitate", asta urmărind structura, în sensul că sunt decorațiile naționale care se acordă, după aceea decorațiile pe domenii de activitate și al treilea este semnul onorific. Deci o reașezare.

Pe de altă parte, pot să-i spun domnului Gaspar că apatrizii sunt apatrizi. Poftim?

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Știți ce înseamnă apatrizi?

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Încerc să înțeleg și eu, dacă nu știu foarte bine până acum.

De asta v-am spus, dar acesta este sistemul de ordine și medalii al României și se conferă cetățenilor români și cetățenilor străini care aduc într-un fel sau altul servicii deosebite statului român etc.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Apatrizii, dacă sunt pe teritoriul țării?

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule Gaspar, mă rog, mi-am spus un punct de vedere, dumneavoastră urmează să susțineți de ce și unui apatrid. Este punctul dumneavoastră de vedere.

Deci, domnule președinte, vreau să întreb dacă comisia este de acord cu această reformulare.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

În primul rând acesta este rolul meu aici. Deci vă rog foarte mult să nu-mi luați complet atribuțiile.

La primul alineat, dacă mai sunt alte intervenții? Nu sunt. Întreb comisia dacă la primul alineat este de acord cu reașezarea în text?

 
   

Domnul Sergiu George Rizescu (din loja comisiei):

Nu. Fraza este corectă aici. Și în loc de "fapte", "acte".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci la primul alineat.

 
   

Domnul Sergiu George Rizescu (din loja comisiei):

La alin.2.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu, eu vorbesc de primul alineat, unde domnul deputat Cristea a propus reordonarea.

 
   

Domnul Sergiu George Rizescu (din loja comisiei):

Nu suntem de acord.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci nu sunteți de acord.

Vă supun spre aprobare amendamentul propus, având în vedere rolul special al acestei comisii care este și, în fine, inițiatoarea textului, sunt obligat să supun anumite amendamente la vot înaintea propunerilor comisiei. Este, dacă vreți, o procedură care nu-i prevăzută de regulamentul nostru, dar trebuie să găsim procedurile care sunt cele mai apropiate de normal.

Deci vă supun primul amendament la alin.1 propus de domnul deputat Cristea, care propune ca sintagma "pentru merite deosebite în activitate" să fie ultima în această frază și, de asemenea, în loc de "fapte de eroism" să fie înlocuit cuvântul "fapte" cu "acte de eroism".

Deci prima cerere a domnului deputat Cristea este ca sintagma "pentru merite deosebite în activitate" să fie ultima în înșiruirile din această frază.

Voturi pentru? 4 voturi pentru. A căzut. Deci rămâne alineatul 1 așa cum este, dar comisia a propus înlocuirea cuvântului "fapte" cu "acte de eroism".

Cu acest amendament, vă supun spre aprobare primul alineat. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Al doilea alineat. La al doilea alineat, domnul deputat Acsinte Gaspar a propus ca fraza să fie: "decorațiile pot fi oferite și unităților militare, pentru fapte deosebite săvârșite în timp de pace și pentru acte de eroism în timp de război". Comisia, sunteți de acord? Comisia este de acord. Vă supun spre aprobare alin.2 cu amendamentul propus de domnul deputat Acsinte Gaspar, în formularea citită de mine. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

La ultimul alineat, domnul deputat Acsinte Gaspar a propus introducerea... deci "pot fi conferite și cetățenilor străini sau apatrizilor", introducerea "sau apatrizilor".

Domnul deputat Acsinte Gaspar. Vă rog.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Această solicitare își găsește suportul în art.18 din Constituție care spune următorul lucru: "Cetățenii străini și apatrizii care locuiesc în România se bucură de protecția generală a persoanelor garantată de Constituție și de alte legi".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Kovacs, urmează domnul deputat Zoner.

 
   

Domnul Kovacs Csaba Tiberiu:

Sigur, nu dorim să negăm existența acestei categorii, care într-adevăr înseamnă o categorie destul de restrânsă, dar art.18 din Constituția României are un alt scop, respectiv, recunoaște și în cazul cetățenilor străini și apatrizilor, care locuiesc în România, dreptul de a se bucura de protecția generală a persoanelor și a averilor. Or, aici suntem într-un alt domeniu, unde nu susțin eu că ar trebui să introducem o discriminare, dar de cele mai multe ori, haideți să ne gândim la acest aspect, situația de a fi apatrid înseamnă și un act de voință al persoanei în cauză de a nu aparține unui stat, pentru că a aparține unui stat înseamnă nu numai drepturi, dar înseamnă și obligații.

Deci în cazul acesta, haideți să ne gândim și la aceste efecte. Adică vin să fac servicii unui stat, dar pe de altă parte eu nu mă angajez din punct de vedere al obligațiilor cetățenești față de nici un stat. E totuși un semn de întrebare în ceea ce privește însăși ideea acestei noțiuni de decorații. Deci aici este susceptibil de a ne gândi foarte bine dacă este cazul să introducem sau nu.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Renunț, pentru că nu se înțelege.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar renunță la acest amendament. O să vă rog să vă ocupați locurile.

Alin.3, formularea comisiei. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Art.2 în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Art.3, dacă sunt intervenții? Domnul deputat Acsinte Gaspar. La care dintre alineate?

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

La 4.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci dacă sunt intervenții la primele trei alineate? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Deci au fost adoptate primele trei alineate.

Domnul deputat Acsinte Gaspar are un amendament.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Propun la alin.4 o intervertire între două sintagme, adică sintagma "de regulă" să treacă după "decorările se fac". Deci textul ar fi în felul următor: "Pentru cetățenii români, decorările se fac, de regulă, o dată pe an, cu ocazia Zilei Naționale a României".

 
   

Domnul Sergiu George Rizescu (din loja comisiei):

De acord.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia este de acord cu amendamentul făcut de dumneavoastră. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Art.3 în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Art.4, dacă sunt intervențăii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Cap.I în ansamblul său. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Titlul Cap.II. Intervenții? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Art.5. Intervenții? Domnul deputat Acsinte Gaspar. Vă rog.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Vă rog să observați că așa cum este redactat textul, creează o confuzie: "decorații naționale, ordine, cruci și medalii sunt următoarele". Ori se taie "ordine, cruci și medalii" și să spunem "decorațiile naționale sunt următoarele", sau dacă vrea să le țină neapărat, să fie explicitat, să se pună între liniuțe, nicidecum cu virgule între... Dar părerea mea este că ar trebui eliminate, pentru că sunt enumerate imediat în textul care urmează și deci ar fi "decorațiile naționale sunt următoarele".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia e de acord ca preambulul acestui articol să fie "decorațiile naționale sunt următoarele", amendament propus de domnul deputat Acsinte Gaspar și să se elimine enumerarea "ordine, cruci, medalii" din text.

Deci la celelalte puncte A) B) și C) sunt intervenții? Nu sunt. Vă supun spre aprobare art.5 în ansamblul său, cu acest amendament. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Art.6. Domnul deputat Acsinte Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Aceeași chestiune. Să fie eliminată enumerarea.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Același lucru. "Decorațiile civile pe domenii de activitate sunt următoarele". Comisia? De acord.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Acesta este valabil la toate textele.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci domnul deputat Acsinte Gaspar, amendament: eliminarea cuvântului "ordine și medalii" din preambul. Comisia este de acord.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

La pct.A) la Ordine, care sunt ordinele pe domenii de activitate, propun să fie introdus ordinul "Meritul Judiciar", iar la B) medalia "Meritul Judiciar". Sunt decorații care au fost instituite printr-o lege pe care am votat-o acum trei luni.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Înainte de a ajunge acolo, vă supun spre aprobare preambulul art.6 "Decorațiile civile pe domenii de activitate sunt următoarele" ca text, deci textul este acesta. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Și acum ne întoarcem la al doilea amendament propus de domnul deputat Acsinte Gaspar și anume ca la ordine și la medalii să se introducă "Meritul Judiciar". Rog comisia să-și spună punctul de vedere. Domnul deputat Rădulescu Zoner.

 
   

Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner:

Justiția este una din cele trei puteri în stat și magistrații, indiferent că sunt judecători, că sunt procurori, indiferent de instanță, pentru merite deosebite primesc ordine naționale. Nu se specifică, dar este normal să fie așa.

În al doilea rând, dumneavoastră ați făcut referire la lege. Aveți dreptate. Dar principiul pe care se bazează sistemul acesta de decorații și sistemul din România antebelică era că decorația se acordă pentru onoare. Noi am căzut de acord cu alte segmente ale societății să-și găsească alte formule, cuprinse evident în texte de lege, dacă vor să-și păstreze sau să aibă anumite beneficii materiale.

Așa cum este trecut în lege, înseamnă că singura categorie care ar primi, conform proiectului acesta, ar fi magistrații. Repet, magistrații merită și trebuie să primească ordine naționale, care sunt cele mai înalte ordine.

Dacă se dorește, dacă se dorește ca să se lege una de alta și să se acorde în plus unele facilități în afară de salariile substanțiale pe care magistrații le au în prezent, se poate modifica legea, să se treacă între altele că magistrații decorați cu ordine naționale vor fi înaintați în grad și, în felul acesta, lucrurile s-au limpezit. Nici dumnealor nu mai revendică scutiri de impozite etc., pentru că, avansați datorită acestor ordine care sunt naționale, care sunt de o deosebită importanță... chiar și merită, de exemplu, un magistrat de la Curtea de apel să fie avansat, la propunerea, evident, a Consiliului Superior al Magistraturii. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar, urmează domnul deputat Gheorghe Ana. Vă rog.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Eu am propus pentru moment ca în sistemul decorațiilor pe domenii de activitate să fie introdus și ordinul "Meritul Judiciar".

Cât privește problema facilităților de care ar urma să beneficieze cei decorați, vom ajunge la capitolul respectiv și vom vedea dacă se mai mențin sau nu se mai mențin prevederile din Legea nr.92 referitoare la organizarea judecătoarească.

Eu vreau să vă reamintesc, domnule președinte, că la Biroul permanent a fost depusă o scrisoare de către Curtea Supremă de Justiție, pe care noi am hotărât, asta s-a întâmplat pe 27 octombrie, pe care noi am hotărât să o remitem comisiei speciale instituite pentru elaborarea acestei propuneri și în care președintele Curții Supreme de Justiție arată că secțiile unite al Curții Supreme stăruie pentru menținerea și aplicarea dispozițiilor din Legea organică nr.92 și includerea acesteia în sistemul național de decorații. În final, se face referire și la alte categorii de personal, respectiv la Legea nr.80 privind statutul cadrelor militare. Și dacă acceptăm ca să dăm ordinul "Meritul Sanitar", "Meritul Cultural", "Meritul Sportiv", nu văd de ce n-ar fi inclus în sistemul național de decorații și "Meritul Judiciar".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Rizescu.

 
   

Domnul Sergiu George Rizescu:

Ceea ce este cuprins în Legea nr.92, legea de organizare judecătorească și ceea ce propuneți dumneavoastră este legat de avantaje materiale. Or, toată construcția acestui proiect de lege elimină aceste avantaje materiale, legat de vechime ș.a.m.d.

Comisia nu este de acord cu introducerea ordinului "Meritul Judiciar".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Gheorghe Ana. Vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Evident că suntem în fața unei situații care trebuie analizată cu atenție.

Art.83 al legii pe care o judecăm arată că pe data intrării în vigoare vor fi abrogate reglementări stabilite prin alte legi. Or, reglementarea privind instituirea ordinului judiciar nu a făcut obiectul abrogării prin art.83 din această lege.

Atunci, dacă onorata comisie nu a avut în vedere abrogarea acelei prevederi speciale din acea lege specială, mă face să cred că are în vedere menținerea în paralel a acelui ordin instituit prin acea lege și atunci nu mai discutăm de un sistem național unitar.

De aceea, eu cred că își găsește locul foarte bine lângă celelalte ordine și medalii, pe domenii, ordinul deja instituit prin acea lege pecială și, atunci, corecția se impune la art.83, când vom ajunge acolo. Mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Rădulescu Zoner. Vă rog.

 
   

Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner:

Îmi pare rău că eu credeam că lucrurile merg foarte ușor. Adevărul este că legea trebuia parcursă de la un cap la altul și principiile. Păi, fiecare ordin este... deci se acordă și se raportează la un număr de cetățeni, la un segment. Magistrații sunt, pe de o parte, mult prea puțini pentru a institui un asemenea ordin.

Este contrar, domnule coleg, de altfel, sistemului european. Nu există nicăieri acest ordin propus, pe de o parte. Pe de altă parte, încă o dată, se acordă, sunt puțini, deci nu se poate constitui un ordin, pentru că și în cadrul fiecărui ordin se propune un număr foarte mic, dar, asta este. Este contrar principiului constituirii ordinelor, datorită numărului.

Pe de altă parte, am arătat și insist, magistrații merită și vor fi, cel puțin în concepția noastră, decorați cu ordine naționale, nu să asimilezi pe președintele sau un consilier al Curții Supreme de Justiție, cu un inginer agronom, care a făcut cine știe ce invenție, sau eu știu ce a făcut, și i se conferă "Ordinul Agricol". Nu vă supărați. E același lucru cum a-i spune că facem un ordin special pentru demnitari.

E vorba de ordine naționale. Magistrații merită și fac parte, sunt una din cele trei puteri în stat.

Nu poți să compari. Nici pe un medic - îmi pare tare răuž să nu se supere domnul doctor, dar sunt mulți și au activitatea lor specifică - cu un magistrat. Asta nu înseamnă că în fiecare categorie nu primesc și ordine naționale. Așa este sistemul. Deci, un mare medic poate primi un ordin național. În același timp, el poate primi un ordin din domeniu, "Meritul Sanitar", dar pentru fapte cu totul ieșite din comun primește un "Ordin Național". Ei, magistrații, primesc numai "Ordine Naționale" - că sunt a treia putere în stat.

Încă o dată, nu există în Europa și în sistemul ăsta european de decorații acest ordin și de aceea, noi nu l-am trecut.

În al doilea rând, citiți până la capăt legea și nu e cum spuneți dumneavoastră. Îmi pare tare rău. Nu vreau să mai insist. Vom ajunge și la capitolul respectiv.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Deci, dacă mai sunt alte intervenții?

Domnul deputat Cristea.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule președinte,

Am să fiu foarte scurt. De ce nu poate să existe, nu pentru că nu ar vrea cineva, ca atare. Deci ne închipuim că o să dăm acest ordin sau această medalie pentru un judecător care își face meseria și care aplică legea așa cum trebuie.

Sigur că vor fi magistrați care se afirmă în construcția de drept, să-i spunem. Profesori am avut și sper să avem, în continuare, profesori eminenți în domeniu. Au la dispoziție, sub aspectul accesului, pe de o parte, "Meritul pentru învățământ", pentru "învățământul juridic din România" - se poate așa ceva - și au la dispoziție calea cealaltă pentru "Ordine naționale", unde, într-adevăr, pentru un astfel de lucru se poate da.

Ne închipuim că vom da aceste ordine și medalii pentru că merge la slujbă fiecare și pentru că își face meseria sau activitatea pe care și-o face acolo? Sau pentru că a făcut 20 de ani vechime sau 30 de ani vechime trebuie să-i dăm un ordin și o medalie că s-a dus să-și câștige pâinea, în ultimă instanță. Deci, și vreau să spun acest lucru ca să nu încercăm să intervenim de fiecare dată pe lucruri care nu sunt absolut relevante, trebuie să dăm ca o chestiune de onoare, o recunoaștere. O recunoaștere nu a mersului la slujbă, ci o recunoaștere a unei activități deosebite, excepționale, dacă vreți, sau o recunoaștere a unei fapte excepționale, pe care nu o întâlnim toată ziua.

Am construit legea de această manieră, pentru ca oamenii care, într-adevăr, fac ceva, trebuie, pe de o parte, recompensați moral, prin recunoașterea lor, nu pentru activitățile de fiecare zi, pentru că, repet, mergem la slujbă și atunci când am ieșit la pensie nu primim o medalie că ne-am dus la serviciu 30 de ani, sau 28 sau 32.

 
   

Domnul Florian Bercea (din sală):

Pentru că n-am întârziat niciodată la serviciu...

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Poftim! Sigur că da, sau exact o medalie pentru cine nu întârzie la serviciu.

Da, domnule profesor!

Deci, pentru aceasta trebuie să menținem textul în forma actuală.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Eu l-aș fi felicitat pe domnul deputat Cristea dacă ceea ce a spus acum, spunea atunci când s-a modificat Legea 92 și când au fost instituite aceste decorații. De ce n-ați pledat de maniera aceasta atunci, domnule deputat? De ce n-ați pledat? Chiar dumneavoastră ați spus că decorațiile acestea naționale sunt foarte puține și se dau în condiții cu totul speciale, și atunci înseamnă că magistrații nu vor ajunge să ia, că știți cum se întâmplă.

Dar, vă contraziceți pentru că în momentul în care reglementarea există aici, problema se pune dacă, pentru a asigura sistemul național de decorații, preluăm din Legea 92 și transpunem în acest proiect de lege o decorație care, în momentul de față, vrând-nevrând ea există, că a fost instituită.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Cristea. Urmează domnul deputat Gavra.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Da, sigur că da, trebuie să-i spun domnului Gaspar că regret că n-am fost la momentul respectiv în sală, dar aș vrea să vă amintesc, domnule Gaspar, că atunci când s-a discutat statutul cadrelor militare, nu în această sesiune, ci în sesiunea trecută și când s-a propus și s-a și votat așa ceva, am fost împotrivă nu pentru că aș avea ceva, Doamne ferește cu..., ci pentru că, sub aspectul principiului, este vorba de neconstituționalitate. E vorba de tratamentul egal, care trebuie să existe și că plecându-se de la acest precedent a venit și justiția și Ministerul Invățământului și fiecare minister în parte își revendică acum tocmai plecând de la un astfel de caz.

Asta este realitatea. Plecând de la așa ceva, eu cred că există și în România activități, inclusiv în agricultură, absolut de excepție, care ar trebui recompensate, moral, repet.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Gavra.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte,

În primul rând, v-aș ruga să sistăm discuțiile pentru că oricum timpul fizic se apropie de cel din program. Doi, cvorumul este în aproape plinătatea absenței sale.

Dar, e bună discuția, e bună discuția pentru următorul motiv. Sigur, domnul Cristea ar merita "Ordinul Agricol" pentru filozofie și "Cultural" pentru agricultură. Sigur, că se pot da pentru merite deosebite.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Și dumneavoastră puteți să luați....

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Eu nu mă pricep la agricultură. Deși sunt fiu de țăran, n-am muncit... nu, nu, dialogul nu este pe asemenea natură.

Deci, domnilor colegi, domnilor din Comisia specială pentru redactarea acestui proiect de lege, cazul particular și cazul general... Noi, până acum, dacă dumneavoastră n-ați știut, din varii motive n-ați participat la lucrările Camerei Deputaților în sesiunile precedente, am avut două legi speciale prin care am aprobat asemenea distincții, ordine și medalii.

Legea învățământului, Statutul personalului didactic, prin care am aprobat pentru această categorie, care e numeroasă, domnule Zoner, din care și dumneavoastră cu onoare faceți parte, am aprobat niște ordine și medalii, pe care dumneavoastră sunteți obligați ca în sistemul general, pe care îl aveți aici, principial, în lege să-l includeți vrând-nevrând că altfel luați niște drepturi dintr-o lege specială.

În legea respectivă, la care se referă, din domeniul justiției, la fel, am aprobat niște ordine și medalii la solicitarea de care amintiți dumneavoastră, al ministrului dumneavoastră, domnul Valeriu Stoica, ministrul justiției, pentru chestiuni foarte clare și particulare din domeniul justiției. Acel ordin trebuie văzut și aici enumerat, nu altceva, că nu-i dăm altă coloratură decât prins aici pentru că el va fi, bineînțeles, acolo la nivel de justiție, compensat sau recompensat.

Mai departe, Legea cadrelor militare, Poliție și așa mai departe, în fiecare lege noi am particularizat, chiar am spus că vom extrage din legea asta generală a dumneavoastră, cu care ați venit aici, lucrurile acelea particulare pe care urmează să le reincludem, că este firesc, un sistem național de declarații nu poate să excludă faptul că avem în cinci legi pentru anumite categorii socio-profesionale alte tipuri de decorații.

Legea... nu, nu, nu, domnule Rizescu, haideți, agricultura este una, cultura este alta, filozofia este cu totul altceva...

Deci, uleiul se vinde la piață, decorațiile se dau la Cotroceni, eventual!

Rugămintea este următoare: haideți să nu confundăm lucrurile! Discuția este sterilă. Dumneavoastră nu vreți să includeți ceva ce există. Practic n-are nici un fel de importanță în acest proiect. E un proiect de lege generală....

 
   

Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner (din sală):

Ba are!

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Care e importanța? Dați bani? Nu dați bani. Prin legea respectivă din justiție și învățământ dăm bani. A, acolo dăm bani! Că știți dumneavoastră! Ați fost în sală, nu?! Bun.

Deci, obligatoriu, noi trebuie să includem toate sistemele de decorații de până acum și ordine adoptate prin legi speciale, în sistemnul național de decorații. Scurt. Și vă rog să întrerupem, domnule președinte, discuțiile. Ne mai liniștim, se calmează domnul Zoner, și joi dimineața reluăm discuțiile.

 
   

Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner (din sală):

Vreau drept la replică.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc.

Dar nu v-am pomenit. Eu nu v-am pomenit numele, decât pe domnul Rizescu.

 
   

Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner (din sală):

Ba nu! L-ați pomenit....

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnule deputat Gavra, vă rog mult....

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Dar, când îl pomenesc o fac cu cea mai mare plăcere și onoare.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Dați-i voie domnului deputat Zoner....

 
   

Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner:

Dacă aveam calitatea respectivă și trăiam în regimul trecut v-aș fi propus pentru "Ordinul Lenin", domnule Gavra, (ilaritate, aplauze) pentru că dumneavoastră susțineți revenirea la sistemul de sorginte sovietică.

Dacă v-ați uitat la statut, că nu e vorba de lege, este iarăși vorba de decorații, care au nume, nu mai spun că tot sistemul, toată ierarhia este total aiurea și contrară, total contrară unui sistem de decorații, și, în al treilea rând, avem acordul Ministerului Invățământului la textul respectiv.

Dânșii primesc niște diplome, treaba lor ce fac cu diplome, dacă primesc sau nu primesc bani, dar nu meritul, nu o decorație. Sistemul întreg este bazat pe acest principiu: decorația pentru onoare, nu pentru vechime și așa mai departe.

Ne-am înțeles și cu armata, citiți legea cum trebuie - vă fac și eu la fel cum îmi spuneți mie să citesc Regulamentul!

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

O să vă rog să-mi permiteți să-i dau un drept la replică domnului deputat Gavra.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnule profesor Rădulescu, mie mi-ar fi plăcut dacă dumneavoastră personal, cu chipul care se aseamănă cu al lui Lenin, cel puțin fizic și biologic, mi-ați fi înmânat un asemenea ordin. Vă păstram memoria veșnică amintire.

Vă mulțumesc, nu l-am primit, dar nici nu îl doresc în continuare că s-au schimbat și dumneavoastră și Lenin. Ați trecut la altceva.

Deci, vă mulțumesc frumos.

A doua chestiune.

Domnule profesor, vă rog frumos, dacă discutăm de regulamente, venim la normalitate. Statutul personalului didactic este lege. Să nu mai spuneți că nu este lege. Este lege, da? Organică, da? Vă rog frumos. O lege organică nu o modificați dumneavoastră prin nici o comisie specială.

Vă mulțumesc. Întrerupem discuțiile.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Continuăm, deci, discuțiile joi.

Vă mulțumesc tuturor pentru răbdare și vă rog să vă ganditi exact cum să votăm joi asupra acestor puncte.

Închei ședința de astăzi.

*

Ședința s-a încheiat la ora 16,32.

 
     

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania wednesday, 17 august 2022, 23:02
Telephone: +40213160300, +40214141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro