Ședințele Biroului permanent
Ședința curentă
Sunteti în sectiunea: Prima pagina > Legislatura 2012-2016 > Camera Deputaților > Biroul Permanent > Calendar sedințe iun. 2015 Versiunea pentru printare
Stenograma ședinței Birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului din 15 iunie 2015 ora 13:00

2. Scrisoare din partea domnului Klaus Werner Iohannis, Președintele României, prin care înaintează Parlamentului, în vederea aprobării, Strategia națională de apărare a țării
la Comisiile pentru apărare,ordine publică și siguranță națională ale celor două Camere ale Parlamentului.Termen:o săptămână consultă

Scrisoare din partea domnului Klaus Werner Iohannis, Președintele României, prin care înaintează Parlamentului, în vederea aprobării, Strategia națională de apărare a țării Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Scrisoare din partea domnului Președinte Klaus Werner Iohannis, prin care înaintează Parlamentului, în vederea aprobării, Strategia națională de apărare a țării pentru perioada 2015 - 2019.

Deci, noi, în mod normal, trebuie să transmitem comisiilor pentru apărare reunite, pentru raport comun, însă eu vreau să vă precizez următorul lucru. Și acest lucru îl spun și în calitate de senator, și de președinte al Senatului, dar și ca reprezentant al Partidului Liberal Reformator.

Noi nu am fost invitați, ca partid, la Cotroceni, la discuția care a avut loc legat de Strategia națională de apărare. Ca atare, nu am putut să iau cunoștință de acest document decât în momentul în care a fost trimis la Senat și l-am parcurs.

Așa cum, probabil, ați observat și dumneavoastră, Strategia națională de securitate cuprinde, pe lângă conceptele tradiționale, o serie de concepte preluate de la Președintele Băsescu, potrivit cărora, în securitatea națională intră toate celelalte domenii: mediu economic, energie, dezvoltare durabilă, sănătate, educație, protecție socială, agricultură, tot.

Prin urmare, avem de-a face cu două lucruri care se întâmplă simultan: transferul acestor atribuții, care sunt de resortul Guvernului, la Președinție, în cadrul Strategiei de securitate națională, și, evident, golirea de conținut a activității Guvernului, cu alte cuvinte, trecerea către o republică prezidențială. Adică, dincolo de problema de securitate națională, față de care am toată sensibilitatea, într-un mod "subtil", se merge pe această idee de consolidare a puterii prezidențiale, spuneam, trăsătură de bază a mandatului președintelui precedent.

Din acest punct de vedere, eu vă spun că așa, în forma asta, nu putem să votăm, chiar dacă a făcut obiectul unor discuții și consultări la Cotroceni, și sigur că vă asumați o responsabilitate politică majoră dacă acceptați ca strategia să fie aprobată în acești termeni.

Vă rog foarte mult, aveți răbdare și parcurgeți-o. Nu am exagerat cu nimic din ceea ce am spus, cred că este o problemă politică majoră. În felul acesta, eludăm prevederile constituționale și dăm puteri Președintelui în domenii care nu sunt de resortul atribuțiilor prezidențiale.

Domnul președinte al Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

N-aș vrea să comentez ceea ce ați spus dumneavoastră. Fiecare grup politic are dreptul de a-și spune punctul de vedere în comisiile reunite pentru apărare.

Eu v-aș propune următoarea variantă. Eu știu că toate grupurile parlamentare.

Domnul Ilie Sârbu:

Dacă puteți, mai aproape de microfon. sau mai faceți ceva.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Eu v-aș propune ca grupurile politice parlamentare să-și exprime punctul de vedere în comisiile pentru apărare. Vă propun următoarea variantă, care mi se pare fezabilă și care dă și comisiilor pentru apărare reunite posibilitatea să prelungească termenul dacă consideră că au mai multe lucruri de dezbătut. Eu vă propun o săptămână. Această strategie este discutată de câțiva ani de zile, din ceea ce îmi aduc eu aminte, iar ultima a fost negociată cu toate grupurile politice parlamentare care sunt reprezentate în Parlament. Există și semnături pe această inițiativă care a fost transmisă.

O săptămână este un termen fezabil pentru toată lumea. Dacă se adresează Președintele statului săptămâna viitoare, la ora 17.00, după aceea, putem s-o votăm.

Dacă comisiile pentru apărare consideră oportună o prelungire cu câteva săptămâni - că au acest drept - se întoarce această cerere, sub semnătura celor doi președinți, pe decizia majoritară în comisie, către Biroul permanent reunit, și noi acceptăm. Și putem s-o discutăm și șase luni, și un an de zile. Dar eu cred că acest lucru trebuie să meargă, în primul rând, către comisiile pentru apărare, iar termenul de o săptămână este un termen fezabil. Așa l-am dat și ultima dată când am discutat-o și s-a amânat, după aceea, sine die, ultima Strategie națională de apărare și a rămas la comisiile pentru apărare.

Este un atribut al Președintelui statului, noi avem alte atribute și haideți să ascultăm și punctul de vedere al comisiilor reunite.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Eu vreau să vă spun că nu am absolut nimic împotrivă, nu contest atributul Președintelui de a întocmi Strategia națională de apărare, fără doar și poate. Nu cred că trebuie. Nu suntem în întrecere, n-avem un termen limită. Sigur, acest lucru nu înseamnă amânarea sine die, sunt de acord, dar, vă rog, în actuala situație, lucrul acesta nu poate fi trecut cu repeziciunea unui proiect oarecare de lege și vă rog foarte mult să procedăm cu.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte, în 2012, Strategia națională anticorupție am votat-o într-o săptămână, cu avizul comisiilor juridice. Și am aprobat-o, în unanimitate, în plenul reunit.

Deci eu cred că, în acest moment, cea mai bună soluție este s-o dăm specialiștilor pe care fiecare grup politic parlamentar îi are. Și acei specialiști sunt în Comisia pentru apărare.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Stați puțin. Deci, domnule președinte, sunt de acord cu dumneavoastră, până la un punct. Așa cum spuneam, aici nu este numai o problemă de securitate națională, în coordonatele clasice. Da? Nu am comentarii critice negative la această componentă. E o chestiune, mai degrabă, politică, care nu ține de securitatea națională, ci ține de un anumit mod de abordare a relațiilor interinstituționale. La asta mă refer.

Domnul vicepreședinte Atanasiu.

Domnul Teodor Atanasiu:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Eu cred că, dacă Președintele României are șase luni de la instalarea în mandat ca să vină în fața Parlamentului cu această strategie, noi nu trebuie să-l împiedicăm s-o facă în cele șase luni, mai ales că au avut loc consultări politice cu toate partidele parlamentare la Cotroceni și toată lumea a agreat acest lucru.

În al doilea rând, nicio strategie de securitate națională nu modifică atribuțiile instituțiilor statului: Guvern, Președinție și alte instituții. Indiferent de inventarierea vulnerabilităților sau a amenințărilor la adresa securității naționale, nu se modifică atribuțiile statului, dar noi trebuie să identificăm în strategie acele amenințări, acele vulnerabilități, nu să ne facem că nu le vedem fiindcă nu sunt la Președinție, ci sunt la știu eu ce minister respectivele atribuții.

Deci, nu cred că are vreo legătură modificarea atribuțiilor instituțiilor statului cu Strategia de securitate națională, de aceea, eu vă propun s-o dezbatem pe procedura pe care am convenit-o și cu care am fost cu toții de acord în urma consultărilor de la Cotroceni.

Mulțumesc.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnul senator Ilie Sârbu.

Domnul Ilie Sârbu:

În urmă cu câteva luni de zile, când era consilier domnul Scutaru la Palatul Cotroceni, a fost la Comisia pentru apărare din Senat. Sigur, ne-a prezentat mai mult o schiță a ceea ce urma să se întâmple. Noi n-am văzut materialul. Nu știu, îl avem, nu-l avem? A ajuns la cineva? A ajuns doar la dumneavoastră în mapă? Nu l-am văzut.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Materialul nu este distribuit.

Domnul Ilie Sârbu:

Dar nu cred că e admisibil ca, indiferent ce strategie ajunge și indiferent cine o face, să treacă prin Senat doar așa, onorific, la vot - n-am înțeles cum -, iar comisiile de specialitate să nu aibă niciun cuvânt de spus. Totuși, până la urmă, tot ce se întâmplă pe domeniul apărării, siguranță națională și celelalte trec prin comisiile de specialitate. Acolo se dezbat, vin reprezentanții ministerului, vin chiar miniștrii la unele dintre ele și, după ce se ajunge la un anumit punct de vedere - câteodată nu se ajunge, ați văzut că ajungem la plen - lucrurile intră în dezbaterea plenului și se aprobă.

Prezentarea, sigur, domnul Președinte poate s-o facă și, după aceea, să vină la comisie. Sau avem noi timp până luni să ne pronunțăm pe ceea ce constatăm că n-are nicio legătură cu tema pe care o propune.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnul deputat Dan Motreanu.

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

Din câte știu eu, domnule lider, la întâlnirea cu Președintele României, partidele politice au primit cel puțin un draft pe această strategie de securitate.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Un proiect, adică.

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

Da, un proiect pe această strategie de securitate. Am crezut că această strategie s-a discutat în cadrul fiecărui partid și e absolut normal ca, după acest moment, reprezentanții partidelor politice în Parlamentul României, respectiv în Comisia pentru apărare, să aibă un punct de vedere conturat. De aceea, susțin și eu propunerea făcută de domnul președinte Zgonea ca să dăm un termen pentru raport comisiilor pentru apărare de o săptămână.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule președinte Zgonea, până în momentul de față, înțeleg că există disponibilitatea necesară pentru ca acest document să fie dezbătut înainte de aprobarea în comisiile pentru apărare.

Ceea ce vă propun eu este următorul lucru: dacă domnul Președinte dorește să adreseze un mesaj, mă rog, referitor la Strategia națională de apărare, lucrul acesta nu presupune, în mod obligatoriu, ca în aceeași zi, după mesaj, să se și voteze. Domnia Sa vine să prezinte Parlamentului viziunea pe care o are.

Deci, eu cred că trebuie să dăm un termen rezonabil la comisii, ca să se poată analiza și dezbate și, după aceea, sigur că intră pe procedura firească.

Domnule președinte Zgonea, vă rog.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Asta am și spus la început. Nu avem noi competență. Niciunul dintre noi nu este membru în CSAT. CSAT a luat o decizie și a hotărât, în unanimitate - eu așa știu, acolo există consensualitate - și ne-a trimis către Parlament această Strategie națională.

Strategia națională nu a fost discutată numai cu arcul guvernamental, ci și cu toate partidele politice parlamentare, care au specialiști în domeniu. Eu nu sunt unul dintre ei, așa încât, pot să vă spun care este strategia pe care trebuie s-o abordăm. Trimitem comisiilor de specialitate, de acolo de unde pleacă și membrii Comisiei de control al Serviciului Român de Informații sau al Serviciului de Informații Externe, ei își iau toate informațiile. Dacă într-o săptămână vin cu raportul, înseamnă că această variantă pe care eu o spun este cea corectă. Dacă doresc să facă modificări, cer prelungirea termenului, ceea ce este perfect regulamentar. Noi avem rapoarte care s-au cerut într-o săptămână, au trecut opt ani și nu le-am introdus pe ordinea de zi. Dar eu vă spun că, în acest moment, e cea mai bună soluție, astfel încât să ascultăm și vocea specialiștilor pe care fiecare grup politic parlamentar i-a trimis în Comisia pentru apărare.

Și de aici închid, că nu există niciun dialog contradictoriu. Domnul Ilie Sârbu a spus un lucru care mie mi se pare corect pe ceea ce. și, într-un fel, ne completăm. Ne ducem la comisie, comisia citește, dacă vede că are de făcut amendamente, cere prelungirea termenului. Ne vedem luni dimineață, aprobăm încă cinci săptămâni și am terminat bâlciul. Dar e cea mai bună soluție, ca să ieșim dintr-un dialog care nu ne avantajează pe noi, ca membri ai Biroului permanent reunit.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

N-aș zice că nu ne avantajează dialogul acesta. Eu cred că e un dialog util. Dar. în fine.

Domnul deputat Orban.

Domnul Ludovic Orban:

Vreau să fac câteva precizări și spun la final care e propunerea mea.

Strategia de apărare a făcut obiectul dezbaterii la nivelul președinților formațiunilor politice.

De asemenea, ea a fost adoptată în CSAT. Apropo de. să spun, distribuirea de putere în cadrul puterii executive, în CSAT sunt membri miniștrii. Iar miniștrii au votat această strategie de apărare. Ca atare, nu este vorba de un conflict în cadrul puterii executive, privitor la o eventuală tentativă de preluare a atribuțiilor de către Președinte, în dauna Guvernului sau a miniștrilor de linie. Miniștrii au votat toți în CSAT această Strategie de apărare.

Vă mai fac precizarea că această Strategie de apărare este prezentată în baza legii. Deci, adoptarea se face în baza unei legi. Și, nu în ultimul rând, vreau să vă atrag atenția că, dacă nu o adoptăm, riscăm să se termine actuala sesiune parlamentară și Parlamentul României să nu adopte Strategia de apărare a României într-o situație internațională extrem de complexă, cu evoluții extrem de dinamice, care necesită reacții, iar aceste reacții trebuie să se ia în baza unei strategii adoptate de către Parlament.

Ca atare, vă propun să stabilim termen către comisiile reunite pentru apărare ca, până lunea viitoare, să finalizeze raportul, astfel încât lunea viitoare, după prezentarea de către Președinte a Strategiei, Camerele reunite să o dezbată și să o adopte.

Mulțumesc.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Mulțumesc, domnule Orban.

Dragi colegi,

Mă adresez în special membrilor actualului PNL.

Hai să nu ne ascundem în spatele degetului, că nu puteți, sunteți un pic prea mari. Deci, nu vă faceți că uitați că, ani de zile, PNL a fost angajat într-o luptă deloc ușoară cu fostul Președinte Băsescu, care a încercat din răsputeri să facă ceea ce v-am spus la început, și anume transferul de puteri executive la instituția prezidențială.

Dacă atunci eram cu toții de acord că acest lucru nu este acceptabil, înțeleg că acum n-aveți niciun fel de problemă, când președinte este actualul ocupant al funcției de la Cotroceni și vă doriți acest lucru. Eu am rămas statornic convingerilor mele. Și aici nu e o chestiune de strategie de apărare, ci este o chestiune politică mult mai amplă și, de aceea, vă spun: ușor, nu luați așa viteză.

Domnul Ilie Sârbu:

Mai pot să am și eu o intervenție?

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Înțelegem cu toții foarte bine despre ce este vorba. Nu vă faceți că nu înțelegeți. Argumentele de ordin legal le înțeleg și le respect, atribuțiile Președintelui de a întocmi strategia o înțeleg, respectăm CSAT-ul, foarte bine. Până una-alta, CSAT-ul nu ajunge să comande Parlamentului, dar. în sfârșit. Dar țineți cont de problema politică esențială.

Vă rog, domnule senator Sârbu.

Domnul Ilie Sârbu:

Pot să mai am o intervenție și eu?

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Da.

Domnul Ilie Sârbu:

Până la urmă, m-am uitat puțin, cât am apucat acum sigur, primind și mapele foarte târziu, fiind luni.

Eu, așa cum o văd, din punct de vedere, sigur, tehnic, nu e decât o expunere narativă a unora dintre temele pe care. Le luăm la întâmplare, de exemplu, capitole.

Puteți cita din orice capitol și orice punct de acolo, să vedeți ce spune. De exemplu: ce e terorismul? E o amenințare persistentă ca formă de manifestare, dificil..

Și? Care e strategia? Că ne spui ce e terorismul? Știm și noi ce-i terorismul.

Mai departe, la alt punct: proliferarea armelor de distrugere în masă - două rânduri - precum și traficul de produse cu dublă utilizare pot afecta securitatea națională.

Cred că și copiii de liceu știu asta, că traficul cu arme, mai ales de distrugere în masă. Și, ce? Care e strategia?

La fiecare punct, dacă îl luați în parte. Că noi vorbim de Strategia națională de apărare, nu vorbim de informare, despre ce ar însemna o strategie națională și problemele care se ridică.

Noi avem doar prima parte a unei strategii. Identificăm problemele, care deja sunt cunoscute, că-s globale, că-s zonale, și, după aceea, nu venim cu nimic.

Nu știu. dumneavoastră, care ați citit-o. Eu n-am. Acum am spicuit așa din ea.

Riscuri. Instabilitate regională. Vorbim de ea de ni s-a urcat la cap. Și orice criză politică, indiferent ce se întâmplă în România, se duce pe instabilitate regională, că avem Ucraina, e război, că trupe, că aduc americanii, că facem.

Nerealizarea obiectivelor de dezvoltare a României.

Indiferent pe care punct îl luați aici, poate și la acesta de dezvoltare. Aici trebuia punctat. România s-a angajat că duce la 2% PIB-ul pentru înarmare, pentru armată, pentru dotare.

Sunt foarte multe aspecte. Eu o văd doar așa, ca o introducere sau ca o identificare a problemelor majore care sunt în zonă - unele nici n-ar mai fi trebuit trecute - și, după aceea, să vorbim de strategie.

Acum, care e strategia noastră? E secretă? S-ar putea să fie secretă. Aici sunt doar considerații generale. Dacă vă uitați și la considerațiile finale. Să citiți, că sunt trei puncte. Să vedeți cu ce rămâne, pe final, cel care stă în sală sau cel care se uită la televizor și ascultă.

Singurul lucru de apreciat e că Președintele actual a venit totuși cu o strategie. Mă rog, i-au făcut-o consilierii, că bănuiesc că n-a stat dânsul acolo, să scrie despre. Dar e făcută prost. Cum o fi trecut și pe la. Nu știu dacă a mai trecut prin alte foruri. Dar celălalt nu venea deloc. Recunoaștem că în zece ani n-a venit niciodată nicio strategie. Măcar acesta e un gest de apreciat.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Am să fac o completare la ceea ce a spus antevorbitorul meu. Dacă o să vă uitați cu obiectivitate la document, o să vedeți că, în cel mai bun caz, el poate să fie categorisit în document de program de campanie electorală a unui prim-ministru sau a unui președinte. Acesta e nivelul la care este redactat. Luați capitolul IV - Direcții de acțiune și principalele modalități pentru asigurarea securității - și o să vedeți că este, la nivel politic, pe direcția asta.

Domnul președinte Zgonea.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Până la urmă, dumneavoastră aveți dreptate. Este un document corect politic, minimalist și general. Din ceea ce am citit eu, nu are gafe sau abordări emoționale, conceptuale. La un moment dat, chiar și scrie că este nevoie de o strategie națională de apărare și securitate națională pe termen lung și că niciodată nu a fost abordată, dar, în actuala conjunctură nu are. pentru că statul român, în acest momente, nu are amenințări militare concrete, și atunci, normal că nu scriem acest lucru.

E adevărat că instrumentul constituțional este acela că parlamentarii votează în cunoștință de cauză. De aceea, aș vrea ca la aceste teme care sunt sensibile, de strategie militară și de securitate națională, pe care nu toți le stăpânim, să lăsăm Comisia de apărare să ne dea un punct de vedere. Și atunci, haideți să vedem, din punct de vedere tactic și strategic, care sunt etapele. Dacă într-o săptămână comisia nu dă niciun răspuns, înseamnă că are nevoie de mai mult timp. Dacă ne dă un răspuns, îl înscriem pe ordinea de zi.

Dacă considerăm că nu a avut un aviz de la comisia de specialitate sau de la alți factori care sunt interesați să-și exprime un punct de vedere, în afară de comisiile pentru apărare reunite care au acest atribut, se vine în Biroul permanent și discutăm.

Dar, în acest fel, Parlamentul României arată o disponibilitate pe termen scurt și o capacitate de a reacționa rapid la o temă pe care o discutăm de pe vremea Președintelui Băsescu - așa este, cum a spus domnul senator Ilie Sârbu - care a promis atunci că vine, dar nu a venit în zece ani, închidem o problemă pe care o avem în acest moment, că nu avem o strategie națională de apărare și securitate națională aprobată de Parlament și arătăm un Parlament disponibil să facă astfel de măsuri într-un termen relativ scurt, care acoperă închiderea acestei sesiuni, dacă nu apar, așa cum spunea, domnul președinte Tăriceanu, slăbiciuni sau chestiuni care au fost omise și pe care putem să le completăm. Și mergem și închidem toate lucrurile. Dar ce arătăm? Arătăm o disponibilitate a Parlamentului, într-un termen rezonabil, și o capacitate a noastră de a ne adapta unor soluții moderne, rapide, nu să stăm câte șase luni sau cinci ani s-o analizăm. Și toată lumea aici este mulțumită. Dacă nu vrea Comisia pentru apărare într-o săptămână, sunt voci care își permit să spună acest lucru cu subiect și predicat.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnul senator Pereș.

Domnul Alexandru Pereș:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Noi suntem chemați aici ca, procedural, să fixăm niște termene și niște date privind, așa cum spune, de fapt, și la pct. 2, să discutăm scrisoarea prin care domnul Președinte Klaus Iohannis înaintează Parlamentului în vederea aprobării.

Eu interpretez altfel chestia asta și, procedural, v-aș ruga să trecem, pentru că avem foarte multe puncte la ordinea de zi, fără a face trimiteri -știu eu? - sau supărări mai recente sau mai vechi la fostul Președinte sau la modul în care fostul Președinte a dorit și n-a reușit să aducă o strategie națională a apărării țării, să trecem procedural la ceea ce trebuie. Să dăm comisiilor și specialiștilor spre analiză, în vederea aprobării sau, sigur, a unui termen rezonabil, în care, într-adevăr, să vină cu modificări pe această strategie. De aici încolo, toate discuțiile care vin la Traian Băsescu, la faptul că avem sau nu o strategie de apărare a țării. Foarte rău că nu avem, dar sunt lucruri care, sigur, ne supără sau nu, le putem spune în dezbaterea care va fi peste o săptămână sau atunci când acest raport va fi prezentat plenurilor reunite. Altfel, ne spunem fiecare ofurile acum și, vedeți dumneavoastră, timpul trece.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Mulțumesc domnule senator.

Domnul deputat Mircovici.

Domnul Niculae Mircovici:

Domnule președinte,

Eu sunt deputat în Comisia de apărare, ordine publică și siguranță națională și vreau să pun următoarea întrebare pe o problemă procedurală. Fiind vorba de un document care va trebui adoptat în plenul Parlamentului de senatori și deputați, nu ar fi normal ca noi, aici, Birourile permanente reunite, să stabilim un termen până la care senatorii și deputații pot să-și exprime punctul de vedere asupra unei probleme la care sunt chemați să voteze? Nu trebuie să existe un termen pentru depunerea de amendamente sau observații către comisiile de apărare reunite, pentru a avea pe ce discuta? Sau discutăm numai pe ceea ce ne-a trimis Președintele, fără a avea punctul de vedere al senatorilor și deputaților care sunt chemați să voteze?

E o întrebare pe care.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Dar nu e proiect de lege acesta! E strategie. Amendamentele se depun direct la comisie, la președinți. Scrie în Regulamentul nostru. Noi dăm un termen de dezbatere, 7 zile. Președintele comisiei, cu biroul lui, stabilește când depunem noi amendamente, dacă vrem. Nu e proiect de lege, e strategie națională. Completările le faci la comisie, la președintele comisiei. Scrie în Regulamentul nostru.

Domnul Niculae Mircovici:

Și atunci nu stabilim noi.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Dăm un termen de depunere a raportului.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Și domnul deputat a spus cam același lucru. Nu cred că e o diferență esențială.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Nu putem să dăm termen pentru depunerea de amendamente. Nu există așa ceva. Termen de depunere are raportul.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Bun! O.K. Chestiunea e clară deci.

În afară de sugestia domnului Zgonea, aveți și alte sugestii referitoare la termenul de dat la comisii pentru raport?

Domnul Ludovic Orban:

Deci, propunerea mea a fost ca termenul stabilit pentru finalizarea raportului de către comisiile reunite de apărare să fie până lunea viitoare, astfel încât să putem dezbate în plen, după prezentarea strategiei, să dezbatem și să adoptăm strategia.

V-am și motivat. Noi avem. practic, săptămâna viitoare este ultima săptămână a actualei sesiuni parlamentare. Penultima.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Am înțeles.

Domnul Ludovic Orban:

Deci, această strategie, după opinia mea. Eu nu spun că. Orice parlamentar poate să aibă un punct de vedere, poate să-l exprime la comisiile pentru apărare, el poate fi adoptat sau nu, dar vă învederez încă o dată nevoia de a adopta această strategie până la finalul sesiunii parlamentare actuale.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Știi care e diferența între noi? Diferența este că noi te ascultăm pe tine, dar tu nu auzi ce vorbim noi. Domnul președinte Zgonea a propus exact acest lucru, o săptămână termen de raport comun, cu câteva minute înainte.

O.K. Sunteți de acord, atunci? Săptămâna viitoare este 22 iunie.

Domnul Moga.

Domnul Nicolae Moga:

Domnule președinte, eu vă îndemn la calm. Acest subiect este un subiect extraordinar de important. Și atunci, sigur, sunt de acord și să propunem să trimitem la comisiile de specialitate. Noi suntem parlamentari. Acest document simplist pe care îl avem, probabil că are în spate lucruri serioase, pe care comisia poate să le ceară. Și atunci, haideți să nu luăm în considerare nici măcar finalizarea sesiunii parlamentare. Dacă raportul comisiilor reunite trebuie să fie un raport serios, putem să facem și o sesiune extraordinară pe acest subiect, pentru că este mult prea important subiectul, mult prea serios, ca să-l trecem așa cu vederea.

Deci, să înaintăm la comisii, să le dăm un termen până la sfârșitul sesiunii parlamentare, dacă reușesc să-l discute, sigur, în regim de urgență, așa cum a propus și domnul deputat Orban, și, dacă mai sunt necesare clarificări, putem să facem și o sesiune extraordinară pe acest subiect.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Bun! Există două propuneri: o propunere cu termen de realizare.

Cine mai dorește? Domnul Bodea? Vă rog. Scuzați-mă, domnule Bodea.

Domnul Cristian Petru Bodea:

Îmi cer scuze. Am zis că nu intervin, dar văd că nu există o coerență în arcul guvernamental în ceea ce doriți să faceți. E, până la urmă, un joc politic aici. Dumneavoastră, dacă nu sunteți de acord cu această strategie, o puteți trânti la vot, dar haideți să n-o lungim aiurea.

În comisiile de specialitate sunt specialiști. Aceste 25 de pagini sau câte sunt pot fi parcurse într-o jumătate de oră și ei pot să spună. Dacă le dăm termen mâine să se reunească cele două comisii de apărare, ei pot să spună: putem să lucrăm pe ea sau cerem mai mult. Și putem face un BPR în care transmitem către președinte.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule Bodea, am înțeles. Haideți să n-o mai lungim. Avem o propunere legată de săptămâna viitoare, termen 22 iunie.

Cine este în favoarea termenului pentru raportul comun 22 iunie?

Voturi împotrivă?

Abțineri? 3 abțineri.

Bine. Deci, termen pentru depunerea raportului comun, 22 iunie 2015.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti vineri, 19 august 2022, 17:19
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro