Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of June 30, 1997
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 30-06-1997 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of June 30, 1997

4. Răspunsuri ale Executivului la interpelări adresate de către deputați.  

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Având în vedere că mai avem 10 minute până la intrarea în partea a doua a programului, eu aș propune, totuși, să încercăm să intrăm în partea a doua a programului, celelalte legi care sunt, sunt tot organice și nu avem cvorumul necesar, în momentul de față e o relaxare generală.

Aș intra direct în programul al doilea, cu voia dumneavoastră. Văd că se află aici domnul ministru Opriș și aș dori să întreb dacă se află aici doamna deputat Afrăsinei, da? Da, este. Domnul deputat Gheorghe Marin este, domnul deputat Alecu este, domnul deputat Alecu are două intervenții.

Deci, vom începe cu lista întrebărilor la care vor răspunde domnii miniștri și vom începe cu domnul secretar general al Guvernului, domnul ministru Remus Opriș.

Doamna deputat Viorica Afrăsinei, vă rog.

Domnul ministru Opriș sunteți atent, da?

Vă rog!

Doamna Viorica Afrăsinei:

Mulțumesc, domnule președinte!

Bună seara, domnilor miniștri!

Interpelarea mea este, de fapt, ecoul alteia mult anterioare și se adresează domnului prim-ministru Victor Ciorbea.

La data de 24 martie 1997 am prezentat o interpelarea Guvernului României prin care am solicitat punctul de vedere și măsuri referitoare la punerea în aplicare a Hotărârii Guvernului nr.1007/1996 privind programul de dezvoltare economică-socială a județului Botoșani, Vaslui și Giurgiu, argumentând atunci, evident, nevoia de a se pune în aplicare această hotărâre, date fiind condițiile de viață ale locuitorilor, cât și subdezvoltarea economică a județului din care eu însămi am primit mandat pentru Parlamentul țării.

Au trecut deja trei luni și cu toate că domnul ministru Opriș a apreciat necesitatea unor măsuri speciale pentru județele care făceau obiectul hotărârii la care se referea interpelarea mea, Guvernul a uitat chiar de atunci problema, ca și cum răspunsul evaziv al domnului ministru Opriș, răspuns lipsit de consistența unei răspunderi guvernamentale față de o problemă atât de serioasă a unei zone a țării, ar fi fost cel așteptat de sutele de mii de locuitori.

Înțelegem de aici că locuitorii județelor în cauză sunt condamnați, se pare, la o altă lungă perioadă de așteptare, pentru că hotărârea cu pricina, dar și cu speranțele oamenilor, a fost rodul preocupării guvernului anterior.

Domnule prim-ministru, vă ceream și vă cer de la această tribună să vă asumați răspunderea asupra punerii în aplicare a Hotărârii 1007/1996 pentru care nu există nici un motiv de opreliște întrucât ea nu este abrogată.

Iată de ce dorim să știm dacă în pachetul de ordonanțe pe care îl aveți în vedere spre emitere în această vară există și ordonanțe care să vină în sprijinul punerii în aplicare a acestei Hotărârii 1007/1996, hotărâre care se referă la măsuri de dezvoltare economică și socială a județelor Botoșani, Vaslui și Giurgiu.

Doresc să mulțumesc și domnului ministru Opriș, care a avut bunăvoința de a veni, în această seară, în Parlament pentru răspunsuri la interpelări și sper sincer, domnule ministru, că răspunsul dumneavoastră nu va fi o nouă formulare de circumstanță ci va fi în concordanță cu responsabilitatea funcției și prestanța pe care o aveți și pe care, de altfel, eu, sincer, o apreciez.

Vă asigur totodată că nu mi-am propus să revin la acest microfon dacă răspunsul dumneavoastră nu o va necesita.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule ministru Remus Opriș am să vă rog să răspundeți acestei interpelări.

Domnul Constantin Remus Opriș:

Deși în data de 7.06.1997, cu ocazia răspunsului pe care l-am prezentat în fața Camerei Deputaților, la prima dumneavoastră interpelare legată de Hotărârea de Guvern 1007, am argumentat lipsa eficienței acestui act normativ; cu aceeași ocazie am arătat că hotărârea de Guvern sus-menționată nu are un temei legal, deși substratul populist, electoral al acestei hotărâri emisă de Guvernul Văcăroiu cu mai puțin o lună înaintea alegerilor generale din toamna anului trecut, este evident. Dumneavoastră insistați totuși ca actualul Guvern să-și asume răspunderea îndeplinirii promisiunilor, într-un fel, disperate, făcute de fostul Guvern în ultima lună a mandatului său.

Vă aducem la cunoștință că nu suntem interesați de îndeplinirea unor fantasme cuprinse în acea hotărâre de Guvern și nici pe punerea în aplicare a unor ilegalități. De altfel, hotărârea de Guvern la care facem referire o avem în vedere spre a fi abrogată.

Suntem însă interesați și implicați în susținerea dezvoltării județelor Botoșani, Giurgiu și Vaslui, ca, de altfel, și a altor județe ale țării. Pentru județul Botoșani, în special, avem în atenție în curs de derulare o serie de programe și reuniunea din această vară a Fondului de Dezvoltare Socială care, prima dată, se va întâlni la București, va pune în lumină o serie de programe structurale pentru infrastructura unor localități din județul dumneavoastră.

Soluția pentru relansarea economică a acestui județ nu constă în emiterea unei hotărâri de Guvern alcătuită din promisiuni, cum spuneam, fără acoperire, ci în includerea județului Botoșani în aceste programe de dezvoltare regională, pe care le-am inițiat și în încurajarea colaborării chiar transfrontaliere, de asemenea, în atragerea unor investitori străini sau autohtoni către județul acesta.

Suntem în acord cu dorința dumneavoastră de a susține dezvoltarea județului Botoșani și de aceea orișice sugestie venită din partea dumneavoastră o găsesc binevenită.

Înțelegem, totodată, că dezvoltarea comunităților locale este indisolubil legată de reforma administrației publice, domeniu în care actualul Guvern este, totodată, pe deplin angajat.

Precizăm, însă, că Hotărârea de Guvern 1007 nu poate constitui temeiul unei reale dezvoltări a județelor Botoșani, Giurgiu și Vaslui, nu pentru că este, după expresia dumneavoastră "rodul preocupării Guvernului anterior" ci pentru că este obiectiv inaplicabil. Iar întrebarea cu care ați încheiat interpelarea este puțin uimitoare. Dumneavoastră trebuie să știți foarte bună că o ordonanță de guvern nu se poate emite în sprijinul aplicării unei hotărâri de guvern. Iată pentru ce nu considerăm că vom emite în această vară ordonanțe pentru susținerea unor hotărâri de guvern pentru că nu dorim, nici chiar în cursul verii, să ne îndepărtăm de spiritul Constituției. În plus, ceea ce gândim să facem este totuși să definim anumite zone care, într-adevăr, din punctul de vedere al structurii, se află sub o medie și au, într-adevăr, probleme deosebite din punct de vedere social, să le denumim și să le delimităm clar, cu sprijinul autorităților locale, astfel încât ele să poată, totuși, beneficia de un impuls de dezvoltare economică și socială în baza, cu adevărat, poate a unei ordonanțe sau a unui proiect de lege, care va face referire la aceste zone, pe care propunem să le numim "zone speciale".

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Doamna deputat Viorica Afrăsinei, vă rog.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule ministru,

Regret că v-am apreciat și am sperat că veți avea un alt fel de răspuns decât cel anterior.

Ordonanța la care făcea referire și la care face referire interpelarea mea se referă la acele modalități de punere în aplicare, la aspectele privind problemele de fiscalitate pe care le ridică hotărârea în cele două-trei puncte ale ei. Deci, știți foarte bine, ca și mine, că astfel de probleme de fiscalitate pot fi rezolvate cu ordonanță; asemeni atâtor ordonanțe de urgență pe care le-ați dat, ați fi putut să faceți și acest lucru, dacă ar fi existat voință politică.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule ministru Remus Opriș, vă rog!

Domnul Constantin Remus Opriș:

Doamna deputat, totuși, cunoaște faptul că o hotărâre de Guvern nu face referire la elemente care reglementează fiscalitatea. Și tocmai acesta este unul din motivele pentru care am numit hotîrârea aceea de guvern ilegală.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: :

Domnul deputat Gheorghe Marin.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Interpelarea mea, adresată domnului prim-ministru, se referă la reînființarea județelor abuziv desființate, și anume reînființarea județului Muscel. S-au făcut mai multe intervenții pe această temă, la care nu s-a primit răspuns. Sper că răspunsul de astăzi al domnului ministru Opriș va reda speranța locuitorilor zonei în reînființarea acestui județ istoric.

Aș dori, dacă se poate, și un răspuns scris.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnule ministru Remus Opriș, vă rog!

Domnul Constantin Remus Opriș:

Prin Programul de guvernare pe termen scurt, actualul Guvern și-a asumat obligația promovării unui proiect de lege privind reîmpărțirea administrativă a teritoriului, ținând seama, cu prioritate, de județele și localitățile abuziv desființate. De asemenea, o obligație similară este stipulată și în punctul 18 al Contractului cu România - program electoral al Convenției Democrate Române.

Foștii guvernanți au promis, în repetate rânduri, promovarea unui proiect de lege privind reorganizarea administrativ-teritorială. Mai mult, această promisiune a fost inclusă în Programul Guvernului Văcăroiu, intitulat "Principalele acțiuni și măsuri pentru anul 1995".

După cum ne-am putut da seama, reorganizarea administrativă a teritoriului nu a fost pentru fostul Guvern decât un nou prilej pentru declarații populiste.

Actualul Guvern și-a asumat cu seriozitatea ideea reorganizării administrativ-teritoriale. Practic, în concretizarea acestei idei, cabinetul Ciorbea a pornit de la zero, pentru că, deși promisese, fosta putere nu a elaborat cadrul legislativ necesar promovării proiectului de lege privitor la reorganizarea administrativă a teritoriului, nu a ratificat Carta Europeană a Autonomiei Locale și nu a fundamentat riguros propunerile referitoare la înființarea unor noi unități administrativ-teritoriale.

Față de această situație, Guvernul Ciorbea a fost nevoit să parcurgă de la început toate etapele necesare promovării acestui proiect de lege. În conformitate cu art.3 din Legea administrației publice locale, modificată și completată prin Ordonanța de urgență nr.22 din 1997, orișice modificare a limitelor teritoriale ale comunelor, orașelor sau județelor se poate efectua numai în temeiul legii și cu consultarea prealabilă a cetățenilor din unitățile administrativ-teritoriale respective, prin referendum, care se organizează potrivit legii.

În acest context au fost reanalizate toate propunerile care au urmat dialogului susținut cu autoritățile administrației publice locale și cu reprezentanți ai societății civile - sindicate sau Liga județelor abuziv desființate. Au fost solicitate documentații temeinice, care să răspundă întrebărilor și dorințelor comunităților locale. A fost elaborat un proiect de lege care vizează declanșarea procedurii de organizare a referendumului local privind modificarea limitelor unităților administrativ-teritoriale. În termen de 90 de zile de la apariția acestei legi, Guvernul va elabora metodologia cu privire la pregătirea, organizarea și desfășurarea și stabilirea, evident, a rezultatelor referendumului.

Pe baza rezultatelor acestei consultări a cetățenilor, vom iniția proiectul de Lege privitor la reîmpărțirea administrativ teritorială a țării. Pentru a nu întârzia promovarea acestui proiect de lege, specialiștii din Departamentul de administrație publică locală au elaborat deja studii care cuprind mai multe variante posibile de reorganizare administrativ-teritorială.

În finalul interpelării solicitați din partea Executivului un mesaj încurajator pentru locuitorii unui județ abuziv desființat. Mesajul nostru însă este adresat întregii țări.

Suntem conștienți de însemnătatea de-a dreptul istorică a acestui demers, așa că, actualul Guvern pregătește cadrul legislativ necesar pentru reorganizarea administrativ-teritorială, ținând seama, cu prioritate, de județele și localitățile desființate abuziv de dictatura comunistă.

Concret vă pot spune că, pe lângă proiectul de lege care face referire la organizarea referendumului în județele abuziv desființate, am pregătit și un proiect de lege care, pe baza aceleiași proceduri, face referire la reînființarea a 625 de comune care, de asemenea, într-o manieră abuzivă, au fost desființate și transformate în sate ale altor localități. Oricum, de fiecare dată, a trebuit să reluăm dialogul cu autoritățile locale, cu consiliile locale al căror vot majoritar trebuie să-l avem pentru a avea îndreptățirea să vorbim de inserarea localităților respective în respectivele proiecte de lege.

Vă invit, dacă sunteți interesat, domnule deputat, să intrați chiar în posesia acestor proiecte și dialogul cu dumneavoastră și eventualele amendamente sunt binevenite.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Aurelian Paul Alecu. Vă rog. Doriți numai răspunsuri, da? Imediat!

Domnule ministru, domnul deputat Aurelian Paul Alecu dorește doar răspunsurile dumneavoastră la interpelările dânsului. Dânsul așteaptă doar răspunsurile. Sunt două. Este procedural.

Deci, este vorba de abuzuri comise de președintele Consiliului județean Călărași și acuzații de natură etică, comoditate în activitate, etc., etc. Domnul ministru Remus Opriș.

Domnul Remus Opriș:

Înțeleg că se solicită răspuns oral. Da.

Concret s-a făcut în interpelarea cu nr.1025 referire la activitatea desfășurată de către domnul prefect de Călărași, domnul Pantelie Cornel și am să dau acestei interpelări răspunsul.

Încă de la început, precizăm că, în nici un caz, actualul Guvern nu-și propune să acopere sau să justifice în vreun fel abuzurile sau incorectitudinile săvârșite de vreuna din persoanele desemnate de către Executiv pentru a exercita funcții de autoritate în cadrul autorităților locale.

Pe de altă parte, Guvernul nu înțelege să dea curs unor insinuări sau acuze complet nesusținute, cu atât mai mult cu cât se referă la acuze deja verificate de către organele de control abilitate și al căror caracter nefondat a fost public lămurit. Domnul prefect al județului Călărași nu a declarat niciodată că nu va face schimbări în structurile județene pe care le conduce, ci doar că nu va face schimbări de dragul schimbării, răspunzând acuzelor mai generale pe care Opoziția le formulează în legătură cu așa-zisa epurare politică.

Prefectul va fi de acord numai cu acele schimbări care sunt făcute pe criteriul competenței, probată prin concurs și pe criteriul competenței manageriale.

Cât privește salariul prefectului, nu înțelegem îngrijorarea dumneavoastră cu privire la acest aspect. Prefectul a făcut declarația de avere la care vă referiți, vrând să arate că are mijloace proprii de întreținere, că nu salariul este argumentul pentru care își desfășoară activitatea, fapt probat și prin acțiunile umanitare pe care, personal, le desfășoară. De altfel, ca toți ceilalți prefecți și prefectul județului Călărași a depus la începutul investiturii sale declarația de avere cerută de lege.

Mi se pare nepotrivit ca în cursul unei interpelări, să includeți afirmații de genul "ziarele locale întreabă dacă..." sau să citați declarații pe care prefectul nu le-a făcut niciodată, cum ar fi acelea referitoare la relațiile sale cu Corneliu Coposu sau cu domnii Ion Diaconescu și Emil Constantinescu.

Privitor la afacerile prefectului județului Călărași, vă informăm că ultima vânzare de extinctoare s-a petrecut în data de 9 decembrie 1996, când domnul prefect nu era la vremea aceea în funcție. Vă informăm totodată că obiectele la care vă referiți se numesc extinctoare și nu instinctoare, neavând nimic de a face cu instinctul.

Vizita în Italia a domnului Pantelie s-a desfășurat cu aprobarea conducerii DAPL, costurile acestei vizite fiind suportate de către Confederația Națională a Micilor Meșteșugari din Italia. Cu ocazia acestei vizite, suntem informați că s-au stabilit contacte și s-au perfectat diverse documente benefice totuși județului Călărași. S-au purtat discuții concrete referitoare la traversarea cu feribotul în zona liberă, s-au adus oferte pentru întreprinderile de confecții, de mobilă, construcții și turism.

Nu înțelegem rostul insinuării privitoare la faptul că această călătorie a fost sponsorizată de către organizația sus-menționată. Dacă prefectul ar fi făcut această călătorie pe banii comunității pe care o conduce, ați fi avut ceva de obiectat?

Afirmația că soția prefectului ar fi controlat pe primarul comunei Ștefan Vodă, este de multă vreme dezmințită chiar de primarul comunei. Referitor la faptul că soția acestuia a fost oprită de agenții de circulație și că a uzat de calitatea soțului ei, trebuie să știți că soția prefectului nu posedă carnet de conducere auto, iar inspectorul șef al Inspectoratului de poliție Călărași a verificat această informație, constatând că ea este neadevărată.

Suntem neplăcut impresionați de expresiile, cel puțin jignitoare, cu care înțelegeți să vă încheiați interpelarea. Considerăm că este sub demnitatea unui deputat aparținând unui partid aflat la guvernare să califice drept "balast uman" o persoană pe care Guvernul a investit-o cu o funcție atât de importantă cum este cea de prefect.

Și dacă se poate, în viitor, am să rog Biroul permanent al Camerei Deputaților să nu mai accepte interpelări, care să lase posibilitatea jignirii unor autorități.

Cel de al doilea răspuns face referire la...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

...abuzuri comise de președintele Consiliului județean Călărași, domnul Mihai Arbagic.

Domnul Remus Opriș:

Cu privire la deplasarea în Franța în perioada 20 mai - 6 iunie 1997 a unui grup de 25 de persoane, președinți și vicepreședinți ai unor consilii județene, printre care și a domnului Mihai Arbagic, președinte al Consiliului județean Călărași, alături de secretarul județului Călărași, de primari și de alți funcționari din instituțiile județene Călărași, Giurgiu, Ialomița, Constanța, Ilfov, vă informăm că o echipă de inspectori aparținând Departamentului de administrație publică locală s-a deplasat în județul Călărași pentru a verifica legalitatea și oportunitatea acestei deplasări. Din raportul întocmit cu ocazia acelui control rezultă faptul că deplasarea domnilor Mihai Arbagic și Lascu Mihai, secretarul județului s-a realizat la invitația Consiliului general Charente Maritme din Franța, prin vicepreședintele acestuia, domnul Jean Harel, în cadrul Acordului de Cooperare, stabilit între cele două autorități locale. În invitațiile adresate nu se menționau condițiile financiare ale acestei deplasări. Prin hotărârile consiliului județean nr.17 și nr.22 din 30.04.1997 respectiv 12.05.1997 se aprobă cheltuielile ocazionate de această deplasare pentru domnii Arbagic și Lascu de la poziția din buget 723, capitolul "Alte acțiuni".

În ședința consiliului județean din 30.04.1997, discutându-se pct.9 al ordinii de zi, care viza adoptarea hotărârii privind deplasarea în Franța a președintelui consiliului și a secretarului județului, consilierii nu au fost clar informați cu privire la scopul acestei vizite, precum și la cuantumul cheltuielilor necesare, totuși hotărârea a fost adoptată și le aparține, la fel și responsabilitatea.

Având în vedere toate acestea, raportul conchide că, sub aspect formal, deplasarea domnilor Arbagic și Lascu a fost făcută cu respectarea prevederilor legale în materie.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Alecu, ați cerut un drept la o completare. Vă rog.

Domnul Aurelian Paul Alecu:

Domnule ministru Remus Opriș, am discutat cu dumneavoastră și acum îmi face, nu plăcere, dar sunt obligat să reiterez și eu câteva lucruri, pentru că am simțit că sunteți foarte deranjat că am îndrăznit eu, deputat al Puterii, să fac interpelare la adresa miniștrilor Puterii și, vrând-nevrând, fac trimitere cu ceva timp în urmă, când am spus că poate cele mai eficiente și cele mai serioase intervenții, ca interpelări și întrebări vor trebui să vină din partea celor de la Putere, care să întrebe miniștrii cum gospodăresc avutul public și cum își exercită autoritatea.

Aș începe, în primul rând, nu să vă mulțumesc pentru "dulcile ironii" pe care le-ați aruncat la aceste microfoane, că nu de aceea veniți aici, dar totuși aș încerca să vă aduc la cunoștință că nu o să puteți interzice să spun de aici ceea ce gândesc, pentru că este un drept constituțional al deputatului, care nu poate fi tras, nici într-un fel la răspundere sau oprit să spună ceva.

În primul rând sunt foarte nemulțumit că la o întrebare trimisă pe 20.05, care se referea la o situație de atunci, după aproape 5 luni de guvernare, primesc un răspuns după o lună și 10 zile și nu pot să nu-mi aduc aminte de modul foarte combativ în care-l criticați pe fostul ministru al sănătății când vă răspundea cu oarece întârzieri.

Întrebările mele au fost foarte clare și au vizat un singur lucru. În județul Călărași, prefectul nu face ceea ce ar trebui să facă un prefect al județului Călărași sub autoritatea unui ministru al Convenției. Poate că acum face. Dacă s-a îndreptat și datorită faptului că am îndrăznit eu să întreb, este bine, dar v-am întrebat dacă totuși deplasarea în Italia a avut loc pe banul comunității. Dumnealui a scris public că acolo a fost invitat cu titlul "personal" și atunci m-ar fi interesat dacă a luat salariu și dacă dumneavoastră permiteți așa ceva. V-am mai întrebat dacă v-a dat vreun raport de informare despre ceea ce a făcut acolo și lucruri concrete, nu afirmații și rămân eu cu întrebările și dumneavoastră poate cu înțelegerea faptului că aveți nevoie să fiți întrebați, pentru că zicem totuși, că nu suntem PDSR.

Cât despre treaba cu consiliul, faptul că v-ați referit numai dumneavoastră la aspectul pur formal al lucrurilor nu vă onorează și pe mine mă îngrijorează. Pentru că un consiliu județean care alocă - și știți foarte bine în ce condiții - 2 miliarde de lei, un oraș de talia Olteniței și 20 de miliarde de lei Călărași-ului și acel președinte de consiliu este lăsat să se plimbe - și nu se plimbă de azi, se plimbă de 6 ani în Franța - cu adevărate excursii organizate cu autocare și cu câte 20 de oameni iar dumneavoastră vă referiți numai la aspectul formal, rămân eu să vă tratez de acum încolo formal, domnule ministru delegat.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule ministru aveți dreptul la 2 minute pentru exercitarea dreptului la replică. Vă rog.

Domnul Remus Opriș:

Așa este domnule deputat Alecu Paul. Și din conținutul interpelărilor, dar mai ales din această remarcă finală mi-ați întărit convingerea că nu buna-credință, exercitarea controlului parlamentar, fondează intervențiile dumneavoastră, ci mai mult interese de ordin personal, subiective, care ascund, pe undeva, o serie de neîmpliniri județene.

Eu consider că, domnule deputat, orișice act trebuie să fie foarte bine întemeiat, pentru ca afirmația verbală sau în scris, să nu fie transformată ulterior în calomnie. Dacă considerați că prefectul nu face ceea ce trebuie să facă, este punctul dumneavoastră de vedere, însă eu pot să afirm următorul lucru, anume că inspecția care s-a făcut a avut exact în față o serie de articole, care, evident, au frapat și conducerea Departamentului de administrație publică locală și opinia publică. Noi am încercat să vedem în ce măsură ele au fost expresia unor fapte reale sau au fost, dimpotrivă, malițiozități pornite din interiorul organizației județene sau din afară. Cert este că nu am putut să dăm răspuns asupra surselor de calomniere. Este un lucru regretabil însă este și mai regretabil că un deputat poate să aibă o astfel de orientare și să arunce în această manieră cu cuvintele în spatele, evident, al imunității parlamentare. Cred eu, și ca deputat totodată, că nu în această manieră imunitatea parlamentară trebuie folosită.

În privința consiliului județean, Departamentul de administrație publică locală și nu Guvernul este autoritatea care să influențeze- nu o să o facă niciodată de altfel- o astfel de decizie. Ceea ce putem să facem este să verificăm respectarea legilor, însă autoritățile locale alese au autonomie. Milităm pentru autonomia locală și nu pentru instalarea unei dictaturi sau a cenzurării unei astfel de decizii, atât la nivelul consiliilor locale, cât și la nivelul consiliilor județene.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Înainte de a trece la Ministerul Justiției, domnul deputat Petre Naidin a interpelat Ministerul Agriculturii și Administrației. Domnul ministru nu este aici, este plecat în străinătate și a promis un răspuns în scris. Domnule deputat Petre Naidin, vă rog, dacă aveți ceva de spus de la tribună.

Domnul Petre Naidin:

Domnule președinte,

Domnul ministru mai are și secretari de stat. Deci, nu accept un răspuns scris, deși este clar că nu mai este timp pentru așa ceva, până în toamnă nu avem cum să ne mai întâlnim pentru această secțiune a activității noastre încât, practic, nu, nu pot primi răspunsul în scris.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Eu cred că domnul ministru Clinciu a înțeles chestiunea, deci putea să vină un secretar de stat de la Ministerul Agriculturii care să răspundă acestei interpelări.

Îi datorez domnului ministru Opriș o explicație.

Domnule ministru Opriș, vă datorez o explicație. Interpelările se înregistrează la unul dintre secretarii Camerei, după care sunt citite, eventual, în ședința respectivă când s-au înregistrat, după care ele se transmit Guvernului, nu există un drept de cenzură, nu este vorba de un drept de cenzură, sunt de acord cu dumneavoastră. Este vorba de grupuri parlamentare, este vorba de reprezentanții țării. Limbajul suburban, anumite expresii care sunt de altă natură nu-și găsesc loc și nu trebuie să-și găsească locul în aceste interpelări, însă noi nu putem să le cenzurăm. Vă rog, domnule ministru Opriș.

Domnul Remus Opriș:

Domnule președinte de ședință, nu acesta este fondul problemei. Îmi permit în calitate de secretar general al Guvernului, discutăm acum procedural, să remarc însă un lucru. Acela că uneori există interpelări sau întrebări care nu sunt adresate membrilor Executivului, membrilor Guvernului. Ori, știți bine că doar membrii Guvernului și-au angajat responsabilitatea față de Parlament prin votul pe care Parlamentul l-a dat odată cu numirea lor. Ori, a face întrebări sau interpelări dedicate unor secretari de stat sau, uneori, unor asimilați ai miniștrilor sau, alteori, chiar la nivelul unor directori de direcții, nu este procedural. Noi o să căutăm și până acum am încercat să înțelegem acest lucru, am trecut peste acest viciu de procedură și am rugat colegii miniștri să nu țină seama de acest lucru, ci să răspundă pe fond întrebărilor, însă am vrea, dacă se poate, ca acest lucru, procedural, repet, să poată să fie, evident pus în practică.

Pe de altă parte, este regretabil că se fac interpelări primului-ministru, care nu vizează o politică generală a Guvernului. Pentru o problemă focală, care face referire la activitatea unui minister sau a unui prefect, cred că, a dirija întrebarea sau interpelarea la nivelul ministrului de resort, este cel mai bun lucru și nu la nivelul primului-ministru. De altfel, se și prevede faptul că interpelările adresate primului-ministru trebuie să facă referire la aspecte generale de politică internă sau externă. Eu vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, aveți perfectă dreptate, este o chestiune care ține de cei care primesc aceste materiale și voi cere să se respecte acest punct de vedere, care este corect. Interpelările au o anumită structură cerută de Regulamentul nostru și de Constituție și interpelările trebuie să se adreseze primului-ministru, respectiv membrilor Guvernului și nu unor autorități asimilate. La revedere! (A salutat pe domnul Opriș care a plecat.)

Continuăm cu interpelările adresate Ministerului Justiției, domnul deputat Alexandru Peneș este în sală? Nu este. Domnul deputat Anghel Stanciu, vă rog.

Din partea Ministerului Justiției va răspunde domnul secretar de stat Dinu Ianculescu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Asist, ca de altfel majoritatea populației, la un război declarativ privind rolul și locul Ministerului Public în cadrul puterii judecătorești, personalizat mai mult sau mai puțin de dumneavoastră sau de domnul procuror general Cochinescu.

Ca simplu cetățean, dar și în calitate de deputat, mă întreb dacă această controversată problemă, dincolo de orgolii personale, nu are impact asupra noastră a tuturor.

Astfel, ne îngrijorează tendința dumneavoastră, respectiv a Executivului, de a subordona toate pârgiile în stat și a-l lăsa pe simplul cetățean la dispoziția de moment a unui sau a altui cetățean îndrituit momentan cu sarcini executive, fără a-l proteja, conform art.130 din Constituție, prin scutul independent oferit de Ministerul Public. Ne îngrijorează tendința unor prefecți, chiar manifestată public, de a-și impune autoritatea asupra parchetelor în actualul cadru legislativ nepermisiv, dar care, cu siguranță, se va materializa prin schimbările pe care le preconizați.

Dacă avem în vedere aceste tendințe, bătălia pentru a nu mai exista recursul în anulare, precum și propunerea legislativă de a legaliza perchezițiile secrete, vă întrebăm domnule ministru:

1. În contextul așa-zisei reforme în justiție, bazată în principal pe eliminarea recursului în anulare, legalizarea perchezițiilor secrete, ce loc ocupă garantarea drepturilor și libertăților cetățenilor?

2. Trecerea în fapt a Ministerului Public, a parchetelor în subordinea Ministerului Justiției, respectiv în subordinea Executivului și prin aceasta poate chiar în subordinea prefecților, a primarilor, a partidelor de la guvernare, este oare în măsură să-l protejeze pe cetățean, să-i garanteze prezumția de nevinovăție sau ne reîntoarcem la perioada anterioară, când se stabilea întâi vinovăția și apoi judecata?

Iată domnule ministru câteva neliniști ce ne încearcă și pe care răspunsul dumneavoastră, fără orgolii și patimă, dar responsabil, trebuie să le înlăture. Aceasta atât pentru noi, cât și pentru alegătorii noștri.

Cu alese sentimente, prof.univ.dr.ing.Anghel Stanciu, deputat P.R.M. de Iași.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul secretar de stat Dinu Ianculescu din Ministerul Justiției. Vă rog.

Domnul Dinu Ianculescu:

Domnule președinte,

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

O să vă rog să vorbiți în microfoane, să trageți microfoanele în așa fel încât să vorbiți în ele.

Domnul Dinu Ianculescu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați domni deputați,

Domnule deputat Anghel Stanciu,

În interpelarea formulată de dumneavoastră v-ați referit mai întâi la o propunere de eliminare a recursului în anulare din Codul de Procedură Civilă în temeiul unei propuneri care nu a fost formulată de Ministerul Justiției și care, până la acest moment, după cum știți a și fost înlăturată de către Camera dinaintea căreia această propunere a fost inițiată.

În ce privește perchezițiile secrete cum sunt denumite ele în curprinsul interpelării, din cele publicate în ziare, ar exista o propunere legislativă, din inițiativă parlamentară, care ar prevedea că în cazul anumitor infracțiuni perchezițiile să se desfășoare în condiții care ar deroga de la prevederile Codului de Procedură Penală.

Această propunere legislativă, dacă există, nu a fost transmisă Ministerului Justiției, astfel că nu ne putem pronunța asupra conținutului ei, nici măcar dacă există într-adevăr. Precizăm totuși că, în art.27 din Constituție se prevede că perchezițiile pot fi ordonate exclusiv de magistrat și pot fi efectuate numai în formele prevăzute de lege, iar perchezițiile în timpul nopții sunt interzise, în afară de cazul delictului flagrant.

Referitor la raporturile dintre ministrul justiției pe de o parte și Ministerul Public pe de altă parte, precizăm că, în prezent, Senatul României dezbate un proiect de lege inițiat de Guvern, la propunerea Ministerului Justiției, în care s-au propus ample modificări ale Legii nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească, menite să continue și să accelereze reforma justiției.

În parte aceste propuneri de modificare ale Legii 92/1992 rezultă din mai multe acțiuni de monitorizare pe care Consiliul Europei le-a exercitat în România din 1993 încoace. Unele din aceste modificări propuse vizează precizarea prin lege a modului în care ministrul justiției își exercită autoritatea asupra procurorilor, așa cum prevede art. 131 din Constituție.

Dacă apreciați că este cazul, aici, să dezvoltăm această teză, o teză care presupune mai mult timp, eu am să încerc s-o rezum, însă, întreagă această teză va fi pe rolul Camerei Deputaților după ce legea, poate, mâine va fi adoptată de către Senat.

După cum știți, la Senat, marea majoritate a semnelor de întrebare, pe care le conține interpelarea, au fost deja înlăturate și deduc că, imediat, Camera Deputaților, fie în sesiunea prelungită, fie în toamnă, în procedura de urgență, în care se dezbate această lege, va avea la rândul ei, ocazia să examineze, în bună parte, toate semnele de întrebare din conținutul interpelării.

Deci, aștept opinia dumneavoastră, vă rog, nu mă derobez de la discuție.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doriți să interveniți, domnule deputat Stanciu?

Domnul Anghel Stanciu:

Da.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, domnul deputat Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimate domnule ministru,

Stimați colegi,

Evident, că monitorizarea Consiliului Europei își are rolul ei. Dar, la fel de adevărat este, că și teama românului că se va întâmpla ceea ce s-a întâmplat, din orgolii, din patimă, și chiar din interese personale, în anii '40 - 50, s-ar putea întâmpla, lăsând la dispoziția unui singur minister, viața și chiar avutul unui cetățean, dispunând de el după cum, uneori, poate el poftește. Noi nu vrem să jignim pe nimeni, dar, cred că reforma trebuie să plece, în primul rând, de la necesitatea de a asigura prezumția de nevinovăție și protecția cetățeanului. Aceasta va fi o primă reformă, în mentalitatea tuturor cetățenilor și, poate apoi, și a celor care fac 4 ani de facultate, atât și nimic mai mult, și li se conferă o putere pe care, mă întreb, dacă este normal s-o cedăm. Pentru că magistrații evident, fac parte din puterea judecătorească, dar magistratul dispune de viața unui cetățean. Eu, ca inginer constructor, dispun de viața tuturor cetățenilor dintr-un bloc dacă fac o greșeală. În timpul seismului, omor toți oamenii aceia. Magistratul poate să trimită omul la închisoare. El reprezintă o putere, noi reprezentăm niște tehnocrați și, de aceea, gândirea mea este, cumva, mai pragmatică și spun că, nu pot lăsa unui absolvent cu 4 ani de facultate, fără să aibă control pe traseu, posibilitatea să greșească, pentru că atunci când greșește el, sufăr eu sau suferă altcineva. De aceea, mi se părea că, această separație sau independență, între Ministerul Public și Ministerul Justiției, ca atare, era în beneficiul cetățeanului. Mai era încă o voce care se putea opune. Or, dacă dau în mâna unui partid, cum este acum Partidul Național Liberal, vrând- nevrând, domnul Stoica nici nu este demisionat, deși spune că funcția de ministru trebuie să o ocupe un magistrat. Ca să fii magistrat nu trebuie să fii membru de partid. Dânsul este vicepreședinte al partidului. Deci, nu fac nici un caz de intenție, deci nu vreau să-l acuz, Doamne ferește, de nimic, dar merg cu ideea că, mâine poate să fie de la alt partid, nu are nici un fel de importanță, poate să îl cheme altfel decât domnul Stoica, dar, poate să nu aibă buna credință a domnului Stoica sau poate să fie alte interese și, atunci poate ordona, cum se spune în modificările care apar la Senat, poate ordona arestarea sau punerea pe rol, a unui caz sau a altuia.

De aceea, v-aș ruga, domnule ministru, să nu discutăm ceea ce au hotărât domnii senatori, în momentul acesta, pentru că, ceea ce hotăresc dânșii acum se poate schimba printr-o nouă majoritate, peste doi, patru sau cinci ani, ci cum vedeți dumneavoastră, ca om al justiției, ca om care cunoașteți din interior acest sistem, și cunoașteți modalitățile concrete, în România, de abordare, posibilitatea ca această reformă să fie, în primul rând, în interesul cetățeanului și, prin aceasta, în interesul justiției, pentru că, găsesc că ideea care s-a lansat și se lansează de către colegii dumneavoastră, "să piară lumea, dar să se facă dreptate", ea este un aforism, nicidecum nu are conotații directe cu realitatea.

De aceea, aștept de la dumneavoastră câteva precizări, în acest sens. Când va veni legea ne vom exprima punctul de vedere acolo. Dar până atunci, am senzația că această discuție continuă, și în presă și peste tot, între doi oameni, pentru că a fost puternic personalizată, ministrul justiției - procurorul general, tinde să ne facă pe noi, ca simpli cetățeni, să ne simțim la latitudinea unuia sau altuia. Poate ne spulberați aceste gânduri.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Anghel Stanciu,

Vă informez că, pentru comentarii puteați să interveniți pentru două minute. Ați depășit timpul cu foarte mult. Am să-l rog pe domnul secretar de stat Ianculescu să răspundă și, vă anunț că, aveți tot două minute.

Vă rog.

Domnul Dinu Ianculescu:

Domnule președinte,

Aș începe cu un aforism că "n-am prea mult timp la dispoziție, ca să pot fi scurt".

Este o problemă deosebit de spinoasă pe care cred că timpul acordat nu o poate rezolva decât prin câteva întrebări care ar trebui să fie puse, în eter, acestei dileme dintre cei doi lideri ai autorității judiciare, reprezentate de Parchet, unul, și ai autorității publice în domeniul justiției, celălalt.

Întrebarea ar fi: ce șef are procurorul general, în România?

Ar mai exista o altă întrebare, și anume: dacă judiciarul controlează Executivul, de sus până jos, adică de la Guvern și până la ultima primărie sau altă autoritate publică locală, atunci care anume segment din Executiv poate să tempereze această balanță, complet dezechilibrată, în relația cu acea parte a autorității judiciare, adică în relația cu Parchetul, care poate fi controlată, potrivit Constituției, pe cale ierarhică.

Și, încă o întrebare, ar fi: cum poate primi contur acel articol din Constituție care conferă ministrului justiției autoritate asupra membrilor Parchetului?

La aceste trei întrebări, în scurtul timp pe care îl am la dispoziție, aș răspunde așa: acolo unde nu există echilibru între puteri, nu există puteri; acolo unde nu există puteri fundamentale distincte în stat, nu există stat de drept. Un echilibru între puteri nu poate exista dacă Executivul este total controlat de către judiciar, după cum cu ușurință se poate observa din toate legile, iar Executivul nu poate avea absolut nici un fel de control, nici în acel segment al judiciarului, care este condus după principiul subordonării ierarhice.

Faptul că cineva este membru al Partidului Liberal astăzi, membru al P.D.S.R. peste 4 ani, nu schimbă cu nimic această dilemă, pe care statele de drept din Occidentul european și din America, le-au rezolvat foarte simplu, după cum știți. În 90% din cazuri, Ministerul Justiției conduce Ministerul Public. Nu ministrul justiției, ci chiar Ministerul Justiției. Noi am restrâns această modalitate de rezolvare, în drept, a chestiunii litigioase, punând numai pe ministrul justiției în fruntea Ministerului Public. Dar, un stat de drept, în Occident, are în fruntea procurorului general, pe ministrul justiției.

Vă rog să-mi spuneți o altă țară, în afară de Portugalia, din toată Europa, unde nu este așa?

Termin cu această întrebare. Mă scuzați că am depășit cele două minute.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi mulțumim domnului secretar de stat Dinu Ianculescu.

Continuăm cu interpelările adresate Ministerului Culturii, sunt două la număr, și anume: din partea domnului deputat Alexandru Ionescu și din partea domnului deputat Dumitru Bălăeț.

Domnule deputat Alexandru Ionescu, doriți să ascultați numai răspunsul?

Domnul Alexandru Ionescu:

Aș dori să știu cine a venit din partea Ministerului Culturii?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, din partea Ministerului Culturii a venit domnul secretar de stat Kelemen Hunor.

Domnul Alexandru Ionescu:

Dacă este nevoie, pot să iau și cuvântul, să adresez întrebarea.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu, întrebarea o știe. Dacă doriți, în mod special? Dacă nu, vă dă doar, răspunsul.

Vă rog, domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

Deci, domnul secretar de stat, Kelemen Hunor, răspuns la interpelarea domnului deputat Alexandru Ionescu, vă rog.

Domnul Kelemen Hunor:

Domnule președinte de ședință,

Domnule deputat,

Cu privire la interpelarea dumneavoastră din 24 iunie, vă comunicăm că ministrul culturii, domnul Ion Caramitru, i-a contactat pe doamna Monica Lovinescu și pe domnul Virgil Ierunca, ambii refuzând din nou funcțiile propuse, din păcate. Domnul ministru Ion Caramitru își exprimă rezerva față de posibilitatea ca domnul Paul Goma să îndeplinească obligațiile ce îi revin unui funcționar de stat.

De asemenea, precizăm că Ministerul Culturii nu poate face propuneri formale pentru posturile de atașat cultural, putând avea un rol consultativ doar la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe. În eventualitatea în care, însă, centrele culturale din străinătate ar fi cuprinse în coordonarea Ministerului Culturii, am putea avea mai multe opțiuni din partea oamenilor de cultură din țară și din diasporă. Pentru acest lucru avem datele și informațiile necesare.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Alexandru Ionescu.

Domnul Alexandru Ionescu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Vă mulțumesc foarte mult pentru oboseala de a fi deranjat și de a-mi fi răspuns. Cu toate acestea, vreau să vă rog să notați pentru domnul ministru Caramitru dar, rugămintea mea este și pentru dumneavoastră, personal, ca aceste contacte pe care domnul ministru ne-a spus că le-a avut cu doamna Monica Lovinescu și cu domnul Virgil Ierunca, nu și cu domnul Paul Goma, ar trebui reluate pentru că, repet încă o dată, pe scurt, acești oameni au o valoare extraordinară, atât din punct de vedere profesional, cât și din punct de vedere moral, și că este pentru noi necesar ca să le oferim recompensa pentru ceea ce au făcut pentru libertatea României. Iar dacă, să zicem, caracterul un pic dificil al domnului Goma, pe care eu îl înțeleg, pentru că în timp ce el stătea în beciurile securității, actualii directori și fel de fel de responsabili de reviste erau, în continuare, directori și responsabili de reviste și îi vede, din nou, sigur că da, aceasta este reacția unui om profund nedreptățit. Deci, s-ar putea găsi ... Eu cred că este necesar să se găsească posturi de directori de revistă, să nu mai stipendiem reviste care au înjurat secole de-a rândul adevărații români și, vă rog, domnule ministru, să transmiteți și domnului Caramitru și cum spuneam, și pentru dumneavoastră, să încercați să faceți pentru acești oameni care au, încă o dată, valoarea și moralitatea necesară, pentru a nu trăi în condițiile precare în care trăiesc.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, domnul ministru și-a notat această cerere.

Domnul deputat Dumitru Bălăeț, care de altminteri, cu interpelarea dânsului, încheie lista astăzi.

Vă rog.

Interpelarea este tot adresată Ministerului Culturii.

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Domnule secretar de stat,

Stimați colegi rămași încă în sală,

Interpelarea mea se adresează problemei Coloanei fără sfârșit a lui Constantin Brâncuși, de la Târgu Jiu, care se află în prezent demolată și care creează în opinia publică locală, și nu numai locală, o seamă de întrebări foarte dificile și asupra cărora cerem, neapărat, răspunsurile ministerului.

De ce se admite, în continuare, demolarea acestei capodopere a artelor plastice universale, aflată în spațiul românesc, când se știe că controlul acestor romburi așezate pe stâlpul original se putea face și în picioare. Dar, momentul acesta a fost deja depășit și aflăm cu stupoare că se dorește și înlocuirea stâlpului original al coloanei. În ce măsură este vorba despre o restaurare sau o înlocuire și de ce se preferă această înlocuire? Cine răspunde de această înlocuire totală a stâlpului original care, după câte am văzut într-o adresă, la Primăria orașului Târgu Jiu, căruia i s-a dat în donație de către cei ce au construit coloana, lucrarea și supravegherea ei. De ce se admite totuși, și cine răspunde de această înlocuire? Cât costă această inițiativă culturală care, numai a restaurare nu seamănă, și din ce fonduri se plătește ea?

În sfârșit, era vorba despre reluarea acestor întrebări care nedumeresc o mare parte a opiniei publice și care, la alte și alte întrebări care se pun, formează problematica actuală a Coloanei fără de sfârșit de la Târgiu Jiu.

Eu doresc un răspuns și, poate dacă este cazul, să avem și o discuție cu răspunsurile necesare.

Mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule secretar de stat Kelemen Hunor, vă rog.

Domnul Kelemen Hunor:

Cu privire la interpelarea dumneavoastră, în legătură cu situația actuală a Coloanei fără sfârșit de la Târgu Jiu, vă facem cunoscut următoarele:

Procesul de cercetare, consolidare, restaurare și punere în valoare a început în anul 1995. Aceasta implică faze succesive, de o strictă specialitate, în care au fost solicitați și implicați experți în domeniu, din țară și din străinătate. Opt institute naționale de cercetare și două internaționale, prin reprezentanții lor au ajuns cu toții la aceleași concluzii. Coloana fără sfârșit a fost dezasamblată cu toate avizele de specialitate ale Ministerului Culturii, Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice și Ministerului Cercetării și Tehnologiei, în vederea cercetării, expertizării și punerii în valoare. Există și aprobările și avizul administrației locale.

De ce am ajuns în această situație?

Trebuie să adaug că, singurele intervenții asupra monumentului, petrecute în anii '60 și 70 s-au rezumat la o cosmetizare a suprafețelor exterioare, prin refacerea protecției de alamă, neglijându-se aspectele de fond. Nici inițial, nici mai târziu, până în '92, nu au fost întreprinse măsuri pentru evacuarea apei din interiorul coloanei. Din această cauză, toate elementele coloanei au ajuns într-o stare foarte, foarte dezastruoasă. Comisia Națională a Monumentelor Istorice, la data de 20 mai a.c., a stabilit necesitatea înlocuirii stâlpului central al coloanei. Inlocuirea se va face cu mijloace specifice, la standarde internaționale. Costurile întregii operațiuni de restaurare a acestui monument de interes mondial vor putea fi cunoscute la finalizarea întregului proiect de restaurare, la sfârșitul lunii august a.c. Lucrările vor fi finanțate de fonduri bugetare și extrabugetare, de către fundațiile internaționale "Constantin Brâncuși" și "World monuments fond". De la Fundația "Constantin Brâncuși", pentru anul viitor, deocamdată, atât știm noi, vom primi o sumă destul de mare, aproape 2 milioane de dolari.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doriți să faceți o completare, domnule deputat Bălăeț?

Domnul Dumitru Bălăeț:

Da, cer o lămurire în completare.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, aveți cuvântul, domnule deputat Bălăeț.

Domnul Dumitru Bălăeț:

După câte știm, monumente similare din arta sau din șirul monumentelor internaționale nu au ajuns la o asemenea situație: înlocuire sau restaurare? Monumente de metal, turnul înclinat al Pisei, monumente care au fost, cum să spun, cu povara miilor de ani în spate, nicăieri nu s-a ajuns la această soluție, absolut radicală. Nu înțeleg de ce totul se face fără un "jurnal" zilnic al reconstituirii Coloanei, să se vadă de către opinia publică, într-adevăr, de ce soluția aceasta extremă. Și, mă rog, cu originalele, cu stâlpul acesta original, ce se va face?. Sunt întrebări foarte firești, e o problemă chiar de filozofia artei, dacă este așa: restaurare sau înlocuire? Aceasta e problema esențială și aceasta nedumerește foarte, foarte mult. Știu că se pornise numai pentru verificarea romburilor care învăluiau stâlpul. Și, acum, durata este enormă. Din 1995 până în 1997, dacă se va realiza, ceea ce este absolut dificil. Nedumerește totul. Vă rog foarte mult, dacă puteți să răspundeți la aceste întrebări?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul secretar de stat Kelemen Hunor, aveți 2 minute la dispoziție.

Domnul Kelemen Hunor:

Aveți dreptate domnule deputat. Timpul este foarte lung. Noi am primit în acest hal monumentul respectiv și am început să găsim soluțiile necesare. Ce se va întâmpla cu stâlpul? Există un proiect și, conform proiectului, stâlpul va fi păstrat în condițiile cele mai optime, într-un muzeu, nu se știe unde. Este absolut necesară schimbarea stâlpului central, aceasta fiind părerea specialiștilor, fiindcă nu este posibilă restaurarea. Coloana fără sfârșit a fost realizată în anii '37 - 38 și de atunci au trecut 60 de ani, în care nu s-a făcut nici o restaurare, nici o intervenție la stâlpul central. Nici apa nu a fost evacuată din interiorul stâlpului, așa cum am mai spus. Toate componentele metalice au fost supuse, cu toată protecția inițială din '36 - 38, au fost supuse unui proces continuu și ireversibil de corodare și îmbătrânire, de degradare. Specialiștii spun că nu se poate restaura, trebuie schimbat. Dacă nu schimbăm acum, peste 5 - 10 ani problema va fi și mai dificilă. Aceasta din cauza faptului că, aproape 60 de ani a fost neglijată Coloana. Bineînțeles, răspunderea este a Ministerului Culturii, a Comisiei Naționale pentru Monumente, a Ministerului Tehnologiei și Cercetării și a specialiștilor, pentru că noi am ascultat părerea specialiștilor și numai după analize foarte concrete și foarte profunde am luat această decizie.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Cu aceasta declar închisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, ultima ședință din actuala sesiune ordinară.

Începând de mâine intrăm în sesiunea extraordinară a Camerei Deputaților.

Ședința s-a încheiat la ora 20.00.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania thursday, 18 august 2022, 20:25
Telephone: +40213160300, +40214141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro