Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of September 16, 1997
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 16-09-1997 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of September 16, 1997

  1. Intervenții ale domnilor deputați:

 

Ședința a început la ora 8,40.

Lucrările au fost conduse de domnul Andrei Ioan Chiliman, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul Corneliu Ciontu, secretar.

*

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi, marți, 16 septembrie 1997, a Camerei Deputaților.

Vom începe, potrivit programului aprobat, cu cele 50 de minute pentru diverse intervenții ale deputaților.

Sunt înscriși 17 deputați și voi începe cu domnul deputat Petre Naidin. Este aici? Se pregătește domnul deputat Vasile Vetișanu. Iarăși are o problemă stația de amplificare, face microfonie.

 
Petre Naidin - despre originalitate, morală și politică;

Domnul Petre Naidin:

Bună dimineața! Parcă nici nu ai curaj să vorbești la așa puțini despre originalitate, morală și politică.

Nimeni în istorie nu cred că a ținut la originalitate ca actualii guvernanți - filozofa domnul Ciorbea. Iubind retorica și considerându-se reformatorul României, a pornit a hrăni poporul cu câțiva pești, ceea ce numai Isus Christos a mai reușit.

Deci, primul ministru a reușit să fie fluierat și huiduit. Nu pentru originalitate și pentru că oferea în fiecare sat din Munții Apuseni telefoane mobile, ci pentru că moții nu pot uita că s-a promis împărțirea frățească a bisericilor, compensații în loc de muncă, dictatură în loc de democrație, 900 de acte normative în loc de reformă.

Mai orgolios și autoritar, președintele Emil Constantinescu declara acum câteva zile: "Eu sunt primul produs chinezesc în România; muncesc, ca și ei, până la miezul nopții și îmi iau doar 7 zile din concediu pe an", ceea ce îmi amintește că lauda de sine nu-mi miroase a bine!

Să-i amintim de realizările domniei sale: Contractul celor 200 de zile, Programul "România la răscruce", la răscrucea de drumuri economice între Asia centrală și Europa occidentală. În schimb, tocmai pentru a-l aplica, închidem Petromidia!

Programul prezidențial privind promovarea europeană și euroatlantică România, gândită "ca un nou suport pe care se va developa noua imagine a țării," ne-a dovedit eficienți. Am intrat în NATO pe o ușă și am ieșit pe alta.

Tot la Cotroceni și-a constituit Federația consiliilor locale ale copiilor și tineretului, pentru că "degeaba se schimbă președinții, guverne, parlamente, dacă acolo unde pulsează viața nu se schimbă nimic". Și se vede cât de bine o duc tinerii noștri. Aseară, ultima statistică: 90% nu se căsătoresc, pentru că nu au locuință.

Inclusiv și după lansarea proiectului "Copiii României", atât de necesar "pentru că suntem după 45 de ani de comunism, plus încă 7", cât de bine s-a refăcut familia și s-au respectat drepturile mamei, să ne oprim la un stop și să trecem prin Gara de Nord!

Programul economic, România face reformă cu spatele la zid, recunoscut ca partinitate de Președinție, își arată efectele: putere de cumpărare scăzută, șomaj, gânduri sumbre, ceartă în familie.

Comisia de combatere a sărăciei, cât și cea de anticorupție, create de Emil Constantinescu, au reușit să îngroape scopurile, inclusiv mijloacele.

Original este și ministrul Ulm Spineanu. Ultima "listă neagră" a celor 135 de întreprinderi va fi analizată ca la examen de domnul profesor Spineanu, cu restanțierii la restructurare, adică cei 4 manageri pe zi, văzuți mai mult, din păcate, ca hoți și leneși. Și atunci, de ce îi mai inviți, când nu le ceri un plan de afaceri?

Presa crede că domnul Spineanu dorește să-și îmbunătățească cunoștințele în materie de economie, pentru a deveni, pe lângă Victor Ciorbea, un alt zeu al reformei.

Ce va hotărî domnia sa, vom vedea! Sper să nu aibă soarta celor 17 societăți, pentru că numai ieri citeam în presă: "În orașul găzarilor, Ploiești, își deschi benzinării Compania ungurească Mull și Shell".

Penultima creație filozofală a Președinției - ultima a fost cea de ieri - "îmi asum răspunderea pentru a promova interesele acestui sector bugetar", este vorba de dăscălime, deci ultima creație filozofală e: "Am ajuns în post - tranziție, pentru că avem prilejul de a ne inventa destinul, adică indică originalitatea acoperirii originalității cu vorbe și palavre". Și atunci, cum 70 % din români să nu creadă în iminența unei explozii sociale?

Și acum închei. Iată de ce, un alt guvern, poate un guvern de uniune națională, mai puțin original și mai mult predispus la realitatea românească, ar fi o necesitate. Susținere pe care o văd în presa de astăzi - materialul eu l-am gândit aseară - se spune că în două săptămâni trei miniștri neperformanți vor fi înlocuiți: Ulm Spineanu, Tăriceanu și Stănescu. Așa să fie!

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea stângă a sălii)

Vasile Vetișanu - intervenție privind condițiile de călătorie pe calea ferată;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Vasile Vetișanu, se pregătește domnul deputat Florin Buga.

 

Domnul Vasile Vetișanu:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Îmi permiteți, înainte să spun domnului deputat care a vorbit anterior, că așa ar fi dacă ne-am lua după ceea ce s-a întâmplat la Cluj, cu cei trei mari performeri care au putut face încă o dată dovada unei ieșiri din realitate și a unei plasări într-o lume iluzorie. A ne lua după Funar, după Vadim Tudor și Adrian Păunescu, înseamnă a ne întoarce acolo de unde am hotărât toți să nu ne mai întoarcem.

Domnule președinte,

Constat, însă, o altă situație: în sală lipsesc din nou presa și Televiziunea Română, deci din nou vorbim noi, pentru noi, în loc ca problemele pe care le ridicăm aici să fie preluate și transmise, să fie cunoscute și difuzate pentru toți cei care așteaptă, fie în teritoriu, fie pe altă cale, să le cunoască.

Presa se grăbește și potrivește lucrurile în așa fel să fie prezentă atunci când ne critică pentru faptul că deputații au telefoane mobile și altele, dar nu se grăbește să preia problemele - repet încă o dată - serioase, care sunt spuse aici la microfonul Parlamentului.

Intervenția mea de astăzi este o prelungire a întrebării de săptămâna trecută adresată Ministerului Transporturilor, în legătură cu condițiile de călătorie pe calea ferată, condiții care sunt total nesatisfăcătoare și nu este pentru prima dată când ridic această problemă aici, de la tribuna Parlamentului.

O ridic din nou pentru că situația a devenit de data aceasta din ce în ce mai critică și de-a dreptul periculoasă, din două puncte de vedere: în primul rând, nu sunt asigurate condițiile elementare de civilizație de călătorie, de curățenie pe cale ferată, de la lipsa becurilor în cabine, deci de la defectuoasa administrare a instalației electrice și până la oficiul de sănătate, vagoanele sunt vagoane depășite, care ar fi trebuit să fie scoase din circulație, tocmai pentru că nu mai pot asigura cu adevărat condițiile civilizate de curățenie în ceea ce privește transportul de călători pe cale ferată.

Există, însă, o situație mai periculoasă, aceea a securității călătoriei pe cale ferată. Din acest punct de vedere este inexplicabil că Ministerul Transporturilor, în special domnul ministru Băsescu, care a promis să intervină în forță în această problemă, nu a intervenit nici până în prezent, astfel încât noi, care călătorim săptămânal în teritoriu, constatăm direct, pe viu, cum s-ar spune, lucrurile și vedem cum trenurile care pleacă, acolo unde condițiile de securitate pe cale ferată sunt fragile, se încearcă o limitare de viteză a trenurilor, neținându-se seama nici de timp, nici de ceea ce călătorii doresc. De fapt, este o metodă originală, poate de pe vremea democrației originale.

Aș vrea să amintesc domnului ministru al transporturilor că în zilele trecute chiar ziarul partidului din care face parte a publicat un articol intitulat: "Pe căile ferate din România oricând poate avea loc o catastrofă!".

Situația este foarte critică, nu numai critică, și cerem Ministerul Transporturilor, știindu-se că nu există fonduri în această privință, totuși cerem ca în mod prioritar să aibă în vedere lucrările de infrastructură, pentru că aceste condiții de călătorie pe cale ferată, măcar din punctul de vedere al securității, dacă nu al igienei și al civilizației cerute, să fie asigurate.

Vă mulțumesc.

 
Florea Buga - denunțarea unor acțiuni ale  iredentismului maghiar;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Florea Buga, se pregătește domnul deputat Lazăr Lădariu.

 

Domnul Florea Buga:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vreau să vă spun din capul locului că în timpul vacanței noastre parlamentare iredentismul maghiar din nou a ridicat nasul.

Deși între România și Ungaria s-a semnat de anul trecut tratatul care prevede o serie întreagă de drepturi și libertăți, aș spune prea multe chiar pentru maghiarii din Transilvania, unii lideri ai acestei grupări din Ardeal tulbură din nou, a câta oară, apele, urmărind, în continuare, învrăjbirea dintre cele două popoare și țări, instigând direct minoritatea maghiară la autoguvernare și, în consecință, la destrămarea statului național unitar român.

Astfel, în timp ce domnul senator Gheorghe Frunda trimitea hoțește o scrisoare prin care cerșea la poarta Consiliului Europei noi drepturi pentru minorități, iar senatorul UDMR Ksabo Iosef pregătea statutul de autonomie al ținutului secuiesc, în care ar vrea ei să fie arborate drapelele secuiești și ungare, atentând, în acest fel la integritatea teritorială a României, domnul Karoly Kiraly a publicat recent, într-un cotidian maghiar articolul intitulat: "Sezonul mort și dilemele Guvernului Ciorbea", prin "sezon mort" el înțelegând vacanța parlamentară.

Titlul articolului este sugestiv, de aceea s-a gândit să mai toarne ceva otravă peste viața politică românească și așa destul de tensionată, publicând articolul cu pricina.

El dă Guvernului Ciorbea, din care fac parte și reprezentanții UDMR-ului, un ultimatum, prin următoarea frază: "Maghiarimea din Ardeal rămâne în cadrul frontierelor României doar dacă i se asigură autoguvernarea națională, bazată pe drepturi colective". Aceasta înseamnă că se vrea profilarea la orizont a unei noi regiuni autonome maghiare, ceea ce ar repeta greșeala făcută de comuniști în acei ani.

Mă surprinde că domnul Tokay Gheorghe, coordonatorul Departamentului pentru protecția minorităților naționale, nu a luat până în prezent nici un fel de atitudine față de asemenea afirmații pe care eu le consider, pe de o parte, instigatoare, iar pe de altă parte, ofensă adusă poporului român.

În perioada interbelică, la acest departament au mai lucrat ca subsecretari de stat oameni de mare blândețe și toleranță, printre ei remarcându-se profesorul universitar de istorie de la Cluj-Napoca, academicianul Silviu Dragomir, care, însă, în ochii liderilor maghiari din Transilvania de atunci era acuzat de șovinism.

Culmea este că liderii maghiari din Ardealul de astăzi acuză de același lucru pe adevărații români și patrioți ai zilelor noastre, printre care la loc de frunte se află senatorul Corneliu Vadim Tudor, președintele Partidului România Mare, care a semnalat de mai multe ori pericolul unguresc.

Domnul Kirlaly Karoly, care scrie astăzi asemenea articole, ceilalți promotori ai acțiunilor de dezbinare, de ce nu sunt respinși sau incriminați de UDMR ori de departamentul pentru minorități?

De aceea, eu, deputat PRM de Teleorman, solicit ca domnul prim-ministru Victor Ciorbea să vină în fața Parlamentului României și să precizeze poziția Guvernului față de asemenea pretenții ungurești. În caz contrar, consider că actualul Guvern joacă pe două fronturi, ambele deosebit de periculoase pentru România, cu consecințe imprevizibile pentru perioada următoare.

Vă mulțumesc.

 
Lazăr Lădariu - despre demersurile unor separatiști maghiari;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lazăr Lădariu, se pregătește domnul deputat Liviu Spătaru. O să vă rog să vă rezumați la cele trei minute regulamentare, pentru că altminteri vom depăși timpul sau va trebui să rămână o serie de colegi pentru săptămâna viitoare, ceea ce nu cred că este normal.

 

Domnul Lazăr Lădariu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Înțeleg că ...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Rugămintea nu a fost adresată numai dumneavoastră, ci tuturor.

 
 

Domnul Lazăr Lădariu:

Este un precedent creat de alții.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

După cum se știe, senatorul UDMR Csapo Iozsef a elaborat statutul de autonomie a ținutului secuiesc, prin care județele Harghita, Covasna și o parte din Mureș ar urma să fie șterse de pe harta României, urmând să devină o regiune autonomă numită "Ținutul secuiesc, cu personalitate juridică, în care vor fi arborate drapelele secuiești și ungare."

Senatorul Frunda Gheorghe umblă iarăși cu pâra pe la înalta poartă a Curții Europene, nemulțumit de aplicarea ordonanțelor de urgență nr. 22 și 36.

"Este o nedreptate ca acum în Târgu Mureș să nu existe o școală numai în maghiară. Suntem în spiritul toleranței ardelene când cerem această școală și numai după accea vom putea realiza o conviețuire comună cu școlile românești", Matyas Zoltan.

"Trebuie să luptăm și să sprijinim această școală specific maghiară, dar pentru acest lucru avem nevoie de sprijinul mulțimii", Agoston Albert.

Am redat doar două aspecte de neconceput în contextul actual, să fie luate separat.

Iată că istoria se repetă. La distanță de doar 7 ani, la același liceu, Bolyai, din Târgu Mureș, sunt fluturate lozincile separatiste, vehiculate ca o declarație de război în ianuarie, februarie, martie 1990.

Unii UDMR-iști susțin, așadar, că este o nedreptate ca în liceul în care învață laolaltă elevi români și maghiari, la care predau la clase profesori români, cu grade didactice, cu posturi ocupate prin concurs, să nu fie numai maghiari. Altfel, o conviețuire cu școlile românești este de neconceput.

În ianuarie, februarie 1990, după capul unor UDMR-iști extremiști, ar fi trebuit să fie împărțite în două grădinițele, școlile, liceele, facultățile din Târgu Mureș, chiar și bulevardul și străzile. Până și cantina studențească trebuia delimitată cu creta pe mijloc, să mănânce unii românește, alții ungurește.

Azi, după aplicarea ordonanțelor de urgență cu nr. 22 și 36, aici se vorbește despre aripa reformată și cea radicală Bolyai, iar predarea să se facă numai în limba maghiară.

Se atrage atenția opiniei publice, se cere sprijin, mai pune umărul dezinteresat și Fundația Culturală Americană pentru Ardeal, pentru a consilida triada trecut-prezent-viitor.

Prea este cusut totul cu ață albă și doar un naiv nu pricepe încotro se bate!

"Pohta ce-o pohtesc" acum separatiștii maghiari este punerea în aplicare a unui mai vechi plan. Școli numai pentru maghiari. Adică, separatism clar, izuluționism, sfidarea articolului 13 din Constituție, a legilor țării și nicidecum un semna al europenismului cu care se bat în piept și le place atât să se laude.

Constatăm cu mare amărăciune și cu surprindere că ne întoarcem încet dar sigur la situația umbrită de începutul de război civil din martie 1990.

Nu ne îndoim o clipă măcar că în spate se află acceași pescuitori în ape tulburi, autori ai scenariului loviturii de stat de la Târgu Mureș din acel martie negru.

Țin să fac în fața dumneavoastră o precizare: dacă lucrurile se vor îndrepta spre un curs periculos în Ardeal, vom găsi, fiți siguri, soluțiile de contracarare a exceselor și provocărilor udemeriste!

Vom ști să stăvilim săriturile nesăbuite peste cal și atacurile fățișe la unitatea statată a României, pentru că vedem cu toții că obrăznicia unora nu mai are margini, pentru că așa nu se mai poate!

Vă mulțumesc.

 
Liviu Spătaru - apel adresat Guvernului pentru a urgenta alocarea fondurilor necesare înlăturării consecințelor dezastruase ale ploilor căzute abundent în județul Caraș Severin;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Liviu Spătaru, urmează domnul deputat Florian Udrea.

 

Domnul Liviu Spătaru:

Domnule președinte,

Doamnelor deputate și domnilor deputați,

Am convingerea că vă sunt cunoscute din mass-media consecințele dezastruoase ale ploilor abundente căzute pe teritoriul județului Caraș Severin în ultima decadă a lunii iulie și începutul lunii august.

Au fost afectate zeci de locuințe, unele fiind distruse în totalitate, au fost rupte și măturate de furia apelor diguri și ziduri de sprijin, au fost distruse recolte întregi și pulverizate speranțele oamenilor de a-și vedea recuperate eforturile și investițiile pentru înființarea culturilor.

Cea mai afectată localitate din județ este chiar Reșița, municipiul reședință. Aici există străzi distruse în întregime, poduri luate de ape și ziduri de sprijin prăbușite. Spre exemplificare, numai refacerea celei mai afectate străzi, Mihail Kogălniceanu, este necesară suma de 1,5 miliarde lei.

Valoarea tuturor lucrărilor pentru refacrea infrastructurilor distruse de inundații în Reșița este de 3,2 miliarde lei, în condițiile în care bugetul local și județean înregistrează cele mai austere valori din istoria postdecembristă.

Vreau să aduc în atenția domniilor voastre și o situație de-a dreptul impresionantă din orașul Oravița. Aici, în urma ploilor, un deal întreg a început să alunece peste o stradă locuită, până în acest moment falia a produsă ajungând la respectabila dimensiune de 2 metri.

Am în mână apelul disperat al unei familii, compusă din doi bătrâni pensionari, care au fost nevoiți să se mute la hotel, în orice moment masa de pământ în mișcare amenințând să le distrugă locuința.

Valoarea lucrărilor de consolidarea a zidului de aici este de aproximativ 1 miliard de lei.

Stimați colegi,

Organele locale și Consiliul județean au depus toate eforturile și diligențele pentru ca sumele destinate înlăturării efectelor calamităților să ajungă la destinație și lucrările să fie puse în operă în timp util.

Din nefericire, pentru întregul județ au fost alocate în acest scop doar 3 miliarde lei și singurul minister care a suplimentat fondurile în vederea înlăturării efectelor inundațiilor este Ministerul Transporturilor.

În consecință, mă văd nevoit să intervin de la această tribună, pentru a solicita Guvernului României și domnului prim-ministru Victor Ciorbea, în special, să evalueze cât mai rapid nevoile și să urgenteze alocarea fondurilor necesare pentru Reșița și Oravița, dar și pentru celelalte localități ale județului și ale țării, cât timp nu este prea târziu și lucrările mai pot fi efectuate.

Stimați colegi,

Un mare scriitor francez spunea că de la un anumit grad de nenorocire, omul ese presupus nevinovat!

Vă rog să ne unim eforturile pentru a ajuta victimele stihiilor naturii, care sunt nevinovate, cu certitudine.

Vă mulțumesc.

 
Florian Udrea - despre necesitatea repartizării unui spațiu corespunzător funcționării instituției Avocatul poporului;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Florian Udrea, se pregătește domnul deputat Garda Dezideriu.

 

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Domnule președinte,

Domnul Gavra vorbește singur!

 
 

Domnul Florian Udrea:

Stimați colegi,

Preocupat de drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor în raporturile acestora cu autoritățile publice, Parlamentul României a adoptat în februarie 1997 Legea nr. 35 privitoare la organizarea și funcționarea instituției Avocatul poporului.

Amintim domnului prim-ministru Victor Ciorbea că de atunci și până în prezent au trecut 7 luni, timp în care această instituție funcționează ca tolerată într-un spațiu impropriu menirii sale, în clădirea Senatului României, în condițiile în care articolul 2 din lege arată că avocatul poporului în activitatea sa este independent și nu se substituie nici unei autorități publice, iar articolul 3 precizează că activitatea avocatului poporului are un caracter public.

Faptul că românul, în aceste vremuri de mare încercare pentru existența sa, cere sprijin străinătății, precum la Consiliul Europei, așa cum s-a întâmplat nu demult, arată că această instituție, Avocatul poporului, nu funcționează în plinătatea sa și datorită faptului că nu i s-au creat condiții normale de desfășurare a activității ca unei instituții solide, eficiente și de autoritate.

Nu este posibil ca apărarea drepturilor și libertăților cetățenilor, în raporturile lor cu autoritățile publice, să rămână o iluzie, o simplă teorie.

Față de toate acestea, ne vedem obligați a cere recâștigarea autorității acestei instituții fundamentale a sistemului democratic, apelând la înțelegerea domnului prim-ministru, Victor Ciorbea, pentru a dispune repartizarea unui spațiu corespunzător activității acestei instituții. Așteptăm reacția domniei sale.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

 
Becsek Garda Dezideriu Coloman - semnalarea unor abuzuri în domeniul forestier;

Domnul deputat Garda Dezideriu, se pregătește domnul deputat Ioan Bivolaru.

 

Domnul Becsek Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Deși anotimpul nu zărea căldura verii, noi totuși aveam o vară fierbinte. Fierbinte era pentru că nemulțumirea foștilor prorpietari ai pădurilor a încălzit aerul montan. Fierbinte era pentru că vegetația forestieră a Carpaților noștri, de la existența lor, nu mai era supusă la o asemenea distrugere. Fierbinte era și din cauza nedreptăților suferite de lumea satelor montane de către reprezentanții ocoalelor silvice.

Mii de metri cubi din păduri sănătoase erau vândute de către oamenii Romsilvei unor oameni de afaceri foarte circumspecți din punct de vedere moral, în timp ce doborâturile de vânt zac nevândute și care tind să îmbolnăvească pădurea sănătoasă.

Abuzurile, furturile organizate de către cei care se autointitulează apărători ai proprietății statale reprezintă o listă imensă a corupției,care permite îmbogățirea pădurarilor, polițiștilor săteni și a unor funcționari ai ocoalelor silvice, în timp ce majoritatea populației, care ar trebui să fie beneficiarul modificării Legii fondului funciar, privește cu nedumerire distrugerea pădurilor, al căror beneficiar ar trebui să fie.

Dintre numeroasele abuzuri de acest gen, aș aminti doar una, cazul din Ciuman. Cetățenii din această localitate, încă în luna februarie m-au căutat cu petiția lor, în care au cerut să împiedic tăierea pădurilor pe care ar trebui să le primească, conform modificării Legii fondului funciar.

În acest sens, l-am căutat la Ministerul Apelor și Pădurilor pe domnul secretar de stat Isub, care mi-a promis satisfacerea acestei cereri. La insistențele mele, domnul secretar de stat mi-a înmânat o hotărâre a Direcției Romsilva, în care s-a impus sistarea exploatării masei lemnoase, în afara celor doborâte de vânt.

Reprezentanții locali ai Ocolului Silvic Gheorghieni nu au luat în seamă indicațiile direcției generale, motiv pentru care buștenii celor din Ciuman erau vânduți unor oameni de afaceri din județul Neamț.

Un alt abuz este efectuat de pădurarul Silpaș al Asociației silvice "Silva," din localitate. În urma cererii celor din Ciuman, acest pădurar, în urma abuzurilor, a fost amendat cu suma de o jumătate de milion de lei, de plata căruia pădurarul amintit a fost scutit ulterior, în urma intervenției organelor silvice superioare.

După alte numeroase furturi și abuzuri, 12 persoane din Ciuman s-au adresat domnului ministru Dejeu cerând ca ancheta să fie realizată de către organe de control din afara județului Harghita. Sesizarea celor din Ciuman, de la Ministerul de Interne a fost trimis la inspectoratul județean de poliție Harghita.

Cei din Miercurea Ciuc, cu cazul amintit, l-au însărcinat pe locotenentul Mihalache Marcel, care a chemat pe semnatarii sesizării la Poliția locală, unde aceștia au fost atenționați, să nu spun "amenințați", și obligați la declarații, ca în vremea ceaușismului.

Concomitent cu aceasta, în comuna Ciuman s-a mai deplasat un alt grup de control, format tot din polițiști și pădurari, care au aplicat amenzi în masă pentru necojirea buștenilor aflați în curtea cetățenilor. Cu ocazia aplicării amenzilor, reprezentanții organelor de poliție și ai ocolului silvic au afirmat că "Pentru această amendă trebuie mulțumit celor care au îndrăznit să facă sesizare către domnul ministru Dejeu!"

Au fost amendate 48 de persoane cu cote de 100 de mii de lei și 18 persoane pentru încălcarea regulilor de circulație. Majoritatea celor amendați erau oameni săraci, dintre care foarte mulți pensionari CAP. Amenzile erau ilegale, pentru că Legea nr. 26/1995 privind gospodărirea pădurilor nu prevede amenzi pentru decojirea buștenilor scoși din pădure, mai ales dacă aceștia provin din doborâturile de vânt de acum 3-4 ani.

Din sală:

Era vorba de 8 minute!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sunteți amabil, ați depășit timpul și vă rog să încheiați!

 
 

Domnul Becsek Garda Dezideriu Coloman:

Acest caz ne arată nu numai rea-voința reprezentanților ocoalelor silvice, dar și o ilegalitate și un abuz de putere, care pot fi pedepsite conform legii.

Și acum, vă rog să trageți următoarele concluzii: asemenea persoane cum pot să aibă grijă de bogăția forestieră a țării? Reprezentanții Romsilvei, pe ce motiv se consideră că numai ei pot fi adevărați administratori ai pădurilor, care ar trebui retrocedate proprietarilor de drept?

 
Ioan Bivolaru - solicitarea unei anchete parlamentare în problema restructurării și lichidării societăților comerciale;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ioan Bivolaru, se pregătește domnul deputat Dumitru Bălăeț.

 

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Suntem cu toții de acord că reforma în economia națională este principalul deziderat pentru promovarea unei reale economii de piață, după cum suntem de acord că reforma înseamnă întâi restructurare și apoi privatizare, iar privatizarea poate fi realizată și prin lichidarea societăților comerciale. Dar a generaliza lichidarea ca principiu sau chiar unic mijloc de a realiza o reformă, nu înseamnă însănătoșirea economiei naționale, ci adâncirea crizei economice, sintuându-ne deja în pragul declanșării unor convulsii sociale fără precedent.

Alături de majoritatea populației, suntem în sfârșit edificați asupra conținutului acestui surogat de reformă, a cărui coerență nu depășește nivelul titlurilor. Întregul program de guvernare este un ambițios program de subminare a economiei naționale, promovat de actuala putere, putere care va intra în istorie prin sălile tribunalului.

Pentru a opera rapid și eficient, puterea a apelat la două strategii, ale căror consecințe nefaste sunt incalculabile pe termen lung și asupra cărora avertizăm susținătorii care mai cred că ceea ce traversăm acum se mai poate numi reformă. În primul rând, este vorba de lista celor 222 de societăți comerciale, care acum este atinsă la 135, și regii autonome alese a fi restructurate prin lichidare sau vânzare, măsură mai mult administrativă decât economică, de compromitere a 70% a potențialului productiv al economiei naționale. Se ignoră de guvernanți, deliberat, prejudiciul irecuperabil creat acestor unități comerciale prin mediatizarea unor liste întocmite la vreo șuetă de Consiliul reformei sau aiurea, după jocul unor interese.

Lipsa totală de confidențialitate și întocmirea în timp a acestor liste pe diferite colțuri de mese a redus acestor societăți comerciale orice șansă se redresare, diminuându-le și bruma de atractivitate, precum și valoarea cotării acțiunilor lor. Întocmirea acestor liste s-a realizat după criterii simpliste și s-a reușit marginalizarea lor competițională, sporind nervozitatea creditorilor, amendarea contractelor existente, dezinteresul băncilor, blocând plățile clienților și livrările de către furnizori.

Acest parc industrial este acum în faza gestionării unei așteptări, până la verdictul final sau al vânzării pe nimic. Constituie "marfă" de talcioc național, care așteaptă să fie cumpărată ieftin en-gros și exploatată apoi până la epuizare sau vândută en-detail.

În al doilea rând, este vorba de generalizarea culpabilizării unei întregi clase profesionale, managerii de către actualul Guvern și alte organisme cu vocație așa-zis reformatoare, atitudine preluată și de mass-media. Etichetări ca "incompetență" și "corupție" sau "ciocli ai economiei naționale" sau "instigatori antireformă" nu pot fi aplicate unei clase întregi de către un Guvern lipsit de autoritatea morală și profesională. Asmuțirea națională împotriva managerilor nu este decât o diversiune menită să justifice lipsa unor soluții coerente privind stabilizarea macroeconomică de către actualul Guvern. Prejudiciul creat este enorm pe termen lung, deoarece marginalizează până la desființare managerul român. Suntem în plină luptă de clasă, promovată de actuala putere, și acest caz trebuie combătut cu toată duritatea!

Atât compromiterea situației economice a unităților de producție, precum și a clasei managerilor, sunt acțiuni cuprinse fără echivoc în arsenalul acelor întreprinderi menite să submineze economia națională. Cer deschiderea unei anchete parlamentare care să stabilească responsabilități în acest demers devastator și să propună legislația necesară combaterii unor astfel de acțiuni, care trebuie să înceteze imediat, ca practică a unei guvernări iresponsabile! Am convingerea că toți deputații de bună credință vor sprijini o astfel de inițiativă!

Vă mulțumesc.

 
Dumitru Bălăeț - prezentarea declarației P.R.M. în problema practicii ordonanțelor; despre criminala distrugere și transferare a avuției poporului român;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Dumitru Bălăeț, se pregătește domnul deputat Petre Țurlea.

 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Stimați colegi deputați,

1. Ca membru al Comisiei juridice din Camera Deputaților, sunt împuternicit de către Grupul parlamentar al Partidului România Mare să fac următoarea declarație:

"În cazul în care Guvernul domnului Ciorbea va continua să facă ordonanțe de urgență după 1 septembrie 1997, așa cum se anunță în presă, ignorând în continuare prerogativele legislative ale Parlamentului, noi, reprezentanții Partidului România Mare din Camera Deputaților, pentru a ne respecta onoarea de parlamentari, ne angajăm să părăsim lucrările forului legislativ în care ne aflăm, ca o formă de protest categorie împotriva continuării practicii ilegale și anticonstituționale a ordonanțelor de urgență!"

Acesta este primul lucru pe care vroiam să-l spun și de acum urmează ceea ce pregătisem pentru ședința de astăzi și care poate fi cronometrat.

2. Miercurea trecută, 10 septembrie, când am apărat la această tribună dreptul românilor la privatizarea întreprinderilor românești și nu vânzarea acestora la străini, din partea dreaptă a acestei săli mi s-a strigat: "Comunistule!" Evident, pentru intimidare... Aceasta seamănă cu ceea ce fac de obicei hoții care bagă mâinile în buzunarele altora! Câți dintre cei ce fac acum pe anticomuniștii nu au fost nomenclaturiști sadea și s-au complăcut să sugă ca șerpii din ugerele umflate ale vechiului regim? Ei vin acum să ne spună verzi și uscate, să ne dea lecții, să creeze valuri și să ne intimideze cu strigăte de tipul celui de mai sus! Nu ar fi încă nimic dacă un asemenea strigăt ar fi fost menit să mă intimideze numai pe mine, dacă asemenea strigăte nu ar face parte din arsenalul de slogane diversioniste cu care a fost intimidat timp de peste 7 ani de zile un întreg popor de la drepturile sale imprescriptibile asupra economiei sale naționale, asupra bogățiilor, adică a acumulărilor de capital ale acestei țări și, ca atare, asupra privatizării întreprinderilor românești!

De ce se admit străini care vin ca lupii și aleg din turmă oile cele mai grase? De ce se găsesc câini de pază, care numai ciobănești nu mai pot fi? De ce ciobanul însuși, adică statul nostru actual, este orb și surd la chinurile turmei, adică la drepturile și nevoile poporului? Aceasta e problema, domnilor, aceasta e răspunderea noastră, a tuturor, în fața țării și a istoriei! Aceasta e întrebarea esențială care se pune!

Tradusă în termeni de economie politică, această problemă ne duce direct la Adam Smith, creatorul economiei politice moderne prin celebra sa scriere: "Avuția națiunilor". Într-adevăr, "avuția națiunilor" este rezultatul muncii acestora, acumulată în timp, indiferent de formele private sau publice de acumulare și proprietate. "Proprietate publică", sau "de stat", sau "domnească" a fost și pe vremea lui Mircea cel Bătrân sau a lui Constantin Brâncoveanu, a lui Carol I și al II-lea; ba încă ni se spune că la începuturile statului nostru a dominat tocmai această formă, au dominat obștiile și nimeni nu s-a gândit pe atunci să le înstrăineze. Ba, dimpotrivă, din averea publică de pe atunci au fost răsplătiți cei mai drepți și mai viteji, din care s-a format clasa noastră de moșneni și de răzeși și s-a ridicat boierimea noastră străveche, din epoca eroică a țărilor române!

Un asemenea transfer de proprietate și crearea unei clase de mijloc (burghezii), cât mai largi și mai sănătoase, ca temelie a societății noastre, ar fi trebuit și ar fi putut să aibă loc și astăzi, bazată pe competiție de valori și de inteligențe, în cadrul forțelor interne ale societății noastre de azi. Dar au apărut sloganele, dezbinările, intrigile străine, care pun în cumpănă deopotrivă idealul nostru politic național, cât și moștenirea, avuția națiunii noastre, acumularea de capital a generațiilor care ne-au precedat. Acest capital, în loc să treacă în mod firesc în mâinile unei clase de valori izvorâte din trunchiul vânjos al strămoșilor, moșilor și părinților noștri, este prăduit la drumul mare și vândut străinilor!

Și cine procedează la această criminală distrugere și transferare a avuției poporului român, a economiei sale naționale?... Încă puțin, domnule președinte, termin imediat!... Vorba lui Eminescu: "...niște răi și niște fameni,/ i-e rușine omenirii să vă zică vouă oameni!.../ Cum nu vii tu, Țepeș Doamne, ca punând mâna pe ei/ Să-i împarți în două cete: în smintiți și în mișei/ Și în două temniți large cu de-a sila să-i aduni/ Să dai foc la pușcărie și la casa de nebuni!" (Proteste, vociferări din rândurile majorității. Aplauze, rumoare. Se strigă: "Ce vorbești, domnule!")

 
Petre Țurlea - comentariu pe marginea unei înțelegeri secrete între U.D.M.R., C.D.R. și P.D.;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petre Țurlea, se pregătește domnul deputat Anghel Stanciu.

 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

După cum știți domniile voastre și am aflat și eu cu mare surprindere, senatorul Gyorgy Frunda a trimis Consiliului Europei o scrisoare prin care cere acestui organism internațional să intervină în treburile interne ale României, stat pe care senatorul și partidul domniei sale deseori au demonstrat că nu îl consideră a fi independent și, mai ales, nu-l vor național și unitar. Nu mi-aș fi pierdut timpul cu noua creație a mintii înfierbântate a senatorului Frunda, dacă acesta nu ar fi lăsat să-i scape, cel mai probabil intenționat, mențiunea că în toamna lui 1996 între UDMR, pe de o parte, și CDR și PD, de alta, s-a încheiat o înțelegere prin care se promitea satisfacerea revendicărilor liderilor minorității maghiare. Ne aducem aminte că în toamna trecută, în campania electorală, reprezentanții CDR au negat cu tărie, chiar la Televiziunea română, existența unei asemenea înțelegeri.

Domnul senator Frunda mai spune în scrisoarea menționată că puterea actuală a îndeplinit "doar parțial" ceea ce promisese liderilor maghiari. Dar dacă înțelegerea secretă este "doar parțial" îndeplinită, înseamnă că mai erau și alte promisiuni. Care or fi? Bineînțeles, cele care sunt cuprinse și în țelurile UDMR!

Ca să știm la ce să ne așteptăm, iată doar două din aceste țeluri neîmplinite încă:

1) Punctul de vedere al liderilor maghiari privind retrocedarea proprietății este cuprins în volumul, foarte puțin cunoscut la noi, "Cerem ce ni se cuvine", publicat de Departamentul privind problemele culturii și cultelor al UDMR în 1995, deci, cuprinde cereri oficiale ale acesstui partid! Numai bisericile maghiare cer următoarele: 180 mii ha, mai ales păduri, 1.041 de clădiri de școli, 28 internate, 17 spitale, 1.760 case parohiale, 62 imobile monumente istorice și 2 palate. În cazul majorității acestor bunuri, cele foste ale Statusului romano-catolic, la mijloc este și o minciună: acestea aparțin de drept statului român, conform art. 4 din Tratatul de la Trianon.

2) Președintele de onoare al UDMR, domnul Tokes Laszlo, pe 13 septembrie 1997 (deci, foarte de curând), la Odorhei, cerea ca Transilvania "să fie declarată unitate teritorială independentă". Este normal să credem că cererea președintelui de onoare al unui partid reprezintă chiar gândul acelui partid!

Ne întrebăm, în aceste condiții, când va îndeplini actuala putere cele două deziderate ale UDMR-ului? Văd că scrisoarea senatorului vrea tocmai "urgentarea transpunerii în practică a tuturor promisiunilor"!

Săptămâna trecută am fost în județul Sălaj, la Ip și la Treznea. Foarte mulți români de acolo mi-au spus să-i transmit domnului prim ministru Ciorbea un mesaj. Iată acest mesaj al românilor din Ip și Treznea: "Răbdarea românilor a luat sfârșit! Nu mai pot îndura regimul catastrofal economic instaurat de actuala putere! Nu vor să mai asiste pasiv la distrugerea țării!" Și, în final, mi-au spus să-i transmit domnului prim ministru Ciorbea că: "Pentru acceptarea pretențiilor udemeriste și pentru tot răul pe care îl face țării, va plăti în curând!"

Mulțumesc.

 
Anghel Stanciu - câteva concluzii privind situația învățământului, acum, la început de an școlar;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Anghel Stanciu, se pregătește domnul deputat Petru Șteolea și cu dânsul o să încheiem lista de astăzi. Vă rog!

 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Îmi fac o datorie de onoare, în numele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, de a vă mulțumi pentru disponibilitatea și votul dumneavoastră, ca membrii comisiei să participe la deschiderea noului an de învățământ. A fost un moment festiv pentru toți, a fost o percepție real-pozitivă prezența deputaților în școlile din zonele din care venim și cred că măsura pe care dumneavoastră, prin vot, ați dispus-o a fost benefică.

Totodată, dincolo de împliniri, sunt și neajunsuri. De aceea, mă văd obligat astăzi să vă aduc la cunoștință două chestiuni peste care putem trece, dar noi spunem că e bine să le avem în vedere și să încercăm să le rezolvăm.

O primă chestiune este modul cum în teritoriu dascălii percep reforma. Se pare că această reformă, și la nivel de învățământ, începe să fie percepută numai ca disponibilizare, numai ca reduceri de posturi, în conformitate cu Legea bugetului de stat, cu cele 59 de mii de locuri care în unele zone, aplicate mecanic, au dus la chestiuni hilare. În județul Bistrița, pentru că nu erau calificate educatoarele, ele au fost reduse, din circa 30 de comune, și în mod corespunzător au fost practic desființate grădinițele. Aceasta, pentru a se găsi soluție de reducere a personalului. Este un lucru care, evident, nu poate fi acceptat.

Dar ceea ce este și mai grav este percepția pe care o au majoritatea cadrelor didactice vizavi de aplicarea Statutului personalului didactic. Este meritul dumneavoastră că ați aprobat acest statut, este, dacă vreți, meritul ambelor Camere, că au reușit să serbeze începutul de nou an școlar cu un nou statut al personalului didactic. Din păcate, prin aparițiile televizate ale reprezentanților ministerului, prin ceea ce transmit în teritoriu, se constată o gravă încălcare a legii!

Spre a nu crede că ceea ce spun eu aici este din rea-credință sau rea-voință sau că doresc să-mi fac capital electoral, am să îmi permit să citesc dintr-o adresă expediată la 3.09.97, ca urmare a unei scrisori cu nr. 38.650/97 a ministerului: "Prevederile Statutului didactic se vor aplica numai după elaborarea metodologiei de către Ministerul Educației Naționale. Până atunci, se respectă legislația existentă în vigoare la acea dată." Adică, statutul din 1969! Eu cred că este o gafă și trebuia ca aceasta să fie înlăturată.

De aceea, comisia noastră a invitat conducerea ministerului, a discutat aproape o zi întreagă săptămâna trecută cu ministerul, spre a trece de urgență la aplicarea imediată și în totalitate a prevederilor Statutului personalului didactic. S-a căzut de acord asupra punctelor care, evident, de la 1 septembrie intră în aplicare. Vă spunem însă că, din păcate, s-a înțeles greșit și acest lucru se reflectă nu numai în presă, dar circulara care a fost trimisă în teritoriu ca urmare a discuției nu este în măsură să ne aducă liniștea necesară și încă o dată subliniază faptul că o lege organică, cum este Statutul personalului didactic, începe să fie aplicată la libera latitudine a unui ministru Este incredibil!

Nu vreau să devin insinuos și să vă spun că până și portarul va spune dacă să se aplice sau să nu se aplice! Dar citez din adresa din 12.09.97, deci, în preajma deschiderii noului an școlar: "În anul școlar 1997-98, începând cu 1 septembrie 1997, normele didactice se stabilesc pe baza prevederilor Legii nr. 128/97 privind Statutul personalului didactic, cap. IV secțiunea 8. (Atenție!) Salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar se stabilește pe baza prevederilor din aceeași lege, cap. IV secțiunea 2 și se aplică de la 1 septembrie 1997, în limita creditelor bugetare aprobate pentru 1997, conform Legii nr. 72/97 modificată prin Ordonanța Guvernului României nr. 36/97, având în vedere următoarea ordine de prioritate:..." și dă cinci ordine de prioritate: art. 50 alin. 11, 10, 1, 4 și 13.

Doamnelor și domnilor colegi,

Eu cred că este timpul să încetăm să ne mai jucăm cu educatorii, cu învățătorii, cu profesorii! Statutul intră în vigoare de la 1 septembrie în toată plinătatea prevederilor sale. Pentru că sunt necesare în unele cazuri regulamente, acestea se vor realiza în termen de 6 luni, dar drepturile nu sunt decăzute între 1 septembrie și data la care se aprobă regulamentul. Drepturile sunt de la 1 septembrie!

De aceea, fac apel la dumneavoastră să găsim posibilitatea să convingem ministerul să accepte că o lege ieșită din Parlamentul României trebuie aplicată! Altfel, s-ar putea să se creadă că cei care sunt împotriva reformei în învățământ sunt tocmai cei care trebuie să o facă...

Eu închei aici cu acest apel și vă rog pe dumneavoastră, pe toate căile, inclusiv pe domnul președinte, să găsiți modalitatea spre a convinge ministerul că cele 940 de miliarde acordate învățământului prin rectificarea de buget au fost date totuși pentru aplicarea și respectarea acestui statut al personalului didactic. Ar fi tragic ca el să rămână numai o dorință și o neputință a actualului Guvern să-l aplice. Sper să nu fie așa!

Vă mulțumesc.

 
Petru Șteolea - in memoriam - Avram Iancu, Crăișorul munților, la 125 de ani de la trecerea în neființă.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petru Șteolea.

 

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Stă în firea neamului nostru obiceiul de a-și cinsti înaintașii, de a-i pomeni și a le păstra amintire veșnică. Vorbind despre cultul acestora, al străbunilor, la români, Nicolae Iorga spunea că "Nu toți morții se dau morții..." Niciodată în decursul istoriei sale multimilenare neamul nostru nu și-a uitat eroii și, mai ales, martirii, ci, dimpotrivă, uneori împotriva tuturor vicisitudinilor, i-a cinstit, nu atât după vrere, cât după putere, prin tot ce a avut mai sfânt și mai demn de respect ființa sa. Avram Iancu oferă în acest sens unul din exemplele cele mai elocvente.

S-au împlinit în aceste zile 125 de ani de la trecerea în neființă și apoi în nemurire a Crăișorului munților Avram Iancu. Avram Iancu poate mai mult decât oricine a rămas peste ani în conștiința poporului nostru. Născut parcă prin predestinație în inima Transilvaniei, la Vidra de Sus, în mijlocul Munților Apuseni, la vârsta de numai 24 de ani a devenit port-drapelul revoluției române, oșteanul neclintit în fața dușmanului "asemenea granitului din munții săi", după cum remarca Nicolae Bălcescu.

Un cult eroic impresionant și tulburător, zămislit aievea unei credințe prin popor și pentru popor, întreține vie și pilduitoare amintirea personalității sale exemplare. Craiul munților nu numai că s-a identificat cu vrerile etniei, dar a rămas în sufletul ei, în primul rând al oamenilor libertății, al moților, care îl invocă inseparabil, în virtutea și în numele dreptului lor la istorie.

"Dacă vă este dor de Iancu", scria cărturarul Iosif Vulcan, "ascultați șoaptele frunzelor din codrii seculari și aceea vă vor șopti de faptele lui Iancu! Ascultați cântecele române ce răsună din deal la vale și acelea vă vor încânta cu admirațiunea lui Iancu! Ascultați palpitările inimilor poporului român și acelea vă vor încălzi cu iubirea lui Iancu!"

În Pantheonul de la Țebea, lipsit de statui și coloane de marmură, străjuie falnici gorunii neamului. Este locul unde trecătorii veniți din toate zările pământului românesc îngână cu glas tremurat și tulburător marșul lui Iancu sau versurile lui Iancu, spuse ca un jurământ sfânt: "Iar când va veni dușmanul să vă ia pământ și drept/ Români, scuturați gorunul, ca din somn să mă deștept!"

Post-scriptum la această evocare. Nu sunt deloc surprins de "mesajele de reconciliere națională" adresate poporului român cu această ocazie a cinstirii eroului neamului Avram Iancu de către UDMR și mă refer aici la:

1) Denunțul calomnios la adresa României și a politicii Guvernului României făcut de senatorul UDMR Gyorgy Frunda la Consiliul Europei.

2) Declarațiile privind autonomia Ardealului și federalizarea României făcute de fruntașul și înaintașul UDMR Karoly Kiraly.

3) Inițiativa legislativă a senatorului Iosef Csapo privind autonomia așa-zisului Ținut secuiesc.

4) Cererea de autonomie a învățământului în limba maghiară făcută duminică la Satu Mare de către Tokes Laszlo.

Prima din aceste acțiuni, pâra la Consiliul Europei, constituie de fapt un autodenunț al Guvernului României la Consiliul Europei, fiindcă angajează, pe baza trocului politic de alianță, și celelalte alianțe politice: Convenția Democratică din România și Uniunea Social-Democratică, ca și coechipieri la guvernare, dar subordonați UDMR.

De altfel, vreau să vă spun că miile de participanți la manifestările de cinstire a memoriei lui Avram Iancu de la Țebea și de la Cluj Napoca au sancționat cum se cuvine politica duplicitară și dezastruoasă a actualului Guvern. Păcat că un om care se vrea moț și se declară moț, dar care prin ceea ce face numai moț nu este, nu a văzut la Țebea zecile de mii de nemulțumiți; zecile de mii de moți care contestau politica Guvernului, erau pentru acest premier "grupuscule", care "trebuie lichidate prin orice mijloace!" Este acesta un apel la pace, la construcția pașnică a unei Românii moderne, la democrație? În nici un caz!

Ar fi cazul, poate, și mă refer aici la finalul evocării mele, ca, domnule Iancu, să te trezești!

Mulțumesc.

 
   

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania thursday, 18 august 2022, 13:35
Telephone: +40213160300, +40214141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro