Plen
Ședința Camerei Deputaților din 16 septembrie 1997
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
27-09-2022
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1997 > 16-09-1997 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 16 septembrie 1997

4. Continuarea dezbaterilor asupra propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 41 din 17 iunie 1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și a Societății Române de Televiziune.  

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

................................................

Intrăm în ordinea de zi și urmează să reluăm dezbaterile la propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.41 din 17 iunie 1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și a Societății Române de Televiziune.

Joi, săptămâna trecută, ne-am oprit la numărul curent 21 din raportul comisie, care se referă la alin.5 al art.20 din lege.

S-au făcut o serie de amendamente și voi propune să trecem la dezbaterea acestor amendamente propuse. În cadrul acestor zile, care au fost la dispoziție, au apărut alte amendamente. Domnul deputat Acsinte Gaspar. Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ca urmare a votului care a fost exprimat joi asupra alin.3 al art.20, în redactarea votată textul sună în felul următor: "Propunerile făcute vor nominaliza candidatul pentru postul de titular, precum și candidatul pentru postul de supleant și se înaintează Birourilor permanente ale celor două Camere în termen de 15 zile de la declanșarea procedurii de numire. Opțiunile celor îndreptățiți să facă propuneri vor fi luate în considerație de către comisie".

Acest text astfel cum a fost redactat impune ca să introducem o modificare și la alin.4 al art.20, modificare care nici în forma inițiatorilor și nici în raportul comisiei nu figurează. Și, ca atare, vă propun ca după pct.17 din raportul comisiei, am în vedere numerotarea dată de către comisie și nu numerotarea dată de către inițiator, deci după pct.17 să se introducă pct.171 cu următorul cuprins: "Art.20 alin.4 se modifică și va avea următorul cuprins: Birourile permanente ale celor două Camere înaintează listele de candidați comisiilor permanente de resort în vederea audierii acestora în ședință comună. Audierile au loc pe baza metodologiei stabilite de comisiile permanente". Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă rog să-mi predați acest amendament.

Inițiatorul. Domnul deputat Badea. Vă rog. doriți să vă dau textul ca să-l puteți...? Vă rog. O să vă rog, după aceea, să mi-l returnați.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Vă dau eu unul bătut la calculator. (Îi înmânează textul).

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Ioan Badea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În legătură cu modificarea survenită de alineatul precedent, este necesară și o adaptare a alineatului 4. De fapt, modificarea, așa cum se vede, este numai de o simplă formulare. În ceea ce privește însă precizarea amendamentului, inițiatorii își mențin punctul de vedere potrivit căruia Birourile permanente ale celor două Camere înaintează listele de candidați comisiilor permanente de resort în vederea audierii și selecționării acestora în ședință comună. Audierile au loc pe baza metodologiei stabilite de comisiile permanente.

Deci, cu această precizare, suntem de acord cu amendamentul propus de domnul Gaspar.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Gaspar și pe urmă o să cer avizul comisiei. Vă rog. Doriți textul?

Domnul Acsinte Gaspar:

Nu, că-l știu.

Domnule președinte,

Am impresia că reluăm discuțiile de la început. Când am luat și am redactat art.20 alin.3, când am stabilit că toți cei care au vocație să facă propuneri își desemnează candidații, că votul în plenul celor două Camere se va exprima pe liste prin bile, noi am înțeles și așa cel puțin s-a înțeles de către toată lumea, comisia nu face o selecționare asupra candidaților. Comisia îi audiază, întocmește un aviz consultativ, unde poate să facă niște recomandări. Cu atât mai mult cu cât vedeți că a dispărut din lege și acea prevedere care spunea că cei care vor propune vor face propuneri dublul numărului de locuri la care au dreptul. A dispărut această prevedere tocmai legat de faptul ca fiecare dintre cei care au dreptul, potrivit legii, să facă propuneri să-și desemneze candidații.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Punctul de vedere al comisiei... Da, de la inițiator, domnul deputat Badea.

Domnul Ioan Alexandru Badea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu cred că e cazul acum să facem iarăși o discuție semantică, dar în răspunderea comisiei, răspundere de care nu poate fi exonerată în mod normal, intră și aprecierea "selecționarea candidaților". În textul care curge în continuare este prevăzut că toate aceste demersuri ale comisiei au caracter de recomandare pentru plen. Deci nu se pune problema unei ipotetice alungări, eliminări ș.a.m.d., dar o selecție trebuie operată.

De aceea, vă rog respectuos ca să nu facem, repet, o discuție de acest ordin și, cu rugămintea de a urmări în continuare și celelalte alineate ale articolului, să rămânem pe textul propus. Deci în varianta de amendare pe care a propus-o domnul Gaspar se introduce "în vederea audierii și selectării acestora în ședință comună", restul alineatului fiind preluat întocmai din amendamentul domnului Gaspar.

Am înțeles reticențele domniei sale, dar, repet, lucrurile sunt explicitate în alineatele următoare în felul în care curg și repet, în caracterul de recomandare către plen pe care îl au concluziile comisiei.

Rugămintea mea este ca să se voteze amendamentul domnului Gaspar cu această corecție introdusă de inițiator.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia... Domnul deputat Năstase. Vă rog.

Domnul deputat Năstase.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am impresia că de fapt suntem de acord cu o anumită procedură și urmează acum mai curând să găsim formulele potrivite. Și de aceea cred că este bine, cu calm, să căutăm formula cea mai potrivită.

Modelul așa cum l-am înțeles eu că a fost acceptat este cumva cel care este utilizat pentru audierea membrilor Guvernului, în vederea supunerii listei Guvernului aprobării în plen. Și am căutat în Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului textul corespunzător. La art.72 se spune următorul lucru, la alin.2: "Fiecare candidat pentru funcția de ministru înscris în lista Guvernului va fi audiat în ședință comună de către comisiile permanente ale celor două Camere al căror obiect de activitate corespunde sferei de competență a viitorului ministru. În urma audierii, comisiile vor întocmi un aviz comun consultativ motivat, pe care îl vor prezenta candidatului pentru funcția de prim-ministru".

Deci, practic, din acest punct de vedere, audierea înseamnă de fapt, așa cum o înțelegem noi, o anumită apreciere asupra calităților profesionale, morale ș.a.m.d. în ceea ce privește, să spunem, persoana care este supusă atenției Parlamentului. Formula "selectare" ar însemna cumva selectare între candidații, care de data aceasta nu mai sunt duali, nu mai sunt prezentați câte doi, pentru a se face o alegere la nivelul comisiei. Este vorba doar de o apreciere asupra calităților lor și acest aviz consultativ este cumva orientat spre a face o anumită presiune asupra partidelor, grupurilor parlamentare care au făcut candidaturile, au propus candidații respectivi și pentru a se arăta că ele nu s-au orientat bine în legătură cu aceste chestiuni. De aceea, formula "selectare" nu are sens aici. Este vorba de o audiere în vederea decelării calităților necesare pentru ocuparea unui astfel de post și avizul consultativ consemnează acest fapt. Și acest text se completează cu formularea de la alin.5, așa cum este propus acest alineat: "În urma audierii, comisiile vor întocmi un aviz comun consultativ motivat pe care-l vor prezenta în ședința comună a Camerei însoțit de câte o listă de 13 candidați".

Deci, practic, dacă folosim modelul utilizat pentru desemnarea membrilor Guvernului, formularea "audiere" este suficientă în raport cu avizul consultativ. A introduce termenul de "selectare" aici înseamnă a face la nivelul comisiei o alegere între oameni, a prefera pe cineva. Or, problema nu se pune în felul acesta. Înseamnă a face o apreciere asupra fiecăruia dintre candidați. Nu se mai spune "unii merg în plen și alții nu merg în plen".

De aceea, aș pleda în continuare pentru amendamentul propus de către domnul deputat Gaspar.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia. Domnul deputat Țepelea. Vă rog.

Domnul Gabriel Țepelea:

Comisia a examinat propunerile venite din partea opoziției și vă propune următoarea formulare: "Birourile permanente ale celor două Camere înaintează listele de candidați comisiilor permanente de resort, în vederea audierii și evaluării acestora în ședință comună". Deci nu mai este vorba de selectare, termen repudiat, ci de evaluare. Altfel, comisiile n-au nici un rost și operațiunea trebuie eliminată. "Audierile au loc pe baza metodologiei stabilite de comisiile permanente.

În acest caz, cred că putem să trecem la vot asupra acestui capitol.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sunteți de acord? Domnul deputat Năstase. Vă rog.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Dacă din partea inițiatorilor avem un punct de vedere, în sensul că se acceptă și propunerea noastră la alin.5, deci dacă se coroborează această formulare modificată în variantă propusă de către domnul președinte Țepelea cu varianta propusă la alin.5, care de fapt reia exact procedura de care aminteam, atunci cred că aceste texte împreună dau sensul înțelegerii prealabile pe care am avut-o.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Oricum, trebuie să le supun la vot într-o anumită ordine.

Deci inițiatorul este de acord cu propunerea comisiei, da? Bun. În acest caz, vă supun spre aprobare textul...

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Cereți părerea comisiei în legătură cu soluția propusă de PDSR.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Oricum, trebuie să le supun la vot într-o anumită ordine.

Domnul deputat George Șerban.

Eu știu ce votăm, textul trebuie să-l citesc. Dar, vă rog, poftiți.

Domnul George Șerban:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Votăm de fapt alin.4, care nu există în inițiativa legislativă de modificare, după care ne reîntoarcem la alin.5. Deci acum se supune la vot modificarea propusă de către PDSR cu amendamentul comisiei care a înlocuit cuvântul "selectare" cu "evaluare".

Deci aceasta se supune la aprobare acum. Propunerea dumneavoastră cu micul amendament al domnului... al comisiei și acceptat de către inițiator.

Domnul Adrian Năstase (din sală):

Aveți observații privind alin.5?

Domnul George Șerban:

Am avut observația. Comisia a făcut o propunere concretă, inițiatorii au fost de acord cu ea și ar urma să se supună dezbaterii.

Domnul Adrian Năstase (din sală):

Avizul consultativ, aveți observații?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să lămuriți cu comisia și cu inițiatorul această problemă, ca să pot să trec la vot.

Domnul Marțian Dan (din sală):

Vă rog să-mi dați cuvântul.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

O să vă rog să aveți răbdare până când se termină discuțiile comisiei.

Domnul Marțian Dan(din sală):

Nu-i nimic, eu fac o propunere.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Așteptați puțin să se termine discuțiile acestea, ca să pot să trece la supunerea la vot.

Domnul deputat Dan Marțian.

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Eu cred că în ceea ce privește alineatul pe care l-am discutat și în privința căruia am audiat și punctul de vedere al comisiei, și mie mi se pare că sugestia făcută de către domnul Țepelea este una care poate fi luată în considerare, dar vreau să spun următorul lucru și rog, din acest punct de vedere, o anumită flexibilitate din partea inițiatorilor. Noi discutăm un articol. Felul cum am formulat noi săptămâna trecută alin.3 și modul în care trebuie să fie redactat alin.5 ne pune în prezența unor anumite corespondențe între aceste alineate și, fiind vorba de niște alineate în cadrul aceluiași articol, mi se pare absolut firesc ca să vedem și care ar fi soluțiile de corespondență necesare, prezente deci și în alin.5 și, după aceea, evident că veți supune, domnule președinte, votului în ordinea alineatelor, dar este absolut necesară pentru o coerență și pentru a face în așa fel încât alineatele aceluiași articol să fie concordante unele cu altele.

De aceea, eu, văzând existența unor convergențe ale punctelor de vedere, vă rog să fiți de acord să audiem și textul propus pentru alin.5, să-l discutăm și pe acesta și, după aceea, supuneți votului, evident în ordine acest alineate, așa cum se configurează.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Inițiatorul... Domnul deputat Țepelea, din partea comisiei. Vă rog.

Domnul Gabriel Țepelea:

Doamnelor și domnilor,

Vă supun aprecierii, la cererea domnului deputat Dan Marțian, cele două alineate, urmând ca să le dăm votul în ordinea propusă, adică alin.4 și alin.5.

Alin.4 are următorul cuprins, pe care l-am citit mai înainte: "Birourile permanente ale celor două Camere înaintează listele de candidați comisiilor permanente de resort, în vederea audierii și evaluării acestora în ședință comună. Audierile au loc pe baza metodologiei stabilite de comisiile permanente". Deci aici s-a introdus termenul "evaluare" în loc de "selecționare", în urma opoziției Opoziției.

Art.20 alin.5: "În urma audierii, comisiile vor întocmi un aviz comun consultativ motivat, pe care-l vor prezenta în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, însoțit de câte o listă de 13 candidați pentru posturile de titulari și o listă de 13 candidați pentru posturile de supleanți, conform structurii prevăzute la alin.2. Dacă cei îndreptățiți nu fac propunerile în termenul prevăzut la alin.3, comisiile vor înainta listele Camerei Deputaților și Senatului, dacă acestea cuprind cel puțin 9 candidați. Listele de candidați se supun în întregime votului în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului și se aprobă cu votul majorității deputaților și senatorilor. Votul este secret și se exprimă prin bile".

Deci în prima parte am introdus un singur termen în plus, "evaluare"; în partea a doua am acceptat punctul de vedere înaintat de PDSR. Sper că de data aceasta putem înainta în lucrările noastre și semantica să fie lăsată de-o parte. Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat George Șerban, din partea inițiatorului. Vă rog.

Domnul George Șerban:

Nu sunt obiecții mari. O obiecție foarte importantă este cifra.

În propunerea noastră era cifra de minimum 7 și acum s-a schimbat în 9. Am și asentimentul colegilor, să rămână cifra 7 ca minimum pentru funcționarea, pentru pornirea unui consiliu de administrație. Este suficientă, este minimum; deci, de aici încolo. Și, 9, deja poate fi problematic, or, interesul nostru comun este să avem cât mai repede Consiliul de administrație la Televiziune.

Deci, suntem de acord cu varianta propusă de comisie, dar să rămână din inițiativa noastră legislativă cifra de minimum 7 pentru aducerea în plenul celor două Camere a listei de candidați.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar, vă rog. Aș dori să vă expuneți punctul de vedere dacă sunteți de acord cu propunerea pe text, făcută de domnul...

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. La alin. 4 să se introducă cuvântul "evaluare", cu care am fost de acord și, deci, textul rămâne în formularea mea. Alin. 5 a fost redat exact cum l-am formulat noi. Acum, discuția este în legătură cu cifra, în situația în care Consiliul de administrație..., cei care sunt îndrituiți nu fac propunerile în termenul de 15 zile.

Părerea noastră este că să rămână cifra 9, pentru că, de regulă, când este vorba de constituirea unor organe, dacă datorită procedurii nu se reușește să se adune numărul necesar, totdeauna se prevede 2/3. Or, 2/3 din 13, reprezintă 9. Și așa rămân 4 locuri vacante.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Formula comisiei?

Da, vă rog, din partea comisiei, domnul deputat Márton.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Într-adevăr, aici, s-ar putea discuta mult, foarte mult pe această cifră. Eu cred că, totuși, mergând pe principiul a 2/3, folosit și la validarea celor două Camere, și la validarea consiliilor locale județene, 2/3 ar fi 8,66 - să rotunjim la 9 și să acceptăm, să înaintăm cu această lege.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Sasu. Vă rog.

Domnul Alexandru Sassu:

Eu aș vrea să vă amintesc că 7 nu este nici măcar jumătate plus 1 din 13, că 9 reprezintă cam ceea ce ar trebui să propună Parlamentul și cred că suntem destul de responsabili ca să putem propune 9 candidați.

Deci, nu cred că este o mare problemă să acceptăm cifra de 9. Este o chestiune absolut de bun simț.

Mulțumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Inițiatorul. Acceptați cifra de 9 ? Da, bun.

Atunci voi supune votului alin. 4, amendamentul propus de domnul deputat Gaspar, cu completarea făcută de comisie, formulare citită complet de domnul deputat Țepelea, președintele comisiei.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner (din sală):

Nu a fost numărat votul meu...

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Îmi pare rău. Aveți un vot împotrivă? Da.

Îmi permiteți? Aveți vot împotrivă?

Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner (din sală):

Da.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Cu un vot împotrivă s-a adoptat amendamentul propus de domnul deputat Acsinte Gaspar și însușit de comisie și inițiator, în condițiile existenței cvorumului de lucru care este minimum 146. Suntem, la ora actuală 151, în sală.

La textul alin. 5, nr.crt. 21 din raportul comisiei, vă voi supune spre aprobare textul convenit de inițiator, comisie și de colegii de la Partidul Democrației Sociale, text care a fost citit de domnul academician Țepelea în fața comisiei, cu următoarea completare: în loc de "comisii de resort" trebuie spus "comisii de specialitate". E o chestiune tehnică și cred că a fost o scăpare când a citit textul domnul academician, e "câte o listă de 13 candidați, precum și o listă de 13 supleanți pentru fiecare societate." Deci, sunt două societăți. Da? Bun.

Cu aceste completări, vă supun votului textul propus de comisie, prin domnul academician Țepelea.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Deci, adoptat în unanimitate.

Nr.crt. 22. Domnul deputat Gaspar. Deci, la nr.crt. 22, da?

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Trebuie acum să atacăm alin. 6 din lege, având în vedere că la alin. 4, pe care l-am adoptat acum, am prevăzut că audierile au loc pe baza metodologiei stabilite de comisiile permanente.

Ca atare, alin. 6 din lege trebuie abrogat, unde se vorbește despre "Metodologia audierii, în comisiile permanente de resort se stabilește în ședință comună de cele două comisii și se dă publicității cu 15 zile înainte de data audierii"

Deci, acest alin. 6 trebuie abrogat, dispozițiile lui fiind preluate la alin. 4

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Inițiatorul?

Domnul Gabriel Țepelea (din loja comisiei):

De acord.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă supun spre aprobare amendamentul propus la nr.crt. 22 de domnul deputat Acsinte Gaspar privind abrogarea acestui alin. 6 la art. 20.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt. 23. Dacă sunt intervenții la alin. 7? Vă rog.

Domnul Dumitru Pâslaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Alin.7 al art.20 stabilește modul în care se aleg, se desemnează președinții Consiliilor de administrație ale celor două societăți, care, în același timp, sunt și directori generali și președinți ai societăților.

În varianta comisiei, președinții se aleg de către plenul celor două Camere, pe baza recomandării, propunerii comisiilor de specialitate.

Noi considerăm că această prevedere este exagerată deoarece conform practicii generale, consiliile și organismele de conducere își aleg liderii pe baza criteriilor proprii de autoritate interioară și, în mod special, considerăm că nu este cazul ca președintele desemnat de comisie și votat, fără îndoială, de către plen, să aibă o relație specială față de bunăvoința comisiei.

De aceea, propunem un amendament formulat în felul următor:"Președinții Consiliilor de administrație se numesc de către Camera Deputaților și Senat în ședință comună, dintre membrii titulari ai comisiilor, la propunerea acestora, cu votul majorității deputaților și senatorilor exprimat prin vot secret cu bile".

Deci, Consiliul de administrație se reunește în prima sa ședință, desemnează candidatul la președinție, care este supus din partea lor plenului.

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Deci, amendamentul propus de domnul deputat Pâslaru o să vă rog să mi-l dați.

Domnul deputat Márton, din partea comisiei. Vă rog.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Acest amendament a fost discutat, într-adevăr, în comisie. Dacă ne uităm la modul cum sunt numite anumite persoane în anumite funcții, găsim precedent și pentru o variantă și pentru cealaltă variantă. Așa că, precedentul n-are nici o relevanță. Noi de ce am ales varianta pe care v-am propus-o? Pentru că, având loc audierile, comisia cunoaște pe toți cei 13 candidați. Cei puțin îi cunoaște, are posibilitate să-i audieze mai temeinic decât se cunosc ei la prima lor ședință.

S-ar putea să fie acolo persoane care să nu fie cunoscute de ceilalți. Mai mult, prin procedura pe care v-o propunem, comisia îi audiază pe cei care sunt propuși de membrii comisiei pentru funcția respectivă, în ideea că persoana respectivă va fi președintele Consiliului de administrație și director general. Deci, are aceeași funcție.

În momentul respectiv, deja căutăm un manager, noi, în comisie. Și ne spunem doar punctul de vedere referitor la persoanele care s-au propus, dumneavoastră având dreptul să decideți, pe baza acestui raport. Or, în prima ședință de consiliu, se întrunesc cele 13 persoane și, fără a avea loc audieri, fără eventual să se cunoască, cei care cunosc una dintre persoane s-ar putea să decidă și să greșească.

Deci, eu cred că în această variantă pe care noi am propus-o, și de aceea am ales această variantă, după multe discuții în comisie, cu votul majoritar, avem mai multe garanții de a numi o persoană capabilă, care reușește să ne convingă, pentru că altfel s-ar putea să greșim. S-a mai întâmplat.

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Argumentele domnului deputat Márton Árpád sigur că pot fi luate în considerare, însă, parțial. Textul, așa cum este în raportul comisiei, el trebuie reamenajat, ca urmare a modificărilor pe care le-am făcut la alin. 3-4-5 - și v-aș propune următorul text:"Președinții Consiliilor de administrație se numesc de către Camera Deputaților și Senat, în ședință comună, dintre membrii titulari ai consiliilor, la propunerea acestora și a comisiilor permanente, cu votul majorității deputaților și senatorilor exprimat prin vot secret și exercitat prin buletine de vot".

Nu putem să mai mergem la sistemul listelor și al bilelor, pentru că acest sistem se utilizează numai în cazul în care se desemnează mai mulți candidați care participă la constituirea unui organ.

În acest sens, o să vă rog să vă uitați la art. 83 din Regulamentul ședințelor comune, la numiri, unde se spune că "numirile se fac pe baza raportului comisiei, votul este secret și se exercită prin buletine de vot".

Deci, v-aș ruga să fiți de acord ca această desemnare să se facă pe baza propunerilor comisiei și a.... Da, sau a consultării.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat George Șerban. Vă rog.

Domnul George Șerban:

Din partea inițiatorilor rămânem la varianta acceptată de comisie și este o variantă - considerăm noi - întemeiată. Întrucât avem răspundere vizavi de acest Consiliu de administrație, și prin votul Parlamentului ne asumăm o răspundere vizavi de viitoarea lui activitate, el trebuie să vină, să fie evaluat de către comisie și trebuie să-i fie apreciate, efectiv, acele calități care sunt necesare pentru un președinte - director general al Televiziunii, ceea ce înseamnă calități manageriale.

Să-mi fie iertat, vor fi trei tendințe - aceasta o spun cu titlu personal - de a se face recomandări din clientela politică, deci, din clientela politică pentru oameni care să aibă un post într-un consiliu - o spun în nume personal -, în al doilea rând, să fie personalități de cultură, care să aibă un nume, dar există și tendința de a se recomanda și manageri. Noi trebuie să găsim o persoană care să întrunească toate calitățile, să aibă și un sprijin politic, să aibă și calități manageriale, să fie și o personalitate. Am spus-o cu titlu personal și sper să fie tratată ca atare.

În condițiile acestea, recomandarea comisiei pentru plen este fundamentală, întrucât ea poate să găsească o persoană care să asigure gestionarea Televiziunii sau Radiodifuziunii și să nu mai ajungem la deficitele uriașe în care se află aceste instituții astăzi.

Deci, inițiatorii rămân pe varianta comisiei.

Domnul Marțian Dan:

Vreau și eu cuvântul.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Lazăr Lădariu. Urmați. Mi-a cerut cuvântul înainte.

Domnul Lazăr Lădariu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnule președinte,

Suntem puși în fața unei logici simple, conținută de altfel în propunerea colegului nostru Pâslaru.

După cum se știe, un președinte, deci, și un director general, prin atribuțiile pe care le are, de la carismă, până la înclinații manageriale, trebuie să fie o personalitate, trebuie să fie o autoritate reală, trebuie să fie recunoscut de ceilalți.

Nu știu și nu știm, în această situație, cui nu-i convine o logică simplă. Democratic este ca membrii consiliului, deci, Consiliul să-și aleagă președintele în această funcție.

S-a venit cu o propunere în plus, ca membrii Consiliului și comisiile - cum este firesc - să-și aleagă președintele - director general.

Cred că este o propunere o bună și ar trebui să medităm asupra ei. Argumentele sunt simple: oamenii aceștia, pe care noi i-am propus în Consiliul de administrație, nu sunt niște fitecine, oameni luați din drum, sunt niște personalități. Se cunosc între ei, cunosc valoarea oamenilor propuși și au nu numai acest drept, dar și capacitatea de a merge până la capăt să-și aleagă un președinte. Acesta-i cel bun, acesta să fie ales, și nicidecum alegerea să aibă loc după o comandă din afară, pentru că rezultatele s-au văzut. S-a văzut unde am ajuns.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Dan Marțian, este înaintea dumneavoastră, domnule academician.

Domnul deputat Dan.

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Ne găsim, deci, în prezența a două formule: una, care se înscrie în logica firestului, și anume ca membrii aleși în Consiliul de administrație în plenul celor două comisii, să aibă această competență de a face recomandare, propunere, în legătură cu cel care ar trebui ales ca președinte. A doua propunere, formulată de către domnul Gaspar, este aceea ca să se mențină competența comisiilor sesizate în fond de a recomanda, dar cu o condiție: după ce s-a consultat, s-a luat și opinia, s-au identificat și punctele de vedere ale celor care au fost aleși în Consiliul de administrație.

Cu regret, trebuie să constat că din acest punct de vedere nu există o deschidere minimă din partea inițiatorilor.

Și acum, fondul lucrurilor. Eu cred că firesc ar fi să mergem pe formula domnului Pâslaru, care ar arăta că cei care au fost aleși, au și ei un cuvânt de spus în ceea ce privește cel care merită să fie, mă rog, președintele Consiliului de administrație, respectiv, director general la una sau la alta dintre cele două societăți.

Tendința, însă, de a nu da posibilitatea să existe o anumită modalitate de expresie pentru cei care au fost aleși în Consiliul de administrație, în legătură cu cel care merită să fie propus plenului celor două Camere pentru a fi ales ca președinte al Consiliului de administrație - în cazul unei societăți sau alta -, mi se pare că ne menține în coordonatele unei anumite viziuni, în care cei aleși - deși au primit votul plenului celor două Camere, sunt tratați ca simple obiecte, necuvântătoare și fără să poată exprima vreo idee în legătură cu treaba asta. Din moment ce ei au fost aleși, cred că trebuie să-i tratăm ca interlocutori. Și, de aceea, eu cred că pentru a netezi calea pentru o formulă cât de cât acceptabilă și pentru unii și pentru alții, ar trebui să ne pronunțăm pentru soluția, formula propusă de către colegul nostru, domnul deputat Acsinte Gaspar.

Rog, din acest punct de vedere, și pe colegii inițiatori, să cântărească foarte bine lucrurile, pentru că mie mi se pare că în această situație a numirii Consiliului de administrație al celor două societăți și a desemnării președinților, dacă ne menținem în coordonatele pluralismului, atunci trebuie să existe un efort constant pentru a explora convergențele, pentru a menține în limitele obiectivității și autonomiei aceste instituții și să le ferim de pasiunile politice unilaterale, care au adus și aduc prejudicii celor două societăți, reduc audiența lor din partea telespectatorilor sau a ascultătorilor.

De aceea, vedeți, colegii noștri au venit cu două propuneri. Am ruga, deci, să se ia în considerare acele elemente pe care le conține propunerea domnului Gaspar, pentru că cred că aici se poate ajunge la convergență, dacă suntem și unii și alții de bună credință.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Țepelea era înaintea dumneavoastră. (Precizare făcută domnului deputat Márton Árpád, care se îndreaptă spre microfon). Vă rog să așteptați!

Domnul deputat Țepelea. Vă rog.

Domnul Gabriel Țepelea:

Eu nu cred că acest articol necesită pledoarii atât de bogate, cum s-au produs și cum, probabil, se vor mai produce, pentru că este vorba de o propunere a comisiilor, nu o numire a comisiilor. Numirea o face Parlamentul. În aceste condiții, se împacă cele două teze, adică, pe de o parte, comisiile propun, iar plenul Parlamentului votează. Nu văd care este utilitatea propunerii domnului Gaspar și a grupului PDSR pentru că există un inconvenient, dacă vreți, anume: dacă comisiile votează, comisiile pot să și desărcineze. Prin urmare, în aceste condiții se ajunge la o situație nedorită. Noi dorim ca în fruntea Televiziunii și a Radioului să se găsească personalități. Aceste personalități trebuie să răspundă la un chestionar, la o ofertă, la o discuție pe baza cărora comisiile își fac o părere. Nu este normal ca acești oameni, care alcătuiesc cele două comisii de specialitate, să aibă un cuvânt de spus în propunere, și plenul Parlamentului să aibă cuvântul hotărâtor la numire.

Eu rămân, deci, la propunerea inițială pe care v-o recitesc și pe care vă rog să o votați. Deci, este vorba de art. 20 alin.7, modificat, la propunerile comisiei. "Președinții Consiliilor de administrație se numesc de către Parlament, în ședință comună, dintre membrii comisiilor, la propunerea comisiilor permanente de specialitate, cu respectarea procedurilor de audiere și de vot prevăzute în acest articol". Nu mai este nevoie acum să repetăm ce s-a spus mai înainte.

În propunerea domnului Gaspar reapar acele proceduri care, deja, s-au votat.

Prin urmare, după ce am făcut suficiente concesii, după ce am fost atenți la propunerile care ni s-au părut judicioase, suntem în măsură să spunem că de data aceasta nu putem accepta propunerea PDSR-ului. Și, deci, vă rog, la vot.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Márton.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor,

Am venit la acest microfon ca să fac o precizare. Pentru că, înainte de a veni eu, am ascultat niște discursuri politice, din care cineva ar putea trage concluzia cum că noi, această comisie, încercăm să moficăm acest articol, prevederile acestui alineat, într-un mod nedemocratic. Or, care este propunera noastră de modificare a alineatului votat de Camera Deputaților și Senat, în vechea componență, deci, dinainte de '96? Identică cu cea propusă de noi, cu o singură schimbare. Deci, în loc de "resort", care era terminologia folosită de această lege, pe tot cuprinsul legii am înlocuit acest cuvânt cu "specialitate". În loc de "comisii de resort" am spus "comisii de specialitate". Deci, singura modificare pe care am propus-o noi la acest alineat, a fost ca în loc de "comisii de resort", să apară "comisii de specialitate".

Ca atare, toată discuția pe care ați purtat-o e pe marginea unui articol votat de dumneavoastră.

Și, încă ceva. Domnul Lădariu, a spus un lucru interesant:"Vedeți unde am ajuns". Nu știu la ce a vrut să se refere domnul Lădariu, că în conformitate cu această procedură, a fost numit doar directorul general, președintele Consiliului de administrație la Radiodifuziune. Cumva, domnia sa a dorit să se refere la domnul Cătineanu?! Pentru că domnul Stere Gulea nu a fost numit conform acestei proceduri. De aceea v-am atras atenția...!

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Deci, este ilega?! Da?

Domnul Márton Árpád Francisc:

Pentru că el nu a fost numit conform acestei proceduri. Deci, dacă cineva dorea ca prin acest alineat să facă trimitere la numirea domnului Stere Gulea, a greșit adresa. Atât am vrut să vă atrag atenția.

Deci, în concluzie, în momentul când dumneavoastră ați fost la putere v-a convenit această procedură, în momentul când nu mai sunteți la putere, nu vă convine. E singura deosebire.

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Stimați colegi,

Ne punem întrebarea în ce moment un sistem începe să funcționeze singur, după legități proprii, specifice.

Am constituit acest grupt de conducere a Televiziunii din exterior, cu propuneri care ar reprezenta interesele tuturor fracțiunilor politice. Din acest moment i-am dat statut de Consiliu de conducere, și ar trebui, singur, în mod normal, să-și definească structurile. Deci, în mod normal, acest consiliu ales, așa cum a fost ales, începe să funcționeze, desemnându-și președintele de consiliu.

Orice alte intervenții în continuare filieră, deformează o evoluție normală. Apoi, avem mecanismul sancționării activității acestui consiliu din patru în patru ani sau din câți în câți ani stabilim. Dar a propune de fiecare dată din exterior un președinte, înseamnă a deforma evoluția lui proprie, înseamnă a-i impune de fiecare dată un anumit traseu.

Mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lădariu dorește un drept la replică, urmează domnul deputat Pâslaru și pe urmă domnul deputat George Șerban.

Vă rog!

Domnul Lazăr Lădariu:

Doamnelor și domnilor colegi,

N-aș fi dorit să revin la acest microfon, nu-mi intră-n obicei!

Domnul Márton se face, ca de obicei, că nu pricepe. Nu mă refeream la domnul Cătineanu ci la domnul Stere Gulea. Da, s-a creat un precedent și nu avem voie, dacă ținem la legile țării, să continuăm să încălcăm Constituția. M-am referit la proceduri încălcate, la încălcarea Constituției, la disprețul total, în anumite situații, al legilor noastre.

În orice caz, nu voi fi de acord niciodată, indiferent pe cei căi vor fi intervențiile, la comenzile din afară, mai ales când este vorba de Societatea Română de Televiziune, de un post public, de un post național.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Pâslaru. Urmează domnul deputat George Șerban și pe urmă domnul deputat Adrian Năstase.

Domnul Dumitru Pâslaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Să nu ne facem că nu știm despre ce este vorba, s-a zis aici despre politică. Democrația înseamnă, între altele, și integrarea instituțională a reprezentativității politice, cu atât mai mult atunci când este vorba de societăți publice. Ei, noi tocmai acest lucru suntem chemați să realizăm, mai ales că structura Consiliului de administrație este realizată pe această structură. Problema este ca această desemnare să fie corectă, reprezentanții să-și respecte competențele și să nu aibă loc o nedeterminare în raporturile de putere. Echilibrul și echidistanța rezultă nu din neutralitate ci tocmai din respectarea exactă a acestor raporturi, care sunt desemnate, până la urmă, de voința electoratului.

În al doilea rând, vreau să vă spun că, chiar dacă este desemnat de comisii sau de Parlament, Consiliul lucrează singur, cei 8 oameni; între ei trebuie să existe raporturi firești de autoritate, de competență și de considerație, astfel încât ideea de a impune un președinte, împotriva voinței lor, a afinităților lor elective - ca să spunem așa - este de la început nefastă.

În al treilea rând, aș vrea să declar că retrag amendamentul, rămânând să fie supus la vot amendamentul domnului deputat Gaspar.

Mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat George Șerban, urmează domnul deputat Năstase și domnul deputat Sassu.

Domnul George Șerban:

Punctul în discuție este foarte, foarte important, pentru că președintele Consiliului de administrație este cea mai importantă persoană în fiecare dintre instituții și este în același timp director general. Revin la ce am spus anterior, această persoană trebuie audiată și trebuie să aibă calități manageriale poate mai mult decât toate celelalte persoane din Consiliu, la un loc, întrucât ea face parte și din Comitetul director. Dacă este o personalitate, cât de strălucită, a culturii românești dar nu are calități manageriale, această persoană devine obiect de decor sau devine prizonier al Comitetului director, care-și face afacerile, în continuare, cu publicitate, cu toate celelalte, pentru că el nu cunoaște aceste probleme. Una la mână.

Doi la mână: argumentul, spus anterior, că ei trebuie să se aleagă între ei, pentru că se cunosc, este absolut fals. Ei nu se cunosc. Ei sunt unul propus de către Grupul P.R.M., altul de către Grupul liberal sau P.D. Poate nu s-au văzut în viața lor și în propunerea care s-a făcut nu s-a precizat să se audieze între ei pentru, eventual, a se cunoaște. Singura care audiază, conform articolelor precedente, și poate evalua calitățile manageriale, adică pe lângă cele de cultură, pe lângă legătura pe care o are cu domeniul mass-media și calitățile manageriale, este comisia, care face o recomandare pe care plenul celor două Camere poate s-o accepte sau poate să n-o accepte.

Deci, propun, domnule președinte de ședință, să supuneți la vot varianta comisiei, care este, de fapt, și varianta pe care a votat-o fosta Putere și care iată că a funcționat, de vreme ce s-a ales un Consiliu de administrație la Radio.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Adrian Năstase, se pregătește domnul deputat Sassu Alexandru și domnul deputat Gavra.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am impresia că am depășit momente mai importante decât acesta și într-un fel sunt mirat că ne concentrăm pe această chestiune, care este oricum relativ formală. Și am să vă spun de ce.

Majoritatea este, până la urmă, practic, aceeași sau de același tip și în Consiliul de administrație, și în comisie și în plenul Camerei. Decizia se ia de către plenul Camerei. Problema pe care noi am ridicat-o și vreau să spun că nu este vorba de o propunere a P.D.S.R., pentru că au fost prezentate două propuneri. Deci, o propunere inițială și o propunere de compromis.

Prima propunere, poate că părea, într-un fel, excesivă , deși, sigur că, până la urmă, așa cum arăta și domnul deputat Pâslaru, relația de autoritate în interiorul Consiliului determină, o bună funcționare a instituției. Pe de altă parte, este clar interesul comisiei de a ține acest proces sub un anumit control.

Dar, eu vreau să spun următorul lucru: dacă noi vom merge pe o propunere, o desemnare, fără consultarea membrilor Consiliului, aceștia vor considera, și nu pun în discuție felul în care s-a procedat până acum - bine sau rău. Suntem la un moment în care revedem întreaga lege și trebuie să gândim cum este bine. Ei vor considera că se impune o anumită soluție, fără ca punctele lor de vedere să fie ascultate. Spre exemplu, reprezentantul Președintelui, reprezentantul Guvernului nu vor avea posibilitatea să-și spună un punct de vedere în legătură cu această problemă. Sigur că, până la urmă, comisia este cea care cenzurează sau, în propunerea de compromis, este cea care cenzurează propunerile. Iar dacă, propunerea, ca atare, nu este convenabilă, ea este respinsă de către plen și trebuie să se vină cu altă formulă.

De aceea, până la urmă, eu cred că toată această problemă este oarecum formală. Repet, există același tip de majoritate la fiecare dintre aceste instanțe și eu am impresia că formula de compromis dădea cumva sens și necesității ca șeful unui anumit grup, al unei instituții, să rezulte cumva și dintr-o consultare cu oamenii care formează Consiliul respectiv, Comisia ar avea drepturile sale, recunoscute prin formularea respectivă și plenul, în final, acceptă sau nu, varianta respectivă.

De aceea, eu am impresia că poate ar fi bine să încercăm să găsim o soluție convenabilă, vă repet, până la urmă, noi suntem conștienți că majoritatea, care există la fiecare dintre aceste niveluri, este cea care va decide și mă miră că stăm să discutăm aatât ceste probleme și nu încercăm să avansăm ceva mai rapid cu proiectul de lege.

Eu aș face un apel la dumneavoastră să țineți seama de aceste elemente și poate să acceptați soluția de compromis, pe care noi am avansat-o, tocmai pentru a recunoaște și rolul comisiilor în desemnarea managerului, a celui care trebuie să conducă Consiliul de administrație.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Mie mi se pare, formula propusă, fiind de acord cu tot ce a spus domnul Năstase mai devreme, și anume că într-un fel este formală toată această problemă, pentru că majoritățile acestea sunt și este corect lucrul acesta. Însă, după părerea mea, există două posibilități clare: ori Consiliul respectiv își alege președintele și Parlamentul nu mai are nici un nimic de zis în această chestiune, și există un astfel de tip de vot la votul președintelui Consiliului Național al Audiovizualului și este o soluție sau găsim cealaltă soluție, în care Parlamentul își ia răspunderea, face numirea, prin intermediul comisiei ș.a.m.d.

Eu aș înclina către prima propunere, dar pentru că nu s-a făcut nici un fel de amendamente în acest sens, cred că nu putem să le amestecăm și să discutăm de un grup exterior care propune Parlamentului să-i voteze președintele. Mi se pare ușor complicat. Deci, ori ținem la acest tip, cum este, spuneam mai devreme, cel al C.N.A., în care își aleg singuri președintele și funcționează fără amestecul Parlamentului, ori rămânem pe formula, care este deja propusă, cu comisia care propune plenului un președinte și pentru că deocamdată aceasta este singura formulă propusă, cred că putem merge pe ea.

Mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Gavra, urmează domnul deputat Badea, din partea inițiatorului. După aceasta vom căuta o formulă ca să supunem la vot, pentru că, totuși, s-a vorbit foarte mult.

Domnul Ioan Gavra:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Stimați invitați,

Această discuție a comportat, ca timp, câteva ore și în Parlamentul anterior, exact la această chestiune a desemnării președintelui Consiliului de administrație sau a președinților Consiliilor de administrație, fiind vorba despre două societăți publice române.

Domnul deputat Țepelea își amintește că punctul de vedere al domniei-sale a fost, până la urmă, confirmat și de către acea majoritate din Parlamentul anterior, pentru a ajunge la un compromis, cum se spune aici.

Vreau să vă spun, însă, că sub aspect politic, domnul deputat Márton cred că se află în afara Parlamentului. Parlamentul este o instituție care, prin excelență, prelungește politica partidelor în dezbateri legislative. Opt dintre membrii Consiliului de administrație sunt desemnați de către grupurile parlamentare pe criterii strict politice. Deci, în afara politicului, domnule Márton, nici n-are rost să mai stăm în Parlamentul României, înseamnă că sunteți altceva. Eu am înțeles că ați venit ca partid politic și nu ca grup al minorităților, cu excepția celeilalte minorități...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog foarte mult să vă limitați la subiectul acestui articol și nu la aprecieri personale despre alții.

Domnul Ioan Gavra:

Sigur, domnule președinte, eu am voie să-mi spun un punct de vedere întrucât pierdem timpul...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aveți dreptul..

Domnul Ioan Gavra:

Deci, pierdem timpul...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Gavra, vă tai microfonul! Aici trebuie să încercăm să rezolvăm niște situații și nu să ne atacăm personal unii pe alții, cum făceți dumneavoastră în momentul de față. Nu este normal, am spus de data trecută, nu voi admite nici un fel de atacuri personale. Făceți aprecierile la adresa domnului Márton în presă, făceți-le pe culoare, direct, discutând cu dânsul, dar nu aici în plen. Discutați despre textul care se supune la vot, aici.

Domnul Ioan Gavra:

Bine.

Deci, domnilor colegi, varianta pe care a propus-o domnul coleg Sassu ar fi cea mai realistă: Membrii Consiliilor de administrație, care au fost desemnați, prin vot, deci aleși de către plenul celor două Camere, ar trebui, în mod firesc și normal, întrucât le-am dat această credibilitate că sunt specialiști și pot să conducă cele două instituții, cu competențele înscrise în lege, să-și desemneze președintele. Este o chestiune pur formală, întrucât există o anumită majoritate prin desemnarea lor și, ca atare, domniile-lor sunt singuri în măsură să-și aleagă președintele. Nu există, însă, o asemenea alternativă propusă ca amendament, deși se poate propune aici și poate fi admisă în mod excepțional. Dar nu există asemenea alternativă, așa cum spunea domnul Sassu.

Și-atunci, nu compromisul, trebuie să ajungem la o înțelegere. Nu putem, efectiv, să eludăm semnificația membrilor în acest consiliu de administrație, în etapa în care ei au fost aleși de Parlamentul României, deci ei nu sunt simpli figuranți, domnilor colegi. Comisia nu este specialistă în televiziune și în radio ci ea, conform unor proceduri parlamentare, analizează posibilitățile manageriale, cum spun colegii noștri, ale celor care au fost desemnați și îi prezintă Parlamentului.

Deci, ca atare, măcar consultarea formală, de către comisie, atunci când desemnează propunerea pentru Parlament, pentru Consiliile de administrație, ca și președinți, trebuie să fie realizată. Măcar atâta acordați Consiliului de administrație, numit la momentul respectiv, ca etapă, ca și domniile-lor să-și spună punctul de vedere în legătură cu persoana pe care domniile-lor, împreună cu comisia, o recomandă ca președinte al uneia din cele două societăți, atunci când va veni votul în Parlamentul României. Păi, dacă i-am desemnat ca specialiști, le-am acordat creditul prin vot, că domniile-lor pot să conducă cele două societăți, în cadrul Consiliului de administrație, eu nu vă înțeleg de ce să nu acordăm și acest resort formal de a-i consulta în legătură cu această propunere. Afirmația domnului coleg de la inițiatori că ei nu se cunosc între ei, domnule coleg, vreau să vă spun că ei se cunosc foarte bine între ei, mai ales dacă sunt personalități, așa cum am zis, că vor fi personalități. Se cunosc. Dacă nu, se cunosc atunci, în momentul respectiv, pentru că ei au calități manageriale, dacă i-am numit în Consiliul de administrație.

Și ultima chestiune. Eu vreau să se înțeleagă foarte clar, domnule președinte, că spiritul Constituției și litera acesteia trebuie respectate. Orice lege este valabilă doar pentru viitor. A introduce în discuție faptul că, de exemplu, ar trebui să reîncepem procedura de numire a Consiliului de administrație și de desemnare a președintelui și la Radio, este pur și simplu în afaraa Constituției.

Deci noi, am și spus în mod clar, și inițiatorul a venit cu acest punct de vedere, că modificările la legea anterioară se fac numai pentru a soluționa un caz de excepție - Televiziunea Națională, unde nu s-a reușit numirea Consiliului de administrație. Deci, nu se mai revine cu aplicarea procedurii, acolo unde legea s-a aplicat. Legea este pentru viitor, în formula în care ea va fi, și sper că va fi, adoptată.

Deci, formula prin care comisiile propun, cu consultarea Consiliilor de administrație, numite la momentul respectiv, vor fi numite de Parlament, cred că este cea mai rezonabilă soluție. Aveți încredere în cei pe care-i numim Parlamentul României, că de aceea îi numim, ca să facă treabă la cele două societăți române de Radiodifuziune și Televiziune.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Badea, din partea inițiatorului.

Vă dau dreptul la replică. Da, domnul deputat Márton - drept la replică, vă rog, și pe urmă urmează domnul deputat Badea.

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

Păi nu, că pe mine m-ați oprit!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

V-am oprit, dar v-am oprit după ce depășiseți limita!

Domnul Márton Árpád Francisc:

Referitor la cele spuse despre mine, doar spun un singur lucru, ați citat spusele unui alt deputat, deci tot ceea ce ați dorit să spuneți, după aceea, le-a spus altcineva, eu n-am vorbit despre implicarea politicului sau neimplicarea politicului, de la acest microfon. Se poate verifica.

Și, dacă sunt aici, dacă îmi permiteți, o problemă de procedură, pentru că iarăși s-a greșit, aici există un amendament al P.D.S.R., care s-a propus să fie respins, deci din punct de vedere procedural, fiindcă atât varianta propusă de comisie, cât și această variantă este o reformulare a textului inițial, se supune votului, prima dată, varianta comisiei, pe urmă această variantă propusă de P.D.S.R. și atunci mergem chiar pe ideea spusă de domnul Sassu.

Acestea sunt cele două variante, având în vedere că comisia nu agrează propunerea de compromis.

Și, încă o dată vă spun, comisia a modificat doar un cuvânt din această lege, în loc de "resort" - "specialitate". Deci totul este identic cu ceea ce a fost atunci când s-a votat prima dată această lege. Deci, noi nu am venit cu o noutate. Trebuie să fac iarăși această precizare, pentru că iarăși ați fi induși în eroare.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Badea.

Domnul Ioan Alexandru Badea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Întâi permiteți-mi să încerc o decrispare a situației și să reamintesc faptul că Parlamentul este, în același timp, și o instanță politică dar și o expresie a interesului public. Deci, din acest punct de vedere cred că autoritatea Parlamentului de a desemna, în instituțiile publice, reprezentanți, în ultimă instanță, ai săi, este deplină și nu este cazul acum să ne târguim și să discutăm în ce măsură Consiliul de administrație este mai reprezentativ pentru conceptul de interes public decât Parlamentul. Mi se pare o discuție deplasată.

În al doilea rând, mă tem că s-a creat o imagine faslă, comisiile nu sunt altceva decât ceea ce se precizează prin Regulamentul de funcționare, ele sunt comisii ale Parlamentului și vă rog foarte mult, atunci când discutăm de prerogativele comisiei, în contextul acestei legi, nu mă pronunț în alte contexte, să se țină seama că este vorba, de fapt, de o serie de atribute care - părerea mea este că nu este oportun să renunțe Parlamentul la ele - se exercită prin intermediul comisiilor.

În al treilea rând, și încerc o sinteză a problemelor, având în vedere prerogativele deosebite pe care președintele-director general le are atât în instituție cât și în raport cu prerogativele Consiliului de administrație, și am în vedere cele în special care decurg din statutul de director general, părerea mea este că este absolut necesar ca în această situație, desemnarea, din numărul membrilor Consiliului de administrație, să fie făcută în exclusivitate de Parlament, pentru a exclude orice dependență a celui numit de eventualele distribuții de linii de forță, pe anumite interese deja particulare, ale instituției, dacă vreți, și nu mă refer la altceva, în interioriul consiliului de administrație, prin faptul că președintele-director general este numit în exclusivitate de Parlament, prin mecanismul tehnic al comisiilor, se asigură Puterii și reprezentativității acestuia în raport cu interesul public general, întreaga independență necesară exercitării unui asemenea mandat.

Cu aceste precizări, eu mi-aș permite să sugerez trecerea la vot, dacă nu mai sunt, evident, alte luări de cuvânt regulamentare și în chestiunile pe care le discutăm.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar. Și cu aceasta cred că trebuie să trecem la vot, pentru că s-a spus tot ce se putea spune despre acest articol.

Domnul Ioan Gavra(din bancă):

Nu se știe!

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Reiterez amendamentul, cu următoarea modificare: "Președinții Consiliilor de administrație se numesc de către Camera Deputaților și Senat, în ședință comună, dintre membrii titulari ai Consiliilor, în urma audierii în comisiile permanente..." și pe urmă merge textul "...cu votul majorității deputaților și senatorilor, exprimat prin vot secret și exercitat prin buletine de vot".

Vreau să reamintesc încă odată dispoziția din Regulamentul ședințelor comune, ne găsim în fața unei numiri individuale, deci nu suntem la o numire colectivă ca să mergem pe liste și cu bile, deci votul trebuie făcut prin buletine de vot.

În situația în care plenul nu-și va însuși acest amendament, cel puțin la amendamentul comisiei, trebuie făcută următoarea corectură: "Președinții Consiliilor de administrație se numesc de către Parlament, în ședință comună, dintre membrii titulari...", deci trebuie introduse "dintre membrii titulari ai Consiliilor de administrație, la propunerea comisiilor de specialitate, cu respectarea procedurilor de audiere și de vot, prevăzute în acest articol".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia, ultimul cuvânt, și trec la vot după aceasta. Da, inițiatorul. Doamna deputat Muscă.

Doamna Mona Muscă:

Cu acceptarea introducerii termenului de "titulari", sigur, așa este și sensul în care este conceput alineatul respectiv, inițiatorii și comisia își mențin punctul de vedere și vă rugăm să supuneți la vot.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, amendamentul pe care l-a propus domnul deputat Acsinte Gaspar este amendament care se regăsește în amendamentele respinse de comisie la nr.crt.7 și procedural trebuie să supun spre aprobare întâi propunerea comisiei. Inițiatorul și comisia au acceptat introducerea în textul comisiei a cuvântului "titulari ai", după "membrii", deci "membrii titulari ai Consiliilor".

Deci, eu vă supun spre aprobare, la nr.crt.23 propunerea comisiei, cu amendamentul propus de domnul deputat Acsinte Gaspar de introducere a cuvântului "titulari ai".

Voturi pentru? Vă rog să țineți mâinile sus, ca să se poată număra. Deci sunt 111 voturi pentru, în momentul de față.

Voturi împotrivă? Am să vă rog să le numărați. 64 de voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați! 4 abțineri sunt.

Deci, a fost adoptat textul comisiei, cu amendamentul, cu completarea propusă de domnul deputat Acsinte Gaspar.

Nr.crt.24. Intervenții? Nu sunt.

Da! Domnul deputat Gaspar, vă rog!

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Există o inadvertență între prima frază și fraza care urmează, în cadrul acestui alineat.

Vă rog să observați! "Comisiile permanente de specialitate, reunite, ale celor două Camere ale Parlamentului, la sesizarea Consiliului de administrație al fiecărei societăți, pot propune Parlamentului, cu votul majorității membrilor, demiterea oricărui membru al Consiliului de administrație a cărui activitate este necorespunzătoare". Deci, este o ipoteză.

Fraza imediată: "Locul devenit vacant din orice motive se ocupă de supleantul titularului". În realitate, din prima frază lipsește următoarea propoziție: "În afară de demitere, comisiile pot să facă propuneri și atunci când locul devine vacant din orice motiv," adică fie că-și dă demisia cel care este ales în Consiliu, fie că a decedat, fie că i se retrage încrederea de către grupul parlamentar. Și atunci, v-aș propune ca imediat după sintagma "...a cărui activitate este necorespunzătoare", să completăm "precum și completarea locurilor devenite vacante din orice motive", urmând ca fraza a doua să sune: "Locul devenit vacant se ocupă de supleantul titularului". Deci, "din orice motive" din fraza a doua să fie eliminat.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, dumneavoastră propuneți eliminarea frazei de la "locul devenit vacant" încolo, da?

Domnul Acsinte Gaspar:

Nu, să se introducă în prima frază, după "necorespunzătoare:" "precum și completarea locurilor devenite vacante din orice motive". Iar fraza a doua: "Locul devenit vacant se ocupă de supleantul titularului".

În plus, se impune în logica textului, ca textul de la poz.25, care se referă la alin.4, să fie o propoziție în continuare la alin.3, în sensul că "Mandatul membrilor astfel numiți expiră odată cu mandatul întregului Consiliu", urmând ca alin.4 din lege să se abroge; care se referă la altceva.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputat Muscă, vă rog! Din partea inițiatorului.

Doamna Mona Muscă:

Acolo a fost o dactilografiere greșită. La noi figura punct, după care urma "Locurile vacante din orice motive...", deci era un alineat nou, nu decurgea unul ca o consecință a celuilalt. Dar se poate completa cu "precum și", este același lucru. Ori facem un alineat nou, așa cum am făcut noi, ori facem "precum și", este similar.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Márton, urmați dumneavoastră, domnule deputat Bălăeț.

Domnul Márton Árpád Ferenc:

Doamnelor și domnilor deputați,

Este greu să vorbim despre o lege de modificare a unei legi, când majoritatea celor care vorbesc despre legea de modificare n-au în mână legea pe care o modificăm și de aceea trebuie să fac niște precizări. În legea inițială existau două alineate care prevedeau acele situații în care locurile au devenit vacante din varii motive, altele decât cea de demitere, care suna astfel: "Locurile vacante în Consiliul de administrație ale fiecărei societăți sunt anunțate public în termen de 15 zile. Comisiile pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă ale Camerei Deputaților și Senatului, reunite, organizează audieri publice pentru candidați și prezintă Parlamentului propuneri pentru ocuparea locurilor vacante în termen de 30 de zile de la data anunțării". Această procedură ar fi însemnat ce? Cineva propus, de exemplu, din partea Opoziției, din varii motive nu poate să facă față acelui mandat. De exemplu, a murit sau a demisionat, deci, nu în situația despre care vorbește alineatul pe care l-am propus dumneavoastră. Locul a devenit vacant. Această variantă vorbește de modul când în această situație se numesc persoanele și acest mod permite să trecem la audieri și numiri în întregul Camerei Deputaților. Deci, este foarte posibil să propună pentru acel loc atât partidul respectiv, cât și celelalte partide din toată această sală, așa cum se procedează de exemplu în cazul CNA, în modul actual, deci, conform legii actuale. Și este posibil, ca unul după altul, membrii Opoziției, câte unul să fie schimbat și să fie numiți membrii din arcul guvernamental.

Iată că tocmai din cauză că există această posibilitate și să dăm o asigurare în plus celor din Opoziție, s-a inventat această idee cu lista supleanților, adică indiferent de modul cum a devenit vacant acest post, locul vacant se completează de pe lista supleanților la poziția respectivă. Iată, există o garanție și ulterior veți găsi o altă garanție și pentru situația când nici de pe listă nu se poate completa acest lucru. Cred însă că observațiile domnului Gaspar referitoare la faptul că nu este destul clară această formulare, s-ar putea să le luăm în considerare, dar numai până în acest punct, să fie clar. Vă rog să înțelegeți, este în interesul dumneavoastră să fie astfel legiferat.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Bălăeț, urmează domnul deputat Lădariu și doamna deputat Muscă.

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Stimați colegi deputați,

Eu mă opresc la o observație de exprimare care cred eu că poate face bine textului, printr-un amendament potrivit.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am o rugăminte domnule deputat. Îi rog pe toți cei interesați...Vă rog frumos să așteptați, pentru ca toți cei interesați să fie atenți, pentru că discută pe subgrupuri și trebuie să căutăm o soluție ca să...

Bun, acuma vă rog. Doamna deputat Muscă, domnul deputat Badea, vă rog foarte mult... Domnul Badea, domnul deputat Bălăeț vrea să facă o propunere. Vă rog să fiți și dumneavoastră atenți la propunerea dânsului, ca să vedem dacă nu cumva dânsul are propunerea cea bună. Vă rog.

Domnul Dumitru Bălăeț:

În prima frază, citesc de pe coloana a doua a comisiei, se spune așa: "Comisiile permanente de specialitate reunite ale celor două Camere ale Parlamentului, la sesizarea Consiliului de administrație al fiecărei societăți, pot propune Parlamentului, cu votul majorității membrilor." Aici, eu cred că trebuie făcută neapărat o precizare. Este vorba de plenul Parlamentului sau prin intermediul Birourilor permanente? De aceea, cred că este bine să introducem cuvântul necesar, să ni se spună de la comisii ce au vrut să spună dânșii, pentru că Parlamentul este o instituție mult mai complexă și trebuie să precizăm cui ne adresăm de la comisiile permanente.

Eu cred că este bine să se precizeze: "pot propune plenului Parlamentului, sau numai plenului, cu votul majorității membrilor". Deci, aici trebuie neapărat făcută această precizare și cred eu că îmbunătățirea de text aduce îmbunătățire și de conținut, de trimitere clară. Mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lădariu.

Domnul Lazăr Lădariu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Voi preciza de la început că sunt de acord cu inițiatorii și cu susținerea comisiei. Eu voi coborî ceva mai jos în acest alineat 3 al art.21, oprindu-mă la următoarea formulare: "În cazul în care locul vacant nu poate fi ocupat de supleant, cei prevăzuți la art.20 alin.2 vor face o propunere de înlocuire și urmează a fi supusă votului în condițiile în care s-a făcut numirea inițială".

Deci, firesc, în locul titularului urmează supleantul. Ce ne facem în situațiile în care, pentru că se pot ivi și asemenea situații, deci, în care nu avem nici titular nici supleant. Cred că de aici pleacă și o oarecare suspiciune, pentru că se pune problema la un moment dat, dacă se propune înlocuirea și acela nu ar întruni numărul de voturi.

Doamnelor și domnilor, deși în politică se spune că milă și încredere nu există, totuși eu voi miza pe o sintagmă naivă numită încredere reciprocă. Orice am face, Opoziția, în această situație, mai mult nu poate realiza. Vom trăi și vom mai vedea. Rămâne de văzut totuși cât de mărinimoasă va fi Puterea când vom ajunge să cântărim un asemenea caz ivit.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputat Mona Muscă, aveți cuvântul. Vă rog.

Doamna Mona Muscă:

În acest articol sunt două chestiuni. Prima: demiterea în condiții de excepție și a doua chestiune este cum se face înlocuirea acestei vacantări, dar, de data aceasta alineatul respectiv cuprinde atât excepția, cât și norma, cât și generalul. Ca atare, simplul fapt de a trece de la locul devenit vacant tot ce curge de acolo în jos ca un alineat nou cuprinde atât excepția numită mai sus, cât și generalul.

Deci, noi rămânem la textul nostru, acesta este punctul de vedere al inițiatorilor, text care cuprinde și excepția și norma, cu amendamentul că, începând de la "locul devenit vacant", este un alineat nou.

Din sală:

Atunci scoateți "locul devenit vacant".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia? Domnul academician Țepelea, vă rog.

Domnul Gabriel Țepelea:

Comisia a ținut seama de câteva propuneri și, în momentul de față, articolul în chestiune ar suna în felul următor:

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este vorba de alin.3.

Domnul Gabriel Țepelea:

Da, alin.3 al art.21 se modifică și va avea următorul cuprins: "Comisiile permanente de specialitate, reunite, ale celor două Camere ale Parlamentului, la sesizarea Consiliului de administrație al fiecărei societăți, pot propune plenului..." aici s-a ținut seama de propunerea domnului deputat de la PRM sau PSM, nu știu...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul Bălăeț.

Domnul Gabriel Țepelea:

...Parlamentului, cu votul majorității membrilor, demiterea oricărui membru al Consiliului de administrație a cărei activitate este necorespunzătoare". În continuare s-a fuzionat cu textul propus de domnul Acsinte Gaspar, "precum și completarea locurilor devenite vacante din orice motive". "Locurile devenite vacante se ocupă de supleanții titularilor. În cazul în care locul vacant nu poate fi ocupat de supleanți, cei prevăzuți la art.20, alin.2 vor face o propunere de înlocuire, ce urmează a fi supusă votului în condițiile în care s-a făcut numirea inițială." Dacă sunteți de acord.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Inițiatorul, domnul deputat George Șerban.

Domnul George Șerban:

Deci, eu propun să rămână la singular expresia "Locul devenit vacant din orice motive se ocupă de către supleantul titularului". De ce? Pentru că sunt formațiuni care au câte doi. Deci, are doi titulari, doi supleanți. Problema se va pune, fiind doi supleanți, care din ei ocupă. Deci, noi, în felul acesta, prin lege, am stabilit o relație pe orizontală între un titular și un supleant, un titular și un supleant, ca să nu existe discuții și conflicte.

Deci, sunteți de acord să păstrăm la singular. Atunci este foarte clar.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia.

Domnul Gabriel Țepelea:

Vă propun deci, cu amendamentul domnului Șerban, să votați acest articol, cu completările care s-au adus de către membrii Opoziției.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, vă supun la vot, la nr.crt.24, alin.3 al art.21 textul propus de comisie prin domnul academician Țepelea, cu precizarea că fraza a doua începe cu "locul" și nu "locurile".

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Se introduce ca frază a treia, în continuare, punctul următor care, pe urmă, se abrogă.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Imediat ajungem acolo.

Deci, voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați dacă sunt! Nu sunt.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu trei abțineri, în condițiile cvorumului de lucru s-a adoptat acest punct.

Trecem la nr.crt.25. S-a făcut propunerea... Vroiam să revin la ce a propus domnul deputat Gaspar la început ca acest alineat să intre în continuare la alin.3, deci... Da, vă rog. Domnul deputat Năstase.

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc domnule președinte.

Observația mea după acest vot dorea să fie un comentariu pentru stenogramă, deoarece eu vreau să atrag atenția și să subliniez faptul că prin această procedură pe care noi tocmai am votat-o, putem să introducem, într-un mod indirect, o cenzură a comisiilor aposteriori. Cu alte cuvinte, o selectare a candidaților aposteriori în sensul următor: un reprezentant al unui grup parlamentar care este considerat dificil în Consiliul de administrație poate să fie demis pentru activitate necorespunzătoare, forțând desemnarea individuală de către acel grup, votul se face din nou în plen, nu mai există votul pachet care să oblige cumva rezolvarea în bloc a propunerilor care s-au făcut și în felul acesta grupul respectiv să poată să fie blocat în dreptul său de a-și desemna un reprezentant în Consiliu în urma acestei demiteri, Consiliul funcționând cu majoritatea de două treimi care există.

De aceea, eu aș dori să se consemneze în stenogramă această observație a mea, cu rugămintea ca, în viitor, comisiile să stabilească ce înseamnă necorespunzător, ca să nu existe cumva posibilitatea de arbitrariu în ceea ce privește aplicarea acestui alineat din articol și care ar putea să ducă, într-o formă indirectă, la acea selectare pe care noi tocmai am eliminat-o în procedura de numire.

Deci, ea, într-adevăr, să vizeze situații în care, pentru motive obiective și care pot să fie identificate sau sunt identificabile, să se pună în mișcare această procedură.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Rog să se consemneze în stenogramă. Domnul deputat Marton. Suntem la nr.crt.25.

Domnul Márton Árpád Ferenc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor,

Tot pentru stenogramă, noi iarăși am modificat foarte puțin acest articol. Deci, ideea ca înlocuirea unui membru a cărui activitate este necorespunzătoare, această idee este preluată mot-a-mot din textul votat de dumneavoastră, unde nu ați solicitat precizarea. Noi am făcut o singură modificare, "cea a oricărui membru" și ne-am gândit în această situație că, inclusiv a președintelui Consiliului. Deci, Consiliul poate să propună demiterea președintelui.

Iată o altă doleanță a dumneavoastră ca, la un moment dat, dacă nu-și face treaba, că acesta este cel mai important moment, Consiliul să-și poată spune părerea. Deci, noi poate am mers pe ideea pe care dumneavoastră ați sugerat-o.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Gaspar a făcut niște propuneri. Vă rog să veniți la microfon să le reiterați, dacă după votul anterior..., este vorba de alin.4, la nr.crt.25. Vă rog. Dacă vă mențineți propunerile făcute anterior vă rog să o faceți în fața microfonului, ca să putem trece mai departe.

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci, domnule președinte, logic este ca textul de la poziția 25 din raport și anume "Mandatul membrilor astfel numiți expiră odată cu mandatul întregului Consiliu" să constituie o frază a treia la alin.3, pentru că se referă exact la situația celor care urmează să ocupe locurile devenite vacante, indiferent de ce modalitate.

Pe de altă parte, va trebui ca alin.4 actual de la art.21 să fie abrogat. Alin.5 se propune la abrogare prin raportul comisiei.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Inițiatorul de acord? Comisia de acord?

Vă supun spre aprobare prima propunere ca textul de la nr.crt.25, în loc să fie alin.4 să fie ultima frază de la alin.3.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

A doua propunere ca alin.4 actual să fie abrogat.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.26 propune ca alin.5 să se abroge.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.27. Intervenții? Domnul deputat Pâslaru.

Domnul Dumitru Pâslaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ieri, în cursul negocierilor, un distins membru al comisiei și al Opoziției în același timp, a pronunțat o frază memorabilă. Domnia sa a spus: nu legiferăm pentru situații limită. Din păcate, ceea ce se dorește la articolul nou, 21 bis, este tocmai această situație neverosimilă atunci când, din diferite motive, membrii Consiliului de administrație dispar, președintele dispare și se introduce instituția, prevederea de interimat.

Vreau să remarc faptul că dacă prelungirea mandatului se realizează timp de 6 luni, din punct de vedere formal nu se poate ajunge la o situație în care nimeni să nu-și asume, să nu primească situația de prelungire în exercitarea prerogativelor sale decât dacă se întâmplă, știu eu, o situație neverosimilă, pică avionul, sau toți consumă ciuperci otrăvite. Odată demarate acțiunile, procedurile de constituire a Consiliului de administrație, nu se poate ajunge la o situație post diluviană, să spunem, când nu mai există nimeni la nivelul Consiliului de administrație care să preia conducerea conform prevederii alineatului final.

De altfel, vreau să precizez că în momentul în care eu, în Comisia pentru cultură am exprimat poate prea direct unele îndoieli privind legitimitatea domnului Gulea în fruntea Consiliului de administrație ca director general, am cerut scuze, așa că nu cred că mai este cazul să-i acordăm daune morale pe această cale.

De altfel, însuși directorul general Stere Gulea a fost numit ca membru al Consiliului de administrație, așa incomplet cum a fost realizat el în legislatura trecută.

De aceea, noi Grupul PDSR propunem următorul amendament: Alin.1 rămâne ca atare.

Alin.2: "Dacă din cauza situației din alin.1, Consiliul căruia îi expiră mandatul nu poate fi înlocuit, i se prelungește mandatul până la numirea noului Consiliu. Prelungirea nu poate fi mai mare de 6 luni."

Alineatele 3 și 4 se elimină. Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Inițiatorul, doamna deputat Mona Muscă, vă rog.

Doamna Mona Muscă:

Ceea ce cere domnul Pâslaru se găsește stipulat de inițiator tot la art.24, ultimul alineat: "Prelungirea mandatului sau duratei interimatului nu pot fi mai mari de 6 luni". Nu văd ce dorește domnul Pâslaru în plus, este acoperitor.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, dânsul dorește eliminarea alineatelor 3 și 4.

Doamna Mona Muscă:

Păi, prelungirea mandatului nu înseamnă tot un interimat?

Domnul Marțian Dan (din bancă):

Nu aveți trei instituții, o durată normală, prelungirea și interimatul?

Doamna Mona Muscă:

Ei, cum să nu?

Oricum, inițiatorul își menține punctul de vedere, așa cum este el la art.24.

Domnul Vasile Stan (din bancă):

Spuneți argumentele!

Doamna Mona Muscă:

Pentru că în acest proiect de lege este prevăzut și interimatul. Ca atare, ca să nu se poată da interimatului o prelungire mai mult de 6 luni, am pus 6 luni ca și la prelungirea mandatului. Este un argument mai mult decât acoperitor.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat George Șerban tot din partea inițiatorului și urmează domnul deputat Marton. Vă rog.

Domnul George Șerban:

Repet ceea ce am spus și la dezbaterea în cadrul comisiei a acestei propuneri venite din partea Grupului PDSR, propunere de a se elimina din lege, instituția interimatului. Ei bine, această fosta Lege 41, așa cum a fost adoptată în 1994, avea o deficiență, îi lipsea din interior instituția interimatului, care, este normal, să funcționeze. Rezultatul a fost acela că ne-am trezit în situația în care ne-am trezit. Iată, ne-am lovit o dată de această deficiență, de faptul că nu era reglementată instituția "interimatului" în lege, motiv pentru ca Opoziția, Opoziția de astăzi, cine știe, poate Opoziția de mâine va fi cu totul alta, să acuze mereu de ilegalitate.

Pentru a nu mai exista această situație în viitor, propunem ca în lege să existe și instituția "interimatul" legalizată, ea să funcționeze foarte clar cu un mandat de 6 luni, stabilit tot prin lege și nimeni să nu mai fie acuzat de ilegalitate. Nu știm cine va face caz, va folosi, va utiliza această instituție a "interimatului", în ce condiții, cum, dar de vreme ce o dată ne-am lovit, de vreme o dată ne-am fript cu această situație, eu consider că ar fi, cum să spun eu, nu vreau să spun un cuvânt tare, din partea noastră, așa, o lipsă de previziune, să nu reglementăm de acum pentru viitor, evitarea unei asemenea situații.

Deci, propun și eu să rămână și să existe noțiunea și de fapt instituția "interimatului", care este în orice lege și în orice sistem de funcționare a unei instituții.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Marton.

Domnul Márton Árpád Ferenc:

Domnule vicepreședinte,

Și această propunere de eliminare a celor două alineate a avut o discuție destul de îndelungată, însă cel puțin după cunoștințele mele, legiuitorul are obligația de a avea în vedere în momentul când face o lege sau modifică o lege, ceea ce se întâmplă de fapt în țara respectivă, adică s-a întâmplat o dată ceva, noi trebuie să legiferăm acea situație care s-a întâmplat deja, nu vorbim de situații ipotetice, ci despre un fapt care s-a consumat deja. Este cel puțin o iresponsabilitate ca să nu ne gândim la situația care deja a intervenit și să nu legiferăm ce se întâmplă în acea situație. Așa s-a făcut și când s-a legiferat care sunt organele de conducere ale Parlamentului, ale statului și ale altor instituții.

Eu cred că, pur și simplu, nu poate fi eliminat din acest text nici alin. 2, nici alin.3, nici 4, pentru că alineatele propuse legiferează o situație care era, este, ca atare este posibil să mai fie. Deci, suntem împotriva eliminării.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Dan Marțian.

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ceea ce discutăm noi aici în legătură cu pct.27 este posibil de a fi desemnat printr-un termen, coerența.

Noi credem deci, că această lege, pentru a fi funcțională, trebuie modificată și am lucrat împreună cu dumneavoastră asupra modificării ei, deci, avem stipulate lucrurile foarte clar în legătură cu Consiliul de administrație și cu alegerea președintelui.

În cazul în care un Parlament, care își încheie misiunea, nu a reușit să încheie procedura de numire a Consiliului de administrație, inclusiv a președintelui, se prevede în acest articol un mecanism prin care, se mai poate prelungi această procedură, evident, cu specificarea, reluării de la început și alte chestiuni.

Dacă noi alegem Consiliul de administrație pentru 4 ani și din diferite motive nu s-a făcut translația spre alt Consiliu de administrație și inclusiv spre un președinte al lui, în aceste împrejurări se prelungește cu 6 luni mandatul Consiliului de administrație și președintelui. Aceasta înseamnă că în aceste 6 luni, Parlamentul, dacă vrea să ia asupra sa răspunderile care îi incumbă, trebuie să rezolve lucrurile. Din acest punct de vedere deci, suntem de acord cu formula mandat normal de 4 ani și o prelungire de 6 luni pentru Consiliul de administrație și pentru președintele Consiliului de administrație.

Nu putem fi de acord însă, cu instituția "interimtului", care înseamnă introducerea lălăielii și a iresponsabilității și din acest punct de vedere am propus eliminarea. Nouă ni se pare că, din acest punct de vedere, Parlamentul trebuie să-și asume răspunderile, și să nu cădem în situații din acestea: mandat normal, prelungire, interimat și toate celelalte lucruri. Toate acestea ne aduc aminte despre o formulă care circula printre cei din învățământ, înainte de 1989: "Provizoratul este cel mai bun definitivat". Asta se vrea să se facă prin această adăugire a celei de a treia ipostaze existențiale a unui Consiliu de Administrație și a unui director general, interimatul.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Onorați colegi,

Cu aceasta, voi trece la vot. Vreau întâi, însă, să vă supun spre aprobare, cererea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, care ne cere ca, astăzi, începând de la ora 13,00, la sediul Senatului să se analizeze un proiect de Lege privind rectificarea bugetului de stat pe 1997.

Având în vedere importanța acestui proiect de lege, eu sunt - în principiu - împotrivă, însă, sunt obligat să vă supun spre aprobare această cerere, pentru că, totuși, eu cred că este important să fim aici și să votăm acest proiect de lege.

Deci, cine este pentru această propunere? Vă rog să numărați voturile. (Discuții la masa prezidiului.)

50 de voturi pentru. Este insuficient pentru ca să treacă.

Deci, o să-i rugăm pe colegii de la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională să rămână la lucrările Camerei, în cursul zilei de astăzi; mâine este zi de comisie, aprobată, și pot să rezolve problemele în cursul zilei de mâine.

Voi trece la nr. crt. 27, supunând la vot. S-a făcut propunerea eliminării de către domnul deputat Pâslaru a eliminării alin. 3 și 4. Eu vă supun spre aprobare această propunere a dânsului, care este regulamentar, prima.

Voturi pentru? Deci, vă rog să le numărați.

Domnul Marțian Dan (din bancă):

Vă rog să numărați și voturile împotrivă și abținerile, și să vedem dacă avem cvorumul.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Avem cvorumul, l-am verificat mai înainte.

47 și cu trei, 50 voturi pentru.

Voturi împotrivă?101.

Cvorumul de lucru este de 144.

Abțineri? Vă rog, dacă sunt abțineri? Nu sunt. E o abținere.

Cu o abținere și 50 de voturi pentru, a fost respinsă această propunere de eliminare.

Vă supun spre aprobare articolul acesta, în forma propusă de comisie.

Voturi pentru?

Domnul Tudor Marcu (din bancă):

Votați așa până în primăvară.

Domnul George Șerban (din banca inițiatorului):

După aceea votăm și mai bine.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, 99 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 48 de voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Deci, s-a adoptat textul propus de comisie.

Nr. crt. 28 din raport.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. 12 voturi împotrivă.

Abțineri? 12 abțineri.

A fost adoptat.

Nr. crt. 29.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru ? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați. Două abțineri.

Cu 2 abțineri și 1 vot împotrivă s-a adoptat.

Nr. crt. 30.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 6 abțineri.

Adoptat.

Nr. crt. 31.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

Nr. crt. 32.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr. crt. 33.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr. crt. 34.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr. crt. 35.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr. crt. 36.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr. crt. 37.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr. crt. 38.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr. crt. 39.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr. crt. 40.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr. crt. 41.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr. crt. 42.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr. crt. 43.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Nr. crt. 44.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr. crt. 45.

Intervenții?

Domnul deputat Acsinte Gaspar, vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Propun ca acest text să fie corelat cu art. 28, care a fost votat la poziția 44, care scrie așa: "Directorul general are următoarele atribuții și răspunderi," iar când este vorba de delegare se spune că, "Directorul general poate delega o parte din atribuțiile și competențele". Cred că sintagma "competențele" trebuie eliminată, și să rămână "că poate delega o parte din atribuțiile sale directorului general adjunct".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Inițiatorul? De acord.

Comisia? De acord, da.

Vă supun spre aprobare nr. crt. 45, cu amendamentul propus de domnul deputat Gaspar, care propune eliminarea sintagmei "și competențele".

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Intervenții la nr. crt. 46.

Domnul deputat Acsinte Gaspar. Urmează domnul deputat George Șerban.

Domnul Acsinte Gaspar:

Pentru o redactare mai clară, vă propun înlocuirea sintagmei "în privința acelor atribuții" cu sintagma "cu privire la atribuțiile", și atunci textul ar suna în felul următor: "Prevederile prezentului articol nu sunt aplicabile cu privire la atribuțiile care decurg din calitatea de președinte al Consiliului de administrație, a directorului general".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat George Șerban.

Domnul George Șerban:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Nu voiam să mă refer la primul alineat, dar nu cred că propunerea domnului deputat Gaspar îmbunătățește textul. Eu propun să rămână așa cum este în forma redactată de comisie, dar mă voi referi la ultima frază a acestui alineat, respectiv de acolo de unde începe cu "Numirile și angajările făcute de directorul general interimar au caracter provizoriu". Mi se pare că această formulare - pe lângă faptul că este..., pe lângă logică - contravine chiar Codului Muncii și, aș propune o altă formulă care să răspundă interesului inițiatorului, întrevăzut în spatele acestui text. Formula ar fi următoarea: "Numirile și angajările sunt făcute de directorul general interimar, în limita mandatului stabilit de Consiliul numit în condițiile legii.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da.

Domnul deputat Marton.

Domnul Marton Arpad:

În legătură cu prima propunere de modificare a textului, eu zic să se pronunțe inițiatorii.

Referitor la cea de a doua formulare care este de fond. În primul rând, este tocmai acea situație când nu există, din varii motive, nici Consiliu. Deci, nu are cum Consiliul să deie un mandat acestui director general interimar, pentru că, de exemplu, să vă dau un motiv: întregul Consiliu, toți 13 își depun mandatul, pur și simplu demisionează. E posibil? E posibil. Și atunci, trebuie să fie numit cineva, și este numit un director general, pentru că, altfel, nu poate activa Televiziunea. Acel director general interimar primește mandatul de la Parlament, conform acelor articole pe care le-am votat deja. Deci, mandatul îl primește de la Parlament. Dar, dacă noi nu punem o garanție că acest director interimar, pe perioada pe care este numit, cel mult 6 luni, nu își vede de treaba pentru care a fost pus acolo, pentru că el a fost pus acolo pentru a face ca să meargă instituția până când va fi un nou Consiliu, să nu demită persoane, să nu angajeze persoane, deci, să nu facă o modificare esențială, fără ca să existe un Consiliu care să aibă aceste prerogative care le-am prevăzut în lege, de a face restructurările necesare - de exemplu - în Televiziune.

Referitor la Codul Muncii; eu nu mă pricep la asta atât de mult, dar după cunoștințele mele și conform Codului Muncii, există două posibilități de angajare: una pe perioadă determinată și cealaltă pe perioadă nedeterminată. Deci, aici este vorba, tocmai, că nu are voie să facă angajari pe perioadă nedeterminată.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da.

Domnul deputat George Șerban, după care, să ascultăm și părerile inițiatorilor și ale comisiei. Vă rog.

Domnul George Șerban:

Cred că este o contradicție în ceea ce spune domnul deputat Marton, pentru că dacă această situație este reglementată pentru situația în care nu există un Consiliu, atunci textul nu-și mai are rost. Dacă există un Consiliu atunci, ca în orice structură de conducere, administratorul primește un mandat din partea Consiliului, și logica textului ar fi ca "angajările și numirile să se facă în limita acestui mandat".

În ceea ce privește referirea la prevederile Codului Muncii, nicăieri în Codul Muncii nu există stipulat instituția angajării, până la revocarea acestei angajări de către un organ ierarhic superior. Există, într-adevăr, stabilită angajarea pe durată determinată, dar textul așa cum este formulat este pe lângă această prevedere a Codului Muncii. Deci, dacă Consiliul nu există textul nu-și are rost, dacă Consiliul există atunci numirile și angajările trebuie făcute de directorul general în limita mandatului pe care i-l dă acest Consiliu.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Inițiatorul, domnul deputat George Șerban.

Domnul George Șerban:

Ne menținem propunerea din text. Susținem propunerea care a fost admisă și de comisie, în varianta comisiei, tocmai pentru a evita posibilitatea ca un director interimar să poată schimba radical componența unui post de radio sau post de Televiziune, folosindu-se de un mandat. Deci, într-adevăr, există și posibilitatea să i se dea un mandat, dar nu știm, deci nu putem să garantăm decât prin lege, faptul că oricine ar fi, majoritar la momentul respectiv, discutăm la viitor, nu va avea dreptul ca prin acel mandat să-i dea, cumva, posibilitatea să schimbe radical în 6 luni, componența Televiziunii și angajând decât "de probă". Deci, există totuși această posibilitate de a angaja de probă. Cât, pentru ce perioadă, exact pentru perioada de 6 luni. Noul Consiliu de administrație poate supune la test pe cei care sunt angajați și poate să-i mențină sau poate să nu-i valideze.

Deci, noi rămânem la propunerea noastră.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar, vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Nu există în legislație instituția numirii cu caracter provizoriu. Și atunci, ar trebui spus: "Numirile și angajările făcute de directorul general interimar se fac pe durată determinată, urmând să fie aprobate sau respinse de Consiliul numit în ..."

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sunteți de acord cu această chestiune?

Domnul academician Țepelea, vă rog.

Domnul Gabriel Țepelea:

Domnul deputat Gaspar a reacționat la o formulare stilistică. Îmi permit să fac și eu o remarcă și o propunere. Deci, este vorba de pct. 46, art. 30, se completează cu două noi alineate, având următorul cuprins: "Prevederile prezentului articol" în text, în propunere este, "nu sunt aplicabile," ceea ce sună neplăcut, atunci vă propun formula următoare: "Prevederile prezentului articol nu se aplică atribuțiilor care decurg din calitatea de președinte al Consiliului de administrație, al directorului general". Cred că și domnul jurist va fi de acord. În ce privește partea a doua suntem de acord cu propunerea domniei sale. Vă rog să recitiți formularea din partea a doua, dacă este cazul. (Discuții suprapuse.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sunteți de acord cu propunerea domnul deputat Gaspar?

Înțeleg că acceptați formularea, ca atare.

Deci, articolul la nr. crt. 46 ...

Domnul Marțian Dan (din bancă):

Cum sună ultima teză?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

O formulez eu: "Prevederile prezentului articol nu se aplică atribuțiilor care decurg din calitatea de președinte al Consiliului de Administrație a directorului general". E corect? Directorul general interimar are atribuțiile prevăzute de art. 28, 29, 30, cu excepția prevederilor referitoare la desfacerea contractelor individuale de muncă din inițiativa societății și, pe urmă: "Numirile și angajările făcute de directorul general interimar se fac pe o perioadă determinată, urmând să fie aprobate sau respinse de Consiliu, numit în condițiile legii." Este corect?

Da, ce doriți domnule deputat Șerban? Poftiți la microfon.

Domnul George Șerban:

Deci, o angajare odată făcută pe perioadă determinată nu mai poate să fie supusă validării sau invalidării de către cineva. Deci, dacă Consiliul i-a dat mandat să facă angajări pe perioadă determinată, el le face. Dacă nu i-a dat mandat să facă angajări pe perioadă determinată, înseamnă că nu le face el. El le propune Consiliului și Consiliul le aprobă. Deci, noi suntem de acord cu formularea domnului deputat Gaspar, în care să se stipuleze că directorul interimar face angajări pe perioadă determinată. Dar, de aici încolo, nu mai putem spune validate sau invalidate de Consiliu. O angajare odată făcută, presupune un raport de muncă consfințit, care nu mai poate fi validat sau invalidat de altcineva. Ce Dumnezeu, suntem juriști!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă rog, inițiatorul.

Domnul Radu Gheciu:

Prin definiție, orice angajare pe perioadă determinată are un soroc. Formularea pe care o propunem urmărește, tocmai, să elimine riscul unor angajări abuzive, subiective și să supună angajările făcute de un director interimar, judecății unui Consiliu. Este o procedură puțin neobișnuită, dar este necesară, tocmai fiindcă acele angajări vor fi fost făcute de un director interimar.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Pentru stenogramă, vă rog să notați, domnul deputat Radu Gheciu, da?

Vă rog, domnul deputat Gavra.

Domnul Ioan Gavra:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Formula care trebuia acceptată nu poate fi decât una singură. Deci, raporturile de muncă în cadrul interimatului, sunt determinate de intervalul de timp până la numirea legală, conform legii, a Consiliului de administrație și, sigur, desemnarea tot prin votul Parlamentului a președinților celor două Consilii de administrație.

Ca atare, juridic, sigur că domnul deputat are dreptate. Deci, un raport de muncă nu poate fi infirmat de către altcineva, numai în cazul unor abateri care sunt prevăzute în lege sau în legile care confirmă aceste raporturi de muncă. Și atunci, formula pe care am putea merge este că, acele contracte pe care le realizează directorul interimar pe o perioadă determinată, sunt valabile până la numirea legală a Consiliului de administrație din cele două societăți. Numai până atunci sunt valabile, că sunt pe perioadă determinată. Perioada asta este de interimat, până la numirea oficială. Deci, odată cu încheierea interimatului se încheie și acel contract pe perioadă determinată. Rămâne ca noul Consiliu să organizeze concursurile, că nu se poate numi decât prin concurs, iar cei care au fost până la acea dată, se pot prezenta la concurs și ei pot fi validați, dar numai după concurs, sau invalidați, respectiv neconfirmați. Aceasta este soluția legală. Pentru că, ce se întâmplă, domnilor colegi, în cadrul interimatului ilegal de acum, acum avem un interimat ilegal la Televiziune, el devine legal numai după aprobarea acestei legi de modificare a fostei Legi 41. Deci, deocamdată, este o ilegalitate crasă. S-au făcut angajări pe varii criterii și, mai ales, de ordin politic care trebuie infirmate de noul Consiliu de administrație. Dacă nu punem această precizare în lege, vreau să vă spun că se continuă ceea ce este la ora actuală, acest studio caricatural național. Deci, Consiliul de administrație are dreptul, prin această lege, să-și aleagă reprezentanții în cadrul celor două societăți naționale, publice, de radio și televiziune. Să nu îi obligăm să preia, știți, "moștenirea", cum ziceți dumneavoastră, un cuvânt care vă place și e la modă.

Mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da.

Domnul deputat Marton, urmează domnul deputat George Șerban, de la inițiator. Vă rog.

Domnul Arpad Marton:

Domnilor juriști,

Probabil că eu nu știu, exact, formula pe care trebuie să o formulăm, dar dacă ați fi atenți poate ne-ați ajuta. Pentru că, despre ce este vorba? Deci, am căzut cu toții de acord că, într-adevăr, trebuie să existe o angajare pe perioadă determinată. Această perioadă determinată înseamnă o perioadă de ..., și scrie acolo 6 luni, 3 luni, 4 luni de la momentul în care devine vacant acel post. Inseamnă că, după ce acele 4, 6, 3, 2 luni s-au expirat, locul devine din nou vacant, teoretic, iar persoana respectivă nu mai este angajat al instituției.

Aici intervine problema. Ce facem? Sunt două posibilități, ambele există. Este o cutumă care există. Una este să declari vacant acel post, să organizezi un concurs, un nou concurs, la care poate participa și persoana respectivă, și alții. Cea de a doua: confirmare pe post de către ... Deci, un concurs de confirmare pe post. Deci, un examen de confirmare pe post de către noul Consiliu. Un examen de confirmare. Deci, sunt două posibilități aici, e o decizie. Eu cred că trebuie să dăm celor care au activat o perioadă de ... în Televiziune sau în Radiodifuziune, înlocuind pe cineva, să le dăm posibilitatea lor să-și dovedească priceperea față de acest nou Consiliu, care îi confirmă sau nu-i confirmă pe postul respectiv.

Deci, să nu-l declarăm "ab ovo" vacant acel loc ci să se facă un nou concurs, unde poate lua parte toată lumea. Deci, de aceea, eu cred că ar trebui să mergem pe această variantă. Dacă dumneavoastră cunoașteți expresia concretă juridică, care se folosește în această situație, și știți la ce mă gândesc eu, atunci dați-ne acea formulare, dar trebuie să existe această formulare.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat George Șerban, din partea inițiatorilor, vă rog.

Domnul George Șerban:

Deci, sunt George Șerban din partea P.N.Ț.C.D., îmi pare foarte rău, domnule președinte, dar e foarte bine că avem același ...(Râsete la masa prezidiului.)

Vă propun următoarea variantă și, eu cred că aceasta ar respecta și legea și ar evita și eventualele abuzuri pe care un director interimar și le poate permite. Propun ca textul să sune în felul următor: "Numirile și angajările făcute de directorul general se fac pe perioadă determinată, până la limita mandatului acestuia." Și atunci, urmează propoziția: "Numirile și angajările sunt respinse ori prelungite de Consiliul numit în condițiile legii".

Deci, el poate să le prelungească pentru cei care sunt profesioniști și au dovedit calități, sau poate să nu le mai prelungească noul Consiliu de administrație.

Prin urmare, directorul, dacă știe că din mandatul de 6 luni mai are 4 luni, nu poate să facă o angajare mai mare de 4 luni. Dacă mai are numai două luni, angajează numai pentru două luni.

Noul consiliu, în prima ședință, prelungește contractele de muncă pentru cei care se dovedesc utili și au fost angajați pe motive temeinice.

Deci, aceasta este propunerea mea.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Mai este o intervenție, vă rog frumos.

Domnul Mihail Gabriel Ioniță:

Mihail Ioniță mă numesc, PNTCD.

Părerea mea deși nu sunt jurist, este că există o diferență între numiri și angajări. Și atunci, propunerea mea ar fi așa:

"Numirile făcute de directorul general interimar au caracter provizoriu - că numirile pot să aibă un caracter provizoriu -, urmând să fie aprobate sau respinse de consiliul numit în condițiile legii, iar angajările se fac conform Codului Muncii, adică pe perioadă determinată, și nu mai mari decât durata interimatului."

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Marton. Urmează domnul deputat George Șerban, de la Partidul Democrat.

Domnul Márton Árpád - Francisc:

După propoziția propusă de domnul Șerban, prima propoziție, eu aș pune virgulă și aș continua: "... la expirarea căruia noul consiliu va organiza un examen de confirmare". Și eu cred că atunci este clar despre ce este vorba. Se examinează persoana respectivă și dacă se confirmă pe post, se confirmă, dacă nu, atunci locul este vacant și se organizează un concurs de angajare. Nu este vorba de numiri, este vorba de angajări.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat George Șerban, de la Partidul Democrat. Vă rog.

Domnul George Șerban:

În primul rând, aș vrea să precizez că în materie de dreptul muncii nu există cutume.

Și aici, referirea se face la afirmația domnului deputat Marton. În materie de dreptul muncii există numai drept.

Ne-ar satisface formularea colegului George Șerban, de la inițiatori, de la PNTCD, având următorul text: "Directorul interimar poate face angajări pe perioadă determinată, sau pe durata mandatului, urmând ca prelungirea sau confirmarea pe post să se facă de consiliul numit în condițiile legii".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Inițiatorul, vă rog să vă spuneți punctul de vedere, ca să putem să trecem la vot.

Înainte să trecem la votul acestui al doilea alineat, vă supun spre aprobare, la acest pct.46, primul alineat, asupra căruia s-a convenit, în forma propusă de domnul academician Țepelea.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Alin.2. O să-l rog pe inițiator să-și spună punctul de vedere, după care comisia și vom vedea dacă putem să-l supunem la vot în continuare.

Deci, vă rog să citiți formularea pe care o considerați dumneavoastră corectă.

Domnul George Șerban:

Reiau alin.2 în intregime: "Directorul general interimar are atribuțiile prevăzute la art.28, 29, 30, cu excepția prevederilor referitoare la desfacerea contractelor individuale de muncă, din inițiativa societății".

Și acum urmează: "Numirile și angajările - deci este vorba de angajări, atrag atenția, dar sunt și numiri pe posturi, schimbări în structură și trebuie prevăzute și acestea - făcute de directorul general interimar (se repetă verbul a face) se fac pe o perioadă determinată, până la limita mandatului acestuia. Numirile și angajările de mai sus sunt respinse ori prelungite de consiliul numit în condițiile legii". Revin: "Numirile și angajările - facem un alineat nou, ca să putem să folosim expresia "la alineatul precedent," facem un alineat nou, ultimul alineat - prevăzute la alineatul precedent sunt respinse ori prelungite de consiliul numit în condițiile legii".

Pentru că se spune foarte clar că el nu are voie decât până la limita propriului mandat. Iar noul consiliu hotărăște: prelungim această numire in funcția X, sau nu o prelungim. După acest termen. Este implicit, după opinia mea, că fiind la limita mandatului directorului interimar, consiliul începe după ce i-a încetat mandatul directorului interimar.

"Numirile și angajările efectuate de directorul general interimar se fac pe o perioadă determinată", ca să nu repetăm verbul "a face".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Înțeleg că toată lumea este de acord cu formularea pentru acest alineat și cu introducerea unui alineat suplimentar, în formularea domnului deputat George Șerban. Da?

Da. Vă rog. O chestiune de redactare. Domnul deputat Zoner.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

În general, nu se începe cu o negație, ci cu o afirmație. Prin urmare, nu "sunt respinse sau prelungite", ci invers - "sunt prelungite sau respinse".

Dacă sunteți de acord.

Domnul Marțian Dan (din sală):

Sunt analizate de consiliul de administrație, care decide .... Ce-i atâta vorbărie? Pentru a încețoșa și mai mult .....

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Domnule deputat, dacă sunt analizate, deja textul devine ambiguu. Aici este foarte clar: sunt prelungite sau respinse.

Dar eu am venit numai pentru asta. Să nu începem cu partea negativă.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

V-aș propune următoarea redactare pentru alineatul cel care este în discuție: "Directorul general interimar poate numi sau angaja personal pe durată determinată, până la expirarea mandatului". Aceasta ar fi prima frază. Și, în continuare, "La expirarea termenului, urmează ca personalul angajat să fie confirmat prin contract de muncă pe durată nedeterminată", și nu mai merg și cu partea negativă că "vor fi respinse". Se înțelege, că dacă le-a expirat contractul și n-au fost confirmați printr-un contract pe durată nedeterminată, ei nu mai sunt în structura de personal a societății.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Radu Gheciu, din partea inițiatorilor.

Domnul Radu Sever Cristian Gheciu:

Nu, în nume propriu, pentru că nu ne-am consultat încă. O precizare însă este necesară. Admițând, admițând că s-ar accepta această propunere, în nici un caz consiliul autorizat nu poate fi obligat să facă angajări, mai ales în asemenea instituții - mai ales în asemenea instituții -, nu poate fi obligat prin lege să facă angajări pe perioadă nedeterminată. Dimpotrivă, tendința în instituțiile de acest gen este de a se face angajări pe perioadă determinată: un an, 6 luni.

Deci, admițând că s-ar accepta această variantă, oricum finalul frazei ar trebui să fie: "pe perioadă determinată sau nedeterminată."

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Eu vă propun totuși să luăm frază cu frază textul, pentru că n-o să ajungem nicăieri în felul acesta.

Deci, alin.2, prima frază: "Directorul general interimar are atribuțiile prevăzute de art.28, 29, 30, cu excepția prevederilor referitoare la desfacerea contractelor individuale de muncă, din inițiativa societății".

Sunt intervenții aici? Nu sunt.

Eu vă supun spre aprobare această frază, prima frază din alineatul ....

Faceți o reformulare? Bun. Atunci, aștept.

Domnul Ioan Gavra:

Domnule vicepreședinte, voiam să vă propun și eu soluția aceasta. Lăsăm inițiatorul, comisia și cei care au făcut amendamentele să elaboreze un text, totuși unitar, și să ne prezentați dumneavoastră textul unitar. Că, dacă luăm fragmentar, până la urmă iese altceva. Facem o pauză de 15 minute, îi lăsăm să se gândească. Că pe loc, pe loc, nu merge.

Doamna Monica Octavia Musca:

La vot!

Domnul Ioan Gavra:

Doamna deputat, la vot se poate propune orice. Să știți că orice se poate propune.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, domnule Gavra. Luăm pauza imediat cum terminăm ....

Domnul Ioan Gavra:

Dar formulați, aveți obligația parlamentară, la propunerile deputaților și la asemenea discuții de o jumătate de oră, să formulați un text unitar și care să fie inteligibil, nu fiecare vine cu paranteză, sintagmă și alte chestiuni. Deci, un text unitar să se prezinte, ca să știm despre ce este vorba.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Vă rog frumos.

Domnul deputat George Șerban, din partea inițiatorilor. Vă rog să propuneți textul.

Deci alineatul al doilea al acestui număr curent.

Domnul George Șerban:

Citesc alin.2: "Directorul general interimar are atribuțiile prevăzute la art.28, 29, 30, cu excepția prevederilor referitoare la desfacerea contractelor individuale de muncă, din inițiativa societății". Aici toată lumea este de acord.

Și acum, urmează: "Numirile și angajările efectuate de directorul general interimar se fac pe perioade determinte, până la limita mandatului acestuia".

Alineat nou: "Numirile și angajările prevăzute la alineatul precedent pot fi prelungite de consiliul numit în condițiile legii". Pentru că dacă nu sunt prelungite, se subînțelege că sunt respinse. Și consider că este simplu și clar așa.

(Discuții, comentarii)

Voci din sală:

E bine, e bine. La vot!

Domnul Marțian Dan (din sală):

Pot fi și infirmate. Nu este o formulare corectă.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia este de acord, inițiatorul este de acord.

Eu vă propun acest al doilea ...

Domnul Marțian Dan (din sală):

Domnule vicepreședinte, vă rog să citiți textul exact. Noi nu votăm idei, ci texte.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îmi dați, vă rog, textul, ca să-l citesc? Domnule deputat George Șerban, dați-mi, vă rog, textul, ca să-l citesc și să-l supun ca atare la vot.

Domnul Marțian Dan (din sală):

Vă rog! În principiu, nu se votează idei, ci texte. Și dumneavoastră, care conduceți, trebuie să prezentați ....

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos. Deci pot să supun la vot și un text citit de un coleg care a vorbit anterior, text care a fost înțeles de toată lumea. Nu-i neapărat nevoie să-l citesc și eu încă o dată.

Domnul Marțian Dan (din sală):

Ba da! Că pentru asta interveniți dumneavoastră ....

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, alin.2 .... Vă rog foarte mult, să nu ne pierdem cu firea. Este o lege importantă și trebuie să încercăm să găsim formulările cele mai bune, da? Deci, la alin.2, prima frază: "Directorul general interimar are atribuțiile prevăzute de art.28, 29, 30, cu excepția prevederilor referitoare la desfacerea contractelor individuale de muncă, din inițiativa societății".

Fraza a doua a acestui acestui alineat: "Numirile și angajările efectuate de directorul general interimar se fac pe perioade determinate, până la limita mandatului acestuia".

Deci, acesta al doilea alineat înțeleg că este acceptat de toată lumea, cu două fraze.

Și mai este un al treilea alineat, pe care-l propune spre a fi introdus inițiatorul: "Numirile și angajările prevăzute la alineatul precedent .....

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Nu, la alin.2.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

.... la alineatul precedent ... E clar că alineatul precedent este 2.

.... la alin.2. Se poate ....

Acceptați, inițiatorul, să fie alin.2?

Domnul George Șerban:

Alin.3.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

La alin.3, da. Pentru că, într-adevăr, este un alineat anterior, care există.

.... pot fi prelungite de consiliul de administrație numit în condițiile legii".

Domnul deputat Dan.

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În legătură cu acest ultim alineat pe care numai ce l-a citit domnul vicepreședinte, vă propun să sune în felul următor: "Numirile și angajările efectuate de către directorul general interimar sunt examinate de către consiliul numit în condițiile legii, care decide în legătură cu ele".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Eu vă supun spre aprobare al doilea alineat al acestui număr curent 46, asupra căruia nu există nici un fel de obiecții.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Asupra ultimului alineat există două versiuni de text și comisia propune să se voteze textul comisiei. Domnul deputat Marțian a propus o altă versiune.

Eu vă propun următoarea variantă. Având în vedere că s-a făcut ora unu fără un sfert, să luăm o pauză până la ora două fără un sfert și rog ca pentru acest alineat să se întrunească cei care au avut obiecții și să găsim un text pe care să vi-l supun spre aprobare după pauză.

După pauză

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnelor și domnilor,

Vom continua lucrările noastre. O să vă rog să vă ocupați locurile în sală.

Rog inițiatorii să-și ocupe locurile. Comisia, de asemenea.

Domnule deputat George Șerban, o să vă rog să prezentați textul convenit de dumneavoastră.

Vă rog, poftiți să prezentați textul convenit de dumneavoastră, împreună cu ceilalți.

Am rugămintea ca liderii de grupuri să facă o prezență la nivelul grupurilor, în așa fel încât să nu avem probleme cu prezența în continuare.

Am rămas la numărul curent 46 - un alineat suplimentar, al cărui text urma să fie definitivat.

Domnul deputat George Șerban, din partea inițiatorilor. Vă rog.

Domnul George Șerban:

Exista varianta propusă de echipa de inițiatori și există varianta propusă de domnul Dan Marțian.

Vă citesc varianta propusă de noi, apoi varianta pe care a propus-o domnul Dan Marțian și am să vă citesc o formulă propusă de noi, care le împacă pe ambele.

Deci, în varianta noastră: "Numirile și angajările prevăzute la alin.3 pot fi prelungite de consiliul numit în condițiile legii".

Domnul Dan Marțian propune: "Numirile și angajările făcute de directorul general interimar sunt examinate de consiliul de administrație, constituit în condițiile legii, care va decide în fiecare caz în parte".

Având în vedere că la alineatul precedent s-a votat în formula : "Numirile și angajările efectuate de directorul general interimar se fac ...."

Deci, ar însemna ca la noul alineat să repetăm identic textul, vă propun următoarea formulă: "Numirile și angajările prevăzute la alin.3 sunt examinate - și continuă textul domnului Dan Marțian - de Consiliul de administrație constituit în condițiile legii, care va decide în fiecare caz în parte". Și, în condițiile acestea, nu se repetă expresia de mai sus. Sper să fie și comisia de acord.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia, de acord?

Domnul Dan Marțian, de acord?

Vă supun spre aprobare textul, așa cum a fost citit de domnul deputat George Șerban, din partea inițiatorilor, pentru acest alineat nou, 3, la numărul curent 46.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Este vorba de alin.4 din text, dar e alin.3 al numărului curent 46 din raport.

Da, chestiune de tehnică. Vă rog.

Domnul Márton Árpád - Francisc:

Având în vedere că a apărut un alineat nou, înseamnă că la această poziție, partea introductivă va suna astfel: "Art.30 se completează cu trei noi alineate", în loc de "două", pentru că este un alineat în plus.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, este corect.

Vă supun spre aprobare numărul curent 46, cu cele trei alineate și cu amendamentul propus de domnul deputat Marton.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 47. Intervenții?

Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, ori de câte ori se constituie o structură, întâi se arată componența acesteia și după aceea modul în care ea este condusă.

Or, uitați cum sună textul pe care-l propune comisia: "Comitetul director este condus de directorul general și este compus din directorul general"...

Și atunci, v-aș propune următoarea redactare: "Comitetul director este compus din directorul general, care asigură conducerea acestuia, directorii generali adjuncți și secretarul general".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Inițiatorul, de acord? Comisia, de acord?

Domnul Acsinte Gaspar:

O a doua chestiune: mai există o frază finală la acest alineat. "Consilierul juridic participă obligatoriu la ședințele comitetului director". Ce statut v-ați gândit că va avea acest consilier juridic? El participă cu drept de vot consultativ, este secretarul tehnic? Pentru că este absolut nevoie să fie precizat.

Trebuie spus dacă el participă cu vot consultativ sau este secretarul tehnic...Nu știu cum v-ați gândit?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Inițiatorul? Să se introducă "participă cu vot consultativ", da?

Doamna Monica Octavia Muscă (din loja inițiatorului):

E implicit!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu e implicit, trebuie să fie precizat.

Domnul Acsinte Gaspar:

Să fie expres!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Márton, din partea comisiei, vă rog.

Domnul Márton Arpad Francisc:

Fără nici un fel de vot, este pur și simplu obligat să participe, așa cum și în alte structuri, pentru anumite funcții executive este obligatorie prezența executivului respectiv. Deci, aceasta este situația lui. Sunt stipulate asemenea lucruri, el este obligat să participe. Are ceva de spus, spune și atât.

Este obligat să participe!

Miniștrul, dacă nu este membru al Parlamentului sau reprezentantul Guvernului are un vot consultativ? Nu. Își expune punctul de vedere. Este obligat să fie aici? Este.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă supun spre aprobare numărul curent 47, cu amendamentul propus pentru prima frază de domnul deputat Acsinte Gaspar, fraza a doua rămânând în formula inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 48. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 49. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 50. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 51. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 52. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 53. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 54. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 55. Intervenții?

Domnule deputat Acsinte Gaspar, vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

În text aici sunt introduse o serie de sintagme care, în final, ar putea fi exprimate printr-una singură.

Se spune așa: "Conducerile unităților funcționale autonome, inclusiv ale posturilor regionale, răspund în fața consiliului de administrație al societății de îndeplinirea tuturor atribuțiilor, responsabilităților, competențelor..."

Eu cred că dacă s-ar spune: "...de îndeplinirea tuturor atribuțiilor" este suficient. "...încredințate de acestea..." și textul curge. Dar și atribuții, și responsabilități și competențe este cu totul foarte nepotrivit.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Inițiatorul?

Domnul George Șerban:

În punctele anterioare care s-au votat, inițiatorii s-au străduit să ofere prin lege posibilitatea dezvoltării posturilor teritoriale de radio și televiziune. Deci, este vorba de descentralizarea activității în acest domeniu. Și cred că toată lumea este de acord să avem posturi nu numai de radio teritoriale, regionale, vedeți că intervine termenul de regional, ci să avem și posturi de televiziune regionale care să primească frecvențe proprii și să fie ordonator secundar de credite etc., să se poată dezvolta.

Însă, pentru a păstra o unitate a celor două instituții, la articolul 42 s-a introdus acest text care întărește legătura dintre consiliul de administrație ales pentru întreaga instituție a Radiodifuziunii și întreaga instituție a Televiziunii și aceste posturi teritoriale.

Deci, pentru reglementarea raporturilor care sunt clare, raporturi de subordonare am introdus acest text și cred că el se justifică.

Domnul Acsinte Gaspar:

Opriți-vă la o singură formulare "atribuții".

Domnul George Șerban:

Simplificarea textului este chiar în spiritul nostru, pentru că au o libertate și mai mare, pot să înțeleagă ce vor posturile respective prin ea. Suntem de acord, nu?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia, de acord, da? De acord cu amendamentul.

Domnul George Șerban:

Conducerea ... Unde sunt? Articolul....

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Numărul curent 55, articolul...

Domnul George Șerban:

"Conducerile unităților funcționale autonome, inclusiv ale posturilor regionale, răspund în fața consiliului de administrație al societății de îndeplinirea tuturor atribuțiilor încredințate de acesta prin hotărâri, regulamente și decizii interne".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Toată lumea de acord.

Vă supun spre aprobare la numărul curent 55 textul cu amendamentul propus de domnul Gaspar și acceptat de inițiator și comisie.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 56. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 57. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 58. Intervenții? Domnul deputat Pâslaru. Vă rog.

Domnul Dumitru Pâslaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La poziția 58, articolul 39 există o prevedere la alineatele 2 și 3, conform căreia în componența Consiliului consultativ se cuprinde, există un grup de 9 reprezentanți ai societății civile, a principalelor segmente ale societății civile, invitat de către președintele Consiliului de administrație.

Eu cred că este cazul să dezvoltăm aici o dezbatere mai amplă, pentru că există pericolul ca un organism conceput cu bună intenție să se transforme într-un organism politic de coordonare, de control și de cenzură, care să afecteze echidistanța programelor și neutralitatea politică a întregii activități a societății publice de televiziune.

Sigur că da, noi observăm zilnic, mai ales Opoziția că democrația nu este forma perfectă de organizare a relațiilor sociale și a raporturilor politice, dar așa cum spunea la un moment dat și Churchill, altă formă mai bună, altă formă perfectă nu avem.

Sigur că atunci când este vorba de responsabilități imense, când se decid destinele unor categorii sociale hotărârile nu se pot lua prin sobornicească înțelegere, ci prin vot care dă legitimitate deciziei.

Sigur, există aici și aceasta afectează spiritele de finețe, există o dictatură a majorității. Bine, dictatura poate fi, cum se spune, servitute voluntară, poate fi discretă și acceptată sau dictatura majorității poate fi brutală, talibană, primitivă, violentă. Dar, oricum ar fi, acest mod de exercitare a majorității creează nostalgia civilității complete, a configurării unei societăți deschise, alcătuită din organizații de tot felul, obștești, profesionale. culturale, care nu au o implicantă politică, nu au un vector de voință politică pentru a orienta mișcarea, lupta socială, militantismul într-o direcție sau alta.

Specific societății civile este, deci, această inflorescență de organisme, necoordonate, nestructurate, care se caracterizează prin slăbiciune transformată în forță, prin rezistență fără mecanisme.

După părerea noastră, toate aceste conduc către o realitate, alta decât cea care ar fi compatibilă cu funcțiile care se statuează în această lege. Pentru că societatea civilă nu este cuantificată și nici cuantificabilă. Este adevărat că ea tinde către completitudine, dar nu se pot recenza toate structurile existente și nu se pot inventaria.

De exemplu, în 1992 existau deja vreo 508 organizații neguvernamentale și nimeni nu le-a întrebat vreodată, nu s-a organizat nici un fel de proces electoral de delegare a reprezentativității și puterii. Liderii societății civile se revendică, se erijează moralmente și cultural la societatea civilă, așa că reprezentativitatea lor în diferite organisme este pur onorifică și în mare măsură nelegitimă.

Pe de altă parte, societatea civilă, prin reprezentanții ei, exercită influență și nu decizie la nivelul unor organisme. Sigur, ea poate fi și jenantă la un moment dat, dacă-și depășește aceste atribuții definitorii, acordate prin definiție. Știți că la un moment dat, domnul președinte Constantinescu a dorit să scape de niște reprezentanți ai societății civile al căror control devenea jenant, oferindu-le posturi de ambasadori. A existat și ideea ca Opoziția să fie sub controlul acestei vagi, nedeterminate societăți civile.

Sigur, în situația creată, noi considerăm că este absolut ambiguu, nedeterminat și periculos ca să introducem această prevedere, pentru că nu putem determina segmentele societății civile, nu putem hotărî care sunt principalele segmente ale societății civile, nu putem stabili criteriile după care președintele consiliului de administrație invită dintr-un domeniu sau altul al societății civile pe cei de care dorește să fie dânsul sfătuit.

De altfel, acest consiliu consultativ funcționează la ora actuală fără nici o bază legală. Acești domni și o doamnă s-au prezentat la Televiziune și au spus: noi suntem societatea civilă și am venit aici să controlăm modul în care păstrați echidistanța. De altfel, dacă este vorba să facem puțină istorie, domnul Stere Gulea este membru fondator al Alianței Civice, membru al Partidului Alianței Civice și în această calitate a fost ales în Consiliul de administrație al Societății de Televiziune, iar consiliul este alcătuit din binecunoscute personalități, militanți în Alianța Civică, așa că nu văd nici o deosebire între președinte și consiliul sfetnicilor de taină.

Mai mult, dacă este să discutăm, aș vrea să vă amintiți că Alianța Civică, așa cum este, apolitică și echidistantă, a elaborat documentul numit "Reforma clasei politice", care a fost însușit de Convenția Democrată în cadrul campaniei electorale.

Deci, după părerea noastră, fie că stabilim un ansamblu de criterii pentru desemnarea reprezentanților în acest consiliu consultativ, fie - și acesta este amendamentul nostru - eliminăm complet alineatele 2 și 3 de la articolul respectiv, pentru că în actuala formulare consiliul ar putea să scape de sub prevederile generale ale legii și să exercite o influență malefică, în sensul de tulburare a echidistanței relatărilor, în principal, informative, și mai departe ar implica o compromitere a ideii de societate civilă.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputat Mona Muscă, urmează domnul deputat Márton.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Pentru punerea în termeni corecți și reali a problemei aduc aminte domnului Pâslaru și vă fac cunoscut că domnul Stere Gulea nu mai era membru al Partidului Alianței Civice de doi ani de zile, în momentul în care a fost numit președinte interimar al Televiziunii.

Pe de altă parte, vă aduc la cunoștință că societatea civilă nu mai există, conform discursului domnului Pâslaru. Nu se poate să anulăm societatea civilă dintr-un consiliu care este, în primul rând, consultativ și, în al doilea rând, este al unei instituții publice, al unei televiziuni publice.

Deci, societatea civilă este în primul rând cea care trebuie să-și spună părerea atunci când este vorba de o televiziune publică.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Márton, urmează domnul deputat Dan Marțian.

Domnul Márton Arpad Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor,

Iarăși suntem în situația în care discutăm pe marginea unui amendament fără a vedea ce a fost în lege și ce se propune prin modificările celor 6 deputați.

În primul rând, articolul 39 din lege zice așa: "În scopul coordonării programelor și a emisiunilor de radiodifuziune și televiziune teritoriale, precum și a programelor și emisiunilor de radiodifuziune și televiziune Naționale, pentru a preveni desfășurarea unor activități care să împiedice bunul mers al fiecărei societăți, se constituie câte o comisie pentru coordonarea programelor, formată din directorii generali adjuncți, care coordonează programele interne, directorii studiourilor teritoriale, trei directori din cadrul fiecărei societăți și nouă reprezentanți ai principalelor segmente ale societății civile, care se întrunesc trimestrial, se informează reciproc asupra activității anterioare și hotărăsc asupra recomadărilor ce urmează să fie făcute pentru programele viitoare".

Deci, conform acelei legi, s-a constituit o comisie de coordonare care ia decizii obligatorii, care coordonează toată activitatea acestei societăți, ați văzut, o comisie stufoasă unde sunt cei nouă membrii, reprezentanți ai segmentului civil și ar fi trebuit să aprobe câteodată hotărâri operative.

Față de aceasta, ce am propus noi? Am propus să fie două instituții: una de coordonare, în care să intre doar directorii și reprezentanții unor segmente din instituțiile respective, deci cei care au putere de decizie, este această comisie care are o putere de decizie, și, lângă aceasta, o comisie de coordonare, un consiliu care pur și simplu nu are un mandat imperativ. El nu ia decizii obligatoriu pentru nimeni. Deci, aici este mare greșeală a celor spuse de domnul Pâslaru. Acest consiliu nu cenzurează nimic! Este pur și simplu un ajutor, atât pentru consiliu, cât și pentru comitetul director, cât și pentru cei care coordonează această activitate. El se întrunește trimestrial.

Pe de altă parte, din vechea lege, nu și-a putut da seama nimeni cum apar aceste nouă persoane? Or, noi ce am propus? Că cele nouă persoane vor fi numite de consiliul administrativ. Iată textul integral pe care l-am propus, cea de-a doua parte: "Consiliile consultative de programe se întrunesc trimestrial, evaluează calitatea emisiunilor și fac recomandări pentru activitatea de viitor". Deci, "evaluează calitatea emisiunilor și fac recomandări pentru activitatea de viitor". "Componența consiliului consultativ se aprobă de Consiliile de administrație în termen de 60 de zile de la constituirea acestora".

Deci, față de vechea lege, ce am adus nou noi? Am făcut două consilii, unul operativ, care coordonează, unul care este într-advăr consultativ și am și spus cum ajung acolo aceste nouă persoane: prin decizia consiliului de administrație. Deci, aceasta a fost propunerea noastră și nu văd de ce ar trebui eliminată?!

Dacă dumneavoastră credeți că nu trebuie să apară acest consiliu consultativ, idee care, la vremea respectivă, dacă-mi aduc aminte chiar domnul Dan Marțian a lansat-o în această Cameră, este părerea dumneavoastră. Cel puțin noi, mai ales că într-adevăr, cum mi se șoptește, se practică și în alte țări și are un vot consultativ, credem că este bine să fie votat așa cum v-au propus inițiatorii.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Dan Marțian, urmează domnul deputat Lazăr Lădariu, domnul deputat Stan și domnul deputat Sassu.

Vă rog.

Domnul Dan Marțian:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Eu am să pornesc de la ideea finală a domnului deputat Márton Arpad, cu privire la faptul că într-adevăr, prin această propunere legislativă, soluția pe care o avem noi la articolul 39 din lege, așa cum este redactat textul acolo, prezintă o formulă cu două consilii. Un consiliu de coordonare a programelor care mi se pare a fi pe deplin legitim și necesar și, în al doilea rând, un consiliu consultativ, deși în legătură cu el aici s-au dat niște interpretări, după părerea mea, discutabile, ceea ce cere să mă refer puțin la genealogia problemei.

Când s-a discutat data trecută în Parlament și s-a adoptat această lege - și eu cred că există aceste amendamente - eu am propus să se instituie un consiliu consultativ al radioascultătorilor sau al telespectatorilor.

Cum se întâmplă, însă, de 120 de ani, aici pe malurile Dâmboviței, niciodată nu ne putem sincroniza pe deplin anumite idei europene și din cauza aceasta există, rezultă soluții avorton sau se întâmplă ceea ce a reprezentat marea temă a polemicii dintre Titu Maiorescu și Gherea, anume, a formelor fără fond.

Ce am propus eu atunci? Am propus să se constituie un consiliu al radioascultătorilor și al telespectatorilor și nu numai că am propus treaba aceasta - puteți vedea că am avut o polemică pe această chestie și cu domnul Ion Cristoiu și există materialele dânsului și al meu, publicate în "Evenimentul Zilei" din februarie 1994, în care el, de exemplu, denunța această idee, eu o susțineam. Nu numai că am propus ideea, dar așa cum veți vedea din amendamentele care sper că există la comisie și, în orice caz, există în stenogramele noastre, eu am propus un anumit mod de alcătuire. Am propus să fie desemnat în acest consiliu al radioascultătorilor și al telespectatorilor un reprezentant al Academiei Române, reprezentanții uniunilor de creație, reprezentanții sindicatelor, reprezentanții bisericilor și alte chestiuni.

Din această idee a ieșit un hibrid sau, ceea ce spuneam mai înainte, a ieșit formula formei fără fond, care este în această lege și pe care vrem să o perpetuăm și acum, prin această propunere care există.

Nu cred că pot fi, dacă vrem să ne racordăm la anumite experiențe; pentru că vreau să vă spun că nu este absolut originală ideea pe care am prezentat-o eu acum doi ani și ceva, acum trei ani și ceva, când s-a aprobat această lege. Am văzut existența unor organisme similare, spre exemplu, pe lângă ZDF, care este postul public de televiziune în Republica Federală Germania. Am văzut un consiliu similar pe lângă Televiziunea austriacă și am mai văzut câteva lucruri similare din alte legi care reglementează funcționarea unor instituții de genul celor pe care le discutăm noi în alte țări.

Ideea care a fost, de exemplu? În Republica Federală Germania, unde există un asemenea consiliu, este absurd, domnule, să cerem ca directorul general al Televiziunii sau al Radiodifuziunii să fie și președintele consiliului de administrație, să fie și președintele comitetului director, să fie și președintele comitetului de coordonare a programelor și președintele consiliului, mă rog, consultativ. De ce?

În cadrul ZDF-ului, unde există un consiliu de supraveghere, care este similar cu al nostru, există și acest consiliu consultativ care se întrunește, are președintele lui, care nu este directorul general - am avut o discuție foarte serioasă cu domnul Shtolte pe acestă chestiune - ei își conturează anumite puncte de vedere, elaborează propuneri, fac anumite recomandări și împuternicesc pe președintele acestui consiliu să le aducă la cunoștința comitetului de supraveghere și alte chestiuni.

Din acest punct de vedere, ceea ce vrem noi, aceste îmbinări hibride, aceste căzniri de forme, care nu duc la limpezime și la conturarea, mă rog, competențelor, nu duc nicăieri. Aceasta este o chestiune care cred că trebuie avută în vedere.

De aceea, noi am propus să fie eliminat alineatul 2 și alineatul 3 de la articol 39 pe care îl discutăm. Acesta ar fi un argument legat de modul cum a apărut această chestiune.

În al doilea rând, avem un răspuns practic. Răspunsul practic este consiliul consultativ pe care l-a constituit domnul Gulea și care structural s-a dovedit a fi monocrom, iar sub aspectul comunicării ideilor, sub aspect social, politic s-a dovedit a fi monocord.

Este o batjocură a ideii de pluralism în România! Este o atingere adusă la ceea ce trebuie să fie televiziunea și radioul, ca servicii publice, în care trebuie să se exprime principalele tendințe prin care se afirmă și își manifestă anumite interese, poziții, atitudini societatea românească în compunerea ei complexă de astăzi!

De aceea, putem spune că formula gulistă în această chestiune, a compromis complet ideea de consiliu consultativ, pus sub egida directorului general. Dacă vrem să instituim un consiliu consultativ, să îl instituim, să vedem ce componență are, cine are competență să îl conducă și câteva norme mult mai precise în legătură cu alcătuirea lui, pentru că numirea de către președintele Consiliului de administrație de la radiodifuziune sau de la televiziune este, după părerea mea, din considerente de atașament la democrație și la ideile de pluralism, absolut inacceptabilă.

Iată care sunt motivele pentru care noi am propus, în al doilea rând, eliminarea acestor două alineate, 2 și 3, de la acest articol.

Aș mai spune că în ceea ce privește alin. 2, unde se vorbește despre consiliul consultativ, este nefiresc și nelogic, din punct de vedere al tehnicii legislative, inserată ultima teză. Pe tot parcursul, până la segmentul pe care am să-l citesc, este vorba despre consiliul consultativ, iar în partea finală se spune următorul lucru: "Consiliile consultative de programe - deci, numai cele de programe - se întrunesc trimestrial, evaluează calitatea emisiunilor și fac recomandări pentru activitatea de viitor etc." Nu este, nici din punct de vedere al respectării logicii inițiatorilor și a comisiei, legitimă această ultimă teză în cuprinsul alin. 2.

Eu, stimați colegi, fac apel la dumneavoastră să învățăm din experiența europeană, să învățăm din propriile noastre erori, să învățăm din faptul că în România se discută de mult timp, de 120-130 de ani, despre această realitate dramatică și care nu împinge înainte societatea românească, a consacrării unor forme fără fond.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lazăr Lădariu.

Domnul Lazăr Lădariu:

Din capul locului, voi susține că sunt împotriva acestui consiliu consultativ, așa cum am făcut și în comisie, considerându-l un supraorganism inutil. Argumente și întrebări avem suficiente la îndemână, unele au fost spuse de la acest microfon.

Care vor fi, așadar, segmentele societății civile asupra cărora ne vom opri? Cine vor fi cei nouă? Și apoi, de ce tocmai nouă? Să nu mai vorbim că toți vor considera că ei sunt cei chemați, iar în caz că nu vor fi chemați, se vor supăra, bineînțeles.

Așadar, cine vor fi cei care vor face parte din acest consiliu consultativ? Reprezentanți ai Academiei Române, ai bisericii, ai Uniunii Scriitorilor, ai sindicatelor? Apoi, în cazul sindicatelor, care vor fi sindicatele chemate să facă parte din consiliul consultativ? Se înțelege că, din moment ce alegerea va avea un regim preferențial, pentru că acesta este adevărul, se vor crea firești suspiciuni.

În concluzie, acest consiliu consultativ, după părerea mea, este un bicefalism inutil, să nu mai vorbim de telefoanele care vor funcționa după fiecare emisiune, mergându-se uneori chiar până la tragerea de urechi, de care nu este nevoie într-o societate română de televiziune, într-un post public, într-un post național! Așadar, propun eliminarea alin. 2 și 3 din art. 39, măcar pentru o logică simplă, măcar pentru a se confirma un principiu atât de valabil în presă și atât de simplu, că ce se taie, nu se fluieră!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Stan, se pregătește domnul deputat Sassu.

Domnul Vasile Stan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu sunt de aceeași părere cu "antivorbitorii" mei, pentru că consider că atunci când nu vrei să rezolvi o problemă faci niște comitete sau niște consilii, dacă se poate cât mai mari, ca să nu rezolve nici o problemă... După părerea mea, trebuie să acordăm mai multă atenție și încredere Consiliului de administrație pe care îl votează Camerele reunite ale Parlamentului României.

Haideți să vedem cine sunt la ora actuală membrii acestui consiliu consultativ care a fost numit în mod ilegal? Doamna Ana Blandiana... Nu știu ce legătură are cu televiziunea, dar pot să spun că doamna Ana Blandiana, așa de reprezentantă mare a societății civile este că pe toate drumurile se laudă că dânsa l-a promovat pe domnul președinte Constantinescu și pe domnul premier Victor Ciorbea! (Rumoare, vociferări ale majorității.) Deci, dânsa face politică!

Din sală:

Treceți la obiect!

Domnul Vasile Stan:

Deci, dânsa nu reprezintă societatea civilă, face politică! (Rumoare, proteste, vociferări ale majorității. Se strigă: "Vorbește la subiect!") Și, dacă vreți, aș putea să vă mai povestesc și de alți membri ai acestui consiliu... (Vociferări, proteste.) Eu știu că vă deranjează, dar n-am ce face! N-am ce face! (Proteste.)

Dacă țineți neapărat să aveți acest consiliu consultativ, poate că ar fi bine să se țină seama cumva de algoritmul existent sau să enumerăm care sunt societățile acestea civile care trebuie să facă parte din acest comitet... Nu are nici un rost ceea ce propuneți dumneavoastră!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Sassu.

Domnul Șerban Constantin Rădulescu Zoner (din sală):

O chestiune de procedură, vă rog!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog!

Domnul Șerban Constantin Rădulescu Zoner:

Domnule președinte,

Nu vă supărați, dar aici începe iarăși o discuție politică fără rost și se mai și insultă o asociație de mare prestigiu din domeniul societății civile! Vă rog, domnule președinte, să atrageți atenția viitorilor vorbitori să se refere la articol, să vină cu amendamente și noi vom decide!

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Aș vrea să trecem de momentul acesta al personalizărilor și să ne gândim la rolul acestei structuri, nu la ce persoane ar putea intra aici. Într-adevăr, așa cum amintea domnul Dan, am avut această discuție și atunci când am alcătuit legea pe care acum încercăm să o modificăm, și atunci am ajuns la concluzia că nu putem nominaliza care să fie reprezentanții diferitelor structuri ale societății civile, tocmai pentru că, încă, în România, la ora aceea, societatea civilă nu era structurată. Nici acum nu este foarte bine structurată, nu este clară și de aceea este foarte dificil să numim, și la ora actuală, care structuri vor propune.

Pe de altă parte, este, după părerea mea, destul de important ca într-o televiziune și într-un radio public să existe o voce a societății civile, să existe un punct de vedere al societății civile. Din păcate, nici textul inițial, nici modificarea făcută nu rezolvă această situație. Acest consiliu nu cred că va avea puterea să aducă ceva nou în societatea de radio sau în societatea de televiziune, ca să nu mai spun că sunt convins că oricare dintre președinții celor două societăți sau consiliul în ansamblu, dacă doresc, își pot alcătui un consiliu consultativ pe care să-l utilizeze, pe care să-l facă public și care să-și exprime un punct de vedere.

De aceea, părerea mea este că putem să lăsăm, putem să scoatem, cred că dezbaterea este fără rost, structura în sine, cred eu, în momentul acesta este nefuncțională.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Gavra. În fine, v-a venit rândul!

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnilor invitați,

Discuția este prelungită, așa cum a fost și în sesiunea parlamentară anterioară, când s-a votat proiectul de lege despre care este vorba astăzi. A fost și atunci contradictorie și a avut câștig de cauză, așa cum era democratic în acel moment, opoziția de atunci, care a cerut ca segmentul acestei societăți civile să aibă o reprezentare cel puțin consultativă în structurile decizionale, chiar dacă numai cu recomandare, ale celor două societăți publice naționale: de radiodifuziune și televiziune. Discuția poate continua și nu vom ajunge decât la un vot, care va decide, bineînțeles, mai mult sau mai puțin în cunoștință de cauză, care dintre cele două alternative: cea propusă de către comisie cea amendată de către unii colegi va avea succes în Parlament.

Experiența, însă, de la aplicarea acestei legi, în urmă cu trei ani de zile și până acum, demonstrează, așa cum spunea și domnul deputat Sassu, totala nefuncționalitate și implicare excesiv politică, și nu civilă, a acestei structuri, care se cheamă nu "comisie", se cheamă "consiliu consultativ", care are rol doar de sugestionare, conform legii. Din păcate, nu au fost sugestii, ci au fost directive și efectiv acest consiliu consultativ a condus televiziunea actuală, prin acest consiliu directoral interimar, ilegal numit la televiziune!

Am avut experiența tristă de a asista la monologuri în cadrul televiziunii, de șapte luni de zile! Nu există dialog politic în cadrul unei societăți publice de televiziune, cum ar trebui să fie! Întotdeauna receptacolul principal politic este opoziția, la orice se hotărăște la nivelul Guvernului și, sigur, la nivelul unei coaliții majoritare! Faptul că acest dialog nu a existat, demonstrează că acest segment a fost efectiv politic, numai pe o anumită linie, și e clar că linia, din ceea ce s-a reprezentat prin imaginea publică a televiziunii, a fost una a coaliției majoritare!

Eu nu vreau să fac referiri la segmentele acestei societăți, ele nu sunt nici 9, nu sunt nici 12, deci nu există o nominalizare a acestora și nu putem face noi nominalizarea, pentru că ei se recunosc și se afirmă în funcție de posibilitățile pe care le au la nivelul acestei societăți civile. Deci, dacă dorea cineva să facă un text totuși precis, trebuia să nominalizeze care sunt principalele 9 segmente într-o anumită ierarhie, concepută de comisie sau de către inițiator! Nu se poate face, cum spunea domnul Sassu, o asemenea ierarhie și nici nu își are rostul o asemenea ierarhie! Pentru că sindicatele, de exemplu, sunt un segment al acestei societăți civile, dar nu au fost chemate de către actualul director interimar Stere Gulea niciodată la consultare! Dacă ați văzut cine au fost chemați la consultare, v-ați dat seama că ei nu reprezintă nici într-un fel un segment al unei societăți sau posibile societăți civile, ci au fost, vreau să vă spun, cei care au servit într-un fel sau altul o anumită campanie electorală, o anumită linie politică sau o anumită coloratură civică și politică!

Doamna deputată Musca spunea următorul lucru, că: "Importanța acestei societăți civile trebuie recunoscută!" Sigur că trebuie recunoscută, dar fiecare dintre segmentele care o compune are o anumită prioritate și spune că este mai importante decât altele!

De aceea, având în vedere travaliul acesta de 3 ani de zile și faptul că nu s-a rezolvat nimic prin acest segment, de fapt, ci el creează o confuzie în cadrul structurilor, mai ales din televiziune, eu propun efectiv renunțarea la acest segment! Iar dintre cele două entități care s-au conceput de către comisie, consiliul de conducere trebuie extins și cu directorii regionali (cum apare acum, nu "teritoriali", cum era în vechea lege), pentru că vreau să vă spun că nu numai directorul adjunct care răspunde de studiourile regionale trebuie să fie în acest consiliu de conducere! Păi, cei care efectiv sunt în teritoriu, cărora le-am asigurat prin lege o anumită autonomie și independență relativă, mai puțin financiar, dar mai ales sub aspectul competențelor, trebuie să fie, dacă nu toți - avem 5 studiouri teritoriale de televiziune, măcar prin reprezentare zonală, prezenți și ei în consiliul de conducere, pentru că deciziile se iau și pentru ei!

Doamna Monica Octavia Musca:

Sunt!

Domnul Ioan Gavra:

Așa cum este formulat, nu sunt, scrie "director adjunct regional" ultimul, la consiliul de conducere!

Doamna Monica Octavia Musca:

Citiți mai sus un alineat!

Domnul Ioan Gavra:

Da, la alt alineat este, am înțeles, dar aici trebuia! Domnilor colegi, citirea asta în limba română este mai grea pentru unii, mai puțin grea pentru alții. În cadrul unui articol, dacă definești o structură de conducere, trebuie enumerate toate elementele acesteia, nu spuneți că ați pus la art. 1 ceea ce trebuie pus la articolul acesta!

Deci, ați spus așa: "fac parte directorul general, directorii adjuncți, directorul regional..." și pe ceilalți, de ce nu i-ați pus aici? Nu așa era firesc și normal? Cum doriți să înțeleagă cineva despre ce este vorba? Trimeteți la alin. 4, 5, 7 sau la articolul anterior sau posterior?! Păi, un text de lege trebuie să fie precis, domnule, când citește cineva, trebuie să știe clar ce este în lege!

Doamna Monica Octavia Musca:

Este clar!

Domnul Ioan Gavra:

E în regulă, este foarte clar...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule Gavra, ce propuneți, ca amendament?

Domnul Ioan Gavra:

Propunerea mea este următoarea, domnule președinte academician Țepelea, întrucât la poziția următoare, la art. 52, dumneavoastră înlocuiți practic - și poate că o să fim de acord, o să fie o discuție și aici - controlul parlamentar, prin comisiile de specialitate - deci, Comisiile permanente pentru arte, cultură și mass-media, poate că este o alternativă bună pe care ați ales-o. Așadar, controlul parlamentar îl exercităm prin dumneavoastră, prin comisii. Dar dacă exercităm controlul parlamentar, noi nu suntem responsabili? Noi pe cine reprezentăm în Parlamentul României? Nu reprezentăm electoratul, indiferent de ce orientare? Și atunci, de ce mai e nevoie de o suprastructură în plus, de comisie, care este cea care va efectua controlul parlamentar? Al cui? Al consiliului de conducere al televiziunii și al radiodifuziunii.

Eu propun să fie cât mai puține structuri formale de conducere, pentru că, oricum, dacă se va adopta varianta pe care o propuneți, dumneavoastră, comisiile permanente ale Camerei Deputaților și Senatului, veți controla parlamentar aceste structuri de conducere reale, efective, și nu unele care sunt pur și simplu sugestive, din cadrul celor două societăți. Este bine așa, renunțăm la partea finală, ultimele două alineate, pentru că am văzut în trei ani de zile că ele au fost nefuncționale.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Inițiatorul? Domnul deputat Gheciu. Mai dorea să intervină și domnul deputat Corniță și să vedem dacă vor mai fi doritori.

Domnul Sever Cristian Radu Gheciu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Îmi permit să încep de la argumentația PDSR, și anume că acceptarea amendamentului ar duce la revenirea la vechea formulare a legii, care s-a dovedit inaplicabilă. Într-adevăr, ea s-a dovedit inaplicabilă, pentru că așa cum au spus domnul Marțian Dan și cineva din parta noastră - mi se pare că domnul George Șerban, acel consiliu prevăzut în forma actuală a legii este un hibrid. Este un hibrid pentru că amalgama responsabilități executive, care nu pot fi acordate decât salariaților, evident conducerii, acelei instituții, și calitatea de consultant, de sfătuitor. Acest hibrid, din exact acest motiv, pentru că sfătuitorii nu pot avea răspunderi, probabil nici nu s-a constituit.

Aș remarca acum cu tristețe că toată dezbaterea aceasta, mai ales intervențiile opoziției, s-a cantonat aproape obsesiv pe terenul experienței actuale a televiziunii, pe care domniile lor o socotesc profund negativă. Dar noi legea o facem pentru viitor! Credeți-ne că și noi, elaborând acest text, am reflectat asupra a ceea ce se petre acum în televiziune și în radio!

Mi-aș mai permite să subliniez un lucru care poate că nu este perceput foarte clar: televiziunea, ca și radioul, nu este altceva decât o fabrică, o fabrică extrem de complicată, dar o fabrică având un anumite caracter, care prezintă o anumită particularitate. Este o fabrică producătoare de unicate! De aici, propunerea noastră de constituire a acestor două structuri care nu se suprapun câtuși de puțin Consiliului de administrație și nici comitetului director!

Acest consiliu de programe, cu răspunderi precise privind calitatea produsului finit, adică ceea ce interesează societatea, în primul rând, nu este propus a fi condus de directorul general, cum din greșeală s-a spus, ci de directorul general adjunct responsabil pentru programele interne ale televiziunii și ale radioului. Este, în același timp, expresia concretă a integrării, a consultării și în măsură egală a idividualizării posturilor regionale de radio și televiziune, care, totuși, trebuie să existe într-o conexiune, într-o coordonare cu unitatea centrală. Acesta va fi un organism de lucru, de control, de coordonare.

Constatăm cu tristețe că există foarte multe rețineri față de acest consiliu consultativ. Ne temem că există rețineri față de o anumită componență prezumată a acestuia. Se face o confuzie, o identificare a acestui consiliu propus, cu grupul de consilieri pe care și l-a constituit, și era dreptul său, în calitate de director general interimar, domnul Gulea. Dar aceștia erau sfătuitorii săi. Noi, ceea ce dorim, este ca directorii generali ai unei societăți sau ai alteia, care vor fi ei, să nu mai aibă consilierii lor, să aibă un grup de sfătuitori, de oameni înțelepți, aleși din întreaga societate, și aleși nu de directorul general, nu de un om, ci aleși de un consiliu de administrație! Noi aceasta am pus în text și aceasta aveți în materialul care este pe birourile dumneavoastră! Și în Consiliul de administrație, în care, sigur, întotdeauna va exista o majoritate de un sens sau altul, chiar și o minoritate poate pondera majoritatea, poate pondera niște tendințe, poate determina ca în consiliul de sfătuitori să existe o paletă de personalități.

Există varianta pe care a demonstrat-o domnul deputat Marțian Dan, a unui consiliu constituit pe o formulă corporatistă. Nu mă îndoiesc că acest tip de consiliu există în Germania și în Austria, din moment ce domnia sa a dat aceste exemple. Dar și Germania și Austria sunt societăți care s-au liniștit, care s-au așezat, care au structurile lor sociale bine rânduite. Cum ați vedea alcătuit pe o asemenea bază corporatistă un consiliu în care să fie reprezentanții sindicatelor? Care sindicate?! Care, când există cel puțin patru confederații naționale? Cum să determine ele un reprezentant?

Domnul Marțian Dan (din sală):

Foarte simplu! Vă spun eu!

Domnul Sever Cristian Radu Gheciu:

Și, apoi, ar exista o sumă de presiuni interesate, ale diferitelor structuri, dacă îl facem pe această bază corporatistă, în vreme ce în intenția noastră este rânduirea, în jurul conducerii executive și responsabile, doar aceasta responsabilă, a televiziunii, a unui sfat de înțelepți, de oameni de bună-credință. Și noi credem cu tărie că un consiliu de administrație echilibrat poate rândui în jurul său un asemenea consiliu!

Este motivul pentru care vă rugăm să aprobați acest articol în forma propusă de inițiatori. Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Corniță, urmează domnul deputat Năstase.

Domnul Ion Corniță:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu vreau să vorbesc în legătură cu acest articol, cu aceste observații, ci mai mult mă leg de felul cum se procedează. În acest moment, cred că este dorința celor din opoziție ca să nu treacă sau să treacă foarte greu această lege.

Eu aș vrea să aduc aminte și v-aș ruga și pe dumneavoastră, domnule președinte, să aveți în vedere că discuțiile generale au avut loc, și atunci fiecare reprezentant al fiecărei grupări putea să vină să facă observații cu privire la fiecare articol în parte sau, dacă se punea problema amendamentelor, trebuia să vină și să facă amendamente în comisie sau, dacă nu au făcut în comisie și vor să le facă pe picior, aici, nu trebuie să ne țină discursuri de mai știu eu câte zeci de minute! Vă rog din suflet să aveți în vedere treaba aceasta, pentru că tot dânșii sunt cei care spun că legile nu vin, că proiectele nu trec prin fața Parlamentului, nu sunt dezbătute și că se lucrează cu ordonanțe de urgență, obișnuite ș.a.m.d.

Deci, iată, două lucruri sunt foarte evidente: pe de o parte, se plâng că nu este respectată regula democrației, iar, pe de altă parte, se trage de timp! Dumneavoastră și toți cei care conduceți ședințele aveți obligația să-i aduceți la ordine pe fiecare în parte și să le cereți să vorbească un număr de minute, cu privire la amendamentul pe care îl fac!

Din sală:

Domnule, este grea democrația!

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Să-ți dăm replică sau, mai bine, să te lăsăm? Cultura porumbului nu are nimic cu televiziunea!

Domnul Sever Cristian Radu Gheciu (din sală):

Domnule Gavra, toți se pricep la televiziune, pentru că toți se uită la televizor!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Năstase. Vă rog!

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În primul rând, să-mi permiteți să-i amintesc domnului deputat Corniță că în legislatura anterioară această lege a fost discutată în mai multe săptămâni. Or, acum, vreau să vă spun că refacem această lege în zonele cele mai importante, practic, într-o zi și jumătate! Deci, nu cred că se discută excesiv și nu cred că cineva dintre noi a abuzat de dreptul de a interveni în legătură cu textele respective! În plus, îi reamintesc domnului deputat Corniță că la dezbaterile generale nu se pot face amendamente și, de asemenea, îi reamintesc faptul că toate observațiile noastre au vizat punctul care a fost supus discuției!

În ceea ce privește aspectele de fond, vreau să vă spun de la început că eu, în continuare, nu văd necesitatea menținerii acestui text aici, pentru un motiv foarte siplu: Consiliul de administrație, în opinia mea, este suveran în a-și desemna un consiliu consultativ. Și chiar dacă noi nu punem un text aici, el poate să facă acest lucru! Vreau să mă refer la experiența mea ca ministru de externe, probabil că am fost primul dintre miniștri care a creat un consiliu consutlativ, în 1990, fără să existe un temei în lege și nici nu am simțit nevoia unei astfel de prevederi.

De aceea, problema consiliului consultativ cred că, într-un fel, plecând și de la textul anterior, a înfierbântat puțin spiritele. În măsura în care nu se acceptă ideea de a se scoate prevederea respectivă, dar înțelegându-se implicit faptul că Consiliul de administrație are dreptul de a-și desemna un consiliu consultativ, se poate, la rigoare, menține o prevedere prin care să se accepte competența Consiliului de administrație de a stabili un consiliu consultativ.

Dar ceea ce, vă rog să mă credeți, mi se pare oarecum ciudat este faptul că în consiliul consultativ, din care, și după părerea mea, trebuie să facă parte reprezentanții diferitelor segmente ale societății civile, nu ar avea ce să caute directorii, directorii adjuncți, care sunt într-o relație ierarhică, administrativă. Deci din consiliul consultativ, și credeți-mă, cu cea mai mare bunăcredință vă spun acest lucru, ar trebui să facă parte numai oameni care sunt din afara instituției și care pot să spună "Domnule, la un moment dat, noi credem că ar fi util ca, în sfârșit, consiliul de administrație să aibă în vedere următoarele aspecte". Și atunci poate veți fi de acord cu propunerea de a menține aici ideea, dacă se dorește foarte tare, să se mențină aici ideea consiliilor consultative. Tehnic acest lucru se poate face fie prin lărgirea competențelor, deci la articolul referitor la competențele consiliului să se treacă și această competență de a crea consiliile consultative; dacă nu, se poate menține la acest articol o prevedere simplificată în care să se spună că "se constituie consiliile consultative" sau "se pot constitui consiliile consultative ale Societății Române de Radiodifuziune, respectiv de Televiziune, din reprezentanți ai principalelor segmente ale societății civile. Componența consiliilor se aprobă de consiliile de administrație în termen de 60 de zile". Pentru că, până la urmă, acest consiliu consultativ este un sfătuitor pe care și-l stabilește sau nu și-l stabilește, dacă are nevoie, consiliul de administrație, care are răspunderea, de fapt.

De aceea, credeți-mă, nu văd această dezbatere: Cine iubește mai mult societatea civilă! Cine o ignoră!. Nu aceasta este problema. Problema este de a construi un sistem care să aibă o anumită coerență. De aceea, aș ruga și inițiatorii și comisia să se aplece asupra acestei idei, pentru că, până la urmă, repet, ceea ce noi am dorit să facem, să atragem atenția asupra unei nevoie de coerență în construcția aceasta. Nu este normal ca directorii să intre într-un consiliu consultativ, pentru că lucrurile se complică. Cum își va prezenta punctul de vedere un director atâta vreme cât el este legat și de relația ierarhică, de o anumită disciplină în interiorul instituției și vine în consiliul consultativ să-i spună directorului general: "Știi, de fapt, eu am o cu totul altă părere și nici nu o să execut ceea ce îmi comanzi dumneata". Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat George Șerban, din partea inițiatorilor.

Domnul George Șerban:

În primul rând, o observație pură pe text. La alin.2 trebuie introdusă sintagma "de programe". Deci: "Se constituie consiliile consultative de programe", pentru că, într-adevăr, cum a observat, cred că domnul Gaspar, apare mai jos, a fost scăpat. "De programe" și în special "de programe", pentru că numai asupra chestiunilor de caltiate a programelor și de măsura în care răspund ele solicitărilor societății civile se ocupă.

Acum, din ceea ce a spus domnul Adrian Năstase rezultă că există posibilitatea unei înțelegeri asupra acestui aspect. Dacă toate societățile civilizate au pe lângă televiziuni astfel de consilii consultative și la noi n-a funcționat, nu înseamnă că nu avem dreptul să sperăm că într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărat va funcționa și la noi. Și, ca atare, trebuie să existe în lege.

Eu propun să se supună la vot cu precizarea respectivă. Sunt consultative, neplătite. Sunt constituite pe baza propunerilor făcute de reprezentanții în consiliul de administrație, care sunt din partea tuturor formațiunilor politice. Deci, ca atare, este absolut democratic, nu impietează cu nimic asupra funcționării Televiziunii.

Domnule președinte,

Vă propun să supuneți la vot această propunere.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Sassu. Doriți să luați cuvântul, da?

Ne apropiem de momentul votului. O să-i rog pe colegii care au ieșit la o țigară să poftească înapoi în sală.

Da, vă rog.

Domnul Alexandru Sassu:

Și totuși în ceea ce spunea domnul Adrian Năstase este un mare adevăr și anume într-un consiliu consultativ nu pot intra, și după părerea mea, subordonații directorului general. E un lucru absolut normal. Și, atunci, poate o formă mai simplă, care nu nominalizează câți, și cum, și în ce fel, ar putea fi mult mai lucrativă și, atunci, ceva de genul că pe lângă consiliul de administrație se constituie sau se poate constitui consiliul consultativ de programe ș.a.m.d., alcătuit din reprezentanți ai societății civile, numit, mă rog, de către consiliul de administrație, un text de tipul acesta poate ar fi mult mai flexibil și ar îndeplini și funcțiunile care au fost dorite de inițiatori și ar fi și foarte lucrativ.

Doamna Monica Octavia Muscă (din banca inițiatorului):

Operativ, nu lucrativ.

Domnul Alexandru Sassu:

Nu, lucrativ, textul... Operativ.

Domnul George Șerban (din banca inițiatorilor):

Introducem "poate".

(Vine la microfon)

Este consultativ. Dacă directorii nu află despre imaginea din afară vizavi de instituția lor, cine să afle? Da-ți voie. De ce au fost introduși? Altfel, participă numai președintele consiliului de administrație, după care le dă raportul: "Știți că mergem foarte bine cu televiziunea. Toți sunt încântați de programele noastre. Totul este extraordinar". Trebuie să participe pentru a lua contact cu societatea civilă.. (Discuții în sală).

Domnul Adrian Năstase (din sală):

Se poate spune "participă, dar nu fac parte de drept din consiliu".

Domnul George Șerban (adresându-se inițiatorilor): Introducem "poate participa"? E consultativ totuși.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, domnul deputat Țepelea.

Păstrați liniștea în sală și vă rog să fiți atenți, pentru că ne apropiem de momentul votului.

Domnul Gabriel Țepelea:

Cred că domnul Adrian Năstase va fi de acord cu mine asupra următorului fapt: există în lege sau în proiectul de lege prevăzută prezența directorilor, directorilor adjuncți, secretarilor generali ș.a.m.d. De ce? Pentru că este vorba de un dialog cu societatea civilă. Un dialog nu se poate realiza de unul singur. Deci în mod normal, acești directori trebuie să ia la cunoștință care sunt lipsurile societății din punct de vedere financiar ș.a.m.d. Deci eu nu cred că e cazul acum să acordăm mai multă importanță decât are acestei propuneri. E vorba de un dialog cu societatea civilă și dialogul este necesar. Nu cred că cineva dorește altceva.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Năstase, vă rog și pe urmă trecem la vot.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cu tot respectul pentru domnul academician Țepelea, aș spune că problema dialogului nu este între directori și societatea civilă, ci este între consiliul de administrație, care stabilește acest consiliu, dacă are nevoie de sfaturi, și societatea civilă.

Eu înțeleg, eu înțeleg ce s-a spus aici, că este nevoie ca acești oameni, care practic pun în aplicare sau folosesc sfaturile respective, să fie prezenți la lucrări. Deci până la urmă am impresia că este mai curând o chestiune superficială, formală pe care o discutăm.

Propunerea pe care am făcut-o eu era ca din acest consiliu consultativ să nu facă parte salariații instituției, care nu pot să fie și în relații de muncă și să fie și într-un consiliu consultativ al instituției din care fac ei parte și, deci, formal, ei să nu facă parte din acest consiliu, dar să participe la aceste lucrări și eu cred că și fără o prevedere în acest sens, în momentul în care directorul general va convoca o astfel de ședință, va aduce niște oameni din instituție care să asculte care sunt aceste păreri. Dar, dacă chiar se simte nevoia unei precizări, ea se poate face în formula pe care eu am prezentat-o.

Repet, am impresia că pierdem vremea pentru o chestiune care este mai curând de formă.

Suntem de acord că un astfel de consiliu poate fi constituit, el poate fi constituit, după părerea mea, și în absența unei prevederi de lege. Cu atât mai mult poate fi constituit în măsura în care există o prevedere în lege. Există autonomie din partea consiliului de administrație să stabilească componența respectivă și, de asemenea, există larghețe în a decide cine să participe la lucrări.

De aceea, eu cred că ar trebui găsită o formulă de compromis în cea mai bună redactare și să mergem mai departe.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Propuneți o formulă care să poată fi discutată.

Domnul Adrian Năstase:

Propunerea mea, nu am acum textul în față, dar în esență era...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, luați textul, ca să putem să înaintăm, că efectiv...

Deci este vorba de alin.2 de la nr.crt.58. Vă rog.

Domnul Adrian Năstase:

Deci textul ar suna în felul următor: "În vederea creșterii calitative a emisiunilor de radio și televiziune și a creării unui cadru adecvat al relațiilor dintre cele două instituții și societatea civilă, se constituie consiliile consultative de programe ale Societății Române de Radiodifuziune și respectiv Societății Române de Televiziune. Ambele consilii suint conduse de directorii generali. Componența consiliilor consultative se aprobă de consiliile de administrație în termen de 60 de zile de la constituirea acestora". Și, dacă se dorește, se poate spune: "Pot participa la activitățile consiliilor sau la ședințele consiliile directorii generali adjuncți, toți directorii de departamente sau, după caz, de canale precum și...".

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Trebuie scoasă fraza cu "directorii participă".

Domnul Adrian Năstase:

Exact, dar eu cred că fraza aceasta de fapt nu mai are nici un sens.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Badea, din partea inițiatorilor.

V-am notat.

Domnul Alexandru Ioan Badea:

Domnule președinte

Stimați colegi,

Ca o observație generală, mi se pare o evoluție curioasă. Am început, cel puțin unii dintre noi, prin a exclude din acest consiliu reprezentanții societății civile și sfârșim prin a exclude reprezentanții administrației televiziunii.

Pe de altă parte, mie-mi pare rău că nu au fost creditați inițiatorii cu ceva mai multă încredere, dacă mi-e permis, pentru că marea majoritate a discuțiilor care s-au desfășurat în plen vă asigur că le-am purtat între noi zile întregi până am ajuns la formulările care au fost înfățișate și care au fost și ele la rândul lor îmbunătățite în comisie.

Acum, relativ la textul pe care-l discutăm și la esența lui, acest consiliu consultativ a fost gândit pe baza a ceea ce preexista în lege, ca trebuind să fie un loc de întâlnire operativă între reprezentanții autorizați ai Televiziunii, pe de o parte, și societatea civilă, pe de altă parte. Și aici îmi permit cumva să am o nuanțare. Dialogul societății civile nu se poartă totuși cu consiliul de administrație, ci se poartă cu Televiziunea. Evident, nu cu clădirea, dar cu Televiziunea ca instituție de interes public. Și, din acest punct de vedere, am socotit potrivit ca în acest consiliu consultativ, pentru opertativitate, că se aprobă sau nu se aprobă propunerile lui este altă chestie, dar pentru ca aceste propuneri să vină cu maximă aplicație la realitățile Televiziunii, să fie și reprezentanții Televiziunii în acest consiliu consultativ. Și cei mai autorizați, în această ordine de idei, am socotit că sunt membrii comitetului director și nu ai consiliului de administrație.

Deci acestea au fost premisele care au stat la baza formulării definitive a textului și rugămintea inițiatorilor este cu precizarea: introducerea sintagmei "consiliile consultative de programe" la rândul al doilea de la pagina 20, să se voteze pe textul inițiatorilor, de fapt pe textul Comisiei de cultură. Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci doriți să se rămână la textul inițiatorului, da?

Domnul deputat Marțian Dan. Vă rog.

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Discuția noastră cred că merge spre decantarea lucrurilor și a adopta o anumită decizie.

Noi am propus eliminarea alin.2 și 3, așa cum figurează ele în raport.

În al doilea rând, nu credem că dacă vrem să avem o instituție consultativă, trebuie să consacrăm prin lege îngemănarea celor care vin dinspre societatea civilă cu administrația. Consiliul consultativ trebuie să fie partener pentru consiliul de administrație, pentru conducere. De aceea, ni se pare nefiresc să facă parte directorul general, director general adjunct, secretarul general, directorii de departamente, de canale și alte chestiuni. Acesta nu mai este consiliu consultativ, nu mai este o expresie a societății civile, ci este acest hibrid nedeterminat nici statal, nici societate civilă.

În al treilea rând, nu sunt de părere, deși cineva, făcând o anumită interpretare a spuselor mele, vorbea despre o bază corporativă. Nu, deloc! Eu am enumerat câteva componente. Va trebui să ne gândim și la alte componente ale acestui consiliu de administrație. Cineva, respingând ideea noastră, spunea că, de exemplu, sunt patru sau cinci confederații naționale ale sindicatelor și cum aleg un reprezentant. Păi, se poate, prin înțelegere între ele și se poate stipula și prin lege. Dacă n-ajung la o înțelegere, se desemnează reprezentantul sindicatelor prin tragere la sorți. Sunt multe alte procedee. Eu nu spun neapărat tragere la sorți, dar există soluții, dacă vrem să creăm și să facem un sistem foarte funcțional.

Deci din punctul acesta de vedere, lucrurile sunt rezolvabile și nu cred că ar trebui să ne punem probleme foarte serioase.

Aș mai vrea să spun a patra sau a cincea idee, ca să fiu scurt. Nu este suficient să-l creăm pe hârtie. Trebuie să-i creăm niște condiții și ar trebui stipulat acolo că directorul general al Societății Române de Televiziune și directorul general al Societății Române de Radiodifuziune vor asigura condițiile corespunzătoare pentru desfășurarea activității.

Consiliul acesta poate să discute foarte multe lucruri, de la scheme de programe... și eu cred că ar fi fost mult mai interesant decât o decizie autoritară și administrativă, cea care s-a luat cu privire la lichidarea programelor culturale și altele, mai bine ar fi fost o discuție într-un asemenea consiliu consultativ. Poate acest consiliu consultativă, de exemplu, să vadă cum se respectă dreptul la replică, poate să vadă cum sunt programele alcătuite și reflectă pluralismul și posibilitatea de expresie a diferitelor tendințe filozofice, politice, sociale din societatea românească. Poate acest consiliu să examineze felul în care sunt prezente în programele Televiziunii și Radiodifuziunii minoritățile naționale, cu nevoile lor culturale.

Domnilor,

Aceste chestiuni presupun inclusiv posibilitatea ca președintele acestui consiliu să ceară directorilor general să înregistreze anumite emisiuni care vor fi obiect de discuții. Dacă nu vom scrie că directorii generali ai celor două societăți vor lua măsurile necesare pentru a sprijini activitățile acestui consiliu, lucrurile nu știu unde vor ajunge.

Și, după aceea, vreau să știu, de exemplu, anumite programe cum ajung în anumite zone ale țării, care este gradul de acoperire ș.a.m.d. Și sunt interesat, pentru aceste chestiuni, să invit anumiți oameni de acolo. Astea trebuie inclusiv anumite mijloace financiare pentru transport și alte chestiuni.

Nu este suficient să creăm pe hârtie consilii, care după aceea se dovedesc a fi creații artificiale, hibride, care nu mișcă lucrurile din loc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Năstase. Vă rog.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Împreună cu inițiatorii și cu membrii comisiei, v-aș propune următorul text, care a fost de acord și cu dânșii...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Pentru alin.2.

Domnul Adrian Năstase:

Pentru alin.2: "În vederea creșterii calitative a emisiunilor de radio și televiziune și a creării unui cadru adecvat al relațiilor dintre cele două instituții și societatea civilă, se pot constitui consiliile consultative de programe ale Societății Române de Radiodifuziune și respectiv Societății Române de Televiziune. Ambele consilii sunt conduse de directorii generali"...

Domnul Marțian Dan (din sală):

De ce să fie conduse de directorii generali?

Domnul Adrian Năstase:

În sensul... conduse probabil sub aspectul... Fără îndoială. Nu. Aceasta era o chestiune deschisă.

"Consiliile consultative de programe, formate din reprezentanți ai societății civile, se întrunesc trimestrial, evaluează calitatea emisiunilor și fac recomandări pentru activitatea de viitor. Componența consiliilor consultative se aprobă de consiliile de administrație în termen de 60 de zile de la constituirea acestora. La ședințele consiliilor participă de drept toți directorii generali adjuncți și toți directorii de departamente sau, după caz, de canale".

Sigur, rămâne aici cealaltă chestiune în care, sigur, s-ar mai fi putut discuta, dacă directorii generali trebuie să conducă consiliile consutlative. În mod normal, consiliul consultativ este o instanță separată de instituție și, atunci, această prevedere nu este tocmai în ordine, dar până la urmă, consiliul consultativ este înființat din inițiativa consiliului de administrație și, bineînțeles, și a directorului general. Și, atunci, sigur că, fără să existe o rigoare deosebită pentru acest text, el ar putea să fie, pentru rațiuni de compromis, acceptat.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Inițiatorii sunt de acord?

Domnul Alexandru Ioan Badea (din banca inițiatorilor):

De acord.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia de acord?

Domnul Gabriel Țepelea (din banca comisiei):

Amendamentele au fost realizate prin concertarea cu opoziția și cu iniatorii.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci de acord toată lumea. Înțeleg că colegii care au propus eliminarea alineatelor 2 și 3 renunță.

Vă supun spre aprobare textul la nr.crt.58 din raport, textul...

Domnul Adrian Năstase (din sală):

Îmi permiteți doar un minut?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă rog.

Domnul Adrian Năstase:

Aș vrea să întreb inițiatorul și membrii comisiei dacă ar fi de acord să adăugăm și un alineat final, în sensul că: "Consiliul de administrație asigură condițiile materiale pentru desfășurarea activităților consiliului consultativ", ca să existe și o garanție.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

De acord?

Domnul Adrian Năstase:

E vorba de cameră, e vorba de logistica minimă.

Domnul Alexandru Ioan Badea:

Condiții logistice.

Domnul Adrian Năstase:

Deci condițiile logistice pentru desfășurarea activităților. Nu este vorba de bani, este vorba de condițiile logistice pentru desfășurarea activității.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

De acord, da? De acord.

Vă supun spre aprobare, la nr.crt.58, textele alineatului 1, în forma inițiatorului, textele alineatelor 2 și 3, în forma convenită de cei care au făcut amendamente împreună cu inițiatorul și cu comisia.

Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate... 1 abținere.

Nr.crt.59. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Nr.crt.60. Domnul deputat Gaspar și pe urmă domnul deputat Gheciu. Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Expresia de debut a acestui text "prin legea bugetară anuală" nu este o expresie tipic juridică, este o expresie mai mult gazetărească și v-aș propune ca să folosim terminologia atât din Legea finanțelor, cât și din Constituție și să reformulăm textul, prima parte, în sensul că să spunem în felul următor: "Anual, prin Legea bugetului de stat, se alocă Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune fondurile necesare pentru acoperirea unor cheltuieli de dezvoltare, inclusiv a celor..." și în textul dumneavoastră se vorbește despre sume în valută, or, de la bugetul de stat cunoașteți că nu se dau sume în valută, se dau lei și cu leii se cumpără și v-aș propune deci eliminarea cuvântului "valutare", "inclusiv a celor pentru achiziționarea de echipamente, materiale și piese de schimb de radio și televiziune din import, precum și integral fondurile necesare pentru utilizarea stațiilor de emisie, radiorelee, a circuitelor video și fonice, datorate agenților economici din sistemul comunicațiilor".

La alin.2: "Acoperirea diferenței de sume dintre fondurile", vă rog să fie eliminată cuvântului "sume" și "prin acoperirea diferenței dintre fondurile alocate de la bugetul de stat, în conformitate cu prevederile alin.1" și aici aș vrea să ne explice inițiatorul sau comisia la ce se referă prețul stabilit de Ministerul Comunicațiilor, pentru că Ministerul Comunicațiilor prestează niște servicii și, în cadrul serviciilor, cred că nu avem prețuri. Fie că introducem tarife, fie că vom spune "în conformitate cu prevederile alin.1, și obligațiile față de Ministerul Comunicațiilor, va fi avută în vedere cu prioritate la rectificarea bugetară".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Badea, din partea inițiatorului.

Domnul Alexandru Ioan Badea:

Îi mulțumesc domnului deputat Gaspar pentru intervenție, mai ales că vine în consens în cea mai mare parte cu un text modificator al propunerii pe care o aveți în față, stabilit la inițiativa Ministerului de Finanțe și... domnule, cine dă banii are și ultimul cuvânt.

Deci, dacă-mi permiteți, să citesc propunerea care a fost însușită atât de inițiator, cât și de comisie, propunerea Ministerului de Finanțe, la care, pentru prima parte, suntem de acord că este fericită formularea domnului Gaspar și o să-l rugăm după aceea să o aducă să o lipim aici. Deci, ținând cont că formularea inițială este cea propusă de domnul Gaspar, rămâne cam așa, țineți cont, vă rog, de substanța textului: "Prin legea bugetară anuală se aprobă fondurile de la bugetul de stat alocate Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune", deci până aici va fi propunerea modificată a dumneavoastră, "pentru acoperirea unor cheltuieli de dezvoltare, inclusiv a celor pentru achiziționarea din import", este corectă observația cu valuta pe care o făcuse anterior domnul Ana, după câte știu eu, "de echipamente și piese de schimb". N-am mai pus de radio și televiziune, fiindcă este evident că nu o să cumpere de croitorie. Punct, ca să nu lungim foarte mult textul. Continuă: "De asemenea, de la bugetul de stat se alocă fondurile necesare Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune pentru utilizarea stațiilor de emisie, radioreleelor și a circuitelor video și fonice aferente unui număr de programe și ore de emisie prin care se asigură satisfacerea interesului public", pentru ca să nu mai fie... "unde-i lege, nu-i tocmeală". "Prețurile și tarifele pentru utilizarea stațiilor de emisie, radioreleelor și a circuitelor video și fonice se stabilesc anual, în condițiile legii, înaintea definitivării proiectului Legii bugetului de stat", pentru a evita situațiile dezastruoase care se creează, zic eu, artificial, în detrimentul televiziunii.

Deci, vă rog, pe acest text propus de Ministerul de Finanțe și însușit de inițiator și de comisie..., vă rog să...

Din sală:

"Materiale...".

Domnul Alexandru Ioan Badea:

Da, "materialele" se elimină.

Din sală:

Nu se elimină.

Domnul Alexandru Ioan Badea:

Nu, nu, pentru că mi-au atras atenția, iertați-mă, cei de la finanțe, că sunt consumabile și nu pot să fie finanțate...

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Bun. Deci, articolul în prima lui frază.... Sunteți amabili, vă rog! Sunteți amabili să fiți atenți toată lumea și inițiatorii!

Deci, inițiatorii, sunteți, vă rog amabili să fiți atenți?!

Domnul deputat Badea a propus ca modificarea la primul alineat al acestui articol să se facă ținând cont de propunerea, de amendamentul domnului deputat Gaspar, și îmi voi permite să sintetizez ceea ce s-a spus în așa fel încât să supun la vot ceva care să aibă consistență.

Deci, s-a spus așa... Vă rog foarte mult inițiatorii să fiți atenți ca să nu vorbesc de pomană. "Anual prin Legea bugetului de stat, se alocă Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune fondurile necesare pentru acoperirea unor cheltuieli de dezvoltare, inclusiv a celor pentru achiziționarea din import de echipamente și piese de schimb..."

Domnul deputat Badea, sunteți amabil, să fiți atent! Eu încerc aici să sintetizez niște fraze, dumneavoastră vorbiți cu colegii dumneavoastră, nu sunteți atenți la ce spun eu și pe urmă o să ne trezim că nu sunteți de acord cu textul respectiv.

Deci, am ajuns cu textul inclusiv "... a celor pentru achiziționarea din import de echipamente și piese de schimb - și, aici, dumneavoastră ați spus - de asemeni, integral, fondurile necesare pentru.. " Deci, după "piese de schimb" se pune punct. "De asemenea, de la bugetul de stat se alocă fondurile necesare Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune pentru utilizarea stațiilor de emisie, a radioreleelor și a circuitelor video și fonice aferente unui număr de programe și ore de emisie, prin care se asigură satisfacerea interesului public."

În continuare :" Prețurile și tarifele pentru utilizarea stațiilor de emisie, a radioreleelor și a circuitelor video și fonice se stabilesc anual, în condițiile legii, înaintea definitivării proiectului Legii bugetului de stat"

În continuare, mai este aici un alineat: "Orice alte cheltuieli se acoperă din venituri proprii" - care trebuie să rămână. Da?

Domnule deputat Badea. Deci, ultimul alineat:"Orice alte cheltuieli se acoperă din venituri proprii", rămâne, pentru că sunt cheltuielile acestea cu materiale consumabile, cu toate astea, care trebuie să se acopere din ceva, nu de la buget.

Deci, vă rog să-mi spuneți dacă textul pe care l-am citit este corect ca să-l supun aprobării?

Rog inițiatorii și comisia să-mi confirme că textul, așa cum l-am citat, este corect.

Domnul deputat Sassu. Doriți un amendament? Poftiți!

E un amendament la textul pe care l-am citit eu, da? Vă rog.

Domnul Alexandru Sassu:

Eu aș vrea ca ultimul alineat, și anume "Prețurile și tarifele pentru utilizarea stațiilor de emisie, radioreleelor și circuitelor video și fonice se stabilesc anual, în condițiile legii, înaintea definitivării proiectului Legii bugetului de stat", să fie eliminat, din nouă motive. Unul, că cei care sunt acum posesorii acestor relee și rețele, Regia Autonomă de Radiocomunicații se va privatiza conform directivelor Consiliului Europei și nu putem stabili unei structuri private ce fel de prețuri să practice și, în al doilea rând, că există posibilitatea prin lege, la obiecul de activitate al societății, posibilitatea să-și creeze singură rețele și relee și, iarăși, atunci prețurile nu au nici un sens. Pe de altă parte, există posibilitatea să lucreze cu alte firme și deja sunt pe piață posesori de rețele și relee, pe care le pot da spre utilizare societății, și care sunt privați și cărora, iarăși, nu le putem fixa prețuri și sunt nerelevante prețurile respective.

Deci, după părerea mea ajunge faptul că îi stabilim un plafon maximal de cheltuială pentru acest lucru și nu mai are rost să mai discutăm de prețuri, mai ales că ele, la ora actuală, sunt influențate de niște factori pe care nu putem să-i controlăm la începutul anului, cum ar fi, de exemplu, prețul energiei electrice.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Badea. Urmează domnul deputat Márton.

Vă rog? Deci, domnul deputat Márton.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Eu am o propunere: să votăm acest amendament care v-a fost citit.

Și mai avem timp să chibzuim dacă am legiferat bine sau nu până când se va face dezbaterea în Senat și în comisia de la Senat, eventual, să operăm acele modificări care se impun, de față cu reprezentanții Ministerului Finanțelor, pentru că există un pericol mare. Există acel pericol ca cineva, cândva, oricine ar fi acea persoană de la Ministerul Finanțelor să spună "vă dau atât". Și să dea prin Legea bugetului atât, ca pe urmă, în iunie, să ne trezim că acea sumă este necesară pentru o emisie de două ore, până în noiembrie și, în rest, cu asta s-a terminat, nu vom avea deloc emisiune. Și, atunci, să luăm o decizie că emisiunea va fi de o oră, că și așa interesului public îi ajung atâta.

Având în vedere că am mai spus-o, că am mai pățit-o, și în cazul acesta legiuitorul trebuie să se gândească, asupra lucrurilor care s-au întâmplat, să nu se mai întâmple.

Ca atare, eu cred că așa cum e propus, prima dată, în această variantă, să o votăm așa, să mai revedem și inițiatorii și membrii comisiilor celor două Camere și să discutăm cu cei de la finanțe. În Comisia de la Senat cred că va trebui să fie aprofundată această problemă, mai mult decât putem noi aici, inclusiv cu anumite probleme de terminologie, care am înțeles că se ridică, deși, în vechea lege, pe care ați votat-o, care iarăși a fost văzută de o comisie juridică, de un Guvern, etc. etc. s-au cam folosit aceste terminologii.

Deci, eu propun să votăm așa cum s-a citit aici față de dumneavoastră. Amendamentele ulterioare să le depuneți la Senat.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Gavra. Urmează domnul deputat Sassu.

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte,

Vreau să vă anunț că timpul limită a expirat pentru ordinea de zi a Camerei Deputaților, este 16,30. Nu asta este problema.

Pentru domnul Márton: niciodată Camera Deputaților să nu fie obligată să voteze ceva ce nu este legal, pentru că va corecta Senatul. Camera aceasta este Camera fundamentală a Parlamentului României. Ce votează ea trebuie să fie fundamental și nu Senatul României.

Domnul Alexandru Sassu:

Aș vrea, totuși, să ne uităm la amendamentul propus în colaborare cu Ministerul Finanțelor și să citiți cu atenție legea, corelată cu Legea audiovizualului.

Conform Legii audiovizualului, Televiziunea publică și Radioul public, pot participa, pot cere oricâte frecvențe, oricâte canale și le vor lua gratuit și fără concurs.

În conformitate cu Legea de organizare a Televiziunii, bugetul de stat este obligat să suporte orice fantezie, să zic așa, a unui consiliu de administrație care vrea, și va lua mâine, o sută de frecvențe pentru radio sau o sută de canale. Lucrul ăsta nu se poate.

După părerea mea, trebuie să le acordăm o sumă pe care o considerăm, aici, în Parlament, prin Legea bugetului, că este necesară pentru a susține interesul public și, de restul, să se descurce ca niște manageri adevărați ai societății.

Nu putem duce și perpetua niște sume permanent de la buget pentru fanteziile unora sau altora dintre cei care conduc, la un moment dat, consiliul de administrație.

În al doilea rând, revin la amendamentul cu prețurile, pe care cred că nu putem să-l punem aici, atâta vreme cât există rețele private, cu care se poate lucra și cărora nu le putem stabili prețurile. Stabilind odată o sumă maximală, eu cred că este suficient acest lucru.

Mulțumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Având în vedere cele spuse și faptul că este ora 16,30, eu vă propun să închidem lucrările de astăzi și să le continuăm joi, în așa fel încât până atunci să definitivăm textul acestui articol cu inițiatorii și cu comisia.

Deci, închei ședința de astăzi și ne vedem joi.

Se află în sală Ministrul minorităților din Ucraina pe care vă rog să-l salutăm în vizita pe care o face în România. (Aplauze).

Vă mulțumesc.

*

Ședința s-a încheiat la ora 16,31.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 28 septembrie 2022, 6:40
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro