Sittings of the Chamber of Deputies of June 26, 1997

6.

Continuarea dezbaterilor asupra propunerii lelgislative pentru modificarea şi completarea Legii Fondului Funciar, nr.18/1991.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

................................................

Continuăm cu propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr.18/1991. La ultima noastră întâlnire tocmai trecusem de nr.crt.24 din Raportul Comisiei sesizate în fond. La acest nr.crt.24 mai trebuie făcută o singură precizare, de corelat conţinutul celui de-al doilea alineat de la art.22, trebuie corelat... Nu, am greşit eu. La nr.crt.24, deci unde este vorba de art.22, alin.1, spune că se introduc două alineate - 2 şi 3. Alin.4 din acest articol devine alin.2 care... trebuie făcută o mică corelare în text, la alin.1. Continuăm cu nr.crt.25 din Raport. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt. Vă supun spre aprobare propunerea comisiei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? 9 abţineri. Vă mulţumesc. A fost adoptat. Nr.crt.26 din Raport. Intervenţii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? 2 abţineri. A fost adoptat. Nr.crt.27 din Raport. Intervenţii? Este vorba de o renumerotare. Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Nr.crt.28. Intervenţii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? 2 abţineri. Adoptat. Nr.crt.29. Intervenţii? Da, domnul deputat Lăpuşan. Vă rog!

Domnul Alexandru Lăpuşan: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În luarea noastră de cuvânt, deci a reprezentanţilor Grupului PDSR, noi am amintit de faptul că un număr foarte mare de cetăţeni, în momentul de faţă, este pus în posesie, numărul total al celor puşi în posesie fiind de 74% faţă de 68,2%, numărul celor care deţin deja titluri de proprietate. Or, aceasta înseamnă că diferenţa de procent îl reprezintă cetăţeni care sunt puşi în posesie cu proces-verbal, care şi-au delimitat vecinii, deci şi-au clarificat vecinătăţile şi în contextul în care această modificare a legii, respectiv fraza de la pag.20, sus, prima frază, se menţine, aceasta înseamnă că toţi aceştia vor trebui ca să pună la dispoziţia comisiei, sub o formă sau altă, terenul lor, ceea ce ar încălca unul din principiile de drept, deşi dreptul lor există, el nu este materializat prin titlul de proprietate, este totuşi recunoscut şi ar însemna ca să bulversăm o întreagă categorie de cetăţeni. Dacă, eventual, se fac nişte explicaţii, deşi eu nu văd cum ar putea ca să fie interpretat acest articol de lege ca fiind o neretroactivitate a legii, pentru că în momentul de faţă ei sunt puşi în posesie, se încadrează perfect aici, deci nu este cert că în viitor vor putea să primească titluri de proprietate pe terenul pe care îl folosesc deja de câţiva ani. Mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Domnul deputat Vasile Lupu, iniţiator.

Domnul Vasile Lupu: Domnule preşedinte, Într-adevăr, formularea: "Nici o punere în posesie nu se va putea efectua decât după eliberarea titlului de proprietate, însoţit de schiţa amplasamentului definitiv stabilit", din eroare a fost pusă, a fost, în proiectul iniţial, modificată la comisiei, în Raportul comisiei, noi avem un alineat precedent care spune: "Punerea în posesie şi eliberarea titlurilor de proprietate celor îndreptăţiţi nu poate avea loc decât numai după ce s-au făcut în teren delimitările". Deci, la pct.28. Noi propunem eliminarea acestui alineat şi astfel îl liniştim şi pe domnul deputat Lăpuşan, dar nu din motivele pe care le-a invocat dumnealui, ci pentru că într-adevăr intră în contradicţie cu textul precedent.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Sunteţi de acord, domnule deputat Lăpuşan, cu formula propusă? Bun. Deci, aceasta înseamnă eliminarea... nu, domnule deputat Lupu? Aceasta înseamnă eliminarea acestui alineat, da? de la nr.crt.29.

Domnul Vasile Lupu (din loja iniţiatorului): Da.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă rog, domnule deputat Baciu.

Domnul Mihai Baciu: Credeam că domnul deputat Lupu are alt text, dar văd că tot acesta este. La pct.27 alineat nu ştiu care "punerea în posesie şi eliberarea titlurilor de proprietate celor îndreptăţiţi nu poate avea loc". Aici sunt două chestiuni: punerea în posesie şi eliberarea - sunt două. Limba română ne învaţă că de la unu în sus, avem pluralul. Deci, "nu pot avea loc decât numai după ce s-au făcut..." Corect?

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Deci, dumneavoastră propuneţi modificarea. La nr.crt.28 sunteţi de acord, da? Vă supun spre aprobare nr.crt.28, formularea comisiei cu amendamentul propus de domnul deputat Baciu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Unanimitate. La nr.crt.29 se propune eliminarea alin.2 din textul comisiei. Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Continuăm cu nr.crt.30 din raport. Se propune eliminarea unui alineat. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? O abţinere. A fost adoptat. Nr.crt.31 din raport. Se propune, tot aşa, eliminarea. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Unanimitate. Nr.crt.32, intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Nu sunt. Unanimitate. Nr.crt.33 din raport. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Nr.crt.34. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Nr.crt.35. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Nr.crt.36 din raport. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Nr.crt.37 din raport. Intervenţii? Domnul deputat Lăpuşan.

Domnul Alexandru Lăpuşan: Domnule preşedinte,

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Un moment, ca să-mi notez şi eu ce spuneţi. Vă rog!

Domnul Alexandru Lăpuşan: Deci, eu aş vrea ca iniţiatorii, comisia, dumneavoastră, stimaţii mei colegi să constate că este al doilea articol care blochează legea reformei agrare în România. Este un articol care cere explicit, nu implicit, o lege prin care terenul din domeniul public al statului să treacă în domeniul privat al statului, astfel încât acesta să poată să-şi urmeze cursul, fie să fie vândut, să fie pus în circuitul de împroprietărire, ş.a.m.d. Deci, dacă art.91 care a fost aprobat de către Camera Deputaţilor a fost considerat insuficient ca să blocheze Legea fondului funciar, chiar şi modificată, credem că acest articol se suprapune ca să asigure o blocare totală, deci până când va apare şi această lege prin care să se clarifice care teren şi cât teren şi unde este terenul din domeniul public al statului care va deveni teren din domeniul privat al statului, această lege, Legea fondului funciar, Legea 18, chiar şi modificată, nu va putea să fie aplicată nici un moment. De aceea, cred că este bine ca acest articol, în totalitate, să fie eliminat, lăsând la dispoziţia Guvernului să facă aceste analize şi o altă lege, aşa cum de fapt se cere şi aici, să vină şi să stabilească aceste două categori ale terenului, public şi privat. Mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă mulţumesc. Iniţiatorul, pe urmă comisia. Vă rog.

Domnul Vasile Lupu: Da, domnul deputat Lăpuşan ar avea dreptate dacă lucrurile ar sta aşa. Dar iată, eu dau citire art.34 din Legea fondului funciar în vigoare: "Terenurile, proprietate de stat, administrate de institutele şi staţiunile de cercetări ştiinţifice, destinate cercetării şi producerii de seminţe şi material săditor din categorii biologice superioare şi animalelor de rasă aparţin domeniului public şi rămân în administrarea acestora". Deci, domeniul public este delimitat, dar staţiunile noastre mai deţin sute sau mii de hectare în plus pe care le exploatează, le folosesc ca societăţi comerciale şi Guvernul trebuie să intervină şi să delimiteze aceste terenuri, mai ales că obligaţia era prevăzută şi prin Legea 46/1992, dar această prevedere cred că este de natură a da o mai multă claritate situaţiei şi ce este cu destinaţia precizată deja în lege aparţinând domeniului public să rămână domeniului public, restul, ca exploataţie, să se considere domeniul privat al statului şi să urmeze calea privatizării. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă mulţumesc. Domnul deputat Cristea, preşedintele comisiei şi pe urmă domnul Lăpuşan.

Domnul Vasile Lupu (din loja iniţiatorului): Lăsaţi-l întâi pe domnul Lăpuşan.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Poftiţi dumneavoastră domnule Lăpuşan şi pe urmă domnul Cristea. Vă rog!

Domnul Alexandru Lăpuşan: Domnule preşedinte, Eu îi mulţumesc domnului deputat Lupu că, indirect, poate fără să-şi dea seama, de fapt a sprijinit ideea pe care am lansat-o eu aici. Dacă a făcut-o în cunoştinţă de cauză, îi mulţumesc că reuşim să ne apropiem totuşi pentru a face paşi mai repezi în aprobarea modificării Legii 18. Însă, aş vrea să fac o remarcă şi anume: nu ştiu dacă, dintr-o greşeală, dintr-o eroare sau dintr-un exces de zel, Legea 18, dumneavoastră ştiţi că a venit într-o oarecare contradicţie cu o lege care permitea proprietarilor de teren, ale căror terenuri se află în incinta staţiunilor de cercetare, să deţină acţiuni la aceste staţiuni şi ne găsim într-o situaţie... sigur că o situaţie curioasă: când Legea 18 ne spune că acest teren este de domeniul public, când aceste staţiuni de cercetare, în momentul de faţă, nu sunt nici regii autonome, dar nu sunt nici societăţi comerciale, deci, nu au acţiuni, nu se administrează ca orice societate comercială, deşi ele funcţionează ca orice societate comercială, pentru că angajează credite curente şi pun gaj la aceste credite bunurile care le găsesc în afara terenurilor, care le găsesc în inventarul fiecăreia dintre ele. Or, dumneavoastră, în modificarea legii acesteia, în modificarea Legii 18, am avut impresia, şi nu ştiu dacă este corectă impresia pe care mi-am format-o, că doriţi ca şi cetăţenii aceştia, care, în momentul acesta, deţin teren care este folosit de aceste staţiuni de cercetare, să intre în drepturile lor şi să-şi primească aceste terenuri înapoi, exact ca şi cetăţenii care au terenuri în societăţile comerciale agricole. Dacă este aşa şi cred că este aşa, dumneavoastră m-aţi convins că de fapt aşa este, automat trebuieşte o lege care să stabilească cât teren, să se facă o balanţă a terenului de domeniul public, cât teren trece din domeniul public în domeniul privat al statului, astfel încât să putem să satisfacem şi această categorie de cetăţeni care au teren în momentul de faţă la aceste staţiuni. Mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă mulţumesc. Domnul deputat Cristea, preşedintele comisiei sesizată în fond.

Domnul Gheorghe Cristea: Mulţumesc domnule preşedinte. Această balanţă există cu terenul de la staţiunile respective. Este inventariat, măsurat, supermăsurat, supramăsurat, cum vreţi să-i spuneţi. Domnul Lăpuşan, ca fost ministrul al agriculturii, ştie foarte exact care, unde, cât ş.a.m.d. se află aceste terenuri. Toată problema care se pune în discuţie şi care trebuie pusă în discuţie este dacă aceste terenuri, ajunse la institutele de cercetări în diverse moduri, trebuie să rămână în această suprafaţă, cea care există astăzi consemnată. Vă pot şi spune: sunt 138.000 de hectare, dintre care - şi aceasta ca să-i răspund foarte exact domnului Lăpuşan - foştii proprietari, în calitate de acţionari acum, revendică circa 28.000 de hectare din 130 şi ceva de mii de hectare, iar noi cred că am adoptat soluţia cea mai bună, în sensul că Guvernul, evident prin Ministerul Agriculturii şi apelând la aceste institute de cercetare, să facă o delimitare clară a suprafeţelor de teren care sunt necesare cercetării ştiinţifice şi tot ceea ce ţine de această cercetare în agricultură, pentru că vreau să vă spun că sunt 88 de institute de cercetare în agricultură. La ora actuală, pe toată gama, să-i spunem, de activităţi care, nu spun că este rău, fără nici un fel de discuţie, dar pot să spun, din datele oferite de Academia de Ştiinţe Agricole că din această suprafaţă pe care v-am menţionat-o, nici măcar jumătate nu este folosită strict ca suprafaţă de cercetare, aşa cum ar trebui să se întâmple. Şi atunci este bine să ştim cât reprezintă necesarul, ca suprafaţă de cercetare, şi el să rămână şi să fie în domeniul public, să fie sprijinit de stat ş.a.m.d. şi celelalte suprafeţe care sunt acum exploatate absolut în regim comercial să fie delimitate şi în faza a doua să vedem ce se întâmplă cu aceste suprafeţe. Cred că soluţia este absolut corectă din acest punct de vedere, pentru că altfel este greu de acceptat ideea, teoretic, dacă vreţi ca o staţiune de cercetări care are 1.350 de hectare, nu vreau să-i dau numele aici, foloseşte 260 de hectare pentru cercetare şi 1.100 de hectare pentru producţie comercială normală. Deci, ori sunt necesare 1.300 pentru cercetare şi le folosim ca cercetare, ori sunt necesare 600 şi folosim 600, ori sunt necesare 1.300 şi folosim 1.300 de hectare pentru cercetare şi atunci nu le folosim pentru producţie comercială. Deci, eu susţin aici punctul de vedere care a fost adoptat de comisie. Mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Domnul deputat Tabără, vă rog!

Domnul Valeriu Tabără: Nu iau cuvântul din pură dorinţă de a veni în contradicţie cu domnul preşedinte al Comisiei de agricultură pe o problemă atât de importantă cum este cercetarea agricolă şi mai ales suprafeţele care sunt destinate cercetării agricole, ci efectiv pentru că este una dintre problemele de fond pe care trebuie să le discutăm şi mai ales să le înţelegem aici. Problema aceasta a sectorului de cercetare şi de producţie de la staţiunile de cercetări agricole nu trebuie să facă un obiect de discuţie ca ceva distinct, două sectoare distincte care se contrazic unul pe altul, ele sunt două sectoare care se completează unul pe altul. Sectorul de cercetare este cel care practic este destinat pentru creaţiile noi şi uneori, dacă vreţi, în domeniul grâului, al porumbului, al ameliorării florii soarelui, crearea de linii consancvinizate durează ani de zile între 15 şi 20 de ani şi vreau să vă spun că s-ar putea ca niciodată să nu realizezi prea mult, iar sectorul de producţie este cel în care înmulţeşti aceste sortimente, aceste soiuri, aceşti hibrizi şi îi pui la dispoziţie pe urmă producătorilor agricoli. Repet, după părerea mea, s-a făcut o greşeală extraordinară atunci când am intrat pe acest domeniu public, afectând multe din funcţionalităţile sistemului de cercetare din agricultură. Eu nu exclud însă de aici că multe dintre staţiuni sau centre de cercetare din agricultură nu funcţionează la această dată la nivelul la care ar trebui să funcţioneze. Este o chestiune care ar trebui să fie analizată de către Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, dar în nici un caz să discutăm că Institutul de la Fundulea are o suprafaţă de circa 6 sau 7 ori mai mare decât are sectorul propriu-zis de cercetare, de ameliorare a grâului, de creare a hibrizilor de floarea soarelui, sfeclă de zahăr ş.a.m.d., pentru că am greşi enorm. Vreau să vă spun că am face un lucru extraordinar pentru ceea ce înseamnă material biologic, pentru ceea ce înseamnă producţia acestui material biologic pentru ţărani şi pentru producătorii agricoli români, pentru ceea ce înseamnă relaţiile noastre cu cei care comercializează aceste seminţe, inclusiv ieşirea pe piaţa externă. Şi am face un lucru extraordinar dacă am da, în compensaţie, pentru cei care deţin terenuri pe suprafeţele institutelor de cercetări agricole, a institutelor de învăţământ superior, pentru că există şi astfel de cazuri, societăţi comerciale învecinate din proprietatea statului, echivalenul de fertilitate şi de suprafaţă. O spun şi ca unul care am lucrat, dar şi ca unul dintre cei care văd, cred în perspectivă, ce însemnătate are materialul biologic pe care trebuie să-l producem în ţara noastră, pentru că altfel vom deveni tributarii importului de seminţe, extrem de scumpe şi cu mari, foarte mari riscuri pentru producţia agricolă din România. Deci, a aborda problema prin chestiunea aceasta a diferenţierii şi a distrugerii sectorului de producţie, care este producţie de material semincer, nu material de consum, este o mare greşeală.

Domnul Vasile Lupu (din loja iniţiatorului): Ce propuneţi?

Domnul Valeriu Tabără: Deci, suprafeţele respective, dacă este posibil, să fie date din suprafeţele societăţilor comerciale cu capital de stat. Mai bine sacrificăm societăţi comerciale cu capital de stat decât institutele şi staţiunile de cercetare.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă rog, domnul deputat Cristea, comisia.

Domnul Gheorghe Cristea: Eu să-i mulţumesc domnului Tabără, pentru că vine să confirme, într-adevăr, ceea ce am spus şi să lămuresc o neînţelegere. Aici nu se pune problema ca terenuri să fie retrocedate din aceste suprafeţe, deci, nu există această problemă, nu ştiu de unde a apărut, ci e o chestiune cu care dumnealui nu are cum să nu fie de acord, mai ales că a şi făcut cercetare, ca ministerul, prin organele lui de specialitate, să vină să spună de câtă suprafaţă cât este necesar pentru cercetare în România; se pot face calcule, sunt specialişti care ştiu să le facă la suprafeţele pe care le cultivăm, în funcţie de specificul lor şi care pot să spună: avem nevoie de cercetare de 3.000 de hectare, etc. Dar, în acelaşi timp, trebuie să-i spun domnului Tabără, pentru că realitatea aşa este, că atunci când am afirmat că sunt astfel de staţiuni care fac producţie comercială, am vorbit foarte corect, producţie comercială, nu de încercare a soiurilor, aşa cum trebuie să se facă şi de dezvoltare, ci strict producţie comercială.

Domnul Marţian Dan (din bancă): Şi ce rău în asta?

Domnul Gheorghe Cristea: Există documente în sensul acesta care pot să demonstreze fără nici un fel de dubiu. Deci, ideea noastră este ca suprafeţele acestea să fie delimitate de maniera la care ele să rămână, ceea ce este absolut necesar, domeniu public, să nu mai poată fi puse în discuţie într-un fel sau altul. Dar, în momentul de faţă, situaţia care există acolo nu este deloc clară şi, de altfel, nici noi n-am făcut nici un fel de trimitere în sensul acesta, ci tocmai le-am dat posibilitatea să o clarifice foarte exact şi să vină cu o astfel de propunere. Mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Domnul deputat Păcurariu. Vă rog!

Domnul Iuliu Păcurariu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Art.34 din Legea 18 conţine 3 alineate. Rezultă din raport că se păstrează primul alineat, se reformulează al doilea, apare al treilea. Ce se întâmplă cu alin.3 care se referă la terenurile folosite de învăţământul agricol?

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Deci, întrebaţi ce se întâmplă cu alin.3 da?

Domnul Alexandru Lăpuşan (din bancă): Este o confuzie. Daţi-mi voie să mai fac o intervenţie!

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Staţi să răspundă comisia întâi. O secundă să lămurim, pentru că este bine ca lucrurile să fie clare, să ştie fiecare formă, ce supun la vot şi să poată să răspundă ca atare.

Domnul Vasile Lupu (din loja iniţiatorului): Alin.3 rămâne.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă rog, domnule deputat Lupu, să răspundeţi din partea iniţiatorului.

Domnul Vasile Lupu: Stimaţi colegi, Acolo unde am operat modificări sau am specificat abrogări discutăm, dar alineatele, textele pe care nu le-am pus în discuţie rămân. Deci, ultimul alineat rămâne. Va fi aranjat corespunzător în sistematizarea articolului.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Bun, vor fi rearanjate, deci, rămâne. S-a răspuns la întrebarea domnului deputat Păcurariu. Domnul deputat Lăpuşan. Vă rog.

Domnul Alexandru Lăpuşan: Domnule preşedinte, Deci, eu revin la următorul aspect şi anume: la pct.crt.37, la art.34, alin.2. În alin.l al acestui articol se spune: "Terenurile care sunt proprietate de stat şi administrate de staţiuni de cercetare ştiinţifică, agricolă şi silvică... aparţin domeniului public şi rămân în administrarea acestora", lucruri care nu aduc nimic nou faţă de Legea 18 de bază. În alineatul următor se spune: "În termen de 90 de zile, Ministerul Agriculturii va face..." şi ne va spune cum şi cât va trece din domeniul public în domeniul privat. Deci, ideea a fost că aceste două alineate se bat cap în cap. Primul îmi spune că rămân toate în domeniul public al statului şi al doilea îmi spune că rămân deocamdată, pentru că facem o analiză şi o să vedem printr-o lege ulterioară despre ce este vorba. Şi de asemenea, vreau să amintesc iniţiatorilor că undeva în art.36 alin.2 parcă, vine şi explicitează efectiv faptul că cetăţenii care au acţiuni acolo sau care au drept de proprietate, nerecunoscut sau recunoscut în aceste staţiuni, vor trebui să primească efectiv terenul respectiv. Deci, iată că intrăm într-o contradicţie totală.

Domnul Vasile Lupu: Stimaţi colegi, Să nu ne învârtim după cireş, cum se zice în popor. Guvernul nu va trece din domeniul public în domeniul privat al statului. Domeniul public are destinaţia prevăzută în art.34, alin.2 din Legea fondului funciar, reluat în acest text al nostru. Guvernul va delimita exact cât este acest domeniu public, cât este acest domeniu public potrivit destinaţiei date prin lege. Noi nu punem în discuţie că din domeniul public în domeniul privat al statului pot trece bunuri numai prin lege. De aceea, vă rog să trecem la vot.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Da, deci, vă rog să fiţi foarte... Vă rog. Vă rog să vă prezentaţi la microfon, ca să rămână în stenogramă.

Domnul Mihai Nicolescu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Mihai Nicolescu mă numesc. Mulţumesc pentru validare. Am venit mai târziu. Vă asigur de toată stima şi consideraţia.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vorbiţi în microfoane, vă rog.

Domnul Mihai Nicolescu: Mulţumesc. Aşa este la început. Vă asigur de toată stima şi consideraţia şi promit că am să desfăşor o activitate benefică pentru funcţionalitate. În legătură cu problema supusă discuţiei. Deci, trebuie înţeles un lucru: în staţiuni se realizează o singură activitate unitară, de cercetare şi producere de sămânţă. La ora actuală, pentru producerea de sămânţă, de fapt aspecte prevăzute şi în art.34, este bine să rămână aşa, pentru că în staţiuni nu se realizează decât seminţe din verigile superioare, absolut necesare ţării. Acestea se multiplică de 10 ori, 12 ori şi obţinem necesarul de sămânţă pe ţară. În această acţiune aş ruga să se ţină cont că la nivel de ţară vor fi necesare circa 550-600.000 de hectare, loturi seminciere. Este o bogăţie şi o realitate pe care noi trebuie să o luăm în considerare. De aceea, la staţiuni, în suprafaţa respectivă, nu se regăsesc numai suprafeţele pentru câmpul experimental, cât şi pentru producerea de sămânţă, verigi superioare, înţelegând până la bază, sămânţa bază şi furajele necesare pentru fermele de elită pentru asigurarea materialului biologic necesar ţării. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă mulţumesc. Domnul deputat Elek Barna, vă rog!

Domnul Elek Barna: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Într-adevăr, domnul deputat Lupu a zis să nu ne învârtim în jurul cireşului, dar cam aşa este. Aş vrea să-l liniştesc şi pe domnul deputat Tabără şi pe onoratul meu antevorbitor şi toată sala. Stimaţi colegi, În nici un caz nu a stat în intenţia iniţiatorului proiectului de modificare a Legii fondului funciar să ne atingem de cercetarea agricolă. În nici un caz nu am avut în vedere să reducem aceste suprafeţe. Şi vă rog foarte mult, dacă luaţi textul şi-l analizaţi cu mare atenţie, este clar că se va respecta noţiunea de domeniu public, tocmai din cauza faptului să nu se atingă nimeni de acest teren care este astăzi afectat cercetării, iar dacă vă uitaţi în alin.2, se spune clar: în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul, la propunerea Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, bineînţeles, împreună cu ASAS-ul, - Academia de Ştiinţe Agricole, -va delimita suprafeţele de teren necesare cercetării şi producerii de seminţe. Şi coroborând această lege, deci acest text de lege din actuala modificare a Legii fondului funciar, cu Legea seminţelor, eu ţin să asigur această onorată sală şi onorată asistenţă că atât cercetarea agricolă din România, cât şi producerea de seminţe, se va asigura exact conform solicitărilor Ministerului Agriculturii, recte Academiei de Studii Agricole. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă mulţumesc. Voi trece la supunerea la vot a celor două propuneri. Deci, a fost făcută propunerea domnului deputat Lăpuşan de eliminare a acestui articol în integralitate. Sunt obligat, conform regulamentului, să o supun prima la vot. Cine este pentru? Vă rog să număraţi! 18 voturi pentru. Este insuficient pentru ca să treacă. Supun la vot nr.crt.37 în propunerea comisiei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Vă rog să număraţi! 8 abţineri. Cu 8 abţineri a fost adoptat textul. Trecem la nr.crt.38. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? 1 vot împotrivă şi 8 abţineri. Adoptat. Nr.crt.39. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă. Abţineri? 4 abţineri. Adoptat. Nr.crt.40. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? O abţinere. Adoptat. Nr.crt.41. Intervenţii? Domnul deputat Lăpuşan. Vă rog.

Domnul Alexandru Lăpuşan: Domnule preşedinte, Eu am atenţionat, iată că am făcut doi paşi şi acuma va trebui să confirmăm sau nu faptul că blocăm lucrurile definitiv. În art.361se spun următoarele şi fac acum o paranteză. Domnul Lupu a spus că nu se va modifica suprafaţa domeniului public, ceea ce este un lucru bun; considerăm că la staţiunile de cercetare este bine ca tot terenul pe care îl au, toată suprafaţa, să fie considerat de domeniu public, sigur, în funcţie de diferitele analize şi necesităţi ale ţării, de a produce, de a cerceta şi de a produce, în special, seminţe, material săditor şi a ameliora şi a obţine rase noi de animale, sigur, noi vom proteja corespunzător cercetarea din România. Iată că art.361 spune altceva, şi anume: "Persoanele fizice cărora li s-a stabilit calitatea de acţionar, în temeiul art. 36 din lege, persoanele cărora li s-au stabilit drepturi la institutele şi staţiunile de cercetare agricole şi la regiile autonome cu profil agricol, potrivit Legii nr. 46/l992". Deci, sigur că, curios, Legea aceasta nr. 46 a stabilit nişte drepturi unor cetăţeni la aceste staţiuni care sunt considerate că au teren din domeniu public. Deci, e o întrebare, o nedumerire, o lămurire - eventual - pe care trebuie s-o aducem acestui articol, şi anume: că acestor persoane le recunoaştem dreptul, dar nu le mai reconstituim aceste drepturi în suprafeţele iniţiale, respectiv în perimetrul acestor staţiuni de cercetare agricolă şi, atunci, ar trebui ca articolul să fie explicit în acest sens, altfel nu îşi are rostul pentru că, pe de o parte spunem că este teren de domeniu public, pe de altă parte spunem că nu vrem să modificăm aceste suprafeţe şi în art. 361 venim şi spunem că vrem să recunoaştem drepturi şi să punem în posesie, inclusiv cetăţenii care au teren în perimetrul acestor staţiuni, ceea ce mi se pare foarte normal. Deci, considerăm că, trebuie ca acest articol să fie foarte explicit şi, eventual, să adăugăm faptul că dreptul de reconstituire nu se face la aceste staţiuni de cercetare care au teren de domeniu public. Mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Domnul deputat Lupu.

Domnul Vasile Lupu: Stimaţi colegi, Aceeaşi poveste cu cireşul. Am spus o dată că nu se restituie din terenurile cu destinaţia pe care aţi menţionat-o aici. Acum, am dat dreptul acţionarilor şi locatorilor de a cere, dar asta nu înseamnă că le vom da de aici. Deci, este clar. Odată am spus că "de aici nu se dă" şi acestora le dăm dreptul de a cere. Ei vor primi din terenuri proprietate de stat, teren de aceeaşi calitate, dar nu din staţiunile de cercetare. Profit de această ocazie ca, la alineatul ultim, art. 361, unde avem: "Persoanele prevăzute la alin. 1, cărora li s-a stabilit dreptul în acţiuni, în limita suprafeţei de până la 10 ha., în echivalent arabil, pot face cerere în cazul în care, prin aplicarea coeficientului de echivalare prevăzut de regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 131/l991, suprafaţa de teren nu putea depăşi ca echivalenţă 10 ha. teren arabil, în termenul cu procedura şi în condiţiile prevăzute la art. 91, alin. 3 - 9". Deci, aici era ... . Deci, "teren arabil în termenul", cu procedura şi în condiţiile prevăzute la art. 91, alin. 3 - 9.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Da, vă mulţumesc. Domnul deputat Ifrim, vă rog. (Discuţii în banca comisiei.)

Domnul Vasile Lupu: Dacă-mi daţi voie, Hotărârea Guvernului nr. 131/l991, suprafaţa de teren putea depăşi, ca echivalenţă, 10 ha teren arabil şi terenul curţii.

Domnul Mihai Grigoriu: Nu putea. Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu: Vă mulţumesc.

Domnul Dumitru Ifrim: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Pentru corelarea cu art. 9 alin. 1, propun înlocuirea expresiei "dar nu mai mult de 50 ha de familie" cu textul introdus la art. 9 alin. 1, şi anume "până la limita suprafeţei prevăzute la art. 3 lit. h) din Legea nr.187/l945. Din sală: Corect.

Domnul Vasile Lupu: De acord.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Deci, la art. 361 alin. 1 s-a propus această modificare a textului, corelarea cu art. 9 alin.1 şi la alin. 2 s-a propus completarea textului. Având în vedere că există numai aceste două propuneri de texte, eu vă supun spre aprobare acest articol 361, în ansamblul lui, cu aceste două amendamente.

Domnul Marţian Dan: Verificaţi cvorumul.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă. Abţineri? Vă rog să număraţi. 18 abţineri.

Domnul Alexandru Lăpuşan: Domnule preşedinte, Daţi-mi voie, o chestiune de procedură. (Voci suprapuse.) Pot să-i dau acţiuni până la 10 ha., dar nu peste. Verificaţi cvorumul.

Domnul Marţian Dan: Vă rugăm să număraţi toate voturile şi să verificaţi cvorumul. Din loja prezidiului: Este, l-am numărat la început.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Cvorumul a fost numărat la început de cei doi secretari. Unul dintre secretari, din păcate, m-a părăsit să fumeze o ţigară. Dacă doriţi să verificăm cvorumul, vom verifica cvorumul în momentul în care este solicitat de unul dintre grupurile parlamentare, în mod oficial.

Doamna Viorica Afrăsinei: S-a cerut verificarea cvorumului, în numele grupului parlamentar P.D.S.R., înainte de supunerea la vot.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă rog, domnule Dan Marţian.

Domnul Marţian Dan: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, În primul rând, aş vrea să exprim un protest în legătură cu modul aproximativ în care dumneavoastră conduceţi. Am mai condus şi noi lucrările Camerei Deputaţilor, un număr de ani şi întotdeauna când s-a făcut un amendament am spus "la rândul cutare se introduce sintagma cutare, se elimină ş.a.m.d.", încât toată lumea să ştie ce votează. Dumneavoastră nu faceţi acest lucru. Văd că aveţi o tendinţă spre un galop care vă va duce la performanţe extraordinare, dar eu cred că nu se pot conduce, în acest mod, lucrările unei Camere. În al doilea rând, vă rog, în numele Grupului parlamentar pe care îl reprezint, să verificaţi dacă este întrunit cvorumul în aula Camerei.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă rog, foarte mult, pe cei 2 secretari să faceţi această verificare. (Proteste, vociferări în partea dreaptă.) Domnul deputat Marţian Dan este vicelider de grup, la grupul P.D.S.R.-ului şi are, probabil, această mandatare oficială. Deci trebuie să facem această verificare. Sunt nevoit să constat că avem un număr de 132 de colegi. În momentul de faţă, cvorumul de lucru este de 143. Eu înţeleg dorinţa de a fuma a unora şi a altora, dar, totuşi, cred că este normal să fie în sală. Deci rog chestorii să îşi facă datoria şi să-i cheme în sală pe domnii colegi şi pe doamnele colege deputaţi. În cazul în care nu vom putea să rezolvăm acest mic detaliu, voi face un apel nominal, chestiune care este foarte neplăcută, dar utilă. (Sună sirena de chemare în sală a domnilor deputaţi.) Vom începe un apel nominal, o chestiune care nu îmi face deloc plăcere şi, probabil, că nici dumneavoastră, dar este absolut necesară. Îl rog pe domnul secretar Gavra să purceadă la această operaţiune.

Domnul Ioan Gavra: Judeţul ALBA Berciu Ion absent Dărămuş Nicolae Octavian absent Dumitrean Bazil prezent Pereş Alexandru prezent Popa Neculai prezent Simedru Dan Coriolan absent Judeţul ARAD Bercea Florian prezent Calimente Mihăiţă prezent Gheorghiof Titus Nicolae absent Ghidău Radu prezent Putin Emil Livius Nicolae prezent Raţiu Ion absent Tokay Gheorghe absent Judeţul ARGEŞ Cîrstoiu Ion absent Ghibernea Dan absent Ionescu Nicolae absent Leonăchescu Nicolae absent Marin Gheorghe prezent Nanu Romeo prezent Piţigoi Barbu prezent Rizescu Sergiu George absent Stan Vasile prezent Stănescu Alexandru-Octavi prezent Judeţul BACĂU Corniţă Ion prezent Dan Matei-Agaton absent Darie Simion prezent Duţu Ion absent Gheorghe Valeriu prezent Hrebenciuc Viorel absent Irimescu Haralambie prezent Moiceanu Constantin prezent Nistor Vasile absent Pavel Vasile prezent Popa Ioan-Aron absent Judeţul BIHOR Bot Octavian absent Cosma Liviu Ovidiu absent Drecin Mihai Dorin prezent Negrău Mircea absent Paneş Iosif prezent Rákoczi Ludovic prezent Serac Florian absent Székely Ervin Zoltán prezent Szilágyi Zsolt absent Ţepelea Gabriel absent Judeţul BISTRIŢA-NĂSĂUD Constantinescu Dan absent Oltean Ioan absent Pintea Ioan absent Săndulescu Aureliu-Emil absent Sonea Ioan prezent Judeţul BOTOŞANI Afrăsinei Viorica prezentă Hilote Eugen Gheorghe prezent Ioniţă Nicu absent Mihăilescu Petru Şerban prezent Năstase Toma absent Popescu Emil Teodor prezent Sandu Dumitru prezent Judeţul BRAŞOV Babiuc Victor absent Bran Vasile absent Cojocaru Radu Spiridon absent Gherasim Ion Andrei prezent Kovács Csaba Tiberiu absent Lepşa Sorin Victor prezent Moucha Romulus Ion prezent Secară Gheorghe absent Tudose Nicolae Florin absent Judeţul BRĂILA Alecu Aurelian Paul prezent Bartoş Daniela absentă Corâci Ioan Cezar absent Dragu George absent Şerban George prezent Văsioiu Horia prezent Judeţul BUZĂU Albu Alexandru absent Ceauşescu Gheorghe Dan Nicolae absent Morariu Teodor Gheorghe prezent Papuc Aurel Constantin absent Partal Petre absent Pâslaru Dumitru absent Petrescu Ovidiu Cameliu absent Judeţul CARAŞ-SEVERIN Muscă Monica-Octavia prezentă Oană Gheorghe absent Popovici Cornel Sturza absent Spătaru Liviu prezent Vilău Adrian-Ioan prezent Judeţul CĂLĂRAŞI Bălăeţ Mitică prezent Munteanu Ion prezent Naidin Petre prezent Pavelescu Claudiu-Costel prezent Sârbu Marian absent Judeţul CLUJ Gavra Ioan prezent Ionescu Anton absent Kónya-Hamar Alexandru prezent Lăpuşan Alexandru prezent Matei Vasile prezent Mátis Eugen prezent Miclăuş Vasile absent Păcurariu Iuliu prezent Pop Iftene prezent Roman Ioan absent Vida-Simiti Ioan prezent Judeţul CONSTANŢA Andrei Gheorghe prezent Ariton Gheorghe absent Barde Tănase prezent Botescu Ion prezent Coşea Dumitru Gheorghe Mircea absent Haşotti Puiu absent Marinescu Ioan-Sorin absent Mazăre Radu Ştefan absent Nicolae Jianu prezent Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae absent Onaca Dorel-Constantin absent Osman Fedbi prezent Şaganai Nusfet prezent Judeţul COVASNA Birtalan Ákos absent Márton Árpád-Francisc prezent Tamás Sándor absent Ţurlea Petre absent Judeţul DÂMBOVIŢA Ana Gheorghe absent Boştinaru Victor absent Dîrstaru Dorin prezent Enescu Ion absent Neagu Romulus absent Popa Daniela prezentă Popescu Irineu prezent Rădulescu-Zoner Şerban Constantin absent Simion Florea absent Judeţul DOLJ Berceanu Radu Mircea absent Brezniceanu Alexandru prezent Cazacu Vasile Mircea prezent Grigoraş Neculai prezent Ionescu Bogdan prezent Ionescu Gheorghe prezent Ioniţă Mihail Gabriel prezent Manolescu Oana absent Matei Ion Lucian absent Nicolescu Mihai prezent Roşca Ioan prezent Vasilescu Nicolae absent Judeţul GALAŢI Buruiană-Aprodu Daniela absentă Ciumara Mircea absent Gheciu Radu Sever Cristian prezent Iacob Elena prezent Mihu Victor Traian prezent Nica Dan absent Protopopescu Cornel prezent Sandu Ion Florentin prezent Tomov Marilena absentă Judeţul GIURGIU Cristea Marin prezent Croitoru Mircea Adrian prezent Grigoriu Mihai prezent Radu Alexandru-Dumitru absent Judeţul GORJ Băbălău Constantin prezent Drumen Constantin prezent Nică Mihail prezent Pârgaru Ion absent Popescu Bejat Ştefan Marian prezent Popescu Dumitru prezent Judeţul HARGHITA Antal Istvan prezent Asztalos Ferenc absent Becsek Garda Dezideriu Coloman prezent Nagy Ştefan prezent Ráduly Róbert-Kálmán absent Judeţul HUNEDOARA Ana Gheorghe absent Dimitriu Sorin Petre absent Giurescu Ion absent Ifrim Dumitru prezent Neacşu Ilie prezent Petreu Liviu prezent Priceputu Laurenţiu absent Şteolea Petru absent Judeţul IALOMIŢA Bivolaru Gabriel prezent Cristea Gheorghe prezent Popa Virgil absent Tarna Gheorghe prezent Judeţul IAŞI Aferăriţei Constantin prezent Baciu Mihai prezent Cotrutz Constantin Eremia prezent Dobre Traian absent Dorin Mihai prezent Enache Marian absent Gazi Gherasim prezent Lupu Vasile prezent Mogoş Ion absent Rânja Traian Neculaie prezent Stanciu Anghel prezent Stoica Valeria Mariana absentă Vintilă Dumitru Mugurel absent Judeţul MARAMUREŞ Böndi Gyöngyike prezent Bud Nicolae absent Dunca Tudor Gavril prezent Godja Petru absent Moldovan Petre prezent Paşcu Ioan Mircea absent Remeş Decebal Traian absent Ştefănoiu Luca absent Judeţul MEHEDINŢI Barbaresso Emanoil Dan prezent Honcescu Ion absent Micle Ulpiu Radu Sabin prezent Nicolicea Eugen absent Raicu Romulus prezent Judeţul MUREŞ Elek Matei Barna prezent Filipescu Ileana absentă Kakasi Alexandru prezent Kelemen Attila Bela Ladislau prezent Kerekeş Károly prezent Lădariu Lazăr prezent Mureşan Ioan prezent Pop Leon Petru absent Popa Ioan Mihai absent Judeţul NEAMŢ Bivolaru Ioan prezent Bujor Liviu absent Burlacu Viorel prezent Cazan Gheorghe Romeo Leonard prezent Hlinschi Mihai prezent Radu Elena Cornelia Gabriela absent Rădulescu Cristian absent Ţocu Iulian-Costel absent Judeţul OLT Achimescu Victor Ştefan absent Argeşanu Valentin prezent Arghezi Mitzura Domnica prezent Georgescu Florin absent Grădinaru Nicolae absent Groza Nicolae prezent Kovacs Carol Emil absent Judeţul PRAHOVA Antonescu Niculae Napoleon absent Avramescu Constantin Gheorghe absent Barbăroşie Victor prezent Ivănescu Paula Maria prezent Moldoveanu Eugenia absent Moroianu Geamăn Adrian Tudor absent Munteanu Mircea Mihai absent Opriş Constantin Remus absent Ruse Corneliu Constantin absent Sireţeanu Mihail absent Tudor Marcu absent Vasilescu Valentin prezent Judeţul SATU-MARE Biriş Anamaria Mihaela absentă Budeanu Radu absent Dragoş Iuliu Liviu prezent Pécsi Francisc absentă Pop Viorel absent Varga Attila prezent Judeţul SĂLAJ Bara Radu-Liviu absent Chichişan Miron prezent Vetişanu Vasile absent Vida Iuliu prezent Judeţul SIBIU Dejeu Gavril absent Galic Lia Andreia prezentă Pantiş Sorin absent Şincai Ovidiu absent Trifu Romeo prezent Vâlcu Mircea absent Judeţul SUCEAVA Babiaş Iohan Peter absent Bejinariu Petru prezent Chiriac Mihai prezent Ionescu Marina absent Iorga Leonida Lari absent Mândroviceanu Vasile prezent Nicolaiciuc Vichentie absent Palade Dan prezent Panteliuc Vasile prezent Sandu Alecu prezent Vataman Dorin prezent Vitcu Mihai absent Judeţul TELEORMAN Buga Florea prezent Cândea Vasile absent Ianculescu Marian prezent Marineci Ionel prezent Noica Nicolae absent Spiridon Didi prezent Videanu Adriean absent Judeţul TIMIŞ Bárányi Francisc absent Brück Werner Horst absent Drăgănescu Ovidiu Virgil prezent Dugulescu Petru prezent Glăvan Ştefan absent Gvozdenovici Slavomir prezent Miloş Aurel absent Puwak Hildegard-Carola absentă Stanca Teodor prezent Şerban Gheorghe prezent Tabără Valeriu prezent Tăvală Tănase-Pavel prezent Judeţul TULCEA Antonescu George Crin Laurenţiu - absent Fenoghen Sevastian - prezent Lazia Ion - prezent Meşca Sever - prezent Vajda Francisc-Atila - prezent Judeţul VASLUI Băsescu Traian - absent Dumitru Buzatu - prezent Dan Marţian - prezent Ghiga Vasile - prezent Ignat Ştefan - prezent Mera Alexandru Liviu - prezent Petrescu Virgil - absent Judeţul VÂLCEA Decuseară Jean - prezent Dumitraşcu Laurenţiu - prezent Gaspar Acsinte - prezent Sabău Traian - prezent Stancov George Iulian - absent Vâlceanu Gheorghe - prezent Judeţul VRANCEA Albu Gheorghe - prezent Dumitriu Carmen - prezentă Mânea Radu - prezent Mitrea Miron Tudor - prezent Nichita Dan Gabriel - prezent Udrea Florian - prezent BUCUREŞTI Andronescu Ecaterina - prezentă Badea Alexandru Ioan - prezent Boda Iosif - absent Chiliman Andrei Ioan - prezent Ciontu Corneliu - absent Cunescu Sergiu - absent Diaconescu Ion - absent Dobrescu Smaranda - absentă Dorian Dorel - absent Dumitrescu Paul Adrian - prezent Furo Iuliu Ioan - prezent Gheorghiu Mihai - absent Iliescu Valentin Adrian - absent Ionescu Alexandru - prezent Ionescu Constantin - absent Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile-Constantin - absent Iorgulescu Adrian - absent Macarie Sergiu - prezent Năstase Adrian - absent Negoiţă Gheorghe Liviu - absent Pambuccian Varujan - prezent Petrescu Silviu - prezent Popescu Ioan Dan - absent Popescu Tăriceanu Călin - absent Raica Florica Rădiţa - prezentă Sassu Alexandru - prezent Severin Adrian - absent Stănescu Mihai-Sorin - absent Stoica Valeriu - absent Teculescu Constantin - absent Voicu Mădălin - absent Weber Ernest-Otto - absent Judeţul ILFOV Lixăndroiu Viorel - prezent Neagu Victor - prezent Păunescu Costel - prezent Petrovici Silvia - prezentă. Reluăm, da? Judeţul ALBA Berciu Ion - a revenit? Nu Dărămuş Nicolae Octavian - nu Simedru Dan Coriolan - prezent Judeţul ARAD Gheorghiof Titu Nicolae - absent Raţiu Ion - absent Tokay Gheorghe - absent Judeţul ARGEŞ Cîrstoiu Ion - absent Ghibernea Dan - absent Ionescu Nicolae - prezent Leonăchescu Nicolae - absent Piţigoi Barbu - prezent Rizescu Sergiu George - absent Judeţul BACĂU Dan Matei Agathon - prezent Duţu Ion - prezent Hrebenciuc Viorel - prezent Popa Aron Ioan - prezent Judeţul BIHOR Bot Octavian - absent Cosma Liviu Ovidiu - absent Negrău Mircea - absent Serac Florian - prezent Ţepelea Gabriel - absent Szilagyi Zsolt - absent Judeţul BISTRIŢA-NĂSĂUD Constantinescu Dan - prezent Oltean Ioan - absent Pintea Ioan - absent Săndulescu Aureliu Emil - absent Judeţul BOTOŞANI Afrăsinei Viorica - prezentă Ioniţă Nicu - absent Năstase Toma - prezent Sandu Dumitru - prezent Judeţul BRAŞOV Babiuc Victor - absent Bran Vasile - absent Cojocaru Radu Spiridon - absent Kovács Csaba Tiberiu - absent Secară Gheorghe - prezent Tudose Nicolae-Florin - prezent Judeţul BRĂILA Bartoş Daniela - absentă Corâci Ioan Cezar - absent Dragu George - absent Judeţul BUZĂU Albu Alexandru - prezent Ceauşescu Gheorghe Dan Nicolae - prezent Papuc Aurel Constantin - absent Pâslaru Dumitru - absent Petrescu Ovidiu Cameliu - prezent Judeţul CARAŞ-SEVERIN Oană Gheorghe - absent Sturza Popovici Cornel - absent Judeţul CĂLĂRAŞI Sârbu Marian - absent Judeţul CLUJ Ionescu Anton - prezent Roman Ioan - absent Miclăuş Vasile - absent Judeţul CONSTANŢA Ariton Gheorghe - absent Coşea Dumitru Gheorghe Mircea - absent Haşotti Puiu - absent Marinescu Ioan-Sorin - absent Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - absent Onaca Dorel Constantin - absent Mazăre Radu Ştefan - absent Judeţul COVASNA Birtalan Ákos - absent Tamás Sándor - prezent Ţurlea Petre - absent Judeţul DÂMBOVIŢA Ana Gheorghe - absent Enescu Ion - prezent Rădulescu-Zoner Constantin Şerban - absent Simion Florea - prezent Neagu Romulus - absent Judeţul DOLJ Berceanu Radu Mircea - absent Manolescu Oana - absentă Matei Lucian Ion - absent Vasilescu Nicolae - absent Judeţul GALAŢI Buruiană Aprodu Daniela - absentă Ciumara Mircea - absent Nica Dan - absent Tomov Marilena - absentă Judeţul GIURGIU Radu Alexandru-Dumitru - absent Judeţul GORJ Pârgaru Ion - absent Judeţul HARGHITA Asztalos Ferenc - prezent Ráduly Róbert-Kálmán - absent Judeţul HUNEDOARA Ana Gheorghe - absent Dimitriu Sorin Petre - absent Giurescu Ion - absent Şteolea Petru - absent Priceputu Laurenţiu - absent Judeţul IALOMIŢA Popa Virgil - absent Judeţul IAŞI Dobre Traian - absent Enache Marian - absent Mogoş Ion - absent Stoica Valeria Mariana -absentă Vintilă Dumitru Mugurel - absent Judeţul MARAMUREŞ Bud Nicolae - absent Godja Petru - absent Paşcu Ioan Mircea - absent Ştefănoiu Luca - absent Remeş Traian Decebal - prezent Judeţul MEHEDINŢI Honcescu Ion - absent Nicolicea Eugen - prezent Judeţul MUREŞ Filipescu Ileana - absentă Pop Leon Petru - absent Popa Ioan Mihai - absent Judeţul NEAMŢ Bujor Liviu - absent Radu Elena Cornelia Gabriela - absentă Rădulescu Cristian - absent Ţocu Iulian - absent Judeţul OLT Achimescu Victor Ştefan - absent Grădinaru Nicolae - absent Georgescu Florin - absent Judeţul PRAHOVA Antonescu Niculae Napoleon - absent Avramescu Constantin Gheorghe - absent Moldoveanu Eugenia - absentă Moroianu Geamăn Adrian Tudor - absent Munteanu Mircea Mihai - absent Opriş Constantin Remus - absent Ruse Corneliu Constantin - absent Sireţeanu Mihail - absent Tudor Marcu - absent Judeţul SATU MARE Biriş Anamaria Mihaela - absentă Budeanu Radu - absent Pecsi Francisc - absent Pop Viorel - prezent Judeţul SĂLAJ Bara Radu-Liviu - absent Vetişanu Vasile - absent Judeţul SIBIU Dejeu Gavril - absentă Pantiş Sorin - absent Vâlcu Mircea - absent Şincai Ovidiu - absent Judeţul SUCEAVA Babiaş Iohan Peter - absent Ionescu Marina - absent Iorga Leonida Lari - absentă Nicolaiciuc Vichentie - absent Vitcu Mihai - prezent Judeţul TELEORMAN Cândea Vasile - absent Noica Nicolae - absent Videanu Adriean - absent Judeţul TIMIŞ Bárány Francisc - absent Brück Werner - absent Glăvan Ştefan - absent Miloş Aurel - prezent Puwak Hildegard Carola - absentă Judeţul TULCEA Antonescu George Crin Laurenţiu - absent Judeţul VASLUI Băsescu Traian - absent Petrescu Virgil - absent Judeţul VÂLCEA Stancov George Iulian - prezent Judeţul VRANCEA - sunt toţi prezenţi BUCUREŞTI Boda Iosif - absent Ciontu Corneliu - absent Cunescu Sergiu - absent Diaconescu Ion - absent Dobrescu Smaranda - absentă Dorian Dorel - absent Gheorghiu Mihai - absent Iliescu Valentin Adrian - absent Ionescu Constantin - absent Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile-Constantin - absent Iorgulescu Adrian - absent Năstase Adrian - absent Negoiţă Liviu - absent Popescu Ioan Dan - absent Popescu Tăriceanu Călin - absent Severin Adrian - absent Stănescu Mihai-Sorin - absent Stoica Valeriu - absent Teculescu Constantin - absent Voicu Mădălin - absent Weber Ernest-Otto - absent Judeţul ILFOV - sunt toţi Am încheiat, vă rog frumos, apelul. Să numărăm.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Deci s-a depăşit cifra de 143, cvorumul de lucru. Eu continui lucrările. În momentul în care domnul Gavra va termina de numărat, vă voi spune exact care a fost prezenţa. Deci, pentru corectitudine, resupun la vot şi vă rog să vă ocupaţi locurile în sală. Rog persoanele care nu sunt deputaţi să părăsească sala de şedinţe. Vă mulţumesc. Resupun la vot nr.crt.41 din raport, în propunerea comisiei, cu cele două amendamente, unul la primul alineat, al doilea la cel de al doilea alineat, aşa cum au fost ele cerute de cei care le-au făcut şi cum sunt cuprinse în stenogramă. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 209 au fost prezenţi în momentul .... Din partea dreaptă a sălii: Dar nu este cvorum!

Domnul Andrei Ioan Chiliman: 28 împotrivă. Abţineri? 7. A fost adoptat. Nr.crt.42 - intervenţii? Vă rog, domnul deputat Ifrim.

Domnul Dumitru Ifrim: Domnule preşedinte, este vorba de aceeaşi corelare pe care am făcut-o şi la articolul precedent. Deci se elimină "dar nu mai mult de 50 ha" şi se introduce "până la limita suprafeţei prevăzută la art.3 lit.h) din Legea nr.187/1945".

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă mulţumesc. Domnul deputat Grigoriu. Vă rog.

Domnul Mihai Grigoriu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. La pct.42, la art.362, am următorul amendament: după cuvintele "prin efectul Decretului nr.83/1949", să se adauge "precum şi al oricăror acte normative de expropiere", textul devenind: "Persoanele fizice ale căror terenuri agricole au fost trecute în proprietatea statului, prin efectul Decretului nr.83/1949, precum şi al oricăror acte normative de expropriere, sau moştenitorii acestora pot cere..." etc. Acest lucru este necesar, deoarece nu numai prin Decretul nr.83 s-au realizat acte de expropiere fără despăgubire şi elita intelectuală şi culturală românească a fost persecutată. Pentru siguranţă, cer să se adauge şi acest text. Vă mulţumesc.

Domnul Barbu Piţigoi (din bancă): Cum a sunat textul?

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă mulţumesc. Vă rog să-mi depuneţi amendamentul.

Domnul Mihai Grigoriu: Este depus în scris.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Este depus în scris, da. Deci iniţiatorul acceptă, comisia acceptă. Alte intervenţii? Nu sunt. Vă supun spre aprobare nr.crt.40, art.362, cu cele două amendamente făcute de domnii deputaţi Ifrim şi Grigoriu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 2. Abţineri? 51. A fost adoptat. Nr.crt.43. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 2. Abţineri? 42. S-a adoptat. Nr.crt.44. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? 42. Nr.crt.45. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? 20. S-a adoptat. Nr.crt.46. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă. Abţineri? Vă rog număraţi. 39. Nr.crt.47. Este vorba de o renumerotare. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? 10 abţineri. Deci cu 10 abţineri a fost adoptat. Nr.crt.48. Intervenţii? Da, vă rog. Vă rog să vă şi prezentaţi.

Domnul Marian Ianculescu: Domnule preşedinte, Pentru acurateţea textului, dacă observaţi, ...

Domnul Andrei Ioan Chiliman: O să vă rog să vă prezentaţi. Mă scuzaţi că nu v-am prezentat eu.

Domnul Marian Ianculescu: Ianculescu, PDSR. Deci: "Terenurile provenite din fostele islazuri comunale transmise unităţilor de stat şi care, în prezent, sunt folosite ca păşuni, fâneţe şi arabil..." Mai departe, vedeţi că jos fac excepţie suprafeţele ocupate cu vii, pomi seminceri, furajeri, eleştee, lacuri. Or, această categorie, nici eleşteele, nici lacuri nu intră în nici o categorie prezentată mai sus, păşuni, fâneţe sau arabil. Deci, pentru a corela textul, cred că trebuie trecut sus "care în prezent sunt folosite ca păşuni, fâneţe, arabil, eleştee, lacuri", nu, "vor fi restituite în proprietatea comunei...". Deci jos sunt trecute şi eleşteele şi lacurile, care nu se regăsesc sus, în categoriile respective. Mai departe, în penultimul rând, "pentru producerea de legume, fructe, materie primă pentru fabricile de conserve". Cred că este mai corect "legume şi fructe, ca materie primă pentru fabricile de conserve", că, altfel, urmează o înşiruire de "legume, fructe, materie primă", rezulta că şi aceasta este o categorie care se produce. Deci cred că aşa este bine: "pentru producerea de legume şi fructe, ca materie primă pentru fabricile de conserve". Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Iniţiatorul. Comisia, domnul deputat Cristea.

Domnul Gheorghe Cristea: Domnule preşedinte, articolul are două părţi foarte clare: ceea ce se restituie şi ceea ce nu se restituie. Deci fac excepţie, de la restituire, nu fac excepţie de la restituire din cutare, cutare şi cutare. Deci "excepţia de restituire", formularea comisiei este corectă. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Iniţiatorul? Bun. Propunerea comisiei, deci. Bun. Domnule deputat Ianculescu, sunteţi mulţumit de răspuns?

Domnul Marian Ianculescu (din bancă): Prima parte, a doua cred că este bine, pentru acurateţea textului...

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Este textul iniţial care a rămas... Adică...

Domnul Vasile Lupu: Este acelaşi sens.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: În legătură cu partea cealaltă, cu "legume, fructe", vă rog, domnule deputat Cristea, să-mi răspundeţi şi la a doua chestiune.

Domnul Marian Ianculescu: Domnule preşedinte, Oricine poate să citească îşi dă seama că nu este regulă: " pentru producerea de legume, fructe, materie primă pentru fabricile de conserve". Deci: "pentru producerea de legume şi fructe, care sunt pentru fabricile de conserve". Nu are înţeles textul şi cred că aşa este mai bine.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Acceptaţi partea aceasta?

Domnul Gheorghe Cristea: Da.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Bun. Deci, în primul dumneavoastră amendament, sunteţi de acord să rămână, totuşi, textul comisiei, iar aici să se introducă "legume şi fructe, ca materie primă pentru...". Domnul deputat Chiriac.

Domnul Mihai Chiriac: Referitor la acest articol, este bine să rămână în felul acesta, pentru că sunt fabrici de conserve care produc şi din roşii şi castraveţi. Au luat terenurile din imaşul comunei, produc pe ele nu ştiu ce acum, trebuia, prin Legea veche nr.18, ca aceste terenuri să fie transformate, apoi, în păşuni, prin grija Ministerului Agriculturii, Ministerul Agriculturii nu a avut grijă de aşa ceva şi, la ora actuală, o serie de fabrici şi alte întreprinderi şi nu ştiu de care au terenuri din baza furajeră, cultivă pe ele foarte multe, vor intra în circuitul de vânzare-cumpărare şi rămâne comuna fără imaş, ca atare. De aceea este bine făcut aici, adică şi pomi, şi vii, dar şi legume, fructe, orişice se cultivă pentru ele. Cine vrea să rămână cu terenul cumpără alături un lot de la particulari sau nu ştiu de unde şi face imaş. Cine nu reuşeşte să facă treaba aceasta, în 6 luni de zile, dă terenul, cu pomi sau ce are pe el, la primăria respectivă şi primăria respectivă să aibă grijă, după aceea, de imaş. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă rog. Comisia. Domnul deputat Cristea.

Domnul Gheorghe Cristea: Domnule preşedinte, am precizat, puţin mai devreme, mă rog, formularea, în sine, "legume, fructe, materie primă", dar punctul de vedere al comisiei trebuie să rămână aşa cum este prezentat el în raport. Dacă această exprimare nu este suficient de gramaticală, noi am spus aşa: "legume, fructe", înţelegând că, şi în afară de ele, mai pot fi folosite pentru a cultiva, în scopuri de producţie, materii prime, în general, deci, ca să nu ne limităm numai la a spune "legume, fructe" şi cineva să spună ştii că aceasta nu este legumă, cealaltă nu este fructă, că este şi legumă şi fructă sau nu este nici una nici alta. Deci că este absolut acoperitor.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă supun spre aprobare, atunci, nr.crt.48, în formularea comisiei. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Vă rog să număraţi. 19. Abţineri? 3. A fost adoptat. Nr.crt.49. Intervenţii? Da, domnul deputat Lupu.

Domnul Vasile Lupu: Domnule preşedinte, La art.49, pentru acurateţea textului ...

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Este vorba de nr. crt. 49 ...

Domnul Vasile Lupu: ... de nr. crt. 49, art.40, alin.2: "Nerespectarea dispoziţiilor alineatului precedent duce la trecerea de drept" - în loc de la intrarea în drept în proprietatea comunelor, oraşelor sau municipiilor nu municipiului, după caz, a acestor terenuri".

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Dacă mai sunt alte intervenţii? Comisia? De acord. Vă supun spre aprobare nr. crt. 49, cu amendamentul făcut de domnul deputat Lupu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Nr. crt. 50. Intervenţii? Vă rog, domnul deputat Barna.

Domnul Elek Barna: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Doar o completare din partea comisiei. Cred că s-a omis din text. La alin.1, "Persoanele fizice ale căror terenuri cu vegetaţie forestieră, păduri, zăvoaie, stufărişuri, păşuni, fâneţe împădurite ...". Deci, vine o mică completare după "păşuni şi fâneţe" - "împădurite". Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă rog.

Domnul Neculai Popa: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Eu am făcut un amendament legat de numărul de ordine 50, art.41, şi propunem următoarea reformulare: "Terenurile cu vegetaţie forestieră, păduri, zăvoaie, tufişuri, păşuni împădurite, ce au aparţinut persoanelor fizice şi care, prin efectul unor legi speciale, au trecut în proprietatea statului, se restituie, la cerere, pe vechile amplasamente, foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora, într-o suprafaţă de până la 10 hectare de familie". Argumentez acest lucru şi daţi-mi voie să vă prezint câteva aspecte legat de această problemă şi aş începe cu marele părinte al silviculturii, Marin Drăcea, care spunea că împărţirea pădurii este moartea ei. Aş vrea să vă spun că retragerea bruscă sau treptată a pădurilor din peisajul geografic, precum şi exploatarea lor neraţională, a provocat alunecări de teren, eroziuni şi manifestări torenţiale, care au generat stadii foarte avansate de degradare. În numele unei aparente eficienţe economice, suprafeţe mari de pădure au fost defrişate şi degradate. De asemenea, aş vrea să vă spun că în perioada actuală pădurile sunt supuse unei duble presiuni: pe de o parte a populaţiei sărăcite, iar, pe de altă parte, a unor organe oficiale, care fac promisiuni pentru privatizarea masivă. Sub acest aspect, pădurea va trebui să-şi reducă drastic funcţiunea de fabrică de lemn, pentru care este solicitată tot mai intens, şi să-şi asume dreptul de a fi principalul apărător al factorilor de mediu. Aceasta confirmă prevederile din Codul silvic, care stabilesc că pădurea trebuie să reprezinte un bun de interes silvic, ea reprezentând cel mai puternic instrument de restabilire a echilibrului ecologic, asigurând protecţia solului, apărarea mediului înconjurător, echilibrarea debitelor de apă, ozon şi aşa mai departe. Din sală: Citiţi amendamentul!

Domnul Neculai Popa: L-am citit. Deci, acum vin cu argumentul. Îmi daţi voie, da? Vă rog frumos. În aceste condiţii, eu aş dori să vă spun câteva urmări dacă se aplică acordarea a 50 hectare de pădure. Şi anume: intenţia exploatării lemnului la vârste foarte mici; de asemenea, lipsa de preocupare de proprietarului privind creşterea productivităţii pădurilor şi a promovării speciilor forestiere valoroase; eliminarea nivelului scăzut de pregătire silvică a proprietarilor de păduri; eliminarea de investiţii pe termen mediu sau lung privind cultura sau refacerea pădurilor; de asemenea, cheltuielile necesare pentru lucrările de amenajare, împădurire, pază şi protecţie, exploatări, construcţii de drumuri pentru transportarea materialului lemnos, ar putea depăşi beneficiile obţinute din vânzarea lemnului, ceea ce ar conduce la activităţi economice nerentabile. Ar trebui să se ştie că pădurea, care este ecosistem, nu poate exista pe suprafeţe mici, în care microclimatul care o defineşte nu poate fi realizat. Nu orice pâlc de arbori poate fi definit ca pădure şi să fie gospodărit în regim silvic. Mai mult decât atât, această decizie, pe care dumneavoastră o veţi lua astăzi, pentru acordarea celor 50 de hectare de pădure, va duce la o restructurare masivă a personalului din silvicultură, cu alte cuvinte, în acest domeniu, ca de altfel şi în altele, ne vom confrunta cu un număr foarte mare de şomeri, provenit din personalul silvic specializat. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Domnul deputat Pereş.

Domnul Alexandru Pereş: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Tot la art.41, la alin.1, cerem ca sintagma din penultimul şi ultimul rând, respectiv "dar nu mai mult de 50 de hectare de familie", să se înlocuiască cu "dar nu mai mult de 30 de hectare de familie". Deci, respectiv cifra 50 să fie înlocuită cu cifra 30. Dorim această modificare datorită faptului că, dacă la terenurile agricole am avut un articol de lege care ne-a raportat, respectiv art.3, alin.h, din Legea nr.187/1945, la păduri, preluările s-au efectuat de la 1 hectar până la 10 mii de hectare, iar limita de 30 de hectare, pe care o propunem, considerăm că ar fi acoperitoare pentru 99 la sută din cazuri, din solicitări. Urmează ca în etapa a doua să fie stabilită suprafaţa maximă ce poate fi restituită, cele 30 de hectare fiind limita superioară pentru care se poate face cererea. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Domnul deputat Ianculescu.

Domnul Marian Ianculescu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Pentru că acum urmează o serie de articole care vizează pădurea, cu permisiunea dumneavoastră, a să fac câteva consideraţii în legătură cu ce trebuie făcut pentru gospodărirea şi dezvoltarea lor durabilă. Vreau să vă spun că pădurile României, la nivelul anului 1820, reprezentau 70 la sută din teritoriul ţării. În prezent, procentul cu pădure din ţara noastră se situează abia la 27 la sută, cu mult sub procentul optim care să ne asigure un echilibru ecologic stabil în ţara noastră. Agresiunea asupra pădurilor a avut mai multe motivaţii şi vreau să vă spun că cea mai dramatică situaţie s-a înregistrat în perioada interbelică, când, prin Legea agrară din 1922, circa 1,5 milioane de hectare de pădure au fost transformate, în scopuri electorale, în islazuri comunale. Consecinţa acestei acţiuni de transformare a peste un milion şi jumătate de hectare de păduri în păşuni, în islazuri comunale, se răsfrânge chiar şi în zilele noastre de astăzi, aşa cum bine cunoaşteţi şi dumneavoastră, în diverse zone ale ţării, atât în Moldova, cât şi în Banat, cât şi în Transilvania, curg dealurile la vale, cu case cu tot. Asta este consecinţa acestei acţiuni nesăbuite de reducere a suprafeţei de pădure, în special în zonele de coline şi de dealuri. Vreau să vă spun că această agresiune asupra pădurilor s-a extins şi în zona de câmpie, unde, şi aici, o mare suprafaţă de pădure a fost defrişată în scopuri de a extinde terenurile pentru agricultură. Normal, ea a fost acţiune obiectivă, de a reduce suprafaţa de păduri, este nevoie şi de teren agricol, însă, la ora actuală s-a ajuns la un procent extraordinar de mic, în jur de 5 la sută, faţă de un procent de 14 la sută, cât ar trebui să fie în zona de câmpie, pentru a se asigura o protecţie a culturilor agricole care, la rândul ei, să contribuie la creşterea producţiei agricole. Tot în perioada interbelică cunoaştem acţiunile de defrişare pe suprafeţe întinse a unor munţi întregi şi aş da exemplu Munţii Vrancei, care, tot aşa, erau proprietate privată pe vremea aceea şi, în urma acestor defrişări masive, suprafeţe întinse în Munţii Vrancei au fost transformate într-un peisaj selenar, unde corpul silvic a trebuit să muncească, de-a lungul timpului, să împădurească şi să schimbe peisajul din acele zone. Şi această acţiune continuă şi în prezent, pentru că nu s-a reuşit, până în prezent, să se refacă rănile pământului datorate defrişărilor de suprafeţe de pădure. Perioada de după Revoluţia din decembrie 1989 debutează cu un asalt de o intensitate ridicată asupra pădurilor, pe fondul confundării principiilor democraţiei cu anarhia. Delictele silvice săvârşite în pădurile statului cunosc o creştere fără precedent. Personalul silvic este agresat şi, uneori, cad chiar victime din rândul corpului silvic aflat la datorie. (Rumoare) O voce din partea dreaptă a sălii: Hoţii agresaţi!

Domnul Marian Ianculescu: Începe acţiunea de retrocedare a pădurilor către foştii proprietari, în conformitate cu prevederile Legii nr.18. Datorită acestei acţiuni, din 386 de mii de hectare, care au fost puse în posesie, deci retrocedate proprietarilor, mai mult de jumătate, circa 180 de mii de hectare, la ora actuală, sunt defrişate şi brăcuite, şi consecinţele se resimt cu dezechilibre ecologice care se întâmplă la ora actuală în ţara noastră. Care sunt aceste consecinţe? Eroziuni pe suprafeţe întinse, inundaţii catastrofale, care sunt uneori şi cu pierderi de vieţi omeneşti, intensitatea fenomenelor de secetă în zonele de câmpie şi aşa mai departe.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Domnule deputat, eu cred că aţi făcut o expunere foarte completă. Să revenim însă la articolele noastre legate de lege .... (Rumoare)

Domnul Marian Ianculescu: Da, domnule preşedinte, tocmai acum voiam să revin la ceea ce trebuie, după această scurtă intervenţie. Aş vrea să spun, ca să nu ajungem în situaţia să depăşim în agresivitate perioada interbelică în ceea ce priveşte starea pădurilor, trebuie să dăm dovadă de raţiune şi să lăsăm pădurile să fie administrate de organele silvice, iar populaţia să poată beneficia de uzufructul acestora, cum sunt: lemnul de foc şi de construcţie de locuinţe. Sunt convins că actualul Parlament se va înscrie în istoria poporului român ca unul dintre apărătorii bunului celui mai de preţ pe care ni l-a dat Dumnezeu pe pământ: pădurea. (Rumoare) Sunt convins că Parlamentul României va fi sensibil la situaţia dramatică a fondului nostru forestier şi va vota în consecinţă. Vreau să specific că nu suntem împotriva privatizării pădurilor, trebuie să reconstituim dreptul de proprietate, dar este foarte important ca pădurile să fie gospodărite în regim silvic de către organele silvice, aşa cum de altfel s-a întâmplat şi în perioada interbelică. Niciodată pădurile n-au fost lăsate de izbelişte şi au fost gospodărite de către organele silvice. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Deci, dumneavoastră propuneţi, la acest număr curent 50 ...

Domnul Marian Ianculescu: Domnule preşedinte, eu am spus că nu vizez numai articolul acesta. Eu am făcut o prezentare, pentru că urmează o serie de articole ...

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Bun. E-n regulă. Domnul deputat Stancov. Vă rog.

Domnul George Iulian Stancov: În primul rând susţin acest amendament al colegilor noştri de la PD, 30 de hectare maximum de păduri, nu pentru că sunt coleg de partid, ci pentru că trebuie să fim şi raţionali în politica de reparaţii şi reîmproprietărire, ca să spun aşa. Să nu uităm că a apărut un element nou, şi anume statul, ca agent economic, prin ceea ce se cheamă industria de prelucrare a lemnului, căreia trebuie să-i asigurăm, până una alta, minimum de materii prime, dacă nu chiar necesarul. Deci, sub aspectul ăsta trebuie să împăcăm nevoia de reparaţie cu nevoia de realism în politica economică. Sub celălalt aspect, însă, al criticii de fond care s-a făcut mai înainte, eu vreau să spun că este cea mai bună autocritică, nu a domnului care a vorbit, ci a sistemului care a dus la situaţia de a discuta despre păduri cu îngrijorare. Dacă statisticile la care făcea referire domnul Ianculescu includ şi cei 50 şi ceva de ani de etatism, de stat agent economic care a administrat acest bun şi l-a exploatat, iată efectul celor 50 de ani, la care se adaugă un efect al globalismului dezvoltării economice, după cum s-a concluzionat la întâlnirea recentă şi la dezbaterile de la Organizaţia Naţiunilor Unite. E nevoie, deci, şi de o politică coerentă, în care ecologicul să fie luat în atenţie, dar nu în măsura în care să înspăimântăm bietul electorat că oricine taie un copac face un păcat. Singura condiţie este aceea de a lăsa de pe urma noastră măcar un copac plantat, măcar o fântână. Este o vorbă românească. În cei 50 de ani dacă s-ar vedea decăderea pădurii româneşti, ea este egală cu efectul comunismului în plan economic şi în celelalte domenii. Dacă domnul Ianculescu ne-ar fi spus cât era pădurea de prosperă la 1 ianuarie 1990 faţă de 11 iunie 1948, iau un moment, aşa, istoric, poate că am fi văzut cât de bine ar fi fost sub comunism în pădure şi ce rău o ducem de când cu comunismul în agonie. Deci, să rămânem pe raţiune, fără să ne criticăm acum sistemele politice, dar efectul este evident. Fie capitalism, fie comunism, atunci când cineva exploatează iraţional, rămânem în pustiu. Deci, nu are rost să polemizăm la nesfârşit, dar îmi pare rău că zic, constat de vreo 7 ani încoace că tragem de timp, probabil ca să se termine pădurea, între timp. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Domnul deputat Ianculescu. Vă rog. (Rumoare)

Domnul Marian Ianculescu: Domnule preşedinte, pentru că mi s-a pomenit numele, vreau să-i spun domnului deputat Stancov că în 1948, când au fost etatizate pădurile, au fost moştenite peste un milion şi jumătate de hectare de teren, defrişate total, din pădurile private. A trebuit ca 10 ani de zile o muncă asiduă pe corpul silvic ca să împădurească acest 1,5 milioane de hectare de pădure. Deci, iată ce inseamnă, ce s-a moştenit în 1948 de la pădurile private - peste 1 milion şi jumătate de terenuri goale. Vă mulţumesc. (Rumoare; vociferări în partea dreaptă a sălii)

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă rog foarte mult să luaţi loc. S-au propus o serie de amendamente, pe care vreau să le trec la vot.

Domnul Ioan Gavra: Procedură!

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Domnul deputat Gavra, procedură. Vă rog. (Rumoare)

Domnul Ioan Gavra: Domnule vicepreşedinte, Întrucât enervarea este pe cale să producă tensiuni în Camera Deputaţilor şi întrucât am constatat că cvorumul de lucru iarăşi nu este întrunit, vă propun să suspendaţi, conform art.128, lucrările, să le reluăm dimineaţă, pentru că şi aşa nu se întâmplă nimic bine în acest sfer de oră. Deci, nu putem supune la vot, pentru că nu mai există cvorumul legal. Vă mulţumesc şi vă rog să suspendaţi lucrările, conform Regulamentului. (Rumoare; vociferări în partea dreaptă a sălii)

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Rog comisia să dea răspunsul şi vedem cum facem pe urmă. Vă rog, domnule deputat Cristea. (Rumoare) Deci, s-a făcut o dată ..... Vă rog foarte mult, păstraţi liniştea! Domnul deputat Neculai Popa a propus numai 10 hectare, domnul deputat Barna a propus introducerea fâneţelor împădurite, domnii deputaţi Pereş şi Stancov - limitarea la 30 de hectare. Vă rog.

Domnul Gheorghe Cristea: Domnule preşedinte, suntem de acord cu acest adaos, care este o scăpare, intervenţia domnului Elek Barna, şi, de asemenea, cu amendamentul propus de domnul deputat Pereş. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Deci, comisia este de acord cu cele două. Iniţiatorul?

Domnul Vasile Lupu: De acord.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: De acord cu cele două: "fâneţe împădurite" şi "30 de hectare". Bun. Eu constat că domnul Gavra a făcut o numărătoare. O să-l rog şi pe domnul Lepşa să facă numărătoarea şi după aceea decid. (Rumoare; vociferări în partea dreaptă a sălii: numai liderii de grup au dreptul să facă propunerea!) Bun. Având în vedere că nici un lider de grup nu a făcut o asemenea cerinţă, că cvorumul a fost, la vremea lui, hotărât prin numărătoare, chiar de domnul Gavra, eu vă supun votului în primul rând cererea făcută de domnul deputat Neculai Popa, pentru limitarea suprafeţei la 10 hectare. Voturi pentru? Vă rog să număraţi. 35. Vă mulţumesc. Vă supun spre aprobare propunerea comisiei, cu cele două amendamente - introducerea sintagmei "fâneţe împădurite" şi limitarea la 30 de hectare, în loc de 50, cât este acolo. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Vă rog să număraţi. 11 voturi împotrivă. Abţineri? Vă rog să număraţi. 8 abţineri. A fost adoptat. La numărul curent 51. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? O abţinere. Adoptat. Numărul curent 52. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 10 voturi împotrivă. Abţineri? Vă rog să număraţi. 5 abţineri. Adoptat. Numărul curent 53. Intervenţii? Domnul deputat Ianculescu. Vă rog.

Domnul Marian Ianculescu: Domnule preşedinte, este un articol mult prea important, ca să trecem aşa de repede peste el. Vin cu următoarea propunere în faţa Camerei Deputaţilor. "Foştii composesori sau, după caz, moştenitorii acestora, pot cere constituirea dreptului de folosinţă a terenurilor prevăzute la art.41". Motivaţia: foarte mulţi cunosc, alţii nu cunosc despre composesoratele de păduri din ţara noastră. Peste 90 la sută din aceste composesorate provin din fostele păduri grănicereşti, care au fost date în folosinţă de către Împăratul Frantz Joszef grănicerilor care asigurau paza la graniţa cu Ardealul. Dar nu erau date în proprietate şi erau date în folosinţă. Niciodată, nu există nici un document, pentru că problema composesoratelor a făcut obiectul unor procese şi la Liga Naţiunilor Unite, la nivelul anului 1932 şi atunci s-a dovedit că nu există documente prin care Împăratul Frantz Joszef să fi donat aceste păduri, deci ele nu au fost donate, ele au fost date în folosinţă. Există peste 1.200 de mii de hectare de munţi acoperiţi cu păduri în această parte a ţării, în Transilvania, în mod special. Aşa cum pădurile acestea au fost date în folosinţă, noi considerăm că ele trebuie să rămână în continuare în proprietatea statului şi să se dea dreptul de folosinţă comunităţilor locale. De altfel, şi Consiliul Legislativ, în materialul pe care ni l-a prezentat, în avizul Consiliului Legislativ, constată această chestiune. E şi foarte greu să pui în evidenţă cine face cererea pentru constituirea aceasta de composesorate, să se dea în proprietate, sau poate, în anumite situaţii, nu mai este cazul, pentru că au fost zone care au fost depopulate şi nu mai prezintă interes pentru a se constitui aceste composesorate. De aceea, cel mai bine, părerea mea este că aceste composesorate, precum şi pădurile comunale sau moşteneşti, care sunt în indiviziune, în cota indiviză, ele să fie în continuare rămase în proprietatea statului şi să fie date în folosinţă comunităţilor locale. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Domnul deputat Lupu - iniţiator. Vă rog.

Domnul Vasile Lupu: Intervenţia domnului deputat Ianculescu este fără obiect. Dacă au avut folosinţă, nu pot cere proprietate. Este vorba de reconstituirea dreptului de proprietate. Clar? (Aplauze în partea dreaptă a sălii)

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă mulţumesc. Mai este vreo intervenţie? Nu. Domnul deputat .... Da, bun. Atunci, domnul deputat Popescu a renunţat. Vă supun spre aprobare numărul curent 53, varianta comisiei. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Vă rog să număraţi. 23 de voturi împotrivă. Abţineri? Vă rog să număraţi. 5 abţineri. Cu aceasta, încheiem şedinţa noastră de astăzi. Mâine, la ora 8,30, vom începe probabil cu un apel nominal. Aşa că vă rog să vă prezentaţi corect la program. Şedinţa s-a încheiat la ora 16,30.