Curriculum Vitae
Comunicate de presă
Activitate parlamentară
2020-prezent (dep.)
2012-2016 (dep.)
inițiative legislative
întrebări și interpelări
moțiuni
luări de cuvânt în plen
votul electronic
Legături:
www.dancristianpopescu.ro
www.facebook.com/dancristianpopescu
 
Sunteti în sectiunea: Prima pagina > Legislatura 2012-2016 > Camera Deputaților > Dan-Cristian Popescu > Comunicate de presa Versiunea pentru printare


primită de la domnul deputat Dan Cristian Popescu (Grup PDL)

Doamnelor și domnilor deputați,

Al doilea proiect vizează înființarea unui Muzeu al Totalitarismului din România, în București, care să ofere vizitatorilor prilejul de a avea contact cu ororile totalitarismului fascist și cel comunist în țara noastră.

Am optat pentru un muzeu care să cuprindă dimensiunea comunistă a experienței totalitare, deoarece România se distinge în concernul statelor europene prin trista performanță a unei nopți totalitare începute în 1937 și încheiate, după trei dictaturi consecutive, în decembrie 1989. Fapt care se reflectă trist, chiar și astăzi la nivelul distorsiunii mentalităților, moravurilor publice și funcționării instituțiilor României, cu efecte pe care le resimțim cu toții zilnic.
Necesitatea realizării unui Muzeu al Totalitarismului este dată de dubla sa valoare: istorică și educativă.
Ca și în Germania și celelalte state post-comuniste, asumarea memoriei totalitare trebuie să ocupe un loc important în educația tinerelor generații, parteneriatele dintre Muzeul Totalitarismului și învățământul românesc putând beneficia de experiența deja prodigioasă a acestor state.
Justificarea inițiativei mele vine și din faptul că românii s-au arătat deschiși față de propunerea privind înființarea unui muzeu al totalitarismului comunist, 51% dintre cetățeni răspunzând favorabil unui sondaj realizat de CSOP pe această temă, în anul 2010.
Muzeul Istoriei Totalitarismului va avea în administrare Fortul 13 Jilava. Alegerea acestui loc este justificată prin necesitatea de a investi în prezervarea unui loc memorial, care în prezent ar putea oferi încadrare și autenticitate exponatelor, dar care, din nefericire, nu beneficiază de o atenție suficientă și se află în continuă degradare. Prin intermediul acestui muzeu, se poate crea o cultură a vizualului, ce ne poate face martori ai unei istorii deja încheiate, prin colecționarea și expunerea unor elemente relevante.
În orice loc din lume un muzeu nu este doar un centru expozițional, ci și un centru de cercetare. Multe din instituțiile care se ocupă în acest moment de studierea comunismului, nu sunt altceva decât prilejuri pentru funcții și sinecuri politice, rezultatele concrete fiind tot timpul sub așteptări.
Comasarea acestor instituții sub o singură umbrelă, cea a Muzeului Totalitarismului, ar putea duce la îndeplinirea obiectivelor acestor instituții de acum, cu cheltuieli bugetare sensibil mai mici.
Doamnelor și domnilor deputați,
Vă invit să susțineți inițiativele propuse de mine. Astfel, poate vom reuși să nu mai vorbim despre procesul comunismului ca despre o metaforă costisitoare, ci ca despre un act concret, o formă de purificare prin informare a societății noastre. În acest caz există riscul ca istoria necunoscută să se repete, cum zicea marele istoric Nicolae Iorga, și el o victimă a Totalitarismului românesc.
Stimați colegi,
Nu voi încheia înainte de a invita Camera Deputaților să se ridice la înălțimea rolului său de legiuitor, deblocând și aprobând Proiectul de lege 244 din 2011. Acestă procedură de urgență se impune în semn de respect pentru asigurarea reparațiilor cuvenite victimelor regimului totalitar comunist, cu respectarea Rezoluției nr. 1096 din 1996 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, privind „Măsurile de eliminarea a moșternirii fostelor sisteme totalitare comuniste” și Declarației asupra Principiilor de Bază ale Justiției privind Victimele Infracțiunilor și ale Abuzului de Putere, adoptată de Adunarea Generală a O.N.U prin Rezoluția nr. 40/34 din 29 noiembrie 1985.
În prezent mai trăiesc în România aproximativ 3000 de supraviețuitori ai închisorilor comuniste. Ei sunt cei care au avut curajul de a spune Nu! Regimului comunist, de a încerca să lupte în diverse forme, pentru revenirea României la democrație, la normalitate. Cu toate acestea, Statul român nu le-a fost suficient recunoscător. Au trebuit aproape 10 ani de lupte politice ca victimele comunismului să își poată vedea (și de cele mai multe ori cenzurat și parțial) dosarele de securitate. Au mai trebuit să treacă peste 20 de ani de la căderea comunismului ca doar câțiva dintre torționari să răspundă penal pentru faptele lor. În acest răstimp, deținuții politici au avut foarte greu parte de procese de revizuire a sentințelor lor. Pensiile lor mizere, obținute în comunism, au fost completate de pensii speciale ce nu au mai fost indexate, iar diversele facilități primite inițial le-au fost în timp retrase.
De aceea, doamnelor și domnilor deputați, e obligația noastră ca, până nu e prea târziu, să facem Statul să își respecte eroii și să își plătească greșelile. Acesta este sensul în care vă mai invit încă o dată să votați, atât cele două proiecte depuse de mine, cât și proiectul de lege cu privire la deținuții politici.
Vă mulțumesc.
Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 20 ianuarie 2022, 0:13
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro