Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of June 2, 1997
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 02-06-1997 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of June 2, 1997

Aprobarea modificării ordinii de zi și a programului de lucru pentru perioada 2-6 iunie 1997.

Ședința a început la ora 16,38

Lucrările au fost conduse de domnul Radu Mircea Berceanu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Miron Tudor Mitrea și Alexandru Hamar Konya , secretari.

 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că din totalul celor 343 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 282. Participă la alte acțiuni parlamentare oficiale un număr de 28, iar 61 sunt absenți.

Cvorumul prevăzut de art. 128 din regulament este întrunit.

Ordinea de zi și programul de lucru ale Camerei Deputaților pentru această săptămână au fost aprobate la sfârșitul ședinței din ziua de joi, 29 mai a.c. Intrucât după aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru s-au mai înregistrat unele rapoarte ale unor comisii permanante, și pe de altă parte a fost depusă moțiunea de cenzură inițiată de 140 de parlamentari, vă propunem completarea și modificarea ordinii de zi, respectiv a programului, în formele pe care le-ați găsit distribuite la casetele dumneavoastră. Și, pentru că regulamentul arată că în prima zi a săptămânii se pot face eventualele modificări ale ordinii de zi în respectiv ale programului, față de cele difuzate la casete, vă rog să vă manifestați eventuale luări de poziție, dacă are cineva vreo astfel de chestiune.

Domnul Petre Țurlea.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Am o întrebare în legătură cu programul acesta și cu necesara respectare a Regulamentului Camerei Deputaților.

Acest regulament menționează la art. 153 că miniștrii cărora li se pun întrebări sunt obligați ca în termen de cel mult 15 zile să vină să ne răspundă. Rog Biroul permanent să verifice lista de întrebări puse, pentru că în afară de mine sunt cel puțin 10 colegi care așteaptă termene între 3 săptămâni și 2 luni să li se răspundă la întrebările unor miniștri. Eu cred că este inadmisibil ca Guvernul să trateze cu așa dispreț Camera Deputaților, în pofida legilor pe care le cunoaște că există.

Mă adresez acum, în special, în legătură cu problema legată de domnul ministru al învățământului, care văd că refuză să vină să răspundă în fața Camerei Deputaților.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Biroul permanent va lua act de această chestiune și vom face demersurile necesare și regulamentare.

Dacă la ordinea de zi dorește cineva să ia cuvântul.

Vă rog, domnule deputat Berciu.

 
 

Domnul Ion Berciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am fost anunțat că locul doi, de marți, nu va fi, conform acestui proiect primit, proiectul de Lege privind prelevarea și transplantarea de țesuturi și organe umane, și va trece nr. 18 în locul nr.2, Legea asigurărilor sociale pentru sănătate, că așa s-ar fi aprobat în Biroul permanent.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă referiți la ziua de marți, cred, că astăzi suntem luni.

 
 

Domnul Ion Berciu:

Da, de marți. Pentru marți vorbesc.

Așa este?

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Deci, la pct. 2 este, era proiectul de Lege privind prelevarea și transplantarea de țesuturi și organe și s-a propus să fie proiectul Legii asigurărilor sociale pentru sănătate.

 
 

Domnul Ion Berciu:

Vreau să vă spun că s-a propus fără a se cunoaște stadiul raportului comun al Comisiei pentru sănătate și familie și Comisiei pentru muncă și protecție socială, pentru că acest raport nu este făcut încă. Așteptam un punct de vedere al Guvernului, care o să ne vină.

Prin urmare, eu optez pentru rămânerea pct. 2, așa cum este. Probabil, săptămâna viitoare sau peste 2 săptămâni să avem în discuție Legea asigurărilor sociale pentru sănătate.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da, de acord. Probabil că nu s-a știut exact în ce stadiu este raportul și, deci, propunerea dumneavoastră este ca să rămână pct. 2, cel care era trecut, și să nu se facă acea modificare.

Mai dorește cineva la ordinea de zi?

Cu această modificare, supun ordinea de zi votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă?

Nu este nimeni împotrivă?

Dacă se abține cineva?

Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Referitor la program, dacă dorește cineva să ia cuvântul.

Nu dorește nimeni. Supun votului dumneavoastră programul de lucru al săptămânii 2 - 6 iunie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă?

Nu este nimeni împotrivă?

Dacă se abține cineva?

Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

 
Declararea ca vacant a unui loc de deputat în Circumscripția electorală nr.1 Alba, ca urmare a demisiei domnului deputat Costin Georgescu.

Mai întâi, câteva chestiuni de natură orgnizatorică și regulamentară.

După cum cunoașteți, colegul, sau fostul nostru coleg, domnul deputat Costin Georgescu, a primit votul ca director al Serviciului Român de Informații, funcție care este incompatibilă cu calitatea de deputat. Dumnealui și-a prezentat demisia din calitatea de deputat, spunând în final: "Asigurându-vă, domnule președinte, de tot respectul și considerația mea, vă rog să transmiteți colegilor mei din Camera Deputaților toate urările de bine în nobila misiune ce o am de îndeplinit pentru țară"

Informare cu privire la numirea domnului Marian Enache ca vicelider al grupului parlamentar al P.D.S.R

Vă rog, domnule Adrian Năstase.

 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Dacă ați încheiat cu acest anunț, aș fi vrut și eu să fac un anunț din partea grupului nostru parlamentar, în sensul că domnul deputat Dan Ioan Popescu, care era vicelider al grupului, fiind ales președinte al organizației noastre municipale, București, a considerat că ar fi bine ca altcineva să preia această funcție.

În aceste condiții, a fost desemnat, din partea grupului, ca unul dintre vicelideri domnul Marian Enache, și am vrut să fac acest anunț, conform regulilor de procedură.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da, de acord.

 
Declararea ca vacant a unui loc de deputat în Circumscripția electorală nr.1 Alba, ca urmare a demisiei domnului deputat Costin Georgescu.

Rog Comisia de validare a mandatelor, comisia inițiată la începutul activității noastre, să aibă în vedere demisia domnului deputat Georgescu Costin, pentru a face demersurile necesare ca următorul de pe listă să ocupe această funcție, rămasă vacantă.

Aprobarea componenței comisiilor de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la:

În continuare, vă rog să-mi permiteți să dau citire colegilor noștri desemnați pentru 2 comisii de mediere de către grupurile parlamentare.

Deputații propuși în Comisia de mediere constituită pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul Legii Statutului personalului didactic: Vida Simiti Ioan, Grupul parlamentar al P.N.Ț.C.D.-Civic- Ecologist, Palade Dan, Grupul parlamentar al P.N.Ț.C.D.-Civic-Ecologist, Andronescu Ecaterina, Grupul parlamentar al P.D.S.R., Brezniceanu Alexandru, Grupul parlamentar al U.S.D.-P.D., Asztalos Ferenc, Grupul parlamentar al U.D.M.R., Stanciu Anghel, Grupul parlamentar al P.R.M., și Secară Gheorghe, Grupul parlamentar al P.U.N.R.

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă?

Nu este nimeni împotrivă?

Dacă se abține cineva?

Nu se abține nimeni.

A fost adoptată în unanimitate.

Cea de a doua Comisie de mediere este cea referitoare la proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 9/l997 cu privire la unele măsuri de protecție pentru persoanele ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective prin aplicarea programelor de restructurare, privatizare și lichidare: Petrescu Silviu, Grupul parlamentar al P.N.Ț.C.D.-Civic-Ecologist, Buzatu Dumitru, Grupul parlamentar al P.D.S.R., Șerban George, Grupul parlamentar al U.S.D.-P.D., Barbăroșie Victor, Grupul parlamentar Național-Liberal, Kerekes Károly, Grupul parlamentar al U.D.M.R., Iliescu Valentin Adrian, Grupul parlamentar al P.U.N.R., Paneș Iosif, Grupul parlamentar al Minorităților Naționale.

Supun votului dumneavoastră această Comisie de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă?

Nu este nimeni împotrivă?

Dacă se abține cineva?

Nu se abține nimeni.

A fost adoptată în unanimitate.

Adoptarea proiectului de Hotărâre privind structura organizatorică a Secretariatului General al Camerei Deputaților.

În continuare, vom lua în dezbatere proiectul de Hotărâre privind structura organizatorică a Secretariatului General al Camerei Deputaților.

După cum ați luat la cunoștință, proiectul este inițiat de cei 4 chestori ai Camerei Deputaților, care sunt aici prezenți, în fața dumneavoastră.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul Ioan Mureșan, P.N.Ț.C.D.

 

Domnul Ioan Mureșan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Câteva cuvinte legate de această nouă propunere pe care o facem plenului Camerei, și anume reorganizarea aparatului Camerei Deputaților.

În contextul efortului de eficientizare a activității parlamentare, nevoia de a reexamina structura organizatorică a serviciilor Camerei Deputaților se impune în mod deosebit. Flexibilizarea acestei structuri, dimensionarea adecvată a compartimentelor funcționale, utilizarea rațională a numărului de personal, ca de altfel și necesitatea de încadrare în bugetul aprobat, constituie principalele repere ale prezentului demers.

Elementele de noutate care disting proiectul de hotărâre alăturat de actul ce stabilește, în prezent, structura serviciilor Camerei Deputaților, sunt, în esență, următoarele: accentuarea caracterului instituționalizat al serviciilor Camerei Deputaților, în sensul că ansamblul acestora constituie Secretariatul General al Camerei, reducerea numărului de departamente, precum și menționarea sectoarelor ca subdiviziuni ale compartimentelor principale din Secretariatul General al Camerei, determinarea precisă a sferei și conținutului subordonării față de secretarul general a personalului, stabilirea modului de numire și eliberare din funcție a personalului prevăzut la lit. c), în contextul situației sale ierarhice particulare, precizarea din punct de vedere legal a raporturilor dintre Camera Deputaților, pe de o parte, și Institutul Român Pentru Drepturile Omului și Regia Autonomă "Monitorul Oficial", pe de altă parte.

Aspectele introduse prin prezentul proiect de hotărâre, laolaltă cu structura Secretariatului General, astfel cum acestea sunt prevăzute în anexă, urmează să determine o reevaluare și modificare corespunzătoare a regulamentului actual al serviciilor Camerei Deputaților, în special în ceea ce privește sfera de competență a diferitelor compartimente, conexiunile dintre ele, atribuțiile conducătorilor lor, ca și precizarea mai clară a raporturilor cu Biroul permanent.

Structura organizatorică propusă nu necesită suplimentări de posturi, ea încadrându-se în numărul de personal aprobat prin Legea bugetului de stat pe l997. Proiectul de hotărâre alăturat a fost aprobat în ședința Biroului permanent din data de 27 mai l997, care, în conformitate cu prevederile art. 64 din Constituție și a art. 28, lit. j) și k), din Regulamentul Camerei Deputaților, a decis să fie supus aprobării plenului Camerei.

Dacă trec acum și la proiectul de hotărâre?

Domnule președinte,

Dacă-mi permiteți, să prezint și proiectul de hotărâre?

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da.

 
 

Domnul Ioan Mureșan:

Hotărâre privind structura organizatorică a Secretariatului General al Camerei Deputaților. În temeiul art. 64 din Constituția României, al art. 28 lit. j) și k), al art. 77 și al art. 211 din Regulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8 din 24 februarie l994, republicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 53 din 14 martie l996, Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre:

Art. 1 este titlul.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nu. Aici o să intrăm în dezbateri. Deci, nu are rost să citim acum tot proiectul de hotărâre, pentru că o să trebuiască să supun la vot articol cu articol.

 
 

Domnul Ioan Mureșan:

Supunem la vot fiecare articol?

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Sigur că da.

Dacă există vreun grup parlamentar care și-a desemnat o persoană care să se refere, în numele grupului, la acest proiect de hotărâre? Nu există.

Atunci intrăm în dezbaterea proiectului de hotărâre.

Vă supun spre aprobare titlul hotărârii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă?

Nu este nimeni împotrivă?

Dacă se abține cineva?

Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

În privința art. 1, dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Nu dorește nimeni.

Supun votului dumneavoastră art. 1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă?

Nu este nimeni împotrivă?

Dacă se abține cineva?

Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Fac o mică pauză după acest articol.

Aș vrea să anunț, de pe acum, liderii grupurilor parlamentare că următorul punct de pe ordinea de zi este cel referitor la proiectul de lege privind circulația juridică a terenurilor, la care mai avem 2 articole și votul final, și mai avem alocate, din procedura de urgență, 55 de minute. Deci, aș ruga liderii grupurilor parlamentare să ia măsurile necesare ca în jurul orei l7,30 să avem toți colegii prezenți în sală, deoarece sunt foarte mulți care, în sfârșit, sunt pe aici, pe holuri, pentru a putea vota acest proiect de lege. Iar proiectul de hotărâre, pe care am început să-l discutăm, este un act care se votează în condițiile normale, deci cu majoritatea celor prezenți, dar cei prezenți în sală, în momentul votului, care trebuie să fie în număr de cel puțin 172. De asemenea, rog colegii, lideri de grup parlamentar, să ia măsurile necesare pentru prezență.

Referitor la art. 2, dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Nu dorește nimeni.

Supun votului dumneavoastră art. 2.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă?

Nu este nimeni împotrivă?

Dacă se abține cineva?

Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Referitor la art. 3, dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Nu dorește nimeni.

Din sală:

Dorește domnul Dan Marțian.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Doriți, domnule Dan Marțian?

Vă rog.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu am venit la microfon pentru a cere colegilor noștri din Biroul permanent, chestori, care au inițiat acest proiect de hotărâre, să ne prezinte unele considerente referitoare la modul în care este formulat alin. 2 de la acest articol și, de asemenea, alin. 3 de la articolul următor, 4.

La ora actuală, textul pe care îl avem la alin. 2 art. 3, sună astfel: "Secretarul general conduce personalul care își desfășoară activitatea la cabinetele membrilor Biroului permanent, Secretariatul pentru grupurile parlamentare și Secretariatul tehnic al comisiilor parlamentare sub aspectul pregătirii profesionale și al respectării ordinii interioare a Secretariatului general al Camerei Deputaților".

Eu mă refer la acel segment din acest alin. 2 al art. 3, care se referă la secretariatul tehnic al grupurilor parlamentare și corelez această chestiune, cu lit. b) de la art. 4 alin. 3, unde se stipulează felul cum se face numirea și eliberarea din funcție a personalului prevăzut în art. 3 alin. 2, prin "ordin emis de către secretarul general, cu acordul prealabil, după caz", și se specifică la "b): conducerile fiecărui grup parlamentar". De ce formulez solicitarea de a primi anumite explicații? Pentru că în art. 16 al Regulamentului Camerei Deputaților, ultimul alineat, unde este vorba despre trimiteri la alin. 2 și 3 din regulament, avem următoarea precizare: "Personalul prevăzut la alin. 2 (și aici este vorba despre numărul de experți pe care îl au la dispoziție grupurile parlamentare, în funcție de mărimea lor, după aceea se face o trimitere la alin. 3, unde este vorba de, mă rog, mijloacele de transport și cei care le conduc)... revin la ultimul alineat al art. 16, unde avem următorul text: "Personalul prevăzut la alin. 2 și 3 se încadrează pe baza opțiunii conducerii fiecărui grup parlamentar, iar fondurile necesare se asigură din bugetul Camerei Deputaților".

Din felul în care este formulat textul la alin. 2 al art. 3 și alin. 3 de la art. 4, am impresia că nu ne găsim în perimetrul unor concordanțe depline, dintre modul în care reglementează această problemă Regulamentul Camerei și textele de la cele două articole menționate, deci alin. 3 și alin. 4. Mie mi se pare că, în ceea ce privește, bunăoară, angajarea experților de către grupurile parlamentare, așa cum rezultă din alineatul ultim al art. 16 din regulament, dreptul de opțiune, de decizie, este integral al grupurilor parlamentare, conducerilor grupurilor parlamentare, iar în ceea ce privește încadrarea în personalul de specialitate, aici ar trebui doar să se facă o "notificare" către secretarul general al Camerei.

Rog deci pe autori să ne prezinte mai detaliat motivația care a stat la baza modului de a formula aceste texte, și la alin. 2 al art. 3, și la art. 4, alin. 3, lit. b). Părerea mea era că aici trebuia nu inclus într-o enumerare alături de alte structuri prevăzute la aceste alineate, ci un text distinct în ceea ce privește grupurile parlamentare și dreptul conducerilor lor de a desemna și a stabili experții, evident, în limitele unor exigențe de studii, de calificare pe care trebuie să le îndeplinească cei care lucrează în aparatul Parlamentului. Cer deci niște lămuriri suplimentare.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da.

Domnul chestor Cristian Rădulescu.

 
 

Domnul Cristian Rădulescu:

E adevărat că ceea ce a ridicat domnul Dan Marțian reproduce corect textul prevăzut la art. 16 în regulament, pe baza opțiunii conducerii fiecărui grup parlamentar.

Din punct de vedere al efectelor administrative însă, atât formularea propusă de dânsul, cât și cea propusă de noi, generează aceleași efecte: consultarea prealabilă a conducerii grupului parlamentar, atât la numirea persoanei respective, la angajarea ei, cât și la rezilierea contractului. Insă, tocmai datorită faptului că efectele practice sunt aceleași, putem fi de acord, inițiatorii, cu folosirea formulei propuse de către domnul Dan Marțian, "pe baza opțiunii", și, pentru toate categoriile respective, prevăzute la lit. a), b) și c, pentru unitate de exprimare, dacă agreați această variantă.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da, aveți cuvântul, domnule Dan Marțian.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Acei dintre dumneavoastră care ați făcut parte din legislatura trecută, vă aduceți aminte că, atunci când am discutat capitolul despre grupurile parlamentare, s-a pus o problemă în legătură cu modul în care le denumim, le fixăm poziția în cadrul Camerei. Și atunci s-a formulat, în partea inițială, această teză, această idee, că grupurile parlamentare sunt structuri ale Camerei Deputaților.

Dacă sunt structuri ale Camerei Deputaților, mie mi se pare că aici nu este vorba doar de o formulare, ci ar trebui să rezulte o independență. Aceasta a fost ideea mea, o independență a conducerilor grupurilor parlamentare în numirea personalului prevăzut la art. 16 alin. 2 și 3, putem spune cu respectarea criteriilor privind studiile și alte exigențe, și doar notificarea către secretarul general, în legătură cu aceste numiri.

Deci, din acest punct de vedere e puțin mai nuanțată sugestia pe care am făcut-o și vă rog foarte mult să o analizați.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule Dan Marțian, numai o secundă. Deci, dacă am modifica textul în felul următor: numirea și eliberarea din funcție, deci și numirea și eliberarea din funcție, a personalului prevăzut la art. 3 alin. 2, deci cel la care vă refereați dumneavoastră, se realizează prin ordin de către secretarul general, numai la propunerea, după caz, a fiecărui membru al Biroului permanent. Deci, numai la propunerea respectivă și, atunci, la numire grupul parlamentar propune și, bineînțeles, secretarul general face operațiunea normală, oficială de a face formele de angajare, și la eliberare grupul parlamentar propune și ... Deci, am zis: "numai la propunerea, după caz, al:" și urmează cele trei litere.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Mie mi se pare că din acest punct de vedere ne plasăm în coordonatele unei anumite subordonări a grupurilor parlamentare față de secretarul general, ceea ce cred că nu este admisibil și, atunci, vă propun să scriem ceva în genul acesta: "Numirile și eliberările se fac de către conducerile grupurilor parlamentare, care vor notifica aceste lucruri secretarului general al Camerei". Și secretarul general al Camerei, pentru că este vorba deci de oameni plătiți din fondurile care reprezintă bugetul Camerei, va elibera un ordin de numire și de eliberare. Dar, trebuie în așa fel formulate lucrurile, încât să nu fie atinse drepturile grupurilor parlamentare. Și vă spun, încă o dată, nu putem admite ideea subordonării grupurilor parlamentare față de secretarul general.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule Dan Marțian, dar chestiunea aceasta nu s-a petrecut niciodată așa. Practic, totdeauna grupul parlamentar a avut decizia în ceea ce privește care persoană să fie, eu știu, expert, secretară etc., dar, secretarul general al Camerei Deputaților, care este ordonatorul principal de credite și care prin regulament și până acum a fost la fel, este cel care realizează actul tehnic al angajării, respectiv al eliberării din funcție. Dar, bineînțeles că decizia ...

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Se poate găsi și o formulă cam de genul următor: încadrarea personalului, mă rog, de la grupurile parlamentare, prevăzute de articolul cutare, alineatul cutare din regulament, se va face în consecință, notificându-se secretarului general acest lucru, numirea și eliberarea.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Păi, nu, eu am făcut o propunere: "numai la propunerea, după caz, a fiecărui membru al conducerii fiecărui grup parlamentar sau biroului fiecărei comisii". Și, atunci, fiecare are, dintre aceste trei categorii, decizia completă atât la numire, cât și la eliberare. Și după ce face notificarea, propunerea către secretarul general, acesta face operațiunea tehnică de a face formele, de a dispune compartimentului personal să facă formele respective.

Domnul chestor Cristian Rădulescu.

 
 

Domnul Cristian Rădulescu:

Conform textului pe care îl avem, opțiunea definitivă asupra angajării sau rezilierii contractului o au membrii Biroului permanent, conducerea grupului parlamentar, după ce aceasta a consultat, bineînțeles, grupul și biroul fiecărei comisii.

Conform aceleiași formulări, secretarul general va semna ordinul respectiv, el verificând, din punct de vedere administrativ, întrunirea condițiilor legale de studii, de vechime, de pregătire ș.a.m.d., pentru persoana care este angajată. Dar, opțiunea este categoric a celor enumerați aici: membrii Biroului permanent, conducerea grupului și comisiile parlamentare.

Pe de altă parte, ar fi o inovație stabilirea unor raporturi specifice de muncă între consilierul parlamentar, să zicem, și membrul Biroului permanent care l-ar angaja. Vă rog să luați notă de faptul că noi ne referim acum, în această hotărâre, la structura organizatorică a Secretariatului general al Camerei Deputaților și toate persoanele angajate în acest secretariat trebuie să aibă ordinul de angajare sau de reziliere al contractului semnat de secretarul general.

Și, în ultimul rând, dar cel mai important din punct de vedere al raporturilor de muncă, nu se poate stabili un raport de muncă al persoanei angajate decât cu persoana care reprezintă din acest punct de vedere Camera Deputaților, și anume secretarul general. Și, atunci, ordinul trebuie să fie semnat de către el, dar, revin încă o dată, din punct de vedere al opțiunii efective al comisiilor, al Biroului permanent și al grupului parlamentar. Aceștia pot să aleagă pe cine doresc și secretarul general verifică condițiile.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Cu propunerea pe care am făcut-o, să înlocuim cuvintele "cu acordul prealabil" cu cuvintele "numai la propunerea...", deci sunteți de acord cu această variantă.

Atunci, supun mai întâi art.3 votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? 3 abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat art.3.

Referitor la art.4, supun votului dumneavoastră art.4.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat.

Referitor la art.5, dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește nimeni.

Supun votului dumneavoastră art.5.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat.

Referitor la art.6, supun votului dumneavoastră art.6.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat.

Referitor la art.7, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat.

Art.8. Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește nimeni.

Supun votului dumneavoastră art.8.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat.

Art.9 îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat.

Art.10 îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat.

Art.11 îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat.

Referitor la anexe.

Anexa 1. Dacă dorește cineva să se refere la ea? Nu dorește nimeni.

Supun votului dumneavoastră Anexa 1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat.

Referitor la Anexa 2, dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește nimeni.

Supun votului dumneavoastră Anexa 2.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva?

 
 

Domnul Acsinte Gaspar (din loja comisiei):

Câte anexe sunt?

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Multe!

 
 

Domnul Acsinte Gaspar (din loja comisiei):

De ce nu o luați pe fiecare în parte?

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

De ce să o iau pe fiecare în parte? Propuneți dumneavoastră să o iau pe fiecare în parte? O iau pe fiecare în parte. Ea este o anexă.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Am votat...

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Am votat Anexa 2.

Imediat, după ce o să mai sunăm puțin clopoțelul, supun votului dumneavoastră proiectul de hotărâre în ansamblu.

Cine este pentru? Vă rog să țineți mâna sus. Vă mulțumesc. 209 voturi pentru.

Cine este împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat cu majoritatea necesară de voturi.

 
Adoptarea proiectului de Lege privind circulația juridică a terenurilor.

Reluăm dezbaterile la proiectul de Lege privind circulația juridică a terenurilor.

În ședința din 29 mai, joia trecută, la propunerea Biroului permanent, plenul Camerei Deputaților a aprobat ca dezbaterile să aibă loc timp de 3 ore, ne-au mai rămas 55 de minute, iar luările de cuvânt la fiecare articol să nu depășească 3 minute de deputat.

Referitor la art.14, invit reprezentanții comisiilor juridică și de agricultură să ia loc aici, la masa rezervată comisiilor sesizate în fond, cei care fac parte din comisiile juridică și de agricultură, ambele sesizate în fond. Vă rog să poftiți aici!

Nimeni nu face parte din Comisia juridică sau din Comisia de agricultură din sală?

Domnule Grădinaru, vă rog să poftiți aici, circulația terenurilor. Pe domnul Emil Popescu nu îl văd. Domnule Elek Barna, vă rog. Domnul Cristea! Este plecat. Da, este domnul vicepreședinte de la Comisia pentru agricultură, aici și domnul secretar de la Comisia juridică.

Domnilor chestori, vă rog să faceți puțin loc acolo, pentru colegii noștri de la comisie. Da, luați loc.

Ne aflăm la art.14.

Referitor la alin.1, după cum ați constatat, Comisia ne-a făcut o propunere.

Dacă cineva dorește să ia cuvântul la art.14, alin.1.

 

Domnul Acsinte Gaspar:

S-a votat art.14, alin.1.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nu, am discutat foarte mult și după aceea am întrerupt și am spus art.14, 15 și ... Nu, pardon, art.14 s-a încheiat, art.15 și 16.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

A rămas și art.14...

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da, art.14, 15 și 16 au rămas.

Deci art.14 alin.1 s-a votat în varianta propusă de domnul Gaspar, care spunea, în loc de "actul de vânzare-cumpărare", "contractul de vânzare-cumpărare sau, după caz, a contractului de schimb". Da?

Referitor la art.14 alin.2, vă rog să luați cuvântul.

Vă rog să vă spuneți numele și funcția, pentru că stenografele se schimbă foarte des și nu știu toate.

 
 

Domnul Constantin Oprișan:

Constantin Oprișan de la Ministerul Justiției.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Noi avem o propunere la amendamentul comisiei: să facă referire și la alin.2 și 3 din art.12, care și ele sunt sancționate, articolul...

Din sală (partea dreaptă):

S-a votat 12!

 
 

Domnul Constantin Oprișan:

"...nerespectarea dispozițiilor art.2 și art.12 alin.1 și 3 atrage nulitatea absolută a actului de vânzare-cumpărare", am zis noi.

Comisia s-a referit numai la art.2 și art.12 alin.1. Or, art.2 din proiectul nostru a fost eliminat și înlocuit cu un alt articol, de către Comisia juridică, care se referă la cerința formei scrise. Nerespectarea acestei norme din alin.2 atrage nulitatea absolută și ea.

Alin.3 se referă la interdicția schimbului terenurilor proprietate publică. Această interdicție este, într-adevăr, o normă imperativă prohibitivă. Și ea este sancționată cu nulitate absolută.

Prin urmare, prima propunere a noastră este să adăugăm la art.12 alin.1 și alin.2 și 3.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule Oprișan, dați-mi voie să citesc textul de la art.14, alin.1: "Nerespectarea dispozițiilor art.2 și art.12 alin.1 și 2 (pentru că pe 3 nu-l mai are, pentru că l-am eliminat) atrage nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare sau, după caz, a contractului de schimb, iar nerespectarea dispozițiilor art.5, 6 și 9 atrage nulitatea relativă a acestuia".

 
 

Domnul Constantin Oprișan:

Am zis noi.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Bun, dar vă rog să fiți atenți.

Este în regulă, domnule Oprișan, așa s-a aprobat, cum ați dorit dumneavoastră. Și colegul dumneavoastră, domnul Scrieciu, spune că este în regulă.

Referitor la art.14 alin.2.

 
 

Domnul Constantin Oprișan:

Nu, domnule președinte, textul din amendament trebuie să fie completat cu dispozițiile noastre, iar "nerespectarea dispozițiilor art.5 și 6 (nu 9, deocamdată, fiindcă a fost eliminat de dumneavoastră) atrage nulitatea relativă a ". Noi susținem acest text, pentru că este vorba de norme imperative, care se sancționează cu nulitate relativă. Altminteri, dacă nu avem această sancțiune, înseamnă că instituția de preempțiune este decapitată, nu mai există.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Deci, domnule Oprișan, dumneavoastră ne propuneți să fie numai art.5 și art.6, fără art.9.

 
 

Domnul Constantin Oprișan:

Păi nu, pentru că l-ați eliminat. Ați eliminat partea care ne interesa.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

S-a eliminat, da.

 
 

Domnul Constantin Oprișan:

Da, nu mai avem posibilitatea să-l discutăm, deocamdată.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da, este în regulă. Bine.

 
 

Domnul Constantin Oprișan:

Mai este nevoie de motivare? Nu.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Numai o secundă, să terminăm cu alin.1.

Vă rog să luați loc. Luați loc, ca să votăm alin.1, cu textul pe care l-ați propus.

Deci supun votului dumneavoastră alin.1 de la art.14.

Domnule Scrieciu, vă rog să-i dați citire.

 
 

Domnul Florin Scrieciu (din loja Guvernului):

Citiți-l, vă rog, dumneavoastră.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

"Nerespectarea dispozițiilor art.2 și art.12 alin.1 și 2 atrage nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare sau, după caz, a contractului de schimb, iar nerespectarea dispozițiilor art.5 și art.6 atrage nulitatea relativă a acestuia".

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat.

Referitor la alin.2 de la art.14, vă rog să urmăriți după raportul comisiei.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește nimeni.

Supun votului dumneavoastră alin.2 de la art.14.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră art.14, în totalitate, cu aceste 2 alineate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat.

În continuare, comisia ne propune 2 articole noi care, momentan, vor fi 141 și 142 și apoi va avea loc renumerotarea.

Vă rog să urmăriți după raportul comisiei.

Dacă la art.141, care are 3 alineate, dorește cineva să ia cuvântul. Nu dorește nimeni.

Supun votului dumneavoastră art.141 alin.1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat.

La art.141 alin.2, domnul Vilău. Vă rog.

 
 

Domnul Adrian Vilău:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din păcate, nu am fost văzut la alin.1, când am ridicat mâna, dar am o întrebare: nu cumva putem bloca circuitul civil cu aceste prevederi?

Aș dori o explicație din partea comisiei, și anume ce înseamnă "situații litigioase". Dacă eu îmi declar intenția de a vinde un teren și în acel moment o altă persoană introduce o acțiune judecătorească, sunt blocat de la vânzare? Cred că ar trebui, cumva, foarte bine limpezite aceste lucruri, dacă până la data apariției acestei legi situații litigioase sunt sine die, până când?

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă referiți la alin.3, da?

 
 

Domnul Adrian Vilău:

Da. Deci acest aricol nou introdus pune, de fapt, o condiție, și anume că nu pot fi înstrăinate terenurile care se află în litigiu. Se blochează această posibilitate.

Aș dori o explicație din partea Ministerului Agriculturii și a comisiei, să ne spună ce înseamnă "situație litigioasă", dacă este vorba de terenurile care sunt în litigiu până la acest moment sau până când va fi legea promulgată sau "situații litigioase" vor fi înțelese toate acele cazuri în care cineva introduce o acțiune pentru un anumit teren, pentru că, practic, putem bloca circuitul civil, pentru că oricând poate să apară cineva de reacredință să introducă o acțiune. Este o situație litigioasă și vânzarea, în sine, este blocată.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul Scrieciu.

 
 

Domnul Florin Scrieciu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Guvernul, după cum observați, în proiectul său, nu a introdus și astfel de prevederi. Deci la comisie noi ne-am opus introducerii acestor amendamente. Rațiunile care ne-au determinat să ne opunem și care ne determină să ne opunem, în continuare, au fost acelea că se vor crea o serie întreagă de opoziții care vor fi de natură, așa cum spunea și domnul deputat Vilău, să perturbe foarte serios acțiunea de înstrăinare a terenurilor agricole. Astfel cum sunt formulate textele, nu au rol decât de șicană, pentru că, potrivit Legii cadastrului și publicității imobiliare, pentru că vreau să mă refer și la alte texte, există posibilitatea, pentru cumpărător, ca și pentru vânzător, să înscrie intenția lor de vânzare. Ca atare, noi apreciem că nu este necesar amendamentul propus de Comisia juridică.

La alin.2, în legătură cu opozițiile la înstrăinare, care trebuie să fie eliberate de Biroul de carte funciară sau de, mă rog, Serviciul de transcripțiuni și inscripțiuni, vom avea observații punctuale, fundamentate, găsind că nu-și are locul aceasta în lege.

Vă mulțumim.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Deci Guvernul nu este de acord.

 
 

Domnul Florin Scrieciu:

Nu este de acord, blochează, practic, circulația juridică. Se vor crea litigii artificiale, din orice motiv. O parte interesată, se vorbește de părți interesate. Deci, numai o parte care are un interes legitim poate, cum este, de exemplu, preemptorul, ar putea să invoce o nulitate sau chiar un litigiu în proces, dacă nu s-au respectat dispozițiile legii, dar, orice altă parte, dacă are un litigiu în legătură cu terenul și poate să-l mențină 3 - 4 ani, înseamnă că acest litigiu nu se poate vinde.

Vorbind de dispozițiile Dreptului comun, deci dispozițiile Codului civil, acest text, dacă se adoptă, ar fi neapărat nevoie să modificăm și Codul civil.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Eu aș vrea să adaug o mică întrebare, tot pentru reprezentanții celor două comisii. Motivarea care este scrisă aici, este următoarea: pentru a stopa fenomenul de amplificare a situațiilor litigioase cu privire terenuri. Ceea ce este scris în text amplifică situațiile litigioase cu privire la terenuri, pentru că oricine dorește să împiedice vânzarea unui teren depune o plângere la judecătorie, doar ca să-l șicaneze pe vecinul lui, cu care s-a certat din cine știe ce motiv și îl împiedică să vândă terenul. Așa că eu aș dori ca cineva de la Comisia juridică, eventual inițiatorul, să ne spună cum a gândit aceste lucruri și, mai ales, cum este această diferență dintre motivație și cuprinsul articolului.

Domnul Elek Barna de la Comisia de agricultură.

 
 

Domnul Elek Matei Barna:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Îmi pare rău, domnul deputat Popescu, președintele Comisiei juridice, nu este în sală, așa că îmi revine mie sarcina ca, în numele comisiilor reunite, să încerc să vă dau câteva explicații privind acest amendament.

Practic, amendamentul sus menționat, la art.141, își are o logică foarte bine întemeiată și cred că sunt în asentimentul domnului Popescu, care, repet, din păcate, nu este în sală, cum că, dacă nu se introduce acest text preventiv, acest text de profilaxie, dacă vreți, sau acest text care va avea un scut, în corpul legii, practic, din această lege nu facem altceva decât instituționalizăm, deci legiferăm tot ce s-a făcut ilegal prin ocolirea Legii fondului funciar, respectiv legalizăm schimburile incorecte, vânzările sau tranzacțiile incorect efectuate de la votarea legii până în prezent.

Într-adevăr, dumneavoastră, domnule președinte, aveți dreptate la explicațiile pe care nici eu, vă spun, nu știu cum au apărut, pentru că nu aceasta a fost motivația comisiei. Probabil că este o greșeală de dactilografiere. Deci: "pentru a stopa fenomenul de amplificare a situației litigioase cu privire la terenuri" nu stă în picioare, explicația este, deci logica acestui amendament este ceea ce v-am spus eu, iar temerea domnului coleg Vilău, că ce se va întâmpla cu aceste litigii, practic, răspunsul se regăsește în text. Textul spune clar și răspicat: "litigii la instanțele judecătorești", "pe tot timpul soluționării acestor litigii", deci, practic, până se dă o hotărâre definitivă.

Deci, comisia, ca să închei, domnule președinte și stimați colegi, comisiile reunite, comisiile juridice și pentru agricultură sunt pentru menținerea acestui text în corpul legii, pentru că, repet, și mă miră atitudinea Guvernului cu această lege, cu acest text noi suntem, practic, în măsură să introducem un scut protector asupra anumitor tranzacții incorect efectuate până în prezent.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog să mai rămâneți puțin acolo.

Eu aș vrea să explicați, pentru colegii noștri, și cum se aplică această chestiune.

Deci două persoane vor, una să cumpere un teren și cealaltă să-l vândă. Această tranzacție se realizează la Notariat, știm cu toții. Cum verifică cineva că la toate instanțele judecătorești nu există nici un litigiu, pentru că poate să fie un litigiu și de natură succesorală care să joace în această cauză și atunci îl pune vânzător, pe cel care dorește să vândă terenul, să umble pe la toate instanțele să ia o adeverință că nu este nici un litigiu sau ce să facă? Cum se aplică, practic, această chestiune?

 
 

Domnul Elek Barna:

Nu cred că problema este chiar așa de complicată, domnule președinte. Eu, desigur, colegii juriști pot să vă dea explicațiile de rigoare, dar eu vă pot da explicit.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Imediat am să dau cuvântul colegului dumneavoastră.

Dacă sunteți din Comisia juridică, vă rog... Domnule Putin, vă rog să poftiți aici.

 
 

Domnul Elek Barna:

Sunt cazuri când tot ce se află în atenția judecătoriilor nu poate constitui subiect de discuție sau, respectiv, de tranzacție, vânzare-cumpărare. Deci nu trebuie să meargă respectivul la nici o instanță, decât dacă a fost citat acasă. Iar pentru explicații îi rugăm pe colegii de la Comisia juridică să...

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Aveți cuvântul și apoi domnul Putin.

Vă rog să vă spuneți și numele, pentru că stenografele se schimbă foarte des și...

 
 

Domnul Liviu Petreu:

Sunt secretarul Comisiei juridice, Petreu.

S-a avut în vedere următoarea situație, ca în spatele a ceea ce se numește un terț dobânditor de bună credință, care primește niște drepturi noi, beneficiind de această prezumție, se nu se poată ascunde o înțelegere de a muta de pe o persoană pe alta un teren litigios în realitate. Acesta este unul din aspecte, pentru că știți că, pe partea cealaltă, noi avem principiul stabilității raporturilor juridice și acest terț de bună credință aparent ar putea să fie altceva. Deci, în condiția în care noi, Comisia juridică, am căzut pe această soluție, zic că este bine să ne dați oarecare credibilitate.

În privința întrebării domnului președinte Berceanu, doresc să vă informez că regimul imobiliar în România este legat, în problema imobilelor, de locul unde se află imobilul. Deci nu este nici o problemă ca în cazul bunurilor mobile, în cazul textului respectiv.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul Emil Putin.

 
 

Domnul Emil-Livius-Nicolae Putin:

În primul rând să răspund la o întrebare: cum anume se poate lua la cunoștință de existența unui proces? În regimul de Carte funciară, există sistemul notării. Orice proces se notează în Cartea funciară. În orice proces civil, dacă este vorba de un litigiu privind dreptul de proprietate, este necesar să se dispună Cartea funciară, de unde rezultă existența acelui proces. În regimul de inscripțiuni și transcripțiuni, de asemenea există această instituție a notării, astfel încât se poate lua cunoștință despre orice fel de proces existent. Însă aceasta este o chestiune colaterală.

Problema este alta. Această lege sau intenția legiuitorului a fost tocmai ca să permită intrarea terenurilor în circuitul civil, tocmai ca să permită cumpărarea și vânzarea.

Dacă mie mi se pare că acest articol, dacă noi îl adoptăm așa cum a fost propus, nu în proiectul inițial, ci în cadrul comisiei, ar însemna că schimbăm cu totul intenția legiutorului și schimbăm chiar ideea acestui proces.

Noi vrem ca terenurile să poată să circule, să poată să fie înstrăinate sau ne gândim că, eventual, ar putea să fie cineva cu rea intenție? Nici o lege nu poate să fie făcută cu rea intenție. O lege trebuie să fie făcută mergând de la prezumția bunei intenții, pentru că este făcută pentru cei mulți, nu pentru cei care încalcă legea.

Părerea mea este că, și v-aș ruga, chiar și pe reprezentanții Comisiei juridice, din care și eu fac parte, să-și mai revizuiască atitudinea, pentru că mie mi se pare că noi îngrădim intenția legiuitorului, în loc să permitem circuitul normal al terenurilor.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Aveți cuvântul, vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe Șerban:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu cred că textul trebuie să rămână, dintr-un motiv foarte simplu: sunt peste 600 de mii de procese, în care sunt în litigiu terenuri, terenuri care sunt în cea mai mare parte căpătate ilegal. Vă dați seama că din momentul apariției acestei legi, cel care este în cauză vinde terenul și-l invită pe cel cu care se judecă de un an, de doi, de trei, îl invită la plimbare - poți să pleci, pentru că eu am vândut terenul. Iar cel de al treilea, care a primit terenul, beneficiază, așa cum am spus, de avantajele legii.

Deci propun să rămână varianta comisiei, pentru că poate să permită legii să funcționeze până la capăt. Altfel, o blocează. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Cred că este destul de clar pentru toată lumea.

 
 

Domnul Székely Ervin-Zoltán:

Desigur, intenția legiuitorului a fost ca să liberalizeze circulația terenurilor, dar nu în orice condiții. Trebuie exclus de la această regulă, de la regula că orice teren este liber pentru vânzare. Trebuie să există excepția acelor terenuri asupra cărora există litigii. Pentru că, altminteri, am ajunge în situația că cel care în mod ilicit a dobândit un teren, ar putea să vândă în mod licit și, practic, prin vânzare, să se legalizeze un act anterior ilicit.

Deci, după părerea mea, această excepție de la regulă nu schimbă sensul legii și, evident, această măsură de protecție pentru proprietarul legal și proprietarul legitim este absolut necesară. De aceea, eu cred că este binevenit acest amendament și vă propun să-lcceptați.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul Vilău.

 
 

Domnul Ioan-Adrian Vilău:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am înțeles intenția comisiei de a pune această condiție pentru a proteja proprietarii care la ora actuală nu sunt deținători ai titlurilor de proprietate.

În această situație, vă propun o cale de mijloc, și anume: să trecem în textul legii "litigiile care se află pe rol până la data promulgării legii". Și, pe viitor, ce se va întâmpla, să nu mai fie o asemenea situație, pentru că .....

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

... intrării în vigoare a legii, nu a promulgării ...

 
 

Domnul Ioan-Adrian Vilău:

Exact, până la data intrării în vigoare a legii. Pentru că cele 600 de mii de procese, de care făcea vorbire colegul meu, au început din '90 până în acest moment. Acum nu se mai pune problema deschiderii unei noi acțiuni de masă, pentru a se clarifica aceste situații. Pentru că, repet încă o dată, nu se poate grefa circuitul civil doar pentru că avem în vedere dobânditorii de rea-credință.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule Popescu, v-ați intrat în probleme? Vă rog. Scurt, că mai avem puține minute și pe urmă se termină.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnilor colegi, mai întâi vreau să vă informez că eu nu am întârziat, ci am stat cu o comisie care a venit din Argentina. Am fost obligat să stau la Comisia juridică, de disciplină și imunități. Am venit imediat.

În legătură cu aceste articole, inclusiv 141, 142. Trebuie să plecăm de la niște reguli simple care, dacă sunt aplicate, conduc exact la aceste soluții. Agitație mare pentru circuitul civil. Pentru ca circuitul civil să fie sănătos, este nevoie ca personajele care intră în circuit să fie normale, să fie valide. Așa cum într-un concurs, într-un concurs de alergări nu intră oameni care n-au picioare, sau care au numai un picior, tot așa nu se poate ca în circuitul civil să între titluri invalide. Asta înseamnă că facem o aplicație a unei teze simple din Constituție. Este vorba de Constituția pe care trebuie s-o respectăm cu toții. Tot ceea ce nu este interzis, este permis. Și, invers: tot ceea ce este interzis, nu este permis. Dacă, de pildă, niște oameni au obținut acum, sau acum o lună, sau acum un an, un titlu care este litigios sau va deveni litigios, este evident că, dacă se procede la o vânzare, dobânditorul el însuși este pus într-o dificultate viitoare. Nu trebuie să ne gândim numai la securitatea statică, adică a celui ce vinde. Trebuie să ne gândim și la securitatea dinamică, exact aceea de care vorbea domnul Vilău - circuitul, circuitul! Cum? Ce facem cu circuitul? Ca și cum circuitul ar fi un fel de vulcan, din ăsta flămând, care în continuu macină, și macină și ce trebuie și ce nu trebuie.

Pentru a introduce ordine în această dezordine care este în materie de titluri de proprietate asupra pământului, lucrurile sunt foarte simplu rezolvate aici. Cine are un titlu valid, și deci nelitigios, poate să vândă. Cine are un proces, nu poate să vândă. Este soluția foarte simplă. Și acest lucru se întâmplă, de pildă, și în materie de căsătorii. Toți oamenii au dreptul să se căsătorească. Dar, apropo de circuitul civil în materie de căsătorii, cel care nu îndeplinește condițiile, și anume nu are certificatul acela, sau care este deja căsătorit, nu se mai poate căsători a doua oară; trebuie să facă dovada că s-a desființat, ori s-a anulat prima căsătorie.

Așa este, ca să spun așa, văzută problema într-un alt domeniu, care este mai puțin ardent, care este mai puțin, așa, frapant. Vine cineva și ne spune: aoleu, ce facem? Și eu spun: propunerea inversă este gravă. Imaginați-vă că dumneavoastră cumpărați de la cineva un pământ, că titlul lui este vicios, că notarul vă instrumentează actul și peste un an veți fi și dumneavoastră trași într-un alt proces, pentru ca cineva să vă desființeze titlul de proprietate.

Prin urmare, de aici rezultă o totală insecuritate, dacă eliminăm aceste texte. De aceea, eu vă rog să le votați, că nu le-am construit pentru mine, ci tocmai pentru binele tuturor - și al celor ce vând, și al celor ce cumpără.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

"Și al celor ce mâine vor râde la soare!"

Vă rog, scurt. Și tare.

 
 

Domnul Florin Scrieciu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Dacă este așa, ar trebui să facem, totuși, câteva amendamente foarte serioase.

Aici, amendamentul Comisiei juridice, de disciplină și imunități se referă la litigii cu privire la terenuri. Este o chestie destul de largă. Dacă se circumscrie cu privire la titlu, este poate de acceptat, pentru că noi cunoaștem, din punct de vedere al dreptului procesual, două tipuri mari de acțiuni: acțiuni petitorii, care sunt acțiunile în revendicare, în primul rând, și acțiunile posesorii.

Deci, cu privire la terenuri, orice acțiuni - și sunt atât de multe, nici nu vă imaginați -, atunci, restrângem textul la acțiuni cu privire la validitatea titlului.

Acum, vreau să vă explic că, chiar așa fiind, textul apare ca nefiind necesar. De ce? Pentru că, potrivit Codului civil, vânzătorul circumscrie și este obligat să-l garanteze pe cumpărător pentru evicțiune totală sau parțială, inclusiv dacă titlul lui este vicios. Și, dacă titlul lui este vicios și se anulează printr-o hotărâre judecătorească, pentru că, să știți, titlul de proprietate nu se poate anula, indiferent ce scriem noi în lege, decât în baza unei hotărâri judecătorești irevocabile.

În consecință, dacă un titlu este vicios, cum spunea stimatul domnul președinte al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, deci este invalid, el se invalidează, prin ce? Deci, se anulează, sau se modifică prin hotărâre judecătorească. Este evident că, dacă a făcut obiectul înstrăinării, urmează calea procesuală a revenirii, la ce? La situația anterioară și proprietarul inițial îl garantează pe cumpărător care, la rândul lui, poate să devină și el vânzător. Și atunci, problema, din punct de vedere juridic, este reglementată.

Totuși, în subsidiar, dacă este să acceptăm textul, pentru o protecție în ceea ce privește posibilitatea ca anumite titluri care au fost totuși eliberate cu încălcarea legii, litigiile să se poarte numai cu privire la titlu, sau la validitatea titlului de proprietate.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Noi, tocmai asta am avut în vedere și de aceea suntem de acord cu această precizare pe care o cere domnul... Deși nu este amendament făcut înainte, noi suntem de acord cu această idee, și anume să introducem: "Sunt interzise înstrăinările, sub orice formă, ale terenurilor ...

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nu, nu, nu, ... a terenurilor ...

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

.... a terenurilor, cu privire la care există litigii la instanțele judecătorești, pe aspectul validității titlului".

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nu, eu aș zice așa: "Sunt interzise înstrăinările, sub orice formă, a terenurilor cu privire la al căror titlu ...

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

... cu privire la al căror titlu ....

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

.... există litigii la instanțele judecătorești, pe tot timpul soluționării acestor litigii".

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Da, sigur că da. Noi, chiar asta am avut în vedere, sigur că da.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

De acord.

Supun la vot.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat.

Alin.2.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat.

Alin.3.

Vă rog.

 
 

Domnul Florin Scrieciu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cred că art.1, astfel cum a fost adoptat, rezolvă, în fond, problema ...

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

La subiect, la subiect, că se termină minutele!

 
 

Domnul Florin Scrieciu:

Domnule președinte, nu suntem de acord cu textul, din următoarele considerente: nu se poate crea o procedură administrativă împotriva legii. În primul rând, trebuie să vă spun că procedura de înscriere, potrivit Legii cadastrului și publicității imobiliare și radiere, este o procedură grațioasă. Deci, nu se pot face opoziții. Dreptul comun nu cunoaște opoziții.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Deci, propuneți eliminarea.

 
 

Domnul Florin Scrieciu:

Eliminarea. Și, vreau să vă spun: domnule președinte, Serviciul de publicitate imobiliară sau Biroul de carte funciară nu poate el să facă aprecieri asupra existenței interesului, chiar legitim. El este obligat să elibereze certifictul de sarcini. Și vă citesc din Legea cadastrului, art.20: "În cartea funicară se înscriu: faptele juridice, drepturile personale, sau alte raporturi juridice, precum și acțiunile privitoare la proprietate"; inclusiv sarcinile, care el este obligat să circumscrie sarcinile. Deci, el nu poate să refuze eliberarea acestui act, pentru că îl obligă legea.

Propun eliminarea, pentru că este rezolvată problema de fond la alin.1.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da, am înțeles.

Domnul Popescu. Vreți să luați cuvântul? Scurt.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Nu sunt deloc adevărate toate aceste afirmații. Puteți să verificați. Există mapa de interdicții și rubrica a treia din Cartea funciară, în care se notează situația la zi.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Am înțeles.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Prin urmare, legea aceasta, care este o lege specială, nu instituie o procedură generală, ci stabilește că în cazurile date, cetățeanul face proces la instanță, obține certificat că e pe rol, se duce la Cartea funciară, sau la Serviciul de transcripții, în vechiul Regat, și face o cerere în care spune: vă rog să nu eliberați nici un act proprietarului care vrea să vândă ... Ca și la o mașină: să nu eliberați ceritificat în vederea vânzării. În speță, să nu eliberați certificatul de sarcini. Asta-i tot.

Recunoașteți că totdeauna, când e vorba de vânzări de autoturisme, adică de lucruri mai puțin importante, serviciile de fisc refuză certificatul în vederea vânzării, dacă s-a făcut cererea de interdicție, pentru că procesul automobilului este litigios.

E aceeași procedură și aici. Foarte clar. Din moment ce ați votat alin.1, e normal să votăm garanții în alin.3.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Supun votului dumneavoastră alin.3.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Două voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? O abținere.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat și alin.3.

Supun votului dumneavoastră art.141, în totalitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.142. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat.

Art.15.

Supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat.

Art.151.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat.

Art.16.

Vă rog. Vă referiți la alin.1, sau la alin.2 din articolul acesta?

 
 

Domnul Didi Spiridon:

La alin.1.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Alin.1. Vă rog.

 
 

Domnul Didi Spiridon:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu propun eliminarea acestui alineat, având în vedere că am pus articolele precedente drept gardă. Deci, în acest caz, suntem protejați din punct de vedere al legii. Iar în continuare, făcând un calcul sumar, legea ar intra în vigoare la sfârșitul anului, într-o procedură normală. Deci, exact când se încheie un an agricol. De aceea, propun anularea lui.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Comisia pentru agricultură?

Vă rog, luați cuvântul. Și apoi Comisia pentru agricultură.

 
 

Domnul Victor Neagu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Am avut numeroase discuți, înainte de a porni această lege și a o discuta, pe procedură. Dacă prin vot s-a acceptat și s-a votat ca procedura să fie de urgență, presupunem cu toții și trebuie să ne subordonăm votului nostru în plen, că este nevoie de ea în mod urgent. N-ar nici o rațiune ca s-o aplicăm cu 6 luni întârziere. Deci, ori când apare în Monitorul Oficial, ori la 30 de zile după ce apare în Monitorul Oficial.

Vă mulțumesc. Deci propun eliminarea.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Domnul Elek Barna.

 
 

Domnul Elek Barna:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia rămâne la textul inițial. Deci, rugăm să votați textul inițial.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Adică, ăsta cu "intră în vigoare după 6 luni".

Inițiatorul?

 
 

Domnul Florin Scrieciu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Îmi cer scuze că revin. Am discutat chiar azi la Guvern. Trebuie să cunoașteți că am cerut acest proiect de lege cu procedură de urgență. Deci, domnul prim-ministru a semnat adoptarea de către Parlamentul României a acestui proiect de lege cu procedură de urgență. Rațiunile sunt multe. Nu are rost să spun mai multe , pentru că dumneavoastră înțelegeți. Avem obligația ca această lege să intre în vigoare.

Vreau să vă spun că, în acest sens, s-a adoptat și o hotărâre care v-a fost transmisă.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Bun. Și atunci?

 
 

Domnul Florin Scrieciu:

Și atunci, Guvernul nu este de acord, în context cu amendamentele care s-au făcut, credem că nu mai există rațiuni pentru ca ea să intre în vigoare peste 6 luni.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Scurt, domnule Popescu.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Comisia și Guvernul practică o distincție. Una este adoptarea legii, care trebuie să fie cât mai urgent făcută, și alta este punerea ei în aplicare, care presupune niște activități, niște informații, niște oameni care să lucreze pe teren, aducerea legii la cunoștința publicului și, mai cu seamă, corelarea cu alte legi care vor veni.

Vă mulțumesc. (Rumoare)

Voci din partea stângă a sălii:

Atunci, de ce o mai votăm astăzi?

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Atât de mult am întârziat cu adoptarea unor legi, încât toate legile ar trebui să fie cât mai repede adoptate. Toate, toate! (Rumoare)

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog, vă rog, vă rog!

Domnul Lăpușan.

 
 

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este foarte greu de explicat și eu mă gândesc că sunt rațiuni care, în momentul acesta, îmi scapă, rațiuni care au determinat tot felul de propuneri care nu fac decât să "încâlcească" legea - termenul este din nord-vestul Transilvaniei - și greu, cei care vor trebui să aplice această lege, vor găsi soluții imediate și clare la această lege.

Iată că motivația a ceea ce am spus până acum vine în momentul în care comisia s-a înțeles ca această lege să se aplice după 6 luni de la promulgare. Oare ce urmărește actuala coaliție guvernamentală în această perioadă? Să-mi explic eu acum că Guvernul Ciorbea a scos cărțile într-o anumită dezordine și această lege trebuia să iasă după 6 luni și să vină la noi acum, după 6 luni? Și erau alte legi, respectiv Legea fondului funciar și alte, alte legi, care trebuia să fie dezbătute înainte? Oare recunoaște Guvernul că nu aceasta este ordinea din pachetul care trebuia adoptat și supus cu atâta urgență Parlamentului?

Domnule președinte, cred că nu se justifică această lege, cererea Guvernului să fie dezbătută legea aceasta în procedură de urgență, nu se justifică efortul nostru de a da drumul acestei legi, cu unele neajunsuri. Pentru că vreau să vă spun că noi avem o nemulțumire, că nici unul dintre amendamentele noastre de fond, care ar fi venit să îmbunătățească legea, nu a fost acceptat de comisie. Și vreau să fiți de acord ca să supunem plenului Camerei Deputaților excluderea acestei propuneri a comisiei, respectiv legea, după promulgare, să-și urmeze cursul normal și să fie aplicabilă imediat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Domnul Bogdan Niculescu Duvăz.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Doamnelor și domnilor,

Vreau doar să fac precizarea în legătură cu ceea ce aici a ridicat domnul deputat Lăpușan, că punctul de vedere al Guvernului, exprimat prin reprezentantul Ministerului Agriculturii și exprimat de mine acum, este să nu se adauge acest interval de 6 luni de zile. Deci, acesta este punctul de vedere al Guvernului. Comisia a avut o altă opinie, are un amendament, dar să nu se pună această opțiune în sarcina Guvernului. Guvernul era pentru intrarea ei în vigoare, așa cum intră orice lege.

Vă mulțumim, cu atât mai mult cu cât am cerut procedură de urgență.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Exact asta v-am spus și noi. Guvernul a cerut să fie cât mai repede adoptată. Comisiile au stat și au gândit-o bine și au ajuns la concluzia că în ceea ce privește aplicarea ei, ea are niște implicații cu alte legi. Unele sunt deja aici, în discuție la noi. De aceea, este nevoie de acest interval. Nu se întâmplă nici o nenorocire. Legea e bună și nu prezintă carențe. Vă rog s-o votați. (Rumoare)

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Conform Regulamentului, eu supun votului mai întâi cererea de eliminare a alin.1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă?

Ei, atunci, trebuie să numărăm! Vă rog. Reluăm.

Cine este pentru varianta Guvernului? (Rumoare; vociferări)

Păi, nu, că văd că nu se înțelege. Văd că nu se înțelege, da?

Cine este pentru varianta pe care domnul Bogdan Niculescu Duvăz a expus-o aici în numele Guvernului?

Cine este pentru eliminare? Vă rog să numărați.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnule președinte, vreau să dau niște explicații oamenilor.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Lasă-i, domnule, în pace! Acum nu le mai explica! Vă rog să numărați.

(La tribună, domnul deputat Emil Popescu dă unele explicații. Microfonul este întrerupt.)

206 voturi pentru. Mă scuzați, mă scuzați. Mă scuzați. Eu am înțeles 89 și colegul meu a spus 38.

157 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? Vă rog să numărați. Vă rog să păstrați liniște în sală! (Rumoare)

Vă rog să păstrați liniște!

96 de voturi împotrivă.

Cine se abține, vă rog? 3 abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptată cererea de eliminare.

Referitor la alin.2.

Domnul Acsinte Gaspar.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, în realitate, acum este alin.1, că nu mai .... (Rumoare)

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog să păstrați liniște în sală! Domnule Gaspar, numai o secundă.

Deci, vă rog să păstrați liniște în sală! Vă rog! (Rumoare) Vă rog să păstrați liniște în sală.

Da, aveți cuvântul domnule Gaspar.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci, art.16 nu va mai avea două alineate, și, ca atare ...

Voci din sală:

Nu se aude!

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci, amendamentul meu privește art.16, pe care comisia l-a respins. Vreau să vă spun că amendamentul nu a fost reprodus în integralitatea lui în cadrul raportului comisiei, iar motivația pe care comisia o dă respingerii, mi se pare destul de nelalocul ei, spunându-se că s-a menținut textul din proiectul de lege .... (Rumoare)

Voci din sală:

Nu se aude!

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci am spus că în raportul comisiei, acest amendament nu a fost reprodus în integralitatea sa. Pe de o parte. Pe de altă parte, motivarea pe care o dă comisia mi se pare cu totul nelalocul ei, spunându-se că s-a menținut textul din proiectul legii care, în esență, cuprinde același lucru.

Vreau să-i spun domnului președinte Popescu că, în materie de abrogări, în materie de tehnică legislativă, în materie de identificări de acte, trebuie să fim foarte exacți.

Dacă am merge pe textul pe care l-a propus comisia, ar însemna ca în cuprinsul art.16 să rămână titlul capitolului - Capitolul IV: Circulația juridică a terenurilor agricole -, pentru că în amendamentul comisiei se elimină articolele 45-52. Vă rog să vedeți că art.45-52 formează titlul Capitolului IV - Circulația juridică a terenurilor agricole.

De aceea, am propus ca textul să sune în felul următor: "Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, Capitolul IV - Circulația juridică a terenurilor agricole - art.45-52 din Legea fondului funciar nr.18/1991, publicată în Monitorul oficial - și am adăugat "al României"; de asemenea, am mai adăugat "Partea I"; cunoașteți că Monitorul Oficial cuprinde patru părți, iar legile se publică numai în Partea I; - nr.37 din 20 februarie - și nu din 28 februarie, cum este dat în textul din lege -, cu modificările ulterioare, precum și orice alte dispoziții contrare, se aprobă".

Deci, acesta este textul pe care-l propun și care corespunde din punctul de vedere al normelor de tehnică legislativă.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Guvernul, înțeleg că este de acord. Domnul Scrieciu ne-a confirmat.

Domnule Popescu? De acord.

Supun votului dumneavoastră art.16, cu acest unic alineat, cu acest conținut.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat cu unanimitate.

Mai avem votul final.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulament, urmează să stabilim procedura de vot, după care vom supune la vot legea în ansamblul său.

Vă propun ca votul să fie deschis.

Dacă are cineva altă propunere?

Voci din sală:

Nu.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Supun votului dumneavoastră propunerea ca votul să fie deschis.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat procedura de vot deschis.

Îi rog pe liderii de grupuri parlamentare să-i invite pe colegii aflați pe holuri, în plen.

Legea este o lege organică. Trebuie să existe cel puțin 172 de voturi pentru. (Semnal electronic)

Supun votului dumneavoastră Legea privind circulația juridică a terenurilor.

Cine este pentru? Vă rog să numărați.

Vă rog să vă așezați, ca să putem vota.

Supun votului dumneavoastră Legea privind circulația juridică a terenurilor.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 270 de voturi pentru.

Dacă este cineva împotrivă? Două voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? 11 abțineri.

Cu majoritatea necesară pentru lege organică a fost adoptată Legea privind circulația juridică a terenurilor.

 
Răspunsuri ale membrilor Executivului la întrebări adresate de către deputați.

Trecem mai departe la timpul afectat pentru întrebări, interpelări și răspunsuri.

Vom avea întâi partea în care se vor expune oral întrebările adresate membrilor Guvernului și se vor prezenta răspunsurile la întrebările orale adresate membrilor Guvernului.

Domnul Adrian Tudor Moroianu Geamăn a pus o întrebare domnului ministru al transporturilor, privind valorificarea zonelor libere și, la cererea dumnealui, domnul ministru a fost solicitat să amâne răspunsul sau să-l dea în scris. Domnul Nicolae Groza și domnul Neculai Popa au pus întrebări domnului ministru al agriculturii și alimentației, referitor la cât de dezastruos va fi pentru agricultura României efectul revizuirii Legii nr.76/1976 care impune înregistrarea automată a soiurilor cuprinse în catalogul comun al Uniunii Europene, iar domnul Neculai Popa, anularea Hotărârii de Guvern nr. 595/1992, în vederea corelării cadrului legislativ de privatizare a acestor asociații economice intercooperatiste.

Are cuvântul domnul secretar de stat Adorian Kovacs.

Vă rog, citiți întrebările.

 

Domnul Neculai Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnule secretar de stat,

În aplicarea art.29 din Legea nr.18/1991, referitor la reorganizarea asociațiilor economice intercooperatiste în societăți comerciale pe acțiuni, s-au constatat unele abateri generate, în principal, de omisiunea legii de a reglementa modul de administrare și gestionare a cotei din patrimoniul asociațiilor intercooperatiste, pentru care nu se pot identifica persoanele fizice îndreptățite de a fi acționari ai acestora sau ai clădirilor existente în patrimoniu.

Considerăm că s-a interpretat greșit Hotărârea de Guvern nr.595/1992, privind reorganizarea acestor asociații, numai la nivelul consiliilor județene locale, care neavând cadrul legislativ adecvat au creat un ghid în funcționarea și modul de privatizare a acestor asociații economice intercooperatiste.

Vă întrebăm, domnule ministru, dacă aveți în vedere reglementarea acestei situații printr-o inițiativă legislativă în Camera Deputaților sau un proiect de lege cu privire la anularea Hotărârii de Guvern nr.595/1992, în vederea creării cadrului legislativ de privatizare a acestor asociații economice intercooperatiste.

 
 

Domnul Adorian Kovacs:

Domnule președinte,

Stimate doamne și stimați domni,

În baza Legii nr.18/1991, art.29, cele 705 asociații economice intercooperatiste au fost reorganizate în societăți comerciale pe acțiuni.

Menționăm că Hotărârea nr.595/28. sept., publicată în Monitorul Oficial nr. 265 din 27 sept.1992, la care se referă domnul deputat, nu are nici o legătură cu Ministerul Agriculturii și Alimentației și se referă la reorganizarea Secretariatului pentru Culte.

Urmare unor intervenții scrise către Ministerul Agriculturii și Alimentației din partea producătorilor agricoli, prin care se exprimă nemulțumirea privind aplicarea art.29 din Legea nr.18/1991, conducerea Ministerului Agriculturii și Alimentației, în 1996, a inițiat un proiect de Lege privind regimul juridic aplicabil societăților comerciale pe acțiuni, înființate în baza art. 29 din Legea nr.18, care viza următoarele:

- Stabilirea corectă a patrimoniului și a asociațiilor economice intercooperatiste la data reorganizării în societăți comerciale, pe acțiuni;

- Determinarea capitalului social numărului de acțiuni ce revin foștilor membri cooperatori.

- Situațiile în care foștii salariați ai asociațiilor economice cooperatiste și actuali salariați ai societății comerciale pe acțiuni pot deveni acționari la propria societate.

- Stabilirea unei instituții care să elaboreze norme metodologice de reevaluare și vânzare a pachetului de acțiuni de la persoane fizice care nu doresc să devină acționari ai societății comerciale, persoane fizice neidentificate etc.

Această inițiativă legislativă a fost reluată și de o grupă de senatori și deputați care însă, până acum, nu a fost luată în dezbatere de către cele două Camere ale Parlamentului. Inițiatorul, Ministerul Agriculturii, continuă punerea de acord a acestei inițiative cu necesitățile actuale și sperăm că va fi o lămurire definitivă pentru aceste societăți care, oarecum, sunt într-o situație parcă nedelimitată, neprivatizabilă ca lumea și sunt o serie de probleme.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da, aveți dreptul la un scurt comentariu.

 
 

Domnul Neculai Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că este o confuzie aici, pentru că m-am referit la acele asociații economice intercooperatiste care au fost organizate ca regii în subordinea consiliului județean, deci la nivelul întregii țări.

Din acest punct de vedere, sigur că ele nu pot fi considerate societăți comerciale, de aceea am și solicitat anularea hotărârii de Guvern 595/1992, pentru că, în patrimoniul acestor asociații intercooperatiste există și teren, există și imobile care nu au nici un Dumnezeu în momentul de față, de asemenea, funcționarea acetor asociații este foarte greoaie, din cauză că neavând nici un statut, nu pot angaja credite sau nu-și pot desfășura activitatea în condiții normale. Ceea ce spunea domnul secretar de stat Kovaci sunt acele asociații intercooperatiste de stat, care au fost într-adevăr transformate în societăți comerciale, dar acea problemă este cu totul altceva.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul Vaida Francisc Attila și domnul Moroianu Geamăn au pus o întrebare MInisterului de Interne, de ce nu este trecută grupa sanguină pe noile carnete auto și cărțil de identitate.

Doriți să mai ...A, da, mă scuzați, domnul Nicolae Groza, tot referitor la Ministerul Agriculturii.

Domnule Popa, vă rog să-l lăsați pe domnul secretar de stat să audă ce spune colegul dumneavoastră ca să poată răspunde.

Vă rog.

 
 

Domnul Nicolae Groza:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Modificarea Legii nr.75, respectiv Legea semințelor, cuprinde o serie întreagă de revizuiri, de modificări care sunt nefavorabile agriculturii și vor fi nefavorabile agriculturii românești. Dar cea mai nefavorabilă va fi această prevedere prin care se impune înregistrarea în lista oficială a soiurilor din România a soiurilor cuprinse în catalogul comun al Uniunii Europene.

Ministerul Agirculturii apreciază efectul acesta dezastruos pentru agricultura României? Aceasta este întrebarea.

 
 

Domnul Adorian Kovacs:

Este o inițiativă legislativă a Ministerului Agriculturii, modificarea, completarea Legii nr.75, privind producerea și comercializarea semințelor și ca urmare a unor nevoi de a se înscrie în procesul de armonizare a legilor referitoare la agricultură, deci producție, condiționare, prelucrare, comercializare, fiind prevăzută această armonizare și legea respectivă în Carta Albă a Uniunii Europene; ca urmare, deci modificarea Legii nr.75 este o necesitate, oportunitate și consideră și conducerea ministerului agriculturii că este și eficientă propunerea de a fi adoptată o nouă formă a acestei legi.

Într-adevăr este prevăzută preluarea în lista noastră de soiuri a listei soiurilor Comunității Europene inclusiv a statelor membre ale acesteia. Prin includerea în lista noastră a acesteia, noi am analizat toate aspectele care ar putea să ne afecteze negativ cu conducătorii tuturor unităților de cercetare din agricultură cu producția vegetală, ai CIOS-ului, respectiv Centrului de Încercare și Omologare a Soiurilor, ai institutelor agronomice; în urma analizei s-a convenit că poate fi adoptată această includere fără să ne afecteze în mod nefavorabil, dar, alături de lista generală, conform legii, să publicăm anual o listă oficială cu soiurile recomandate pentru producătorii noștri, în baza unor încercări și testări în diferite puncte anume definite și stabilite pe teritoriul țării. Producătorii noștri sunt și vor fi în continuare puși în temă cu această listă oficială de recomandare, astfel încât cei care nu doresc neapărat să aducă un soi oarecare cu care să riște, dacă nu reușește, deci dacă vrea el neapărat să aducă un alt soi decât cel încercat la noi, atunci el, pe răspunderea lui, poate să introducă în țară soiurile pentru care răspunde el.

Considerăm că această nouă formă a legii nu va afecta, nu este contra agricultorilor noștri. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul Francisc Vaida Attila și domnul Morioanu Geamăn au pus o întrebare cu adresă către Ministerul de Interne, de ce nu este pusă grupa sanguină pe noile carnete auto și cărți de identitate. Sunt în sală colegii noștri? Da.

Răspunde domnul secretar de stat Emanuel Albu.

 
 

Domnul Emanuel Albu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Noi am trimis un răspuns scris la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul, iar în fața dumneavoastră vă prezint punctele de vedere ale Ministerului de Interne, în legătură cu întrebarea care ne-a fost pusă .

La stabilirea formei și conținutului cărții de identitate care a fost reglementată prin Hotărârea de Guvern nr.111/1997 s-a avut în vedere alinierea legislației țării noastre la recomandările Consiliului Europei în materie de acte de identitate, respectiv rezoluția R-77-26/1977 și recomandarea R-83-11 din 1983, care au fost adoptate de Comitetul de miniștri.

În conformitate cu aceste recomandări, cartea de identitate, conține exclusiv datele de identificare ale persoanei. Iar grupa sanguină nu este considerată ca o dată de identificare a persoanei. Din punct de vedere al conținutului, cartea de identitate este similară documentelor de identitate care sunt eliberate la ora actuală în Austria, Belgia, Germania, Franța, Elveția, Grecia, Israel, Danemarca, Portugalia, Suedia, țări care s-au aliniat, de asemenea, la recomandările Consiliului Europei.

În ceea ce privește neincluderea grupei sanguine în permisul de conducere, s-a avut în vedere practica europeană în acest domeniu, acordurile și convențiile existente în planul internațional cu privire la conținutul și recunoașterea valabilității documentului respectiv.

Menționăm că până în prezent, din datele existente la Direcția poliției rutiere, nu există pe plan mondial nici un permis de conducere auto național sau internațional care să cuprindă specificarea grupei sanguine a posesorului, respectiv, permisul de conducere. Acestea sunt punctele de vedere ale Ministerului de Interne.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Naidin a pus o întrebare Ministerului Sănătății, referitoare la programul de reabilitare a sistemului sanitar din România.

Vă rog să reveniți, domnule Petre Naidin.

 
 

Domnul Petre Naidin:

Programul de reabilitare a sistemului sanitar din România cu participarea financiară și a Băncii Mondiale, desigur contribuie la îmbunătățirea stării de sănătate a populației și o mai bună eficiență a sistemului sanitar.

În acest sens, îmbunătățirea asistenței medicale primare în mediul rural, prin reabilitarea fizică a 419 dispensare, nu este decât benefică. Dorim a ne clarifica:

1. Dacă va continua această finanțare din creditul enumerat sau altul.

2. Dacă se va extinde programul "O Românie sănătoasă" privind restructurarea și descentralizarea sistemului sanitar, finalizat deja în 8 județe pilot. Rugăm cu aplicare și la județul Călărași.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Din partea Ministerul Sănătății are cuvțntul domnul secretar de stat Ioan Romoșan.

 
 

Domnul Ioan Romoșan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule deputat Naidin, ca de obicei, noi îi mulțumim pentru că are preocupare față de situația reformei serviciilor de sănătate din România și aș dori să spun în preambul că recent am avut discuții îndelungi și extrem de pozitive cu finanțatorii externi. Deci au agreat noul proiect pentru reforma serviciilor de sănătate în România și și-au manifestat disponibilitatea și bunăvoința față de înscrierea lor în Consiliul Național pentru Reformă Sanitară, considerând că strategia de reformă este foarte bună.

Ca să răspund în mod foarte clar și să fac referiri și la județul Călărași, care apare în mod specific în interpelare, doresc să precizez că programul de reabilitare a sistemului sanitar finanțat de Banca Mondială a dus la reabilitarea, în ultimii 4 sau chiar 5 ani, a 419 dispensare rurale. Reabilitarea fizică a clădirilor și mobilarea lor s-a făcut cu fonduri guvernamentale, dar concomitent au fost utilizate fonduri PHARE, prin care s-au achiziționat echipamente, iar din programul Băncii Mondiale s-au achiziționat de asemenea aparatură medicală, echipamente de laborator și frigidere.

Revenind în actualitate, deși inițial intenția programelor PHARE a fost să finanțeze reforma serviciilor de sănătat din țara noastră cu 4 milioane ECU, ceea ce reprezenta puțin; o dată cu acordul sau avizul guvernamental de a fi discutată în Parlament, în plen, Legea asigurărilor de sănătate, oferta a crescut brusc la 8 sau chiar 10 milioane de ECU. Deci însăși faptul că s-a deblocat legislativ Legea asigurărilor a reprezentat bani în plus pentru reforma serviciilor de sănătate.

În privința Acordului cu Banca Mondială, în prezent Ministerul Sănătății a primit acordul de a reabilita încă 80 de dispensare rurale, câte 10 în fiecare județ pilot, reabilitarea fizică făcându-se din fonduri locale, iar dotarea cu echipamente, din programul Băncii Mondiale. Ele vor fi cumpărate, conform legii, prin licitație internațională, costul estimativ fiind de 3 milioane de dolari.

O altă veste bună este că din cauza faptului că nu s-au cheltuit acești bani sub guvernarea precedentă, noi am cerut prelungirea acestui împrumut ca să nu cheltuim banii în pripă și să respectăm legalitatea și mă bucur să vă spun că prelungirea împrumutului de la Banca Mondială s-a obținut tot zilele trecute.

În mediul rural, programul Băncii Mondiale care a fost aprobat la cererea ministerului reprezintă un pas în plus în acest moment, deci noi am trecut de la dispensare reabilitate, la o nouă formă extrem de modernă, centrul de diagnostic rural. S-a obținut acordul pentru 95 de centre de sănătate rurală, deci aproximativ 3 centre în fiecare județ și 34 de camere de urgență la spitalele județene. Un program, de asemenea, care face parte integrantă din reforma sistemului sanitar și contractele pentru aceste achiziții sunt în curs de semnare.

La nivelul centrelor se va acorda asistență medicală de urgență pacienților din dispensarele arondate, deci apare o nouă structură, modernă, flexibilă, pentru că în acceptabilitatea generală, se pare că aproximativ 65-70% din aspectele diagnostice și terapeutice pot fi rezolvate la nivel de asistență primară, respectiv centre de diagnostic, așa cum într-o intervenție precedentă i-am comunicat domnului deputat, la altă interpelare.

Costul acestui program complex este estimat la 23 de milioane de dolari.

Ministerul Sănătății intenționează ca din eventualele fonduri rămase din acest împrumut sau din alte credite să extindă reabilitarea asistenței medicale primare la nivelul întregii țări. Se poate să rămână fonduri.

A doua întrebare sau a doua parte a întrebării, cum doriți, referitor la restrcturarea și descentralizarea sistemului sanitar în cele 8 județe pilot, deci, este cunoscut că prin două hotărâri de Guvern emise în 1994, mai precis în octombrie, 8 județe pilot au intrat în proiectul de reabilitare a sănătății, finanțat prin împrumutul Băncii Mondiale. Ca să fiu și mai concret, prima hotărâre de Guvern a fost nr.370 și ea includea și sistemul de plată a medicilor. A fost completat ulterior acest sistem cu o altă Hotărâre de Guvern nr.860 și în perioada ianuarie-mai, referitor la rezultatele acestui experiment, cunoscut, mă rog, în mass-media sub denumirea de "Experimentul Mincu", ele au fost reevaluate.

În urma acestei reevaluări, noi am făcut propuneri de modificare, precum și o estimare a costurilor în scopul preluării experienței pozitive a acestui experiment susținut de Banca Mondială, dar și anumite puncte de vedere critice în teritoriu, legate de aplicarea acestor hotărâri, pentru că ele erau hotărâri în principiu bune, dar erau rău aplicate.

Concluziile de extindere au fost deja discutate cu reprezentanții Băncii Mondiale și ai celorlalte organisme finanțatoare externe, pentru identificarea surselor suplimentare de fonduri necesare, așa cum am răspuns la prima.

Desigur, că făcând referire la județul Călărași, cunoașteți faptul că au fost reabilitate dispensarele respective și județul va beneficia de 3 centre de diagnostic rural. Deci, mă bucur că și de această dată întrebarea domnului deputat mi-a oferit prilejul să arăt și în fața Parlamentului preocuparea permanentă a Ministerului Sănătății pentru reformă pe de o parte, iar pe de altă parte să constatăm cu satisfacție că există nu numai acceptabilitate pentru reformă , dar și rezultate ale ei, deși deocamdată, după cum vedeți, noi facem reforma fără să avem o finanțare distinctă, dai cu sprijinul domniilor voastre, în momentul în care va intrra, sperăm cât mai curând în Parlament, în plenul Parlamentului, Legea asigurărilor de sănătate, să avem sprijin parlamentar pentru a o trece cât mai repede și, ulterior, printr-o hotărâre de Guvern să avem posibilitatea, în regim de urgență, să colectăm deja fondurile. Această lege va intra în funcțiune practic imediat pentru a începe parcurgerea etapelor de implementare a legii și se va sfârși o dată cu introducerea tuturor alineatelor acestei legi la 1 ian.1999.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Domnul Leonard Cazan a adresat o întrebare către Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, privind normele de aplicare a Legii nr. 114/1996.

Este prezent, aici, domnul secretar de stat Borbely Ladislau.

Domnul Leonard Cazan este? Nu.

Atunci, domnul Borbely îi va trimite răspunsul în scris.

Doamna Hildegard Puwak a pus o întrebare către Ministerul Reformei, privind strategiile de dezvoltare zonală în urma lichidării S.C. "Ciocanul"-Nădrag, în care lucrează aproape întreaga populație activă din zonă. Dumneaei a cerut răspunsul în scris.

Domnul Adrian Tudor Moroianu Geamăn a pus o întrebare, referitoare la niște nereguli de la BANCOREX, Ministerului Justiției și de la care așteaptă, de asemenea, răspuns în scris.

Domnul ministru de stat Adrian Severin și domnul ministru Sorin Pantiș sunt plecați astăzi la Neptun, știți că a avut acolo loc semnarea Tratatului cu Ucraina, și adresează rugămintea, în conformitate cu art. 151 din Regulament, să fie reprogramați pentru a da răspunsurile domnilor deputați în următoarea ședință consacrată răspunsurilor la întrebări. Este vorba de domnul Bazil Dumitrean, domnul Petre Naidin și domnul Ionescu Nicolae.

Deci, am încheiat partea referitoare la expunerea orală a întrebărilor adresate membrilor Guvernului și prezentarea de răspunsuri.

 
Prezentarea, pe scurt, a interpelărilor adresate Guvernului.

Începem prezentarea pe scurt a interpelărilor.

Sunt înscriși la interpelări un număr de 11 colegi.

După cum știți, în conformitate cu Regulamentul, nu se citește, practic, interpelarea în extenso, ci numai subiectul interpelării, urmâne ca la momentul respectiv să se facă dezvoltarea.

Deci, are cuvântul domnul Popa Neculai.

Urmează domnul Vasile Vetișanu.

 

Domnul Neculai Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Întrebarea se adresează Secretariatului de Stat pentru Culte, domnul secretar de stat dr. Gheorghe Anghelescu.

Obiectul ei, pe scurt, așa cum spunea și domnul președinte, se referă la o situație mai specială din Ardeal, și anume diferendele care există în momentul de față între biserica greco-catolică și biserica ortodoxă, legate de bisericile care au fost preluate de către biserica ortodoxă în 1948 și, bineînțeles, conflictele, ca să zic așa, stinse, în momentul de față, care există între cele două culte; iar pentru înlăturarea unor conflicte, care ar putea degenera în alte situații neplăcute, întrebarea mea se referă la faptul dacă există o Lege a Cultelor și dacă este un proiect legat de această lege, îl rog pe domnul ministru să o introducă în regim de urgență până la sfârșitul acestei sesiuni.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Are cuvântul domnul Vasile Vetișanu.

Urmează doamna Ileana Filipescu.

 
 

Domnul Vasile Vetișanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Având în vedere că în ultima vreme au apărut o serie de probleme în jurul unor acțiuni întreprinse de diverse organizații cu caracter ocult în România, și faptul că acestea își desfășoară activitatea în condiții semilegale, și datorită faptului că în prezent există o direcție în cadrul S.R.I.-ului, rog ca S.R.I.-ul să comunice și să prezinte Parlamentului câte organizații sau asociații cu caracter ocult există la ora actuală în România, când au apărut ele și de cine sunt dirijate, care este scopul lor în raport cu evoluția societății românești actuale și cu problemele ei de perspectivă?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Are cuvântul doamna Ileana Filipescu.

Urmează domnul Corneliu Ruse.

 
 

Doamna Ileana Filipescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Interpelarea mea se adresează domnului ministru al Finanțelor și se referă la normele metodologice privind conținutul-cadru al proiectelor pe faze de execuție, al documentelor de licitație și al ofertelor pentru contractele de execuție a investițiilor.

Prin precizările la normele Ministerului Finanțelor, privind finanțarea investițiilor instituțiilor publice prin trezoreria statului, părțile convin asupra modului de constituire a sumei, stabilită cu titlu de garanție. Această sumă se depune într-un cont, la o bancă agreată de investitor, banca urmând a confirma printr-o scrisoare de garanție bancară existența acestei sume. La pct. 10 din precizările menționate, se impune agenților economici ca aceste garanții să se păstreze distinct, la trezoreria statului. Prin urmare, sumele nu sunt purtătoare de dobânzi, încălcându-se astfel dispozițiile Constituției referitoare la ocrotirea proprietății, oricare ar fi titularul acesteia.

Solicit Ministerului Finanțelor să precizeze poziția ministerului și să ofere explicații pertinente, referitoare la această încercare de a priva agentul economic de dobânzile care, în mod natural, îi revin la sumele de bani depuse, cu titlu de garanție, pentru buna executare a lucrărilor.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Are cuvântul domnul Corneliu Ruse.

Urmează domnul Mircea Munteanu.

 
 

Domnul Corneliu Ruse:

Domnule președinte,

Această interpelare este adresată domnului ministru de stat Ulm Spineanu și vin în fața dumneavoastră și a domniei sale cu rugămintea celor 10.600 de acționari, care și-au depus instrumentele de privatizare la Societatea Comericală "Palace"-S.A.-Sinaia, și cărora F.P.S.-ul și A.N.P.-ul le-au făcut o mare nedreptate.

În conformitate cu prevederile art. 41 alin. 2 și 3 din Constituție: "Proprietatea privată este ocrotită de lege, indiferent de titular, nimeni neputând fi expropriat decât pentru cauze de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire".

Conform prevederilor Legii nr. 55/1995 privind accelerarea privatizării, de la Societatea Comercială "Palace"-S.A.-Sinaia au fost supuse procesului de subscriere 49% din capitalul social al acestei societăți, adică 6,6 miliarde lei.

Înainte de punerea în aplicare a acestei legi, prin Hotărârea de Guvern nr. 639/1995, Guvernul României a scos din patrimoniul Societății Comerciale "Palas"-S.A. "Cazinoul"-Sinaia, diminuându-se capitalul social cu 8 miliarde lei, valoare cu care, în loc să fie diminuată cota deținută de F.P.S., întrucât "Cazinoul" a intrat în patrimoniul statului, F.P.S.-ul și A.N.P.-ul au procedat la diminuarea cotei de capital subscrise de peste 10.000 de cetățeni cu acest drept, adică 10,6 miliarde lei, la 2,52 miliarde lei, adică de 5 ori mai puțin.

Considerăm că această diminuare reprezintă o naționalizare, pentru care nu s-a declarat cauza de utilitate publică și nu s-a acordat nici dreapta și prealabila despăgubire.

Vă adresăm, domnule ministru, secretar de stat, rugămintea de a ne răspunde la care text legal sau constituțional au făcut apel Fondul Proprietății de Stat sau Agenția Națională pentru Privatizare atunci când au redus participarea cetățenilor care au subscris la această societate și dacă un simplu director din F.P.S. sau A.N.P. poate anula, printr-o singură semnătură, prevederile unei legi organice sau cele ale Constituției?

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Are cuvântul domnul Mircea Mihai Munteanu.

Urmează domnul Horia Văsioiu.

 
 

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Interpelarea este formulată în nume propriu și este adresată Guvernului.

Forțele politice aflate acum la guvernare au în vedere, ca principiu fundamental în materie de administrație publică, sporirea autonomiei locale a unităților administrativ-teritoriale, realizată prin descentralizare și prin creșterea patrimoniului județelor, orașelor și comunelor.

În anumite cazuri, transferarea unor bunuri imobile din patrimoniul statului în proprietatea unităților administrativ-teritoriale reprezintă și singura șansă de păstrare a bunurilor respective, colectivitățile locale fiind mult mai interesate în refacerea și punerea în valoare a acestora în raport cu statul.

Conform acestei concepții, Consiliul local și Primăria municipiului Câmpina, din Județul Prahova, au în vedere preluarea imobilului denumit "Casa cu grifoni" în localitate, refacerea lui și utilizarea ca primărie a orașului.

Clădirea în cauză, construită în 1928, afectată grav de cutremurele de pământ ce au avut loc de la data edificării sale până în prezent, se află într-o stare avansată de degradare.

Din nefericire, datorită lipsei cronice de fonduri avute la dispoziție, Ministerul Culturii - proprietarul actual al imobilului, nu poate investi sume suficiente pentru consolidarea clădirii.

În schimb, Consiliul local al municipiului Câmpina se declară capabil să repare imobilul și să-i dea o destinație utilă, ca primărie, punându-l astfel în contact nemijlocit cu populația.

Solicităm Executivului să emită o Hotărâre de Guvern prin care imobilul "Casa cu grifoni", situat în Bd. Culturii nr. 13 din Câmpina, este transferat din patrimoniul Ministerului Culturii în proprietatea municipiului Câmpina, sub administrația Consiliului local, care-l va reface, dându-i destinația de primărie a localității.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Are cuvântul domnul deputat Horia Văsioiu.

Urmează domnul deputat Anghel Stanciu.

 
 

Domnul Horia Văsioiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului procuror general al României și se referă la situația existentă în Județul Brăila, unde imaginea Parchetului, ca instituție menită să contribuie la consolidarea statului de drept, a democrației, în ultimă instanță, riscă să se deterioreze iremediabil.

În ultima perioadă de timp, mass-media locală a semnalat numeroase cazuri de corupție și alte delicte penale, care nu-și găsesc finalitatea în justiție, ca urmare a disfuncțiilor existente atât la nivelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila, cât și în colaborarea dintre această instituție și poliția locală, potrivit celor detaliate în materialul anexat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Are cuvântul domnul Anghel Stanciu.

Urmează domnul Alexandru Ionescu.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea noastră se adresează domnului ministru al Sănătății, Ștefan Drăgulescu, și care are ca obiect continuarea investiției la Spitalul de Urgență-Iași.

În baza promisiunii domniei sale, făcută ca răspuns la o interpelare a noastră la începutul acestei legislaturi, domnia sa a precizat că dacă Ministerul Sănătății va mai primi fonduri la buget, suplimentare față de ceea ce era prevăzut, va acorda și Spitalului de Urgență Iași fondurile necesare continuării investiției pentru a ieși din groapa de fundație.

În baza acestei promisiuni, noi îl rugăm să acorde fondurile necesare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Are cuvântul domnul Alexandru Ionescu, care văd că nu mai este.

Are cuvântul domnul Petre Naidin.

Urmează domnul Marineci Ionel.

 
 

Domnul Petre Naidin:

Interpelarea este adresată Guvernului României.

Este o problemă pe care eu o consider, împreună cu domnii senatori din Comisia de agricultură, o problemă deosebită.

Domnul ministru Gavrilescu se miră că au mers tractoarele fără motorină, sau că au venit niște OZN-uri să are, așa și noi ne mirăm privind modalitatea de rezolvare a preluării recoltei de grâu din acest an, pentru că societățile de morărit și panificație nu au fondurile disponibile pentru a o face.

Și am să dezvolt la timpul potrivit.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Are cuvântul domnul Marineci Ionel.

Urmează domnul Barbu Pițigoi, ultimul înscris.

 
 

Domnul Ionel Marineci:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Interpelarea mea este adresată domnului Virgil Petrescu, ministru al învățământului și are ca obiect art. 166 alin. 3 din Legea nr. 84/1995.

Deoarece termenul de 60 de zile de la publicarea legii a expirat, consider oportună elaborarea unei hotărâri de Guvern care să treacă baza materială, aferentă procesului de învățământ, din patrimoniul unor societăți comerciale în patrimoniul Ministerului Învățământului.

De altfel, am depus la minister o situație a patrimoniului în cauză.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Berceanu:

Are cuvântul domnul Barbu Pițigoi.

 
 

Domnul Barbu Pițigoi:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mă adresez domnului Sorin Dumitriu, președintele F.P.S.-ului, în legătură cu situația creată la Societatea Comercială "ARO" din Câmpulung Muscel, unde situația economică este într-o stare deosebită, pentru care l-aș ruga pe domnul președinte să răspundă la următoarele chestiuni. Care sunt datoriile către stat pe care ARO le are de plătit pe ultimii 3 ani? Care este producția pe stoc actuală a lui ARO realizată în ultimii 3 ani? Care este situația contractelor la zi privind livrările ferme de autoturisme produse la Câmpulung? Ce măsuri înțelege să ia, în vederea remedierii situației, inclusiv la nivel managerial? Și care este, dacă există așa ceva, stadiul preocupărilor F.P.S. în legătură cu privatizarea acestei societăți comerciale?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Berceanu:

S-au încheiat toate interpelările și, deci, prin aceasta, programul nostru de astăzi s-a încheiat.

Reluăm lucrările mâine dimineață, la ora 8,30, cu perioada de 50 de minute afectată diverselor declarații politice ale colegilor noștri.

Ședința s-a încheiat la ora 18,55.

 
   

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania friday, 12 august 2022, 0:27
Telephone: +40213160300, +40214141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro