Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of June 30, 1997
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 30-06-1997 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of June 30, 1997

Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Costituțională, a Legii pentru modificarea unor prevederi din Decretul nr.214/1977 privind pensiile militare de stat.

Ședința a început la ora 16,30.

Lucrările au fost conduse de domnul Andrei Ioan Chiliman, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Miron Tudor Mitrea și Kónya Hamar Alexandru, secretari.

 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi, luni, 30 iunie 1997, a Camerei Deputaților, anunțându-vă că din totalul celor 343 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 267. Participă la alte acțiuni parlamentare un număr de 23 și 76 sunt absenți.

Cvorumul prevăzut de art.128 din Regulamentul Camerei este întrunit.

Ordinea de zi și programul de lucru au fost adoptate și aprobate de noi în ședința de vineri, 27 iunie.

În continuare, vă informez că vă puteți exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi. (Rumoare)

Am o rugăminte. Vă rog frumos să vă ocupați locurile. Domnule președinte Cristea, vă rog frumos să vă ocupați locurile. Vă rog și pe dumneavoastră să vă ocupați locurile în sală, ca să putem să continuăm ședința.

În conformitate cu prevederile art.17 alin.2 și 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea ..... (Voci din sală: Nu se aude! Nu se înțelege nimic! Microfoanele!)

N-am ce să le fac, eu vorbesc în ele, dar nu am ce să le fac. E puțin dereglată această stație.

Deci, în conformitate cu prevederile art.17 alin.2 și 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a depus la Secretariatul General al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către dumneavoastră a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, Legea pentru modificarea unor prevederi din Decretul nr.214/1977 privind pensiile militare de stat.

 
Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente:

Intrăm în ordinea de zi și vă prezint Informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

La Biroul permanent al Camerei Deputaților a fost înregistrat proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr.33/1997 .... (Rumoare)

Da, nu știu, este ceva în neregulă cu stația. În orice caz, când e prea tare, când e prea încet. Nu știu dacă e de aici sau se joacă cineva la volum. În orice caz, vom continua.

Deci, s-a înregistrat proiectul de Lege privind aprobara Ordonanței de urgență nr.33/1997 privind competența stabilirii de către autoritățile administrației locale a normativelor proprii pentru dotarea cu autoturisme și a consumului lunar de carburani, primit de la Guvern.

Au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

În conformitate cu prevederile art.102 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență. (Rumoare. Domnul deputat Ioan Gavra verifică microfoanele de la tribună.)

Domnule Gavra, acelea nu merg, pentru că dacă le las să meargă, fac microfonie cu cele de aici și huruie microfoanele. Le-am mai cerut o dată săptămâna aceasta, le cer încă o dată celor de la tehnic să se ocupe de această problemă, dar nu putem întrerupe ședința. (Rumoare. Voci din sală: Nu se înțelege nimic!)

Da, probabil că va trebui să găsim o modalitate să ne înțelegem, trecând peste aceste detalii.

În continuare, vă informez că la Biroul permanent al Camerei Deputaților au fot înregistrate următoarele propuneri legislative.

1. Propunere legislativă privind modificarea și completarea Ordonanței nr.32/1995 privind încadrarea în muncă a absolvenților instituțiilor de învățământ, inițiată de Grupul parlamentar al Partidului Unității Naționale a Românilor, pentru care acest grup a solicitat dezbaterea în procedură de urgență.

Rog liderul grupului să facă această cerere în fața plenului.

 

Domnul Ioan Gavra:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Noi am solicitat, Grupul parlamentar al PUNR, abordarea în regim de urgență a unei inițiative legislative care vine să completeze ordonanța emisă zilele trecute de către Guvernul României privind încadrarea absolvenților învățământului preuniversitar din România.

Nu voi repeta ceea ce s-a spus după ședința de Guvern de vineri, de către ministrul muncii și protecției sociale. Este vorba despre a se crea condiții efectiv umane pentru ca acești absolvenți să beneficieze de încadrarea în muncă și de o anumită valorificare sub aspect financiar a resurselor lor umane.

Această inițiativă o completează, sau completează acea ordonanță de urgență a Guvernului Ciorbea. De aceea am cerut tratament de urgență, pentru că este bine ca până la finalizarea acestui an de învățământ, inclusiv concursurile de admitere, să știe părinții și mai ales absolvenții spre ce se îndreaptă în economie de piață.

De aceea, rugămintea noastră este să aprobați acest regim de urgență, deci procedura de urgență în sine, pentru că ea vine în sprijinul absolvenților învățământului românesc din acest an.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, la cererea Grupului parlamentar al PUNR, vă supun spre aprobare cererea de procedură de urgență pentru această inițiativă legislativă.

Voturi pentru? Vă rog să numărați. 51 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. 88, cu mine - 89.

Abțineri? Vă rog să numărați. 11.

Voci din sală:

Nu este cvorum!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sunteți, vă rog, amabili. 89 și cu 11 fac 100, și cu 51, fac 151. Cvorumul nostru de lucru astăzi este de 172 minus 23. Asta înseamnă 149. Deci, cvorumul de lucru este de 149.

Domnul Kónya spune că n-a numărat voturile împotrivă ale câtorva persoane ... voturile pentru de aici. Câte au fost voturi pentru din partea aceasta, de pe bancă?

 
 

Domnul Kónya Hamar Alexandru:

6 voturi.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Bun. Deci, oricum, s-a respins procedura de urgență, din cauză că nu s-a întrunit numărul necesar.

A doua propunere pentru care s-a cerut procedură de urgență este propunerea legislativă privind unele măsuri pentru valorificarea producției agricole de grâu și orz din anul 1997, inițiată de un număr de 8 deputați ai Partidului Democrației Sociale din România, pentru care Grupul PDSR solicită dezbaterea în procedură de urgență.

Vă rog, din partea grupului, să vă faceți această susținere, ca să pot s-o supun la vot. (Rumoare)

Îmi cer încă o dată scuze. Microfoanele funcționează astăzi foarte, foarte, foarte prost.

Ați înțeles ce am spus acum? Bun.

În cazul în care nu înțelegeți anumite lucruri, din cauza sistemului acesta de microfoane și de difuzoare, o să vă rog să-mi atrageți atenția, pentru că aș dori ca să nu apară neclarități în momentul în care vă supun ceva la vot.

Vă rog. Domnul deputat Mitrea.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Se așteaptă în acest an o producție bună în ceea ce privește grâul și orzul. Ținând seama de acest lucru, am propus în inițiativa legislativă anumite măsuri pentru a ușura producătorilor vânzarea acestei producții.

Ținând seama de faptul că sesiunea se termină, amânarea discutării acestei propuneri legislative în sesiunea din toamnă nu și-ar avea efect, bineânțeles. De aceea, am propus o discutarea în regim de urgență, și vă rog să ne sprijiniți în această direcție.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, la cererea Grupului PDSR, vă supun spre aprobare procedura de urgență pentru această inițiativă legislativă.

Voturi pentru? Vă rog să numărați. 59 pentru. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. 96.

Abțineri? Vă rog să numărați. 6 abțineri.

A fost respinsă procedura de urgență.

Vă informez că pentru prima inițiativă legislativă, cea privind încadrarea în muncă a absolvenților instituțiilor de învățământ, inițiată de Grupul parlamentar PUNR, comisiile sesizate sunt: în fond - Comisia pentru muncă și protecție socială; și pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru învățămînt, știință, tineret și sport și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Pentru cea de a doua inițiativă legislativă, privind valorificarea producției agricole de grâu și orz din anul 1997, au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Continuăm. Înainte de a trece la dezbaterea inițiativelor legislative și a rapoartelor comisiilor de mediere înscrise pe ordinea de zi, domnul deputat Ioan Gavra dorește să facă o declarație. Vă rog.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Evaluările pe care le-au realizat specialiștii și producătorii agricoli avansează ideea că în acest an vom avea o recoltă bună la orz și la grâu. Dând Cezarului ce este al Cezarului, suntem obligați să recunoaștem că fundamentul tehnologic al acestei recolte aparține Guvernului Văcăroiu. Mai exact ....(Râsete, comentarii în partea dreaptă a sălii. Aplauze în partea dreaptă a sălii)

Deci, domnule președinte, prin dumneavoastră le mulțumesc colegilor că știu să aplaude. Măcar atât. În rest, nu prea înțeleg. (Rumoare)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să păstrați liniștea!

 
 

Domnul Ioan Gavra:

De ce nu așteptați și urmarea? Mai exact, fostului ministru al agriculturii, domnului deputat Valeriu Tabără. (Rumoare, râsete în partea dreaptă a sălii) Prin urmare, parafrazând sloganul actualei Puteri, legat de moștenirile dezastruoase, iată că aveți și moșteniri avantajoase.

Acum, problema fundamentală a țăranului român, vorba domnului deputat Lupu, a producătorului agricol în general, este valorificarea corespunzătoare a acestei recolte. Este exact ceea ce propunea și inițiativa legislativă a PDSR-ului.

Din păcate, însă, se proliferează la orizont o acută și periculoasă criză a grâului în România. Firește, Dumnezeu a dat, dar a mai și luat din recolta acestui an, sancționând, pe bună dreptate, păcatele actualei Puteri cu inundații și calamități naturale. (Rumoare)

De rămas, a mai rămas încă suficient. Mai în glumă, mai în serios, reluând una dintre metaforele rostite de domnul deputat Lupu, nu putem să nu-i adresăm o urare pe măsură: "Ridică-te Vasile și înfruntă moldovinește tagma tâlharilor de angrosiști, care fură până și sudoarea lui Ion, Gheorghe și Petre, adică a țăranului român. Adună în chimirul tău vestit durerile acestui țăran și alungă duhurile rele care se abat asupra agriculturii românești și asupra pâinii noastre cea de toate zilele. Ridică-te, frate Vasile, și fereche stâna pe care o păzești, ca nici un bob de grâu din recolta acestui an să nu se piardă din pătulele încăpătoare ale chimirului tău antologic".

Așteptăm, așadar, o criză sigură a grâului românesc în acest an. În loc să preîntâmpine o asemenea criză, Guvernul Ciorbea are, din păcate, alte priorități manageriale:

1. Restructurarea Agenției Naționale a Produselor Agricole, care tocmai acum se realizează, că producătorii trebuie să-și depoziteze recolta de grâu și de orz a acestui an.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat, asta este o declarație ...

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte,

Domnilor colegi, ....

(Este întrerupt microfonul.)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Gavra, mă scuzați că vă întrerup, dar ce faceți dumneavoastră este o declarație politică și pentru aceste intervenții există ziua de marți, de obicei. Eu am înțeles că nu aveți cum s-o mai prezentați marți și încercați s-o prezentați astăzi, dar cred că întindeți foarte tare de Regulament, pe care dumneavoastră, de obicei, sunteți unul dintre cei mai vajnici în a-l apăra. Ca atare, vă rog foarte mult să revenim la subiectul zilei.

Nu este o declarație legată de chestiuni procedurale, nici de altă natură. Așa că vă rog foarte mult. Vă mai las să terminați o frază.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte, înainte de fraze, deci, Regulamentul Camerei Deputaților este altfel decât l-ați înțeles dumneavoastră.

Deci, marți nu sunt declarații de ordin politic la Camera Deputaților. Așa ceva este la Senatul României. Sunt declarații personale, în numele grupurilor parlamentare.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog foarte mult ...

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Deci, să ne înțelegem.

Doi. Pentru declarații politice, oricând, în timpul lucrărilor, în derulajul lor, oricare dintre deputați sau dintre reprezentanții grupurilor parlamentare poate să ceară cuvântul. Este o declarație politică, pentru că se referă la Puterea actuală. Or, declarația politică a Opoziției nu poate să aibă alte obiecții decât Puterea actuală.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Terminați fraza pe care ați început-o, ca să trecem la lucrări.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Închei. De aceea, deci, cerem Guvernului Ciorbea să-și asume răspunderea reală față de achiziționarea și valorificarea recoltei de grâu din acest an.

De asemenea, având în vedere tendința artificială de a scădea prețul de achiziție la producător, solicităm Guvernului Ciorbea să aplice coeficienți de corecție sau de intervenție adecvați din partea statului, astfel încât kilogramul de grâu achiziționat să nu fie mai puțin de 1.200 la producător, iar la orz - 1.000 de lei. Altfel, criza alimentră din România va înregistra cote alarmante în toamna acestui an.

Să sperăm că ea nu va fi simultană cu căderea Guvernului actual. Vă mulțumesc.

(Rumoare; vociferări în partea dreaptă a sălii)

 
Adoptarea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar, nr.18/1991.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vom lua în dezbatere în continuare inițiativele aflate pe ordinea de zi și vom continua cu propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr.18/1991. Rămăsesem vineri, la prânz, la numărul curent 97 din raportul comisiei sesizate în fond.

Deci, la numărul curent 97, dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Vi-l supun spre aprobare.

Voturi pentru? 108 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați, dacă sunt. 15.

Abțineri? Vă rog să numărați. 39.

Vă mulțumesc.

A fost adoptat cu majoritatea cerută de Regulament.

Numărul curent 98. Intervenții?

Vă rog. Domnul deputat Baciu.

 

Domnul Mihai Baciu:

Domnule președinte,

Onorați colegi,

La acest articol, 98, se vorbește mult de constituirile dreptului de proprietate, actele de constituire și așa mai departe. Nu am de spus mare lucru în legătură cu acest articol, ci cuvântul acesta "constituire" mă determină să spun câteva cuvinte în fața dumneavoastră.

În actualul proiect de lege de modificare a Legii nr.18, se vorbește mereu de reconstituiri. Vinerea trecută, înainte de încheierea lucrări acestei Camere, am încercat să iau cuvântul, să fac câteva observații pe marginea acestui concept de constituire. Am renunțat atunci, că era târziu și am înțeles că trebuie să plecăm acasă. Dați-mi voie să vă răpesc două-trei minute în legătură cu această chestiune astăzi.

Știm cu toții, stimați colegi, și când spun asta nu mă refer numai la noi, parlamentarii, ci la toți cetățenii acestei țări, că Legea fondului funciar, adică Legea pământului, nu este o lege oarecare. Eu aș îndrăzni să spun că ea nu se compară cu nici o altă lege, măcar prin două aspecte: prin importanța domeniului pe care-l reglementează și care este acest pământ pe care viețuim cu toții și care ne hrănește pe toți, ba chiar ne și suportă pe toți. Și, în al doilea rând, prin interesele pe care le antrenează și implicit prin pasiunile, inclusiv politice, pe care le stârnește.

Pasiunile pe care le-a stârnit aici, în Parlament, această lege, discuțiile aprinse, ciocnirile de interese, amendamentele numeroase și celelalte componente ale spectacolului nostru din această sală, sunt, de fapt, un ecou și o reflectare în mic a marii realități care este situația funciară actuală a României.

Chiar și discuțiile îndelungate care au avut loc în cadrul coaliției majoritate pe această temă, și nu mai este un secret pentru nimeni că aceste discuții nu au fost întotdeauna armonioase, au fost un reflex și un ecou al diverselor curente de opinie care agită marele electorat în problema pământului. Ba, chiar unele ziare au scris, iar unii dintre colegii noștri din această sală au sperat, că însăși alianța noastră, cea aflată la guvernare, se va sparge din această cauză. Îmi face plăcere să dezamăgesc și pe unii și pe alții și să le spun că niciodată nu a existat acest pericol. Iar dacă unii critică actuala guvernare, înscenând fel de fel de argumente și neîmpliniri, eu nu am să le răspund decât invitându-i să parafrazeze pentru actuala guvernare celebra definiție a democrației dată de un politolog mai șugubăț: "Democrația este cel mai prost sistem politic, cu excepția tuturor celorlalți".

Și acum, vreau să revin la obiect. Noi, Partidul Democrat, am sprijinit, după cum ați văzut, am votat, cu unele observații, și vom vota până la capăt acest proiect de lege. Vom susține ferm și în fazele ulterioare principiile enunțate în declarația domnului Vilău, cea pe care a formulat-o el acum două zile.

Toate aceste principii, suficient de generale, dar care se referă doar la pământ, sunt, de fapt, consecințele unor principii și mai generale, în jurul cărora s-au unit partidele din coaliția guvernamentală: principiilor caracterului sfânt al proprietății, principiilor reparației istorice, principiilor restitutium în integrum sau o justă despăgubire, precum și unele din exigențele structurilor europene și altele, și, în sfârșit, marele principiu al dreptății, în general.

Repet: cu aceste principii am fost și suntem întru totul de acord și noi, cei din Partidul Democrat. Sunt principii nobile, generoase, fără de care nu poate funcționa o societate democratică, cum îndrăznesc eu să afirm că este societatea românească actuală. Dar noi mai adăugăm un principiu ....

O voce din sală:

Lăsați declarațiile!

 
 

Domnul Mihai Baciu:

Nu-i declarație. Am apucătura civilizată să ascult cu atenție pe toată lumea. Și vă cer doar două minute să mă ascultați și pe mine.

Mai adăugăm un principiu, fără de care celelalte, amintite mai sus, rămân doar la nivelul rațiunii pure al moralei și politologiei pure. Sau, dacă doriți, rămân simple deziderate. Este vorba de principiul aplicării celorlalte principii la condițiile sociale existente, la realitatea socială de azi a României, care modelează orice principiu. Sau, dacă ea, această realitate nu este luată în seamă, principiul însuși poate deveni vorbă goală. Astfel încât eu cred că nici un principiu, oricât de nobil ar fi și de generos, nu poate fi aplicat ca o matriță, sau ca un pat al lui Procust. Eu cred că patul trebuie construit după om, și nu tăiat sau întins omul după lungimea invariabilă a patului.

De aceea, Partidul Democrat a insistat ca amendarea Legii nr.18 să se facă în două etape, și acesta este răspunsul pentru cei care s-au mirat că o lege poate să fie corectată în două etape.

Aș adăuga că atunci când realitatea este mai puternică decât omul, iar realitatea socială este mai puternică decât orice om, o lege care s-o reglementeze satisfăcător se poate elabora în oricâte etape este nevoie. (Rumoare)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă rog, domnule Baciu.

 
 

Domnul Mihai Baciu:

Și aici revin la miezul problemei și cu asta termin. Proiectul de lege pe care-l votăm s-a referit mereu la reconstituiri de proprietate, adică doar la cei care au avut pământ. Referiri în Legea nr.18 la cei care n-au avut pământ, deci la constituiri, devin, în lumina noii legi, lipsite de substanță. Unii deputați ai Opoziției au cerut, sub formă de amendament și prevederi privind constituirile de proprietate, care să fie acceptate în actuala Lege de amendare a Legii nr.18.

Eu am fost de acord cu inițiatorii că este bine să vorbim deocamdată doar de reconstituiri, din două motive:

1. Nu avem încă, așa cum spun matematicienii, o definiție clară a mulțimii celor care ar avea dreptul să facă cerere de constituire.

2. Știu, însă, că mulțimea acestora este destul de mare, iar cererile lor ar fi înecat, pur și simplu, primăriile și comisiile de fond funciar, cu o cantitate de hârtie care ar fi amânat foarte mult împlinirea primei etape a amendării Legii nr.18.

Partidul Democrat este un partid social democrat, cu un ochi se uită la economia de piață, la competență, concurență, individualitate, iar cu celălalt la categoriile defavorizate, la protecția socială a celor mulți și necăjiți.

De aceea, în procolul încheiat cu partenerii noștri de majoritate parlamentară și guvernare am adăugat un punct special care prevede că la reconstituirea efectivă a proprietăților funciare se vor avea în vedere familiile tinere și specialiștii din mediul rural.

Accentuez asupra faptului că nu vom ceda sub nici o formă când va fi vorba de aplicarea acestei prevederi, nici o presiune nu ne va face să abdicăm de la linia noastră social-democrată, conținută în această prevedere.

În consecință, vom da o definiție cât mai largă sintagmei "familiile tinere și specialiștii din mediul rural", încât să fie cuprinși toți cei care au domiciliul stabil la țară, de la țăranii fără pământ la agronomi, veterinari, zootehniști, până la educatori, învățători, profesori și alții și care nu au nici o palmă de pământ. Și dacă se va găsi pământ să se reconstituie proprietățile până la 50 de ha, atunci, în mod obligatoriu, trebuie să se găsească și un hectar, de exemplu, pentru cei care nu au deloc.

În caz de necesitate, trebuie reduse proporțional reconstituirile; dacă s-a putut face acest lucru, atunci când s-au reconstituit proprietățile, până la limita maximă de 10 ha, cu atât mai ușor se va putea face acum când vorbim de 50 de ha.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mihai Baciu:

Nu, încă nu-mi mulțumiți. (Râsete.)

Marțea trecută, domnul Vasile Lupu a recitat foarte frumos două strofe dintr-o cunoscută poezie care-i îndemna pe Gheorghe și Ion să se ridice împotriva nedreptății. Numai că domnul Vasile Lupu se gândea doar la Ion și Gheorghe care au avut pământ. Dar dacă le dăm pământ numai lui Ion și Gheorghe care au avut, iar lui Ion și Gheorghe care n-au avut, nu le dăm deloc, atunci s-ar putea ca domnul Lupu să regrete că citește poezie socială în Parlament, pentru că s-ar putea că Ion și Gheorghe, cei fără pământ, să ia poezia în serios sau să creadă că e un manifest electoral și chiar să se ridice. Și, sunt foarte mulți aceștia. Cu aceasta am încheiat.... (Aplauze din partea Opoziției) ... și vă îndemn că dacă dăm pământ bisericii, și facem foarte bine, să ne gândim și la învățătura creștinească care ne spune că până la urmă toți suntem fiii lui Dumnezeu și toți avem dreptul la o bucățică de pământ sub soare. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

La nr.crt.98 aveți vreo intervenție? Nu.

Dacă sunt intervenții. Domnule deputat Lupu, vă rog.O să vă rog să vă aranjați într-un fel microfoanele, pentru că se aud foarte prost. Rog să păstrați liniștea în sală, ca să se audă totuși ce se vorbește de la tribună și de la mocrofoane, pentru că instalația de sonorizare are astăzi o defecțiune. Este prost reglată.

Vă rog.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Să încercăm să depășim aceste două manifestări ciudat din care nu am înțeles mare lucru, și să intrăm în dezbaterea textului legii. La pct.98, art.III s-au strecurat două erori de dactilografiere. Nu le-am sesizat până acum. Deci la lit. a) este vorba de actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor fizice care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri. Cu alte cuvinte, dacă nu ai avut pământ, nu aveai cum beneficia de reconstituire și sunt cu miile, cu zeci de mii asemenea cazuri în țară.

A doua situație: dacă nu făceai parte din categoria persoanelor îndrituite de lege a beneficia de constituiri de proprietate, cum ai primit pământul? Iarăși foarte scurt, dau exemplul Iașiului, unde aplicarea Legii fondului funciar nr.18/1991 a început cu 350 de constituiri de proprietate în favoarea unor persoane care nu aveau drepturi la constituire, potrivit legii, din domeniul public sau din terenurile societăților cu capital de stat. La această categorie se referă art.a) și, ca atare, vă rog să rețineți această corectură.

De asemenea, la lit.c) este la fel vorba de ...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Lupu, lit.b) nu mai apare în textul comisiei... Deci lit.b) este o scăpare, probabil că imediat după a) aici, unde începe cu "Actele de constituire a dreptului de proprietate...".

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da, într-adevăr, lipsește lit.b). Deci, "Actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole aflate în domeniul public sau privat al statului, ori în domeniul public al comunelor, orașelor sau municipiilor".

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Este o scăpare de dactilografiere. Mai departe, vă rog.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Lit.b). Și, în continuare, la lit.c) :"Actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate în intravilanul localităților, pe terenurile revendicate de foștii proprietari, cu excepția celor atribuite conform art.23 din lege".

Vă amintesc că, potrivit reglementării în vigoare, de constituiri de proprietate în intravilan puteau beneficia doar cei cărora li s-au atribuit terenuri în vederea construirii de locuințe. Or, de multe ori, primarii, acolo unde au vizat un teren pentru cumătrul, finul, cuscrul etc. cu interpretare, de la sine, a legii și cu o bună colaborare cu funcționarii corupți din prefectură, au făcut constituiri de proprietate cum au considerat. Sau ca să fie mai impresionant, au formulat aceste abuzuri ca reconstituiri, potrivit legislației în vigoare; terenurile din intravilan, pe care nu s-au ridicat construcții în baza normelor legale existente în vigoare, reveneau de drept foștilor proprietari, de drept, chiar fără a fi cerute și practica instanțelor de judecată este în acest sens. Poate și din cauza microfoanelor, din discursul domnului profesor Mihai Baciu, cu ocazia dezbaterilor acestui text sau cu ocazia dezbaterii legii, nu mi-a rămas clar: este vorba de constituiri sau reconstituiri ilegale. Așa cum am votat textul precedent, tot ceea ce s-a făcut legal, rămâne legal și pe veci reglementat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai sunt alte intervenții la acest nr. crt.? Nu sunt. Vă voi supune, în acest caz, spre aprobare, la nr.crt.98, acest art.III cu amendamentele propuse de inițiator, și anume, la pct. a) introducerea sintagmei: "Actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate în favoarea persoanelor fizice care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri".

2. La al doilea amendaemnt, să se introducă lit.b) care a scăpat la dactilografie și la lit.c) textul să sune: "Actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate în intravilanul..."

Vă supun spre aprobare acest nr.crt. cu amendamentele respective.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați.

 
 

Domnul Sever Meșca: (din sală)

Am avut cvorumul și adineauri, pierdem timpul. Vă rog frumos.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați. 47 de abțineri.

S-a adoptat și acest articol.

La nr.crt.99, dacă sunt intervenții?

Vă rog, domnule deputat Emil Popescu.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu nu fac acum un amendament nou, nu fac decât să constat că au dispărut 4 cuvinte din finalul punctului 2, care au fost discutate și comisia poaate să confirme, "Nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, procuror și de alte persoane care jusitifcă un interes legitim, iar soluționarea cererilor este de competența instanțelor judecătorești de drept comun," și urmau cuvintele care au scăpat nu știu cum, "care au plenitudine de jurisdicție".

Prin urmare, vă rog respectuos, să rețineți că textul, ca să fie într-adevăr operant și ca să fie așa cum l-am discutat în comisiile comune, trebuie să aibă adăugate aceste cuvinte: "care au plenitudine de jurisdicție".

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai sunt alte intervenții la nr.crt.99? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare ...

Da, Vă rog. Da, este o corelare cu textul anterior, care apare și la nr.crt.3, din partea comisiei, în loc de "constatate nule potrivit art.1011", este "potrivit art.III alin.1". Este o eroare de dactilografiere.

Vă supun spre aprobare nr. crt....

Da, domnul deputat Gaspar.

Vă rog.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Mie mi se pare total inutiă sintagma pe care domnul președinte Emil Popescu o aduce acestui text "...care au plenitudine de jurisdicție...", din moment ce textul este foarte imperativ. Se spune clar, "iar soluționarea cererilor este de competența instanțelor judecătorești de drept comun". Deci ce plenitudine să mai aibă?

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, din partea ministerului, domnul director Scrieciu.

 
 

Domnul Florin Scrieciu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sunt de acord cu amendamentul propus de domnul deputat Emil Popescu.

Aș vrea să vă spun, însă, câteva cuvinte, am discutat cu câțiva dintre deputați și m-au întrebat înainte ce se întâmplă cu aceste nulități, care este consecința acestor nulități.

Pentru că suntem aici, la textul alin.2, cine le poate invoca, aș dori să vă spun câteva chestiuni legate de instituția nulităților.

Trebuie să rețineți că sunt destui juriști în sală, care cunosc nulitatea unui act juridic, se definește ca o sancțiune civilă, constând în desființarea actului care a fost întocmit cu încălcarea legii. Or, au fost foarte multe situații când, Legea fondului funciar, la care textul face trimitere, a fost încălcată. Nu este vorba de o retroactivitate a legii, este vorba de principiul retroactivității nulității, deci constatării nulității.

Nulitatea poate fi invocată, deci și cerută de persoanele pe care le-am prevăzut aici, adică de către primar, prefect și procuror și orice persoană care un interes legitim în cauză.

Care sunt efectele nulității?

Judecata, așa cum a spus domnul Emil Popescu este în plenitudine a instanței de judecată, cu toate treptele privind căile de atac, respectiv apelul și recursul, și consecința primă este aceea că actul care a fost încheiat cu încălcarea legii, cum ar fi, de exemplu, titlul de proprietate, el se constată a fi nul de instanță, când hotărârea a rămas definitivă sau irevocabilă, după caz, actul acesta, toate efectele produse cu privire la acest act, încetează. Prestațiile care s-au efectuat în legătură cu acest act, de asemenea, urmează să se restituie.

Ce se întâmlă cu situațiile în care în baza actului titlului de proprietate au avut loc înstrăinări, vânzări, cumpărări. În această situație, vânzătorul care garantează, potrivit dispozițiilor Codului civil, pe cumpărător de evicțiune totală, este obligat, în baza acestui principiu care este prevăzut în Codul civil și care este înscris sau care trebuie să fie înscris în act, să-i restituie prețul cumpărătorului.

Ca atare, toate consecințele care au decurs din încheierea unor acte nule revin la situația anterioară.

Vă mulțumesc și încă o dată precizez că sunt de acord cu amendamentul propus de domnul Emil Popescu.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Alte intervenții? Nu sunt.

La nr.crt. 99 la alin.2 s-a făcut un amendament de către domnul deputat Emil Popescu, introducerea acestei sintagme la sfârșit, "...care au plenitudine de jurisdicție".

Eu vă supun spre aprobare acest amendament.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. 34 de voturi împotrivă.

Abțineri? 12 abțineri.

S-a adoptat introducerea acestui amendament.

Vă supun spre aprobare alin.2, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați.15 voturi împotrivă.

Abțineri? 26 abțineri.

A fost adoptat alin.2.

La alin.3 există doar o modificare de dactilografie, introducerea, în loc de art.1011, art.III alin.1.

Vă supun spre aprobare alin.3 cu această modificare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. 5 voturi împotrivă.

Abțineri? 37 de abțineri.

A fost adoptat și acest alineat.

Vă supun spre aprobare propunerea comisiei de la nr. crt.99, în ansamblul ei, cu amendamentele respective.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 42 de abțineri.

A fost adoptat

Nr. crt.100 din raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Vă rog să numărați. 16 abțineri.

A fost adoptat.

Nr.crt.101. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Voturi pentru? Vă rog să numărați. 21 abțineri.

A fost adoptat.

Nr.102. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Vă rog numărați. 26 abțineri.

A fost adoptat.

Nr.crt.103. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Vă rog să numărați. 31 de abțineri.

A fost adoptat și acest nr.crt.

Nr.crt.104. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați. 35 de abțineri.

A fost aprobat.

Nr.crt.105. Intervenții?

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La nr.crt.105, în continuarea art.IV dorim introducerea unui nou art. numerotat V, care va avea următorul conținut: "Prin lege specială, după adoptarea legii de modificarea și completarea Legii fondului funciar nr.18/1991 și respectiv a stabilirii balanței fondului funciar, se va reglementa atribuirea în folosință sau, după caz, în proprietate, de terenuri agricole, din domeniul privat al statului, familiilor tinere și specialiștilor din mediul rural".

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Deci, dumneavoastră doriți ca după acest articol să se introducă un articol nou, V, aveți amendamentul.

Înainte să trecem la acest articol nou, pe care îl vom dezbate când îi vine rândul, suntem la art.IV.

La art.IV dacă sunt intervenții?

Domnule deputat Lupu, vă rog.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Aici trebuia dactilografiat corespunzător pentru a distinge între alineatele 1 și 2. Alin.2 începe de la: "Prevederile alin.1 nu sunt aplicabile..."

De aceea, vă rog să supuneți votului mai întâi alin.1, pentru ca alin.2 comportă niște discuții, la care voi interveni imediat. Așadar, vă rog să supuneți votului alin.1.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, deci dumneavoastră doriți niște amendamente la alin.2.

Intervenții la alin. 1, dacă mai sunt. Nu sunt.

Vi-l supun spre aprobare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Vă rog să numărați. 29 de abțineri.

A fost adoptat primul alineat.

Alin.2, domnule deputat Lupu, vă rog.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am votat deja alin.1, pentru că multe cereri de reconstituire a proprietății au dispărut. Țăranul, în proporție de 99% din cazuri, nu a cerut dovada înregistrăii, dar această situație s-a petrecut intenționat și cu mare patimă de multe ori în cazul moștenitorilor. Fratele și-a rugat sora sau celălalt frate să-i depună cererea de reconstituire o dată cu a lui. Era interesul direct ca unul să fie decăzut din termen și n-a depus-o. Uneori, cum o comună este un spațiu mai mic și mulți sunt, multe persoane, mulți locuitori, sunt rude între ei, presiunile și influențele asupra funcționarilor din primărie au fost foarte puternice. După ce s-a făcut publicitatea asupra acestui text, al nostru, am primit vreo câteva sute de scrisori, exact pe această situație, foști moștenitori considerați decăzuți din drepturi, pentru că nu s-au adresat la timp în formularea autorităților sau pentru că li s-a pierdut cererea.

De aceea, cred că această prevedere nu este justificată și nu merită să stabilim o discriminare față de moștenitori. Este justificată partea finală a alineatului.

De aceea, eu propun ca alineatul 2 să aibă următorul conținut: "Prevederile alin.1 nu sunt aplicabile persoanelor care, potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991, nu aveau vocație să solicite și, respectiv, să li se reconstituie dreptul de proprietate".

Deci este vorba de acei cetățeni exceptați printr-o dispoziție, de asemenea, discriminatorie a actualei reglementări a Legii fondului funciar de la dreptul de a beneficia de reconstituirea proprietății.

Sigur, un coleg mi-a pus întrebarea: ce se va întâmpla, ce consecințe juridice va avea, dacă terenul a fost deja împărțit între frați, sau un frate a dobândit titlu deplin? Nu-i nici o nenorocire. Comisia locală va reține dreptul de a cere, îi va da o dovadă pentru instanță, unde va cere includerea numelui celui păgubit pe titlul de proprietate și apoi, dacă între frați, moștenitori nu se înțeleg, n-au decât să se judece, dar nu este drept de a excepta această categorie de persoane de la dreptul de a cere, pe care l-am acordat altora într-o situație asemănătoare, sau mai puțin fizică decât a lor.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia?

Domnul deputat Elek Barna. Vă rog...

 
 

Domnul Elek Barna:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia este de acord cu propunerea inițiatorului, domnul deputat Vasile Lupu.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Da.

Domnul deputat Decuseară.

 
 

Domnul Jean Decuseară:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Aș avea doar o singură întrebare. L-aș ruga pe domnul deputat Vasile Lupu să precizeze puțintel mai exact ce înseamnă "persoanele fără vocație".

Aș avea nevoie de ceva precizări cu privire la această sintagmă.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul director Scrieciu, din partea ministerului.

 
 

Domnul Florin Scrieciu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Deci, Legea fondului funciar a prevăzut, în cuprinsul ei, persoanele fizice și unele persoane juridice cărora urma să li se stabilească dreptul de proprietate prin reconstituire și constituire.

Mai sunt o serie întreagă de persoane fizice, cum ar fi, de exemplu, cetățenii români cu domiciliul în străinătate și persoanele juridice de naționalitate română, deci, române, care nu au avut vocație să li se constituie sau reconstituie drept de proprietate.

Persoanele fizice, cetățeni români, cu domiciliul în străinătate, ați adoptat un text dumneavoastră, pot solicita, în prezent, să li se reconstituie..., să li se constituie drept de proprietate.

La data respectivă, când Legea fondului funciar a intrat în vigoare, aceste persoane nu aveau vocația, deci ele nu au fost decăzute din drept. Potrivit alin. 1 din lege, au fost repuse în termen persoanele fizice care aveau li se reconstituie drept de proprietate și, din diferite motive, varii motive, ele nu au acces să depună această cerere.

Deci, numai pentru aceste este valabil textul din lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sunteți mulțumit, domnule deputat Decuseară? Da.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, vă supun spre aprobare acest al doilea alineat, în formularea făcută de domnul deputat Lupu, inițiatorul proiectului, formulare acceptată de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. Sunbt 3 voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați. Sunt 46 abțineri.

A fost adoptat cu majoritatea necesară acest al doilea alineat.

Vă supun spre aprobare art. IV, deci la nr. crt. 105 din raport, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați dacă sunt... Un vot împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați. Sunt 44 abțineri.

A fost adoptat deci acest art. IV, de la nr. crt. 108.

Domnul deputat Pereș a propus un amendament, introducerea unui nou articol, V, după art. IV, și a propus un text. Textul îl am aici. Ați văzut textul? Îl aveți? Da.

Domnul deputat Lupu, inițiatorul. Vă rog.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

De acord cu textul propus, dar cred că locul acestui text este puțin mai jos. Până atunci, am considerat că mai este necesar un nou text, pentru o bună corelare cu cele votate până în momentul de față. Și iată, următorul articol: "Persoanele fizice și persoanele juridice cărora li s-a reconstituit sau constituit dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991, precum și persoanele juridice care au în patrimoniu sau în administrare terenuri agricole, ori dețin în orice mod asemenea terenuri, vor depune la secretarul consiliului local o declarație în care vor menționa: suprafața de teren atribuită, sau, respectiv, deținută efectiv, în una sau mai multe localități, iar pentru persoanele fizice și de la mai mulți autori".

Noi am votat în săptămâna trecută un text în care făceam trimitere la art. 1292 Cod Penal, pentru falsul în declarații, dar nu avem un text de aplicabilitate generală, care să instituie, așa cum am acceptat săptămâna trecută, obligația pentru toți deținătorii de terenuri agricole să declare suprafețele pe care le dețin.

La persoane juridice am spus: " ... în patrimoniu sau în administrare, ori în orice mod".

La ce am vrut să mă refer? Sunt foste gospodării de partid, care s-au privatizat pe terenurilor foștilor proprietari și, după ce au ocupat ilegal o suprafață de 100-200 hectare, s-au mai extins pe încă 30-40 de hectare, provocând tensiuni în sate.

Vă rog să acceptați acest text și după aceea rețineți susținerea mea pentru textul propus de domnul Pereș.

Iată, domnul Emil Popescu sugerează o altă formulare. Deci: "... nu vor depune", ci "... au obligația de a depune".

Corect. De acord cu dumnealui.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dumneavoastră propuneți un amendament nou, deci, acesta, care să aibă nr. V, și amendamentul propus de domnul deputat Pereș să intre la ce număr?

 
 

Domnul Vasile Lupu:

La nr. VI.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

La nr. VI și ce urmează se renumerotează.

Comisia, sunteți de acord cu amendamentul propus? Da.

Intervenții? Nu sunt. Vă supun spre aprobare art. V, în formularea propusă de domnul deputat Lupu, cu amendamentul făcută de domnul deputat Emil Popescu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Sunt 114 voturi, am refăcut cvorumul adineauri și sunt 116 voturi pentru, la acest articol.

Voturi împotrivă? Vă rog, numărați... Sunt 7 voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați. Deci...

Domnul deputat Lupu.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da. Și la acest text, un alin. 2: "Persoanele fizice vor face declarația pe propria răspundere, iar persoanele juridice prin reprezentanții lor". Firesc. Nu?

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Intervenții, la acest...

Comisia! De acord?

Vă supun spre aprobare acest alin. 2 la art. V.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați dacă sunt... Trei voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați. Sunt 41 de abțineri.

A fost adoptat și acest alin. 2.

Acum, art. V, propus de domnul deputat Pereș, va deveni art. VI. Vă citesc amendamentul propus de dânsul: "Prin lege specială, după adoptarea Legii de modificare și completare a Legii fondului funciar nr. 18/1991 și, respectiv a stabilirii balanței fondului funciar, se va reglementa atribuirea în folosință sau, după caz, în proprietate, de terenuri agricole din domeniul privat al statului, familiilor tinere și specialiștilor din mediul rural".

Dacă sunt și alte intervenții? Nu sunt... Da, vă rog...

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

O asemenea prevedere încă merită o completare: prin lege, s-a instituit dreptul veteranilor de război, care au fost decorați cu anumite decorații, de a beneficia de constituiri de proprietate. A venit această lege, după ce rezervele comisiilor comunale s-au cam topit și foarte mulți au rămas fără pământ, încât stau și acum pe la primării, prefecturi și așa mai departe.

Cred că aici ar trebui adăugată și categoria "veteranilor de război", care să beneficieze de constituiri de proprietate din proprietatea statului.

Dacă autorul amendamentului este de acord, eu, din partea inițiatorilor, aș susține această propunere și să vedem dacă dumneavoastră, din sală, aveți obiecțiuni.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dumneavoastră ați propus ca în afară de "familiile tinere și specialiști", să se introducă și "veteranii de război".

Sunteți de acord? De acord. "... Veteranii de război, îndreptățiți, potrivit legii".

Deci, atunci o să fie așa: "... pe terenuri agricole din domeniul privat al statului, familiilor tinere, specialiștilor din mediul rural și veteranilor de război, potrivit legii".

Domnul deputat Cristea. Vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule președinte,

Ideea este următoarea. Deci, există o lege cu o reglementare specială referitoare la veteranii de război. Problema reală stă în felul următor, că în legea respectivă s-a prevăzut această împroprietărire, dar, în practică, ea nu s-a realizat.

Întrebarea mea este..., sau semnul de întrebare, ca formulare: dacă ea există o dată prevăzută, cel puțin să facem trimitere, de maniera "... cazurile care n-au fost rezolvate conform Legii nr. 42", dacă nu mă înșel, "... a veteranilor de război", pentru că, altfel, vom face două prevederi, în două legi, cu același obiect de reglementare. Deci, reglementarea este făcută, practica însă este cea care ne omoară, pentru că, într-adevăr, o parte din veteranii de război n-au primit pământul, deși prin lege au acest drept.

Nu știu dacă, juridic vorbind, nu vreau să mă pronunț eu, se poate face o astfel de formulare, așa că, cei care se pricep mai bine, să încerce să o facă.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lupu. Vă rog.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

În legea prin care li s-a dat acest drept, au fost trimiși la rezervele comisiilor comunale, pentru că atunci nu se accepta ideea de a li se da din proprietatea statului.

Acum, dacă tot vom intra, cât vom intra în proprietatea statului, este firesc să fie prinși și veteranii de război, că, altfel, tot ei sunt cei care vor rămâne fără pământ. Deci rog pe domnul președinte Cristea să verifice textul legii, eu îl asigur că așa este, lege prin care, cum spuneam, au fost lăsați în grija comisiilor comunale, pentru a li se atribui, din rezerva acestor comisii, și nu din proprietatea de stat.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ianculescu, vă rog.

 
 

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pentru a nu face discriminare în mediul rural, cred că această acțiune de constituire a dreptului de proprietate, deci "constituire", s-o facem pentru toată populația din mediul rural care nu posedă pământ, aici intrând și specialiștii, intrând și inginerii și așa mai departe. Nu?

In al doilea rând, este tardiv dacă venim, peste 3 luni, cu o lege specială. Cred că, cu prilejul acestei legi, să introducem în balanța fondului funciar de acum și aceste solicitări din mediul rural, pentru toată populația care are domiciliul în mediul rural. Deci este important să fim pregătiți de-acum. De ce să așteptăm după ce expiră valabilitatea acestei legi, peste 3 luni, să facem o lege specială? Ca să facem legea specială, trebuie să avem cantitatea solicitată de pământ necesar.

Eu aș propune ca această acțiune să fie inclusă în balanța fondului funciar, cu prilejul aplicării acestei legi.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lupu. Vă rog...

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Această propunere, să mă ierte domnul coleg, dar depășește cele mai populiste și cele mai stângiste idei: să promiți la toți pământ, să nu rămână nici unul fără pământ. "Omul și pogonul", cum ziceau unii odată... Și cârciumarii, polițiștii, magistrații, toți care or fi pe acolo să aibă o bucată de pământ. Nu se poate, domnule deputat. Nu se poate.

Prin legea actuală s-a promis multor categorii sociale pământ, s-a semănat confuzie, au beneficiat cei cu poziții sociale mai sigure, au beneficiat oamenii influenți care n-au avut dreptul, și cei săraci, așa, pe care-i tot invocați dumneavoastră, au rămas "cu ochii la stele".

Iar, dacă noi venim acum și spunem că "... toți locuitorii au dreptul la pământ", până la legea nouă vor mai apărea sute de mii de buletine din comune, toți care sunt pe la oraș și taie frunze la câini, vor apărea ca locuitori ai satelor.

Să fim serioși, domnule deputat!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Vitcu.

 
 

Domnul Mihai Vitcu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ceea ce spunea inițiatorul, și anume domnul deputat Lupu, este foarte adevărat, în legătură cu veteranii de război.

Într-o discuție avută săptămâna aceasta cu veteranii de război din Județul Suceava, s-a făcut următorul amendament, și anume: în categoria aceasta să intre și văduvele veteranilor de război. Veteranii de război sunt relativ în număr restrâns, precum și numărul văduvelor.

Deci, la "veteranii de război" să se adauge "și văduvele veteranilor de război".

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă rog. Vă rog frumos, poftiți.

O să vă rog să vă prezentați.

 
 

Domnul Nicolae Octavian Dărămuș:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Domnul deputat Lupu, inițiatorul acestui proiect de lege, unul dintre inițiatori, spunea că nu se pot face acte de constituire a ceea ce a propus domnul Ianculescu, nu poate fi trecut în acest proiect de lege.

Eu vreau să vă citesc din "Contractul cu România", pct. 2: "În 200 de zile, se va supune Parlamentului un set de legi potrivit cărora fostele moșii, devenite I.A.S.-uri sau gospodării de partid, rămase în proprietatea statului, vor fi împărțite cu prioritate...", deci, subliniez, "... cu prioritate, familiilor cu mulți copii, tinerilor țărani lipsiți de pământ, tinerilor dispuși să devină fermieri, specialiștilor din domeniu stabiliți la sat și altor persoane îndreptățite". (Aplauze în partea stângă a sălii de ședință).

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Cristea, președintele comisiei. Urmează domnul deputat Stanciu. Vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Vă mulțumesc.

Voiam să-i spun colegului meu că sunt absolut de acord și să invit opoziția să voteze legea cu care vom veni în Parlament, de desființare a I.A.S.-urilor și de împărțire a întregului pământ proprietarilor, pentru că, până acum, tot votați împotriva a ceea ce noi facem aici, spunând că nu-i pământ și dacă nu-i pământ nu putem să luăm de la stat.

Sunt de acord, domnule. Sigur că da. Să împărțim și să dăm, într-adevăr, pământul acesta, desființând I.A.S.-urile, la propunerea dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Stanciu. Vă rog.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnilor inițiatori,

Domnule președinte,

Aud ceva..., care mă perturbă, nu știu ce este...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos să vorbiți la microfon. Nu v-am tăiat cuvântul.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte, probabil cum vă amintiți și dumneavoastră, cum își amintește și stimatul nostru coleg, deputat Lupu. în "Contractul cu România" se specifică, cred că la pct. 3 sau 4 (comentarii în sală)...

Domnule președinte,

Domnul Lupu nu mă ascultă...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Lupu,

Vă rog frumos să-l ascultați pe domnul deputat Stanciu...

Domnule deputat Cristea,

Vă rog frumos să-l lăsați pe domnul deputat Lupu să fie atent la... Vă rog...

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte, repet, așa cum vă amintiți și dumneavoastră, și domnul deputat Lupu, inițiatorul legii, în "Contractul cu România" la pct. 3 sau pct. 4, se specifică clar că "...se va da o anumită suprafață de teren specialiștilor care lucrează la sate".

De asemenea, prin legea pe care dumneavoastră ați avut amabilitatea să o conduceți și s-o scoateți la suprafață, Legea personalului didactic, s-a precizat clar că se dă între 0,1 și 1 ha. de teren.

Având în vedere că la discutarea articolului respectiv, colegul nostru, domnul deputat Lupu, a precizat că nu putem pune în mod imperativ: "... se dă 0,1 până la 1 ha.", ci "... poate să primească între 0,1 și 1 ha., "deoarece nu este suprafața respectivă, a se vedea stenograma, solicit colegului Lupu să prevadă în mod expres categoria "personal didactic", care să solicite și dânșii, în acest moment, suprafața respectivă, deoarece Legea personalului didactic este lege organică și prevede obligativitatea, în acest moment, să li se dea între 0,1 și 1 ha.

Deci, bilanțul care se va face și despre care s-a vorbit aici, trebuie în mod obligatoriu, în baza existenței unei legi organice deja votate, și care va fi promulgată, probabil, săptămâna aceasta, să prevadă acest lucru.

 
 

Domnul Alexandru Albu (din sală):

Este între 0,5 și 1 ha.!

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Nu, este între 0,1 și 1 ha.

La Senat a ieșit cu...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Domnul deputat Lupu.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

S-a votat Statutului cadrului didactic.

 
 

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

A personalului didactic!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

... a personalului didactic.

Eu sunt de acord să trimitem la Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război și la Legea reglementând Statutul personalului didactic. Aceasta este ideea, dar trebuie o formulare precisă, tehnică, pe care o lăsăm în sarcina Departamentului tehnic-legislativ și o vom opera imediat și, într-adevăr, m-a sesizat un coleg, și are dreptate, deci rămân cei care nu au primit, unii au primit, cel puțin din veteranii de război, care încă nu au beneficiat de prevederile Legii nr. 44/1994 și Legii pentru aprobarea Statutului personalului didactic.

De acord, da? Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, propunerea dumneavoastră... Vă rog să o repetați, încă o dată.

Domnule deputat Lupu, sunteți amabil!

Domnule deputat Lupu, vă rog să veniți un pic!

Deci, vă rog, domnule deputat Lupu să stabiliți cu comisia textul final ca să-l supun spre aprobare.

Până când se definitivează textul acesta ca să-l supun spre aprobare, trec la nr.crt. 106, în care comisia a propus eliminarea textului.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Vă rog să numărați.

48 de abțineri.

A fost adoptat.

Nr. crt. 107. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Vă rog să numărați. 44

A fost adoptat.

Nr. crt. 108. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Vă rog numărați. 45.

A fost adoptat.

Nr. crt. 109. Intervenții? Da, vă rog.

Domnul deputat Putin. Vă rog.

 
 

Domnul Emil Livius Nicolae Putin:

Domnule președinte,

Mie mi se pare că cel puțin partea a doua de la acest articol, și anume cea care se referă la modificările ulterioare și cele aduse prin prezenta lege, se vor republica "dându-se capitolelor și articolelor o nouă numerotare", este inutilă. Pentru că, indiscutabil că orice proiect de lege, potrivit Constituției, este obligatoriu să se publice în Monitorul Oficial și, de asemenea, numerotarea se va da în momentul când se publică. Deci, practic, este un articol inutil.

Este cu totul altceva dacă se trecea că se va publica în Monitorul Oficial la o anumită dată. Pentru că orice proiect de lege este obligatoriu să se publice. Deci, este inutilă această inserare în text.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Gaspar. Vă rog.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Nu sunt de acord cu punctul de vedere exprimat aici de domnul deputat Putin...

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă rog să vorbiți în microfoane, domnule deputat.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Nu sunt de acord cu punctul de vedere exprimat aici de domnul Putin, pentru că sunt două probleme cu totul distincte. Una este publicarea legii, aceasta care se va adopta, și alta este republicarea. Nu se poate face o republicare a unei legi dacă nu există un termen într-o lege prin care s-au adus modificările și completările.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Deci, dumneavoastră considerați că trebuie să rămână. Bun.

Vă voi supoune spre aprobare de la nr.crt. 109 art. V, care prin renumerotare va avea alt număr, probabil VII, dacă nu mă înșel, la care nu s-a cerut nici un fel de intervenție.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Vă rog numărați.

Vă rog, câte abțineri au fost. Vă rog să numărați. 40.

La art. VI, vă susțineți, domnule deputat Putin, vă susțineți dorința de eliminare, da?

Domnul deputat Putin a făcut propunerea de eliminare. Domnul deputat Gaspar a susținut că trebuie să rămână în forma actuală.

Eu vă supun spre aprobare, conform Regulamentului, în primul rând, propunerea de eliminare.

Voturi pentru? Vă rog să numărați.

13 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă mulțumesc.

Este evident că nu a putut să treacă. Nici nu mai întreb abținerile. Marea majoritate este împotrivă.

Vă supun spre aprobare articolul acesta VI, care renumerotat va deveni VIII, în forma prezentată de comisie.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. Nu sunt.

Abțineri?

Deci, 6 abțineri.

A fost adoptat și acest articol care devine VIII.

Domnul deputat Lupu, ați căzut de acord asupra unui text? Vă rog să-l citiți ca să putem să vedem dacă mai sunt intervenții asupra lui. Pentru art. VII. Vă rog.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte, iată textul. Este textul domnului Pereș Alexandru, la care s-au adăugat celelalte amendamente. "Prin lege specială, după adoptarea Legii de modificare și completare a Legii fondului funciar nr. 18/1991 și respectiv a stabilirii balanței fondului funciar, se va reglementa atribuirea în folosință sau, după caz, în proprietate, de terenuri agricole din domeniul privat al statului și familiilor tinere, specialiștilor din mediul rural, veteranilor de război cărora nu li s-a atribuit terenuri potrivit legii nr. 44/1994, precum și personalului didactic, în condițiile Legii pentru aprobarea statutului personalului didactic."

Pentru că această lege este la promulgare, nu avem numărul ei exact și putem abilita Departamentul tehnic-legislativ să treacă numărul legii. De acord?

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Îmi dați și mie textul?

La acest art. VI, dacă sunt intervenții la formularea prezentată?

Vă rog. Domnul deputat Bivolaru.

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi....

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă rog vorbiți în microfoane...!

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

La Legea 44, într-adevăr au fost și sunt o serie de veterani de război care nu au primit terenurile respective. Pentru a nu introduce confuzie, să se introducă sintagma "îndreptățiți". Și aș mai vrea să fac o completare. În condițiile astea, noi încercăm să aprobăm o lege care să mai corecteze o dată în plus Legea fondului funciar.

De asemenea, să introducă o stare de corecție și în ceea ce privește drepturile unor cetățeni de a primi și - cum e cazul Legii 44, deși au fost îndreptățiți să primească - nu au primit din diverse motive.

Aș ruga inițiatorul, pentru că tot a deschis acest subiect la acest articol cu veteranii de război, să încercăm cu ocazia aceasta să facem o dreptate și pentru acei veterani de război care, conform Legii 187 din '45 nu au primit terenurile, fiind îndreptățiți să le primească. Și avem cazuri suficiente încă.

Deci, aș dori, dacă se poate să adăugăm "îndreptățiți", după cum am spus, și alături de Legea 44 să atașăm și Legea 187 din '45. Repet, "îndreptățiți".

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Lupu.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Acceptăm primul amendament, deși textul era acoperitor în acest sens, deci de a adăuga atributul "îndreptățiți", dar nu putem să mergem la Legea 187 din '45, să stabilim cam cât mai aveau dreptul atunci de a fi împroprietăriți.

Cine ar putea găsi criteriile și persoanele indrituite? Atunci s-au întocmit niște liste, s-a făcut o statistică, s-au făcut niște documente. Pentru că vă dați seama, ar putea veni toți acum și moștenitorii de la luptători în al doilea război mondial să ceară teren.

Deci, cu acest al doilea amendament nu putem fi de acord.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Bun. Alte intervenții, dacă mai sunt?

Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare, în primul rând, amendamentul propus de domnul deputat Bivolaru, de introducere și a celor "îndreptățiți prin Legea 187 din 1945", amendament, însă, cu care inițiatorul nu este de acord și nici comisia de specialitate.

Deci, cine este pentru? Vă rog să numărați.

67 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 154 plus 6, 160 de voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați abținerile.

5 abțineri. Vă mulțumesc.

A fost respins.

Vă supun spre aprobare textul propus de domnul deputat Pereș, cu completările pe care le-a citit domnul deputat Lupu.

Cine este pentru? Vă rog să numărați.

158 plus 8, deci, avem 164, plus domnul Lupu - 165.

Voturi împotrivă. Vă rog să numărați. 1 vot împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați. 36.

A fost adoptat și acest art. VI.

Domnul deputat Lupu.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La art. 9, am stabilit termenele pentru înregistrarea cererilor la comisiile locale de aplicare a Legii fondului funciar, termenele de centralizare a acestor cereri la prefecturi și apoi la Guvern.

M-am consultat cu oameni din Guvern, din prefecturi, în ultimul timp, de la votarea acestui text. Termenul de 3 luni este firesc pentru depunerea cererilor. Dar, termenul de 60 de zile pentru a trimite o hârtie de la o primărie până la prefectură, este prea mare.

De asemenea, și termenul de 30 de zile de a trimite adresa de la prefectură la Guvern. Pentru că noi și în aceste condiții vom ajunge cu legea de completare în decembrie sau chiar în ianuarie. Dacă lăsăm termenul de 6 luni, vom ajunge cu legea de completare în februarie sau martie, sau ianuarie - este exclus, cer iertare - pentru că suntem în vacanță parlamentară. Și, așa, încă un an agricol va mai fi bulversat.

Am venit cu această solicitare și pentru că dezbaterea legii a întârziat. În cazul, în situația cea mai optimistă din punctul nostru de vedere, al inițiatorilor, legea ar putea fi promulgată între 20 și 30 iulie. Abia în august va fi aplicată. De aceea, domnule președinte, vă rog să supuneți votului ca termenul de la art. 9, alin. 9, de 60 de zile, să devină de 30 de zile, iar termenul de la art. 9, alin. 10, să fie nu de 30 de zile, ci de 15 zile.

Iată, vă citesc textele pentru a nu rămâne urmă de îndoială: "După expirarea termenului de 90 de zile, prevăzut la alin. 2, primarul este obligat ca în termen de 60 de zile să întocmească situația privind categoriile de persoane și terenurile agricole solicitate și balanța fondului funciar pe localitate, comună, oraș, municipiu, în vederea reconstituirii dreptului de proprietate, potrivit legii.

Inlăuntrul acestui termen, primarul le va transmite prefectului sub semnătură."

Acesta este textul.

Or, aici, este vorba de o categorie redusă de persoane, respectiv persoanele care au de solicitat suprafețe mai mari de 10 hectare și cei cărora li s-au rătăcit cererile. Cât privește centralizarea suprafeței din rezerva comisiei locale și suprafața proprietate de stat de pe raza comunei, lucrurile devin și mai simple.

De aceea, domnule președinte, într-o bună practică parlamentară, când pentru a scoate un text cât mai bun am acceptat să revenim asupra unor texte, vă rog să luați și această solicitare din partea inițiatorilor în considerație și să o supuneți votului.

Deci, art. 9, alin. 9 - 30 de zile și art. 9, alin. 10 - 15 zile.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

S-a referit la 91.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Da, vă rog, domnul deputat Lupu.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Deci, iată o observație din partea domnului deputat Gaspar, pertinentă. Este vorba de art. 91.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Înainte de a trece la acest lucru, a rămas în textul legii anexa nr. 1, care anexa nr. 1 nu am trecut-o întâi la vot și pe urmă revin la articolul respectiv unde doreați dumneavoastră să facem niște amendamente.

Deci, la anexa nr. 1, dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă rog să numărați voturile pentru! Vă rog frumos să stați cu mâinile în sus ca să puteți să fiți numărați! Vă rog să vă așezați în bănci ca să putem să vă numărăm ca lumea! 167.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați!

8 voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați. 48.

A fost adoptat.

În continuare, dacă sunt intervenții la propunerile de amendamente la două alineate, deja votate de noi, ale art. 9 pct. 1, și anume: primul ca la alin. 9, termenul de 60 de zile să se reducă la 30 de zile. Sunt intervenții? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare acest amendament nou.

Cine este pentru? Vă rog să numărați! 169.

Voturi împotrivă? Vă rog. 6

Abțineri, vă rog? 48.

Deci, a fost adoptată modificarea alin. 9.

La art. 91, alin. 10, s-a propus de către domnul deputat Lupu reducerea termenului de la 30 de zile la 15 zile.

Intervenții? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare acest amendament.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 179.

Voturi împotrivă? 26.

Abțineri, vă rog? Vă rog să numărați. 18.

A fost adoptată și acestă modificare a alin. 10 al art. 91.

Am o rugăminte. Ocupați-vă locurile în sală! Rog toate persoanele care nu sunt deputați să părăsească sala de ședințe.

Fac această cerere de fiecare dată. Constat că mai există persoane care încalcă această rugăminte. Este vorba de o anumită regulă care este aplicată în toate parlamentele lumii. Persoanele care nu sunt deputați nu au ce să caute în această sală. Sunt locuri la loje, cu excepția, evident, a colegilor care sunt operatori TV și care din cauza formei sălii trebuie să ia cadrele din interiorul sălii.

Deci, în momentul de față am să vă rog să vă ocupați locurile. Voi supune aprobării dumneavoastră modul de vot. Deci, voi supune aprobării dumneavoastră modul de vot. Eu vă propun votul deschis.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

S-a adoptat modul de vot deschis.

Vă supun, în continuare, spre aprobare, această lege, care este o lege organică, în ansamblul ei.

Cine este pentru?

Vă rog păstrați liniștea!

Sunt 174 de voturi pentru. (Aplauze puternice deputații majorității.)

Vă rog frumos!

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați! 53.

Abțineri? Vă rog să numărați! 17.

Acest proiect de lege a fost adoptat cu majoritatea cerută de Regulament și de Constituție. (Aplauze.)

Da, vă rog, domnul deputat Lăpușan. Vă rog frumos să vă ocupați locurile în sală și să ascultăm declarațiile celor care au de făcut asemenea declarații la terminarea acestui proiect important de lege.

Vă rog, domnul deputat Lăpușan.

Păstrați liniștea în sală!

 
 

Domnul Alexandru Lăpușan:

Mulțumesc, domnule președinte!

Punctul de vedere al majorității Grupului parlamentar PDSR este următorul.

Proiectul acesta de lege blochează reforma funciară în România. (Vociferări. Huo! Deputații majorității.)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog păstrați linișea în sală și să vă comportați în mod normal!

 
 

Domnul Alexandru Lăpușan:

Cine va mai insista pe acțiuni de punere în posesie, eliberări de titluri de proprietate, când presiunile celor care solicită, până la limita a 50 de hectare, se vor accentua până la acutizare? Era oportună modificarea Legii 18/1991 când ea are nevoie și solicită explicit încă două legi? Una, care, după efectuarea unei balanțe a fondului funciar, va stabili limitele de acordare efectivă a terenurilor și alaă care să stabilească limitele domeniului public al statului. Era nevoie de bulversarea celor peste 200.000 de litigii pe rol, deci cel puțin 400.000 de participanți, pentru care condițiile de pornire ale proceselor se modifică uneori fundamental, în condițiile actualei legi?

Legea prevede:

- restrângerea dreptului de folosință a terenurilor pentru cei 600.000 de cetățeni ce sunt în posesie și pentru care acordarea titlului de proprietate este, în contextul prezentei legi, pusă sub semnul întrebării;

- responsabilități în legătură cu veridicitatea dimensiunilor suprafețelor deținute de proprietari, când aceste operațiuni, se știe foarte clar că nu pot fi făcute decât de persoane cu pregătire în domeniu, verificate și autentificate de instituții specializate ale OCOT;

- extinderea dreptului de proprietate și la alte categorii de beneficiari - cetățeni cu domiciliul în străinătate, culte -, acum, când 68,2% din îndreptățiți au intrat în posesia titlurilor de proprietate și 75% au fost puși în posesie. Suprafețele rămase fiind limitate vor determina diminuări astfel încât vor exista persoane cu procente diferite de reducere pentru diferitele faze de aplicare a legii;

- stabilirea confuză a momentului istoric de referință pentru care se face reconstituirea, pentru unele proprietăți fiind Legea 187 din 1945, pentru altele hrisoave sau acte ale unor stăpânitori temporari ai unor ținuturi românești care, uneori, pot atrage interpretări periculoase.

Transferarea dreptului de folosință a unor suprafețe conposesorale în drepturi de proprietate va completa disfuncționalitățile, dezechilibrele, inechitățile și tensiunile între cetățenii acestei țări, încă întreagă.

Considerăm că legea aceasta va acționa în două etape: prima, în care bulversarea întregii situații rurale și acutizarea la maximum a tensiunilor sociale va culmina cu faza a doua, și anume deznodământul nefericit când se va trece în faza a treia a legii, căci a treia fază nu va mai fi niciodată!

Acestea sunt motivațiile pentru care marea majoritate a reprezentanților grupului nostru a votat împotriva legii.

Mulțumesc!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Dărămuș din partea Grupului PUNR.

Vă rog frumos să aveți răbdare, să vă ocupați locurile și să-i ascultăm pe colegii noștri. Vă rog!

 
 

Domnul Nicolae Octavian Dărămuș:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Partidul Unității Naționale Române, consecvent principiilor sale de apărare a intereselor unor mase largi de cetățeni, apărător al măsurilor de dezvoltare durabilă a mediului rural românesc, afirmându-și hotărârea de sprijinire a unor măsuri de dezvoltare în România a unei clase de mijloc viabile și a unei țărănimi cu reale posibilități de dezvoltare, a avut o inițiativă de modificare a Legii 18/1991 din care, ca principale prevederi, putem enumera:

- asigurarea pentru specialiștii a 10 hectare de teren echivalent agricol;

- asigurarea școlilor din mediul rural, a liceelor cu profil agricol agro-alimentar și silvic, a unităților de învățământ superior cu profil agricol și silvic cu suprafețe de teren ca loturi de producție experimentală;

- asigurarea pentru veteranii de război a unui hectar de teren agricol și în alte județe decât județul de domiciliu și în care nu s-au găsit rezerve de teren pentru aceștia;

- asigurarea bisericilor, schiturilor și așezămintelor mânăstirești, cu suprafețe agricole și forestiere atât prin reconstituire cât și prin constituire, pentru cele nou înființate, suprafețe ce urmau să nu depășească 10 hectare;

- eliminarea inechității dintre țăranii din zona de câmpie și dealuri, care prin Legea 18/91 puteau să între în posesia a 10 hectare teren arabil, și țăranii din zona de munte cărora trebuia să li se reconstituie doar un hectar de teren cu vegetație forestieră, în loc de 10, cât era prins în proiectul nostru de lege.

Toate aceste idei generoase nu au fost luate în seamă la întocmirea și discutarea acestui proiect de lege prin care nu se urmărește realizarea a ceea ce s-a promis în campania electorală, ci doar principiul restaurației, celor ce nu au, li se va da mai mult, iar celor care nu au sau au puțin, nu li se va mai da nimic.

În acest sens citez două din prevederile Contractului cu România al CDR. Pct.2. "În 200 de zile se va supune Parlamentului un set de legi potrivit cărora fostele moșii, devenite i.a.s.-uri sau gospodării de partid, rămase în proprietatea statului, vor fi împărțite cu prioritate familiilor cu mulți copii, tinerilor țărani lipsiți de pământ, tinerilor dispuși să devină fermieri, specialiștilor din domeniu stabiliți la sat și altor persoane îndreptățite"

Pct.8. "În 200 zile se va supune Parlamentului o lege potrivit căreia tineri specialiști din agricultură, precum și învățători, medici, preoți care se stabilesc la sat, vor primi lot pentru casă, facilități pentru construcția casei și un hectar de teren agricol".

Faceți și dumneavoastră comparație între aceste prevederi și prezentul proiect de lege pe care l-am discutat și în care de constituire se vorbește la un timp viitor, greu de definit.

În privința pădurilor trebuie să arătăm faptul că am fost de acord cu restituirea a 10 hectare pădure către fiecare fost deținător și arătăm faptul că în acest fel se restituie integral pădurile pentru 97,7% dintre foștii deținători de păduri și doar 2,3% dintre aceștia au avut suprafețe peste 10 hectare de pădure. Dar și acestea trebuie restituite în momentul în care avem puse bazele aplicării regimului silvic, respectiv o legislație adecvată și unitară, cu o administrație comună, în condițiile unei proprietăți acum diversificate. Făcând altfel ne asumăm o mare responsabilitate pentru generațiile următoare. Și ca să întăresc acest fapt, arăt că I.Brătianu, în 1897, referindu-se la păduri spunea: "Pădurile sunt indispensabile pentru a asigura buna stare a țării și indiferent de natura proprietarului, când văd că acest bun este necesar și că distrugerea lui este un pericol social, atunci intervin cu puterea de stat pentru conservarea bunului".

Oare cu o astfel de conștiință civică am gândit noi acum?

Domnilor colegi,

Având în vedere faptul că prin acest proiect de lege se urmăresc doar interesele unei pături înguste de cetățeni, că nu este în concordanță cu promisiunile electorale ale CDR și, de asemenea, pentru că nu sunt apărate interesele majore ale României, PUNR a votat împotriva acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Vasile Lupu.

Vă rog frumos să vă ocupați locurile ca să putem să-i ascultăm pe toți colegii noștri care doresc să vorbească.

Vă rog, domnule deputat!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Nici o constituire sau reconstituire legală de proprietate nu va fi atinsă. O prevede textul legii și este voința politică a Guvernului României în exercițiu. De aceea, toate susținerile domnului deputat Lăpușan, în numele Grupului PDSR, le respingem cu toată fermitatea.

Liderul Grupului PUNR invocă aici ...

 
 

Domnul Alexandru Lăpușan (din bancă):

Cer dreptul la replică!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos, făceți declarații!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

...inițiativa legislativă a acestui grup, pe care nu am fi acceptat-o. Ne-am arătat disponibilitatea și am acceptat zeci de amendamente de la opoziție, dar este inexplicabil faptul că un grup parlamentar a avut ministru al agriculturii în legislatura trecută, n-a acceptat ideea de modificare a Legii fondului funciar și acum a venit cu această inițiativă doar pentru a deruta și a semăna confuzie.

Votul dumneavoastră de astăzi, al majorității din Parlament a marcat cel mai important pas spre reformă, spre consolidarea statului de drept. Privatizarea, fără restituirea proprietății imobiliare, nu este posibilă. Reforma, fără aplicarea principiilor dreptului, a Constituției României în vigoare, a convențiilor internaționale reglementând dreptului omului, ratificate de România, nu există.

Vă mulțumesc pentru acest vot și pot afirma, de asemenea, că mai multe prevederi din Contractul cu România și-au găsit, până la votul final al Senatului, parțial, împlinirea. Să fie spre binele țării, al gospodarilor noștri din sate și spre punerea în legalitate a celor care au abuzat șase ani și au batjocorit legea și principiile dreptului din țara noastră.

Vă mulțumesc! (Aplauze)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă mulțumesc.

Domnul deputat Lăpușan, vă rog. Dreptul la replică, da?

 
 

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

În virtutea dreptului la replică, vreau să îi spun domnului Lupu că mă abțin, pentru că, oricum, n-ar înțelege! (Aplauze.)

 
Răspunsuri ale Executivului la interpelări adresate de către deputați.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Având în vedere că mai avem 10 minute până la intrarea în partea a doua a programului, eu aș propune, totuși, să încercăm să intrăm în partea a doua a programului, celelalte legi care sunt, sunt tot organice și nu avem cvorumul necesar, în momentul de față e o relaxare generală.

Aș intra direct în programul al doilea, cu voia dumneavoastră. Văd că se află aici domnul ministru Opriș și aș dori să întreb dacă se află aici doamna deputat Afrăsinei, da? Da, este. Domnul deputat Gheorghe Marin este, domnul deputat Alecu este, domnul deputat Alecu are două intervenții.

Deci, vom începe cu lista întrebărilor la care vor răspunde domnii miniștri și vom începe cu domnul secretar general al Guvernului, domnul ministru Remus Opriș.

Doamna deputat Viorica Afrăsinei, vă rog.

Domnul ministru Opriș sunteți atent, da?

Vă rog!

 

Doamna Viorica Afrăsinei:

Mulțumesc, domnule președinte!

Bună seara, domnilor miniștri!

Interpelarea mea este, de fapt, ecoul alteia mult anterioare și se adresează domnului prim-ministru Victor Ciorbea.

La data de 24 martie 1997 am prezentat o interpelarea Guvernului României prin care am solicitat punctul de vedere și măsuri referitoare la punerea în aplicare a Hotărârii Guvernului nr.1007/1996 privind programul de dezvoltare economică-socială a județului Botoșani, Vaslui și Giurgiu, argumentând atunci, evident, nevoia de a se pune în aplicare această hotărâre, date fiind condițiile de viață ale locuitorilor, cât și subdezvoltarea economică a județului din care eu însămi am primit mandat pentru Parlamentul țării.

Au trecut deja trei luni și cu toate că domnul ministru Opriș a apreciat necesitatea unor măsuri speciale pentru județele care făceau obiectul hotărârii la care se referea interpelarea mea, Guvernul a uitat chiar de atunci problema, ca și cum răspunsul evaziv al domnului ministru Opriș, răspuns lipsit de consistența unei răspunderi guvernamentale față de o problemă atât de serioasă a unei zone a țării, ar fi fost cel așteptat de sutele de mii de locuitori.

Înțelegem de aici că locuitorii județelor în cauză sunt condamnați, se pare, la o altă lungă perioadă de așteptare, pentru că hotărârea cu pricina, dar și cu speranțele oamenilor, a fost rodul preocupării guvernului anterior.

Domnule prim-ministru, vă ceream și vă cer de la această tribună să vă asumați răspunderea asupra punerii în aplicare a Hotărârii 1007/1996 pentru care nu există nici un motiv de opreliște întrucât ea nu este abrogată.

Iată de ce dorim să știm dacă în pachetul de ordonanțe pe care îl aveți în vedere spre emitere în această vară există și ordonanțe care să vină în sprijinul punerii în aplicare a acestei Hotărârii 1007/1996, hotărâre care se referă la măsuri de dezvoltare economică și socială a județelor Botoșani, Vaslui și Giurgiu.

Doresc să mulțumesc și domnului ministru Opriș, care a avut bunăvoința de a veni, în această seară, în Parlament pentru răspunsuri la interpelări și sper sincer, domnule ministru, că răspunsul dumneavoastră nu va fi o nouă formulare de circumstanță ci va fi în concordanță cu responsabilitatea funcției și prestanța pe care o aveți și pe care, de altfel, eu, sincer, o apreciez.

Vă asigur totodată că nu mi-am propus să revin la acest microfon dacă răspunsul dumneavoastră nu o va necesita.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule ministru Remus Opriș am să vă rog să răspundeți acestei interpelări.

 
 

Domnul Constantin Remus Opriș:

Deși în data de 7.06.1997, cu ocazia răspunsului pe care l-am prezentat în fața Camerei Deputaților, la prima dumneavoastră interpelare legată de Hotărârea de Guvern 1007, am argumentat lipsa eficienței acestui act normativ; cu aceeași ocazie am arătat că hotărârea de Guvern sus-menționată nu are un temei legal, deși substratul populist, electoral al acestei hotărâri emisă de Guvernul Văcăroiu cu mai puțin o lună înaintea alegerilor generale din toamna anului trecut, este evident. Dumneavoastră insistați totuși ca actualul Guvern să-și asume răspunderea îndeplinirii promisiunilor, într-un fel, disperate, făcute de fostul Guvern în ultima lună a mandatului său.

Vă aducem la cunoștință că nu suntem interesați de îndeplinirea unor fantasme cuprinse în acea hotărâre de Guvern și nici pe punerea în aplicare a unor ilegalități. De altfel, hotărârea de Guvern la care facem referire o avem în vedere spre a fi abrogată.

Suntem însă interesați și implicați în susținerea dezvoltării județelor Botoșani, Giurgiu și Vaslui, ca, de altfel, și a altor județe ale țării. Pentru județul Botoșani, în special, avem în atenție în curs de derulare o serie de programe și reuniunea din această vară a Fondului de Dezvoltare Socială care, prima dată, se va întâlni la București, va pune în lumină o serie de programe structurale pentru infrastructura unor localități din județul dumneavoastră.

Soluția pentru relansarea economică a acestui județ nu constă în emiterea unei hotărâri de Guvern alcătuită din promisiuni, cum spuneam, fără acoperire, ci în includerea județului Botoșani în aceste programe de dezvoltare regională, pe care le-am inițiat și în încurajarea colaborării chiar transfrontaliere, de asemenea, în atragerea unor investitori străini sau autohtoni către județul acesta.

Suntem în acord cu dorința dumneavoastră de a susține dezvoltarea județului Botoșani și de aceea orișice sugestie venită din partea dumneavoastră o găsesc binevenită.

Înțelegem, totodată, că dezvoltarea comunităților locale este indisolubil legată de reforma administrației publice, domeniu în care actualul Guvern este, totodată, pe deplin angajat.

Precizăm, însă, că Hotărârea de Guvern 1007 nu poate constitui temeiul unei reale dezvoltări a județelor Botoșani, Giurgiu și Vaslui, nu pentru că este, după expresia dumneavoastră "rodul preocupării Guvernului anterior" ci pentru că este obiectiv inaplicabil. Iar întrebarea cu care ați încheiat interpelarea este puțin uimitoare. Dumneavoastră trebuie să știți foarte bună că o ordonanță de guvern nu se poate emite în sprijinul aplicării unei hotărâri de guvern. Iată pentru ce nu considerăm că vom emite în această vară ordonanțe pentru susținerea unor hotărâri de guvern pentru că nu dorim, nici chiar în cursul verii, să ne îndepărtăm de spiritul Constituției. În plus, ceea ce gândim să facem este totuși să definim anumite zone care, într-adevăr, din punctul de vedere al structurii, se află sub o medie și au, într-adevăr, probleme deosebite din punct de vedere social, să le denumim și să le delimităm clar, cu sprijinul autorităților locale, astfel încât ele să poată, totuși, beneficia de un impuls de dezvoltare economică și socială în baza, cu adevărat, poate a unei ordonanțe sau a unui proiect de lege, care va face referire la aceste zone, pe care propunem să le numim "zone speciale".

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Doamna deputat Viorica Afrăsinei, vă rog.

 
 

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule ministru,

Regret că v-am apreciat și am sperat că veți avea un alt fel de răspuns decât cel anterior.

Ordonanța la care făcea referire și la care face referire interpelarea mea se referă la acele modalități de punere în aplicare, la aspectele privind problemele de fiscalitate pe care le ridică hotărârea în cele două-trei puncte ale ei. Deci, știți foarte bine, ca și mine, că astfel de probleme de fiscalitate pot fi rezolvate cu ordonanță; asemeni atâtor ordonanțe de urgență pe care le-ați dat, ați fi putut să faceți și acest lucru, dacă ar fi existat voință politică.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule ministru Remus Opriș, vă rog!

 
 

Domnul Constantin Remus Opriș:

Doamna deputat, totuși, cunoaște faptul că o hotărâre de Guvern nu face referire la elemente care reglementează fiscalitatea. Și tocmai acesta este unul din motivele pentru care am numit hotîrârea aceea de guvern ilegală.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman: :

Domnul deputat Gheorghe Marin.

 
 

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Interpelarea mea, adresată domnului prim-ministru, se referă la reînființarea județelor abuziv desființate, și anume reînființarea județului Muscel. S-au făcut mai multe intervenții pe această temă, la care nu s-a primit răspuns. Sper că răspunsul de astăzi al domnului ministru Opriș va reda speranța locuitorilor zonei în reînființarea acestui județ istoric.

Aș dori, dacă se poate, și un răspuns scris.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnule ministru Remus Opriș, vă rog!

 
 

Domnul Constantin Remus Opriș:

Prin Programul de guvernare pe termen scurt, actualul Guvern și-a asumat obligația promovării unui proiect de lege privind reîmpărțirea administrativă a teritoriului, ținând seama, cu prioritate, de județele și localitățile abuziv desființate. De asemenea, o obligație similară este stipulată și în punctul 18 al Contractului cu România - program electoral al Convenției Democrate Române.

Foștii guvernanți au promis, în repetate rânduri, promovarea unui proiect de lege privind reorganizarea administrativ-teritorială. Mai mult, această promisiune a fost inclusă în Programul Guvernului Văcăroiu, intitulat "Principalele acțiuni și măsuri pentru anul 1995".

După cum ne-am putut da seama, reorganizarea administrativă a teritoriului nu a fost pentru fostul Guvern decât un nou prilej pentru declarații populiste.

Actualul Guvern și-a asumat cu seriozitatea ideea reorganizării administrativ-teritoriale. Practic, în concretizarea acestei idei, cabinetul Ciorbea a pornit de la zero, pentru că, deși promisese, fosta putere nu a elaborat cadrul legislativ necesar promovării proiectului de lege privitor la reorganizarea administrativă a teritoriului, nu a ratificat Carta Europeană a Autonomiei Locale și nu a fundamentat riguros propunerile referitoare la înființarea unor noi unități administrativ-teritoriale.

Față de această situație, Guvernul Ciorbea a fost nevoit să parcurgă de la început toate etapele necesare promovării acestui proiect de lege. În conformitate cu art.3 din Legea administrației publice locale, modificată și completată prin Ordonanța de urgență nr.22 din 1997, orișice modificare a limitelor teritoriale ale comunelor, orașelor sau județelor se poate efectua numai în temeiul legii și cu consultarea prealabilă a cetățenilor din unitățile administrativ-teritoriale respective, prin referendum, care se organizează potrivit legii.

În acest context au fost reanalizate toate propunerile care au urmat dialogului susținut cu autoritățile administrației publice locale și cu reprezentanți ai societății civile - sindicate sau Liga județelor abuziv desființate. Au fost solicitate documentații temeinice, care să răspundă întrebărilor și dorințelor comunităților locale. A fost elaborat un proiect de lege care vizează declanșarea procedurii de organizare a referendumului local privind modificarea limitelor unităților administrativ-teritoriale. În termen de 90 de zile de la apariția acestei legi, Guvernul va elabora metodologia cu privire la pregătirea, organizarea și desfășurarea și stabilirea, evident, a rezultatelor referendumului.

Pe baza rezultatelor acestei consultări a cetățenilor, vom iniția proiectul de Lege privitor la reîmpărțirea administrativ teritorială a țării. Pentru a nu întârzia promovarea acestui proiect de lege, specialiștii din Departamentul de administrație publică locală au elaborat deja studii care cuprind mai multe variante posibile de reorganizare administrativ-teritorială.

În finalul interpelării solicitați din partea Executivului un mesaj încurajator pentru locuitorii unui județ abuziv desființat. Mesajul nostru însă este adresat întregii țări.

Suntem conștienți de însemnătatea de-a dreptul istorică a acestui demers, așa că, actualul Guvern pregătește cadrul legislativ necesar pentru reorganizarea administrativ-teritorială, ținând seama, cu prioritate, de județele și localitățile desființate abuziv de dictatura comunistă.

Concret vă pot spune că, pe lângă proiectul de lege care face referire la organizarea referendumului în județele abuziv desființate, am pregătit și un proiect de lege care, pe baza aceleiași proceduri, face referire la reînființarea a 625 de comune care, de asemenea, într-o manieră abuzivă, au fost desființate și transformate în sate ale altor localități. Oricum, de fiecare dată, a trebuit să reluăm dialogul cu autoritățile locale, cu consiliile locale al căror vot majoritar trebuie să-l avem pentru a avea îndreptățirea să vorbim de inserarea localităților respective în respectivele proiecte de lege.

Vă invit, dacă sunteți interesat, domnule deputat, să intrați chiar în posesia acestor proiecte și dialogul cu dumneavoastră și eventualele amendamente sunt binevenite.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Aurelian Paul Alecu. Vă rog. Doriți numai răspunsuri, da? Imediat!

Domnule ministru, domnul deputat Aurelian Paul Alecu dorește doar răspunsurile dumneavoastră la interpelările dânsului. Dânsul așteaptă doar răspunsurile. Sunt două. Este procedural.

Deci, este vorba de abuzuri comise de președintele Consiliului județean Călărași și acuzații de natură etică, comoditate în activitate, etc., etc. Domnul ministru Remus Opriș.

 
 

Domnul Remus Opriș:

Înțeleg că se solicită răspuns oral. Da.

Concret s-a făcut în interpelarea cu nr.1025 referire la activitatea desfășurată de către domnul prefect de Călărași, domnul Pantelie Cornel și am să dau acestei interpelări răspunsul.

Încă de la început, precizăm că, în nici un caz, actualul Guvern nu-și propune să acopere sau să justifice în vreun fel abuzurile sau incorectitudinile săvârșite de vreuna din persoanele desemnate de către Executiv pentru a exercita funcții de autoritate în cadrul autorităților locale.

Pe de altă parte, Guvernul nu înțelege să dea curs unor insinuări sau acuze complet nesusținute, cu atât mai mult cu cât se referă la acuze deja verificate de către organele de control abilitate și al căror caracter nefondat a fost public lămurit. Domnul prefect al județului Călărași nu a declarat niciodată că nu va face schimbări în structurile județene pe care le conduce, ci doar că nu va face schimbări de dragul schimbării, răspunzând acuzelor mai generale pe care Opoziția le formulează în legătură cu așa-zisa epurare politică.

Prefectul va fi de acord numai cu acele schimbări care sunt făcute pe criteriul competenței, probată prin concurs și pe criteriul competenței manageriale.

Cât privește salariul prefectului, nu înțelegem îngrijorarea dumneavoastră cu privire la acest aspect. Prefectul a făcut declarația de avere la care vă referiți, vrând să arate că are mijloace proprii de întreținere, că nu salariul este argumentul pentru care își desfășoară activitatea, fapt probat și prin acțiunile umanitare pe care, personal, le desfășoară. De altfel, ca toți ceilalți prefecți și prefectul județului Călărași a depus la începutul investiturii sale declarația de avere cerută de lege.

Mi se pare nepotrivit ca în cursul unei interpelări, să includeți afirmații de genul "ziarele locale întreabă dacă..." sau să citați declarații pe care prefectul nu le-a făcut niciodată, cum ar fi acelea referitoare la relațiile sale cu Corneliu Coposu sau cu domnii Ion Diaconescu și Emil Constantinescu.

Privitor la afacerile prefectului județului Călărași, vă informăm că ultima vânzare de extinctoare s-a petrecut în data de 9 decembrie 1996, când domnul prefect nu era la vremea aceea în funcție. Vă informăm totodată că obiectele la care vă referiți se numesc extinctoare și nu instinctoare, neavând nimic de a face cu instinctul.

Vizita în Italia a domnului Pantelie s-a desfășurat cu aprobarea conducerii DAPL, costurile acestei vizite fiind suportate de către Confederația Națională a Micilor Meșteșugari din Italia. Cu ocazia acestei vizite, suntem informați că s-au stabilit contacte și s-au perfectat diverse documente benefice totuși județului Călărași. S-au purtat discuții concrete referitoare la traversarea cu feribotul în zona liberă, s-au adus oferte pentru întreprinderile de confecții, de mobilă, construcții și turism.

Nu înțelegem rostul insinuării privitoare la faptul că această călătorie a fost sponsorizată de către organizația sus-menționată. Dacă prefectul ar fi făcut această călătorie pe banii comunității pe care o conduce, ați fi avut ceva de obiectat?

Afirmația că soția prefectului ar fi controlat pe primarul comunei Ștefan Vodă, este de multă vreme dezmințită chiar de primarul comunei. Referitor la faptul că soția acestuia a fost oprită de agenții de circulație și că a uzat de calitatea soțului ei, trebuie să știți că soția prefectului nu posedă carnet de conducere auto, iar inspectorul șef al Inspectoratului de poliție Călărași a verificat această informație, constatând că ea este neadevărată.

Suntem neplăcut impresionați de expresiile, cel puțin jignitoare, cu care înțelegeți să vă încheiați interpelarea. Considerăm că este sub demnitatea unui deputat aparținând unui partid aflat la guvernare să califice drept "balast uman" o persoană pe care Guvernul a investit-o cu o funcție atât de importantă cum este cea de prefect.

Și dacă se poate, în viitor, am să rog Biroul permanent al Camerei Deputaților să nu mai accepte interpelări, care să lase posibilitatea jignirii unor autorități.

Cel de al doilea răspuns face referire la...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

...abuzuri comise de președintele Consiliului județean Călărași, domnul Mihai Arbagic.

 
 

Domnul Remus Opriș:

Cu privire la deplasarea în Franța în perioada 20 mai - 6 iunie 1997 a unui grup de 25 de persoane, președinți și vicepreședinți ai unor consilii județene, printre care și a domnului Mihai Arbagic, președinte al Consiliului județean Călărași, alături de secretarul județului Călărași, de primari și de alți funcționari din instituțiile județene Călărași, Giurgiu, Ialomița, Constanța, Ilfov, vă informăm că o echipă de inspectori aparținând Departamentului de administrație publică locală s-a deplasat în județul Călărași pentru a verifica legalitatea și oportunitatea acestei deplasări. Din raportul întocmit cu ocazia acelui control rezultă faptul că deplasarea domnilor Mihai Arbagic și Lascu Mihai, secretarul județului s-a realizat la invitația Consiliului general Charente Maritme din Franța, prin vicepreședintele acestuia, domnul Jean Harel, în cadrul Acordului de Cooperare, stabilit între cele două autorități locale. În invitațiile adresate nu se menționau condițiile financiare ale acestei deplasări. Prin hotărârile consiliului județean nr.17 și nr.22 din 30.04.1997 respectiv 12.05.1997 se aprobă cheltuielile ocazionate de această deplasare pentru domnii Arbagic și Lascu de la poziția din buget 723, capitolul "Alte acțiuni".

În ședința consiliului județean din 30.04.1997, discutându-se pct.9 al ordinii de zi, care viza adoptarea hotărârii privind deplasarea în Franța a președintelui consiliului și a secretarului județului, consilierii nu au fost clar informați cu privire la scopul acestei vizite, precum și la cuantumul cheltuielilor necesare, totuși hotărârea a fost adoptată și le aparține, la fel și responsabilitatea.

Având în vedere toate acestea, raportul conchide că, sub aspect formal, deplasarea domnilor Arbagic și Lascu a fost făcută cu respectarea prevederilor legale în materie.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Alecu, ați cerut un drept la o completare. Vă rog.

 
 

Domnul Aurelian Paul Alecu:

Domnule ministru Remus Opriș, am discutat cu dumneavoastră și acum îmi face, nu plăcere, dar sunt obligat să reiterez și eu câteva lucruri, pentru că am simțit că sunteți foarte deranjat că am îndrăznit eu, deputat al Puterii, să fac interpelare la adresa miniștrilor Puterii și, vrând-nevrând, fac trimitere cu ceva timp în urmă, când am spus că poate cele mai eficiente și cele mai serioase intervenții, ca interpelări și întrebări vor trebui să vină din partea celor de la Putere, care să întrebe miniștrii cum gospodăresc avutul public și cum își exercită autoritatea.

Aș începe, în primul rând, nu să vă mulțumesc pentru "dulcile ironii" pe care le-ați aruncat la aceste microfoane, că nu de aceea veniți aici, dar totuși aș încerca să vă aduc la cunoștință că nu o să puteți interzice să spun de aici ceea ce gândesc, pentru că este un drept constituțional al deputatului, care nu poate fi tras, nici într-un fel la răspundere sau oprit să spună ceva.

În primul rând sunt foarte nemulțumit că la o întrebare trimisă pe 20.05, care se referea la o situație de atunci, după aproape 5 luni de guvernare, primesc un răspuns după o lună și 10 zile și nu pot să nu-mi aduc aminte de modul foarte combativ în care-l criticați pe fostul ministru al sănătății când vă răspundea cu oarece întârzieri.

Întrebările mele au fost foarte clare și au vizat un singur lucru. În județul Călărași, prefectul nu face ceea ce ar trebui să facă un prefect al județului Călărași sub autoritatea unui ministru al Convenției. Poate că acum face. Dacă s-a îndreptat și datorită faptului că am îndrăznit eu să întreb, este bine, dar v-am întrebat dacă totuși deplasarea în Italia a avut loc pe banul comunității. Dumnealui a scris public că acolo a fost invitat cu titlul "personal" și atunci m-ar fi interesat dacă a luat salariu și dacă dumneavoastră permiteți așa ceva. V-am mai întrebat dacă v-a dat vreun raport de informare despre ceea ce a făcut acolo și lucruri concrete, nu afirmații și rămân eu cu întrebările și dumneavoastră poate cu înțelegerea faptului că aveți nevoie să fiți întrebați, pentru că zicem totuși, că nu suntem PDSR.

Cât despre treaba cu consiliul, faptul că v-ați referit numai dumneavoastră la aspectul pur formal al lucrurilor nu vă onorează și pe mine mă îngrijorează. Pentru că un consiliu județean care alocă - și știți foarte bine în ce condiții - 2 miliarde de lei, un oraș de talia Olteniței și 20 de miliarde de lei Călărași-ului și acel președinte de consiliu este lăsat să se plimbe - și nu se plimbă de azi, se plimbă de 6 ani în Franța - cu adevărate excursii organizate cu autocare și cu câte 20 de oameni iar dumneavoastră vă referiți numai la aspectul formal, rămân eu să vă tratez de acum încolo formal, domnule ministru delegat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule ministru aveți dreptul la 2 minute pentru exercitarea dreptului la replică. Vă rog.

 
 

Domnul Remus Opriș:

Așa este domnule deputat Alecu Paul. Și din conținutul interpelărilor, dar mai ales din această remarcă finală mi-ați întărit convingerea că nu buna-credință, exercitarea controlului parlamentar, fondează intervențiile dumneavoastră, ci mai mult interese de ordin personal, subiective, care ascund, pe undeva, o serie de neîmpliniri județene.

Eu consider că, domnule deputat, orișice act trebuie să fie foarte bine întemeiat, pentru ca afirmația verbală sau în scris, să nu fie transformată ulterior în calomnie. Dacă considerați că prefectul nu face ceea ce trebuie să facă, este punctul dumneavoastră de vedere, însă eu pot să afirm următorul lucru, anume că inspecția care s-a făcut a avut exact în față o serie de articole, care, evident, au frapat și conducerea Departamentului de administrație publică locală și opinia publică. Noi am încercat să vedem în ce măsură ele au fost expresia unor fapte reale sau au fost, dimpotrivă, malițiozități pornite din interiorul organizației județene sau din afară. Cert este că nu am putut să dăm răspuns asupra surselor de calomniere. Este un lucru regretabil însă este și mai regretabil că un deputat poate să aibă o astfel de orientare și să arunce în această manieră cu cuvintele în spatele, evident, al imunității parlamentare. Cred eu, și ca deputat totodată, că nu în această manieră imunitatea parlamentară trebuie folosită.

În privința consiliului județean, Departamentul de administrație publică locală și nu Guvernul este autoritatea care să influențeze- nu o să o facă niciodată de altfel- o astfel de decizie. Ceea ce putem să facem este să verificăm respectarea legilor, însă autoritățile locale alese au autonomie. Milităm pentru autonomia locală și nu pentru instalarea unei dictaturi sau a cenzurării unei astfel de decizii, atât la nivelul consiliilor locale, cât și la nivelul consiliilor județene.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Înainte de a trece la Ministerul Justiției, domnul deputat Petre Naidin a interpelat Ministerul Agriculturii și Administrației. Domnul ministru nu este aici, este plecat în străinătate și a promis un răspuns în scris. Domnule deputat Petre Naidin, vă rog, dacă aveți ceva de spus de la tribună.

 
 

Domnul Petre Naidin:

Domnule președinte,

Domnul ministru mai are și secretari de stat. Deci, nu accept un răspuns scris, deși este clar că nu mai este timp pentru așa ceva, până în toamnă nu avem cum să ne mai întâlnim pentru această secțiune a activității noastre încât, practic, nu, nu pot primi răspunsul în scris.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Eu cred că domnul ministru Clinciu a înțeles chestiunea, deci putea să vină un secretar de stat de la Ministerul Agriculturii care să răspundă acestei interpelări.

Îi datorez domnului ministru Opriș o explicație.

Domnule ministru Opriș, vă datorez o explicație. Interpelările se înregistrează la unul dintre secretarii Camerei, după care sunt citite, eventual, în ședința respectivă când s-au înregistrat, după care ele se transmit Guvernului, nu există un drept de cenzură, nu este vorba de un drept de cenzură, sunt de acord cu dumneavoastră. Este vorba de grupuri parlamentare, este vorba de reprezentanții țării. Limbajul suburban, anumite expresii care sunt de altă natură nu-și găsesc loc și nu trebuie să-și găsească locul în aceste interpelări, însă noi nu putem să le cenzurăm. Vă rog, domnule ministru Opriș.

 
 

Domnul Remus Opriș:

Domnule președinte de ședință, nu acesta este fondul problemei. Îmi permit în calitate de secretar general al Guvernului, discutăm acum procedural, să remarc însă un lucru. Acela că uneori există interpelări sau întrebări care nu sunt adresate membrilor Executivului, membrilor Guvernului. Ori, știți bine că doar membrii Guvernului și-au angajat responsabilitatea față de Parlament prin votul pe care Parlamentul l-a dat odată cu numirea lor. Ori, a face întrebări sau interpelări dedicate unor secretari de stat sau, uneori, unor asimilați ai miniștrilor sau, alteori, chiar la nivelul unor directori de direcții, nu este procedural. Noi o să căutăm și până acum am încercat să înțelegem acest lucru, am trecut peste acest viciu de procedură și am rugat colegii miniștri să nu țină seama de acest lucru, ci să răspundă pe fond întrebărilor, însă am vrea, dacă se poate, ca acest lucru, procedural, repet, să poată să fie, evident pus în practică.

Pe de altă parte, este regretabil că se fac interpelări primului-ministru, care nu vizează o politică generală a Guvernului. Pentru o problemă focală, care face referire la activitatea unui minister sau a unui prefect, cred că, a dirija întrebarea sau interpelarea la nivelul ministrului de resort, este cel mai bun lucru și nu la nivelul primului-ministru. De altfel, se și prevede faptul că interpelările adresate primului-ministru trebuie să facă referire la aspecte generale de politică internă sau externă. Eu vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, aveți perfectă dreptate, este o chestiune care ține de cei care primesc aceste materiale și voi cere să se respecte acest punct de vedere, care este corect. Interpelările au o anumită structură cerută de Regulamentul nostru și de Constituție și interpelările trebuie să se adreseze primului-ministru, respectiv membrilor Guvernului și nu unor autorități asimilate. La revedere! (A salutat pe domnul Opriș care a plecat.)

Continuăm cu interpelările adresate Ministerului Justiției, domnul deputat Alexandru Peneș este în sală? Nu este. Domnul deputat Anghel Stanciu, vă rog.

Din partea Ministerului Justiției va răspunde domnul secretar de stat Dinu Ianculescu.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Asist, ca de altfel majoritatea populației, la un război declarativ privind rolul și locul Ministerului Public în cadrul puterii judecătorești, personalizat mai mult sau mai puțin de dumneavoastră sau de domnul procuror general Cochinescu.

Ca simplu cetățean, dar și în calitate de deputat, mă întreb dacă această controversată problemă, dincolo de orgolii personale, nu are impact asupra noastră a tuturor.

Astfel, ne îngrijorează tendința dumneavoastră, respectiv a Executivului, de a subordona toate pârgiile în stat și a-l lăsa pe simplul cetățean la dispoziția de moment a unui sau a altui cetățean îndrituit momentan cu sarcini executive, fără a-l proteja, conform art.130 din Constituție, prin scutul independent oferit de Ministerul Public. Ne îngrijorează tendința unor prefecți, chiar manifestată public, de a-și impune autoritatea asupra parchetelor în actualul cadru legislativ nepermisiv, dar care, cu siguranță, se va materializa prin schimbările pe care le preconizați.

Dacă avem în vedere aceste tendințe, bătălia pentru a nu mai exista recursul în anulare, precum și propunerea legislativă de a legaliza perchezițiile secrete, vă întrebăm domnule ministru:

1. În contextul așa-zisei reforme în justiție, bazată în principal pe eliminarea recursului în anulare, legalizarea perchezițiilor secrete, ce loc ocupă garantarea drepturilor și libertăților cetățenilor?

2. Trecerea în fapt a Ministerului Public, a parchetelor în subordinea Ministerului Justiției, respectiv în subordinea Executivului și prin aceasta poate chiar în subordinea prefecților, a primarilor, a partidelor de la guvernare, este oare în măsură să-l protejeze pe cetățean, să-i garanteze prezumția de nevinovăție sau ne reîntoarcem la perioada anterioară, când se stabilea întâi vinovăția și apoi judecata?

Iată domnule ministru câteva neliniști ce ne încearcă și pe care răspunsul dumneavoastră, fără orgolii și patimă, dar responsabil, trebuie să le înlăture. Aceasta atât pentru noi, cât și pentru alegătorii noștri.

Cu alese sentimente, prof.univ.dr.ing.Anghel Stanciu, deputat P.R.M. de Iași.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul secretar de stat Dinu Ianculescu din Ministerul Justiției. Vă rog.

 
 

Domnul Dinu Ianculescu:

Domnule președinte,

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

O să vă rog să vorbiți în microfoane, să trageți microfoanele în așa fel încât să vorbiți în ele.

 
 

Domnul Dinu Ianculescu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați domni deputați,

Domnule deputat Anghel Stanciu,

În interpelarea formulată de dumneavoastră v-ați referit mai întâi la o propunere de eliminare a recursului în anulare din Codul de Procedură Civilă în temeiul unei propuneri care nu a fost formulată de Ministerul Justiției și care, până la acest moment, după cum știți a și fost înlăturată de către Camera dinaintea căreia această propunere a fost inițiată.

În ce privește perchezițiile secrete cum sunt denumite ele în curprinsul interpelării, din cele publicate în ziare, ar exista o propunere legislativă, din inițiativă parlamentară, care ar prevedea că în cazul anumitor infracțiuni perchezițiile să se desfășoare în condiții care ar deroga de la prevederile Codului de Procedură Penală.

Această propunere legislativă, dacă există, nu a fost transmisă Ministerului Justiției, astfel că nu ne putem pronunța asupra conținutului ei, nici măcar dacă există într-adevăr. Precizăm totuși că, în art.27 din Constituție se prevede că perchezițiile pot fi ordonate exclusiv de magistrat și pot fi efectuate numai în formele prevăzute de lege, iar perchezițiile în timpul nopții sunt interzise, în afară de cazul delictului flagrant.

Referitor la raporturile dintre ministrul justiției pe de o parte și Ministerul Public pe de altă parte, precizăm că, în prezent, Senatul României dezbate un proiect de lege inițiat de Guvern, la propunerea Ministerului Justiției, în care s-au propus ample modificări ale Legii nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească, menite să continue și să accelereze reforma justiției.

În parte aceste propuneri de modificare ale Legii 92/1992 rezultă din mai multe acțiuni de monitorizare pe care Consiliul Europei le-a exercitat în România din 1993 încoace. Unele din aceste modificări propuse vizează precizarea prin lege a modului în care ministrul justiției își exercită autoritatea asupra procurorilor, așa cum prevede art. 131 din Constituție.

Dacă apreciați că este cazul, aici, să dezvoltăm această teză, o teză care presupune mai mult timp, eu am să încerc s-o rezum, însă, întreagă această teză va fi pe rolul Camerei Deputaților după ce legea, poate, mâine va fi adoptată de către Senat.

După cum știți, la Senat, marea majoritate a semnelor de întrebare, pe care le conține interpelarea, au fost deja înlăturate și deduc că, imediat, Camera Deputaților, fie în sesiunea prelungită, fie în toamnă, în procedura de urgență, în care se dezbate această lege, va avea la rândul ei, ocazia să examineze, în bună parte, toate semnele de întrebare din conținutul interpelării.

Deci, aștept opinia dumneavoastră, vă rog, nu mă derobez de la discuție.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doriți să interveniți, domnule deputat Stanciu?

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Da.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, domnul deputat Stanciu.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimate domnule ministru,

Stimați colegi,

Evident, că monitorizarea Consiliului Europei își are rolul ei. Dar, la fel de adevărat este, că și teama românului că se va întâmpla ceea ce s-a întâmplat, din orgolii, din patimă, și chiar din interese personale, în anii '40 - 50, s-ar putea întâmpla, lăsând la dispoziția unui singur minister, viața și chiar avutul unui cetățean, dispunând de el după cum, uneori, poate el poftește. Noi nu vrem să jignim pe nimeni, dar, cred că reforma trebuie să plece, în primul rând, de la necesitatea de a asigura prezumția de nevinovăție și protecția cetățeanului. Aceasta va fi o primă reformă, în mentalitatea tuturor cetățenilor și, poate apoi, și a celor care fac 4 ani de facultate, atât și nimic mai mult, și li se conferă o putere pe care, mă întreb, dacă este normal s-o cedăm. Pentru că magistrații evident, fac parte din puterea judecătorească, dar magistratul dispune de viața unui cetățean. Eu, ca inginer constructor, dispun de viața tuturor cetățenilor dintr-un bloc dacă fac o greșeală. În timpul seismului, omor toți oamenii aceia. Magistratul poate să trimită omul la închisoare. El reprezintă o putere, noi reprezentăm niște tehnocrați și, de aceea, gândirea mea este, cumva, mai pragmatică și spun că, nu pot lăsa unui absolvent cu 4 ani de facultate, fără să aibă control pe traseu, posibilitatea să greșească, pentru că atunci când greșește el, sufăr eu sau suferă altcineva. De aceea, mi se părea că, această separație sau independență, între Ministerul Public și Ministerul Justiției, ca atare, era în beneficiul cetățeanului. Mai era încă o voce care se putea opune. Or, dacă dau în mâna unui partid, cum este acum Partidul Național Liberal, vrând- nevrând, domnul Stoica nici nu este demisionat, deși spune că funcția de ministru trebuie să o ocupe un magistrat. Ca să fii magistrat nu trebuie să fii membru de partid. Dânsul este vicepreședinte al partidului. Deci, nu fac nici un caz de intenție, deci nu vreau să-l acuz, Doamne ferește, de nimic, dar merg cu ideea că, mâine poate să fie de la alt partid, nu are nici un fel de importanță, poate să îl cheme altfel decât domnul Stoica, dar, poate să nu aibă buna credință a domnului Stoica sau poate să fie alte interese și, atunci poate ordona, cum se spune în modificările care apar la Senat, poate ordona arestarea sau punerea pe rol, a unui caz sau a altuia.

De aceea, v-aș ruga, domnule ministru, să nu discutăm ceea ce au hotărât domnii senatori, în momentul acesta, pentru că, ceea ce hotăresc dânșii acum se poate schimba printr-o nouă majoritate, peste doi, patru sau cinci ani, ci cum vedeți dumneavoastră, ca om al justiției, ca om care cunoașteți din interior acest sistem, și cunoașteți modalitățile concrete, în România, de abordare, posibilitatea ca această reformă să fie, în primul rând, în interesul cetățeanului și, prin aceasta, în interesul justiției, pentru că, găsesc că ideea care s-a lansat și se lansează de către colegii dumneavoastră, "să piară lumea, dar să se facă dreptate", ea este un aforism, nicidecum nu are conotații directe cu realitatea.

De aceea, aștept de la dumneavoastră câteva precizări, în acest sens. Când va veni legea ne vom exprima punctul de vedere acolo. Dar până atunci, am senzația că această discuție continuă, și în presă și peste tot, între doi oameni, pentru că a fost puternic personalizată, ministrul justiției - procurorul general, tinde să ne facă pe noi, ca simpli cetățeni, să ne simțim la latitudinea unuia sau altuia. Poate ne spulberați aceste gânduri.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Anghel Stanciu,

Vă informez că, pentru comentarii puteați să interveniți pentru două minute. Ați depășit timpul cu foarte mult. Am să-l rog pe domnul secretar de stat Ianculescu să răspundă și, vă anunț că, aveți tot două minute.

Vă rog.

 
 

Domnul Dinu Ianculescu:

Domnule președinte,

Aș începe cu un aforism că "n-am prea mult timp la dispoziție, ca să pot fi scurt".

Este o problemă deosebit de spinoasă pe care cred că timpul acordat nu o poate rezolva decât prin câteva întrebări care ar trebui să fie puse, în eter, acestei dileme dintre cei doi lideri ai autorității judiciare, reprezentate de Parchet, unul, și ai autorității publice în domeniul justiției, celălalt.

Întrebarea ar fi: ce șef are procurorul general, în România?

Ar mai exista o altă întrebare, și anume: dacă judiciarul controlează Executivul, de sus până jos, adică de la Guvern și până la ultima primărie sau altă autoritate publică locală, atunci care anume segment din Executiv poate să tempereze această balanță, complet dezechilibrată, în relația cu acea parte a autorității judiciare, adică în relația cu Parchetul, care poate fi controlată, potrivit Constituției, pe cale ierarhică.

Și, încă o întrebare, ar fi: cum poate primi contur acel articol din Constituție care conferă ministrului justiției autoritate asupra membrilor Parchetului?

La aceste trei întrebări, în scurtul timp pe care îl am la dispoziție, aș răspunde așa: acolo unde nu există echilibru între puteri, nu există puteri; acolo unde nu există puteri fundamentale distincte în stat, nu există stat de drept. Un echilibru între puteri nu poate exista dacă Executivul este total controlat de către judiciar, după cum cu ușurință se poate observa din toate legile, iar Executivul nu poate avea absolut nici un fel de control, nici în acel segment al judiciarului, care este condus după principiul subordonării ierarhice.

Faptul că cineva este membru al Partidului Liberal astăzi, membru al P.D.S.R. peste 4 ani, nu schimbă cu nimic această dilemă, pe care statele de drept din Occidentul european și din America, le-au rezolvat foarte simplu, după cum știți. În 90% din cazuri, Ministerul Justiției conduce Ministerul Public. Nu ministrul justiției, ci chiar Ministerul Justiției. Noi am restrâns această modalitate de rezolvare, în drept, a chestiunii litigioase, punând numai pe ministrul justiției în fruntea Ministerului Public. Dar, un stat de drept, în Occident, are în fruntea procurorului general, pe ministrul justiției.

Vă rog să-mi spuneți o altă țară, în afară de Portugalia, din toată Europa, unde nu este așa?

Termin cu această întrebare. Mă scuzați că am depășit cele două minute.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi mulțumim domnului secretar de stat Dinu Ianculescu.

Continuăm cu interpelările adresate Ministerului Culturii, sunt două la număr, și anume: din partea domnului deputat Alexandru Ionescu și din partea domnului deputat Dumitru Bălăeț.

Domnule deputat Alexandru Ionescu, doriți să ascultați numai răspunsul?

 
 

Domnul Alexandru Ionescu:

Aș dori să știu cine a venit din partea Ministerului Culturii?

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, din partea Ministerului Culturii a venit domnul secretar de stat Kelemen Hunor.

 
 

Domnul Alexandru Ionescu:

Dacă este nevoie, pot să iau și cuvântul, să adresez întrebarea.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu, întrebarea o știe. Dacă doriți, în mod special? Dacă nu, vă dă doar, răspunsul.

Vă rog, domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

Deci, domnul secretar de stat, Kelemen Hunor, răspuns la interpelarea domnului deputat Alexandru Ionescu, vă rog.

 
 

Domnul Kelemen Hunor:

Domnule președinte de ședință,

Domnule deputat,

Cu privire la interpelarea dumneavoastră din 24 iunie, vă comunicăm că ministrul culturii, domnul Ion Caramitru, i-a contactat pe doamna Monica Lovinescu și pe domnul Virgil Ierunca, ambii refuzând din nou funcțiile propuse, din păcate. Domnul ministru Ion Caramitru își exprimă rezerva față de posibilitatea ca domnul Paul Goma să îndeplinească obligațiile ce îi revin unui funcționar de stat.

De asemenea, precizăm că Ministerul Culturii nu poate face propuneri formale pentru posturile de atașat cultural, putând avea un rol consultativ doar la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe. În eventualitatea în care, însă, centrele culturale din străinătate ar fi cuprinse în coordonarea Ministerului Culturii, am putea avea mai multe opțiuni din partea oamenilor de cultură din țară și din diasporă. Pentru acest lucru avem datele și informațiile necesare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Alexandru Ionescu.

 
 

Domnul Alexandru Ionescu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Vă mulțumesc foarte mult pentru oboseala de a fi deranjat și de a-mi fi răspuns. Cu toate acestea, vreau să vă rog să notați pentru domnul ministru Caramitru dar, rugămintea mea este și pentru dumneavoastră, personal, ca aceste contacte pe care domnul ministru ne-a spus că le-a avut cu doamna Monica Lovinescu și cu domnul Virgil Ierunca, nu și cu domnul Paul Goma, ar trebui reluate pentru că, repet încă o dată, pe scurt, acești oameni au o valoare extraordinară, atât din punct de vedere profesional, cât și din punct de vedere moral, și că este pentru noi necesar ca să le oferim recompensa pentru ceea ce au făcut pentru libertatea României. Iar dacă, să zicem, caracterul un pic dificil al domnului Goma, pe care eu îl înțeleg, pentru că în timp ce el stătea în beciurile securității, actualii directori și fel de fel de responsabili de reviste erau, în continuare, directori și responsabili de reviste și îi vede, din nou, sigur că da, aceasta este reacția unui om profund nedreptățit. Deci, s-ar putea găsi ... Eu cred că este necesar să se găsească posturi de directori de revistă, să nu mai stipendiem reviste care au înjurat secole de-a rândul adevărații români și, vă rog, domnule ministru, să transmiteți și domnului Caramitru și cum spuneam, și pentru dumneavoastră, să încercați să faceți pentru acești oameni care au, încă o dată, valoarea și moralitatea necesară, pentru a nu trăi în condițiile precare în care trăiesc.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, domnul ministru și-a notat această cerere.

Domnul deputat Dumitru Bălăeț, care de altminteri, cu interpelarea dânsului, încheie lista astăzi.

Vă rog.

Interpelarea este tot adresată Ministerului Culturii.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Domnule secretar de stat,

Stimați colegi rămași încă în sală,

Interpelarea mea se adresează problemei Coloanei fără sfârșit a lui Constantin Brâncuși, de la Târgu Jiu, care se află în prezent demolată și care creează în opinia publică locală, și nu numai locală, o seamă de întrebări foarte dificile și asupra cărora cerem, neapărat, răspunsurile ministerului.

De ce se admite, în continuare, demolarea acestei capodopere a artelor plastice universale, aflată în spațiul românesc, când se știe că controlul acestor romburi așezate pe stâlpul original se putea face și în picioare. Dar, momentul acesta a fost deja depășit și aflăm cu stupoare că se dorește și înlocuirea stâlpului original al coloanei. În ce măsură este vorba despre o restaurare sau o înlocuire și de ce se preferă această înlocuire? Cine răspunde de această înlocuire totală a stâlpului original care, după câte am văzut într-o adresă, la Primăria orașului Târgu Jiu, căruia i s-a dat în donație de către cei ce au construit coloana, lucrarea și supravegherea ei. De ce se admite totuși, și cine răspunde de această înlocuire? Cât costă această inițiativă culturală care, numai a restaurare nu seamănă, și din ce fonduri se plătește ea?

În sfârșit, era vorba despre reluarea acestor întrebări care nedumeresc o mare parte a opiniei publice și care, la alte și alte întrebări care se pun, formează problematica actuală a Coloanei fără de sfârșit de la Târgiu Jiu.

Eu doresc un răspuns și, poate dacă este cazul, să avem și o discuție cu răspunsurile necesare.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule secretar de stat Kelemen Hunor, vă rog.

 
 

Domnul Kelemen Hunor:

Cu privire la interpelarea dumneavoastră, în legătură cu situația actuală a Coloanei fără sfârșit de la Târgu Jiu, vă facem cunoscut următoarele:

Procesul de cercetare, consolidare, restaurare și punere în valoare a început în anul 1995. Aceasta implică faze succesive, de o strictă specialitate, în care au fost solicitați și implicați experți în domeniu, din țară și din străinătate. Opt institute naționale de cercetare și două internaționale, prin reprezentanții lor au ajuns cu toții la aceleași concluzii. Coloana fără sfârșit a fost dezasamblată cu toate avizele de specialitate ale Ministerului Culturii, Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice și Ministerului Cercetării și Tehnologiei, în vederea cercetării, expertizării și punerii în valoare. Există și aprobările și avizul administrației locale.

De ce am ajuns în această situație?

Trebuie să adaug că, singurele intervenții asupra monumentului, petrecute în anii '60 și 70 s-au rezumat la o cosmetizare a suprafețelor exterioare, prin refacerea protecției de alamă, neglijându-se aspectele de fond. Nici inițial, nici mai târziu, până în '92, nu au fost întreprinse măsuri pentru evacuarea apei din interiorul coloanei. Din această cauză, toate elementele coloanei au ajuns într-o stare foarte, foarte dezastruoasă. Comisia Națională a Monumentelor Istorice, la data de 20 mai a.c., a stabilit necesitatea înlocuirii stâlpului central al coloanei. Inlocuirea se va face cu mijloace specifice, la standarde internaționale. Costurile întregii operațiuni de restaurare a acestui monument de interes mondial vor putea fi cunoscute la finalizarea întregului proiect de restaurare, la sfârșitul lunii august a.c. Lucrările vor fi finanțate de fonduri bugetare și extrabugetare, de către fundațiile internaționale "Constantin Brâncuși" și "World monuments fond". De la Fundația "Constantin Brâncuși", pentru anul viitor, deocamdată, atât știm noi, vom primi o sumă destul de mare, aproape 2 milioane de dolari.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doriți să faceți o completare, domnule deputat Bălăeț?

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Da, cer o lămurire în completare.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, aveți cuvântul, domnule deputat Bălăeț.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

După câte știm, monumente similare din arta sau din șirul monumentelor internaționale nu au ajuns la o asemenea situație: înlocuire sau restaurare? Monumente de metal, turnul înclinat al Pisei, monumente care au fost, cum să spun, cu povara miilor de ani în spate, nicăieri nu s-a ajuns la această soluție, absolut radicală. Nu înțeleg de ce totul se face fără un "jurnal" zilnic al reconstituirii Coloanei, să se vadă de către opinia publică, într-adevăr, de ce soluția aceasta extremă. Și, mă rog, cu originalele, cu stâlpul acesta original, ce se va face?. Sunt întrebări foarte firești, e o problemă chiar de filozofia artei, dacă este așa: restaurare sau înlocuire? Aceasta e problema esențială și aceasta nedumerește foarte, foarte mult. Știu că se pornise numai pentru verificarea romburilor care învăluiau stâlpul. Și, acum, durata este enormă. Din 1995 până în 1997, dacă se va realiza, ceea ce este absolut dificil. Nedumerește totul. Vă rog foarte mult, dacă puteți să răspundeți la aceste întrebări?

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul secretar de stat Kelemen Hunor, aveți 2 minute la dispoziție.

 
 

Domnul Kelemen Hunor:

Aveți dreptate domnule deputat. Timpul este foarte lung. Noi am primit în acest hal monumentul respectiv și am început să găsim soluțiile necesare. Ce se va întâmpla cu stâlpul? Există un proiect și, conform proiectului, stâlpul va fi păstrat în condițiile cele mai optime, într-un muzeu, nu se știe unde. Este absolut necesară schimbarea stâlpului central, aceasta fiind părerea specialiștilor, fiindcă nu este posibilă restaurarea. Coloana fără sfârșit a fost realizată în anii '37 - 38 și de atunci au trecut 60 de ani, în care nu s-a făcut nici o restaurare, nici o intervenție la stâlpul central. Nici apa nu a fost evacuată din interiorul stâlpului, așa cum am mai spus. Toate componentele metalice au fost supuse, cu toată protecția inițială din '36 - 38, au fost supuse unui proces continuu și ireversibil de corodare și îmbătrânire, de degradare. Specialiștii spun că nu se poate restaura, trebuie schimbat. Dacă nu schimbăm acum, peste 5 - 10 ani problema va fi și mai dificilă. Aceasta din cauza faptului că, aproape 60 de ani a fost neglijată Coloana. Bineînțeles, răspunderea este a Ministerului Culturii, a Comisiei Naționale pentru Monumente, a Ministerului Tehnologiei și Cercetării și a specialiștilor, pentru că noi am ascultat părerea specialiștilor și numai după analize foarte concrete și foarte profunde am luat această decizie.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Cu aceasta declar închisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, ultima ședință din actuala sesiune ordinară.

Începând de mâine intrăm în sesiunea extraordinară a Camerei Deputaților.

Ședința s-a încheiat la ora 20.00.

 
   

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania thursday, 18 august 2022, 20:46
Telephone: +40213160300, +40214141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro