Tănase-Pavel Tăvală
Tănase-Pavel Tăvală
Ședința Camerei Deputaților din 3 iunie 1997
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
27-09-2022
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1997 > 03-06-1997 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 3 iunie 1997

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.9 Tănase Tăvală - referire la lipsa înțelegerii și toleranței față de Biserica Română Unită cu Roma Greco-Catolică;

Domnul Andrei Ioan Chiliman: :

Domnul deputat Tănase Tăvală; se pregătește domnul deputat Petre Naidin.

Am să vă rog să respectați timpul, n-o să putem să epuizăm lista din cauză că foarte mulți dintre dumneavoastră depășesesc timpul, luând din timpul celorlalți.

Domnul Tănase Tăvală:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În ultima vreme asistăm la situații în care se manifestă asperități, și chiar au loc conflicte locale, generate de lipsa înțelegerii și toleranței dintre cultele legal recunoscute în țara noastră.

Scrisoarea celor șapte protopopi din Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului și Clujului, intitulată "Propunere concretă de reconciliere confesională", distribuită parlamentarilor în 27 mai a.c., prin grija cabinetului arhiepiscopului, face referiri vagi la acestea și trimiteri la câteva date istorice privind Biserica Română Unită cu Roma - Greco-Catolică -, de pe poziția Bisericii Ortodoxe Române. În finalul scrisorii se face aprecierea situației de fapt, că: "E nefiresc să constatăm că cel puțin în arhiepiscopia noastră ortodocșii se află în relații ecumenice normale cu toate celelalte biserici creștine tradiționale de etnie maghiară, în afară de aceea a fraților lor români". Autorii consideră că "singura soluție viabilă, pașnică și pacificatoare este aceea ca atât ortodocșii, cât și greco-catolocii, acolo unde nu au, să-și construiască lăcașuri proprii de cult prin generozitatea și hărnicia minunanților noștri ardeleni dornici de pace și propășire. Acest lucru este posibil, chiar dacă statul, din anumite motive, ar trece cu vederea obligația pe care și-a luat-o prin Decretul-Lege 126 din 1990 și nu ar contribui cu nimic".

Ce prevede acest Decret 126 din 1990? El prevede modalitatea de reglementare a restituirii bunurilor, a lăcașurilor de cult și a caselor parohiale care au aparținut Bisericii Greco-Catolice și care prin Decretul 358 a fost scoasă în afara legii iar patrimoniul ei confiscat.

Prin Decretul 9 din 31 decembrie 1989 s-a abrogat Decretul 358 iar Biserica Greco-Catolică este "recunoscută oficial și se organizează și funcționează în conformitate cu regimul juridic al cultelor religioase din România"

Dacă cele două decrete ar fi fost aplicate în toate localitățile rurale și urbane din Transilvania, așa precum au fost aplicate în Banat prin înțelepciunea dovedită de către cei doi distinși prelați, Mitropolitul dr.Nicolae Corneanu și Episcop Ioan Ploscaru, tensiunile și conflictele dintre credincioșii ortodocși și greco-catolici nu ar fi avut loc și nu ar continua astăzi să existe biserici închise sau nefolosite pentru exercitarea cultului greco-catolic.

Considerente de ordin interpretativ privind situațiile create după 1948 și uneori orgoliul clerului au îngreunat dialogul dintre reprezentanții locali ai celor două culte, neangajându-se la înțelegeri firești, după anul 1989.

Cunosc nemijlocit că în legislatura trecută au fost mai multe încercări de soluționare a acestei importante probleme prin dialog la nivelul Parlamentului cu reprezentanții celor două biserici surori, fără rezultate practice. A fost dezbătută în Senat o propunere legislativă, care avea ca obiect modul de folosire a lăcașurilor de cult aparținând Bisericii Greco-Catolice înainte de 1948, dar nu a fost finalizată, prin greșita interpretare a procedurii de dezbatere și motivație superficială din partea fostei conduceri a Senatului.

Doamnelor și domnilor deputați,

Este îndeobște cunoscut că Biserica Greco-Catolică, dintru începutul existenței sale și apoi de-a lungul vremii, s-a considerat a fi, înainte de orice, biserică românească și a militat permanent pentru cauza românismului. Momentele cele mai importante ale istoriei noastre naționale au găsit cele două biserici surori alături, prin înțelepciunea prelaților luminați.

În spiritul înfrățirii până la identitate, cum de altfel se găsesc caracteristicile de cult ale celor două biserici românești, considerăm firească integrarea în drepturi a Bisericii Greco-Catolice după 49 de ani de surghiun, cu toate consecințele acestuia.

Rezolvarea în fapt, conform normelor de drept, trebuie să elimine abuzul săvârșit de regimul comunist în anul 1948 privind scoaterea în afara legii a Bisericii Greco-Catolice, iar înțelegerea creștinească în spirit ecumenic să armonizeze conviețuirea tuturor practicanților credincioși, spre folosul și prestigiul societății românești.

Vă mulțumesc.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 29 septembrie 2022, 0:39
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro