Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of October 14, 1997
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 14-10-1997 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of October 14, 1997

  1. Declarația P.D.S.R. cu privire la proiectul de modificare a Legii nr.42/1990.

Ședința a început la ora 16,25.

Lucrările au fost conduse de domnul Vasile Lupu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Kovács Csaba Tiberiu și Corneliu Ciontu, secretari.

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că din totalul celor 342 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 278. Sunt absenți 64, din care 22 participă la alte acțiuni parlamentare.

Cvorumul prevăzut de art.128 din Regulament este întrunit.

Înainte de a trece la programul nostru pentru ziua de astăzi. domnul Dan Marțian are cuvântul pentru a face o declarație în numele PDSR-ului.

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Doresc să exprim punctul de vedere al PDSR-ului în legătură cu o problemă care frământă la ora actuală societatea românească.

Așa cum știm cu toții, în săptămânile din urmă s-au intensificat discuțiile, dezbaterile de idei, s-au exprimat diferite poziții în legătură cu Revoluția din decembrie 1989.

Că există discuții în legătură cu acest eveniment de însemnătate axială în istoria României contemporane, nu este nimic rău. Și alte revoluții, unele dintre ele cu o vârstă venerabilă, sunt obiectul unor analize, unor evaluări, a unor eforturi de a fixa mai bine semnificația și perspectiva pe care ele au deschis-o pentru dezvoltarea istorică a unui popor sau altul.

Să ne amintim numai de Revoluția franceză, care a fost marcată, bicentenarul care a fost marcat în 1989 și în legătură cu care au apărut lucrări celebre, unele dintre ele modificând optica de interpretare a acesteia, cum este celebra lucrare a lui François Furré, "La Révolution", de la 1770, de la Tulgot, până la Joulles Ferri. Cu alte cuvinte, anii '70-'80 ai secolului trecut.

Nu este, din acest punct de vedere, nimic rău faptul că discutăm aceste lucruri.

Important este însă să discutăm cu argumente, important este să discutăm lucrurile fără puncte de vedere preconcepute, să nu instrumentalizăm această dezbatere în vederea promovării unor poziții și atitudini politice partizane și, din acest punct de vedere, să punem sub semnul întrebării semnificația Revoluției.

Unii o fac, însă. Încearcă să vorbească despre faptul că ar fi fost o lovitură de stat. Încearcă să vorbească sub o siglă difuză și insignifiantă, aceea de evenimente din decembrie și așa mai departe.

Ea a fost o revoluție în sensul adevărat al cuvântului, pentru că a schimbat sistemul politic, a schimbat tipul de putere, a schimbat caracteristici esențiale privind structura economică, socială, toate datele de existență ale românilor. Și, din acest punct de vedere, ea întrunește toate elementele caracterizatoare, pentru a o aprecia ca o revoluție, și încă o revoluție foarte profundă.

Actorul acestei mari schimbări a fost poporul român și capacitatea lui de luptă, capacitatea lui de rezistență, capacitatea lui de a nu se împăca cu un regim autoritar comunist, dictatorial și și-a manifestat voința și dârzenia de a-l schimba și a deschide alte perspective de evoluție țării.

Totuși, unii încearcă, prin diferite poziții și luări de poziție, de atitudini, să deligitimizeze Revoluția, să pună sub semnul întrebării.

Din păcate, chiar în această aulă cineva, cu prilejul marcării Revoluției din decembrie, a rostit un anumit punct de vedere în acest sens. Și noi credem că Revoluția trebuie studiată, trebuie adâncită, trebuie cunoscută, dar să avem tăria să recunoaștem faptele, obiectivitatea lor, și, din acest punct de vedere, să cristalizăm o anumită viziune asupra ei și asupra cursului acesteia.

Din păcate, nu doar Revoluția ca atare este deligitimată. Se încearcă să fie deligitimată și se încearcă a se pune sub semnul întrebării și actorul și mai ales acelor care, în cazul actorului colectiv, mare, care a fost poporul român, și-au asumat rolul de animatori, de forțe incitatoare și organizatoare, cei care, prin curaj, prin capacitatea de a face față unor situații excepționale, au dat imbolduri, au dat cuvinte de ordine, au impus o anumită conduită din partea celor foarte mulți care au participat la Revoluție.

În acest sens se înscriu aceste elemente legate de aducerea în discuție a situației revoluționarilor.

Este regretabil faptul că s-a încercat să se acrediteze chiar din punct de vedere oficial ideea că toți aceștia ar fi niște profitori, niște impostori, niște oameni care încearcă să cucerească privilegii de pe urma participărilor la Revoluție.

Noi credem că din acest punct de vedere se face o mare nedreptate și se uită foarte ușor ce semnificație a avut curajul și angajarea unora dintre aceștia în cursul evenimentelor.

Noi nu putem decât să regretăm faptul că la o asemenea poziție a ajuns și Guvernul României, care încercând să modifice Legea nr.42/1990, are în vedere să retragă toate acele drepturi care au fost acordate revoluționarilor, celor care s-au înscris, prin faptele și acțiunea lor, cu bărbăție în cursul evenimentelor, asumându-și mari răspunderi.

Sigur, suntem dispuși și credem și noi că trebuie să se analizeze lucrurile cu toată răspunderea și anumite abuzuri care au fost făcute să fie îndreptate.

Dar, credem că din acest punct de vedere este necesar ca lucrurile să fie analizate cu cumpătare, cu răspundere, cu maximă grijă.

Nu credem, din acest punct de vedere, că putem accepta atitudinea de denunțare în bloc a revoluționarilor.

Nu suntem de acord cu acest punct de vedere în principiu și nu suntem de acord nici cu metoda.

Dacă Guvernul voia să modifice Legea nr.42, nu era firesc să angajeze niște consultări, un dialog cu organizațiile de revoluționari, să vadă care este și opinia, gândirea, modul lor de a se raporta la aceste chestiuni?

Din păcate, acest lucru nu s-a făcut. Printr-o măsură unilaterală, fără să se analizeze și să se cântărească toate implicațiile, s-a elaborat acel proiect de lege care probabil, în curând, va ajunge și pe masa de lucru a Parlamentului.

Această reacție, această atitudine față de revoluționari a determinat anumite acțiuni ale acestora, care au culminat cu manifestația din București și după aceea cu intrarea în greva foamei a unui număr important de revoluționari din București și din alte părți ale țării.

Noi credem că în situația care s-a creat, Guvernul și în primul rând primul-ministru trebuie să abandoneze conduita de superioritate, să între în dialog cu revoluționarii, să găsească o ieșire pozitivă într-un context de respect față de ceea ce au făcut acești oameni în marele proces de schimbare a României din decembrie 1989.

De aceea, Grupul parlamentar al PDSR cere ca Adunarea Deputaților să adreseze un mesaj primului-ministru, prin care ...

Voci din sală:

Camera ....

Domnul Marțian Dan:

Camera Deputaților să adreseze un mesaj primului-ministru, prin care să între imediat în dialog cu greviștii foamei, să găsească o soluție de rezolvare onorabilă a situației care s-a creat și, după aceea, să se discute în legătură cu problemele referitoare la Legea nr.42/1990, în așa fel încât, dacă se va ajunge la concluzia că ea trebuie modificată, să existe și punctul de vedere al revoluționarilor, al organizației lor, dacă vrem într-adevăr să mergem pe linia reconcilierii naționale și pe linia acordării respectului cuvenit nu numai Revoluției, ca fapt istoric, ci și celor care au contribuit în mod nemijlocit și cu bărbăție la realizarea ei. (Aplauze în partea stângă a sălii)

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania thursday, 11 august 2022, 23:38
Telephone: +40213160300, +40214141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro